Punere în circulaţie / conducere autovehicul neînmatriculat. Art.334 NCP. Decizia nr. 1046/2015. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1046/2015 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 27-10-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.1046
Ședința publică din 27 octombrie 2015
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: M. A. A.
JUDECĂTOR: C. C.
*********************************************
GREFIER: A. D. - I.
Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel Bacău - reprezentat de procuror B. C.
Pe rol judecarea apelului declarat de inculpatul S. M. C. împotriva sentinței penale nr.612 din data de 16.04.2015 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr._ .
Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.369 al.1 Cod proc.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apelantul - inculpat S. M. C., asistat de apărător ales, avocat B. M..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul apelantului - inculpat depune la dosar înscrisuri, respectiv actul adițional nr.3/01.10.2015, două caracterizări și declarație.
Nemaifiind alte cereri prealabile, Curtea constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul pe dezbateri.
Apărătorul apelantului - inculpat arată că înțelege să critice sentința penală atacată sub aspectul modalității în care prima instanță s-a raportat la noile reglementări din legislația penală. Precizează că fapta a fost săvârșită anterior intrării în vigoare a noului cod penal și reglementarea conținută în vechiul cod penal este mai favorabilă. Susține că și cercetarea penală și primele acte în dosar s-au îndeplinit sub legea veche și nu înțelege de ce a trenat atât dosarul la P., pentru ca ulterior să se aplice legea nouă. Afirmă că inculpatul a primit un spor de 8 luni închisoare. Menționează că înțelege să critice și faptul că inculpatul este obligat să presteze muncă în folosul comunității. Învederează faptul că la dosar există contractul de muncă al inculpatului și timpul nu-i permite să presteze muncă suplimentară, în folosul comunității. Arată că înțelege să critice sentința pentru aplicarea sporului de 8 luni închisoare și pentru că inculpatul a fost obligat la muncă în folosul comunității. Solicită să fie avută în vedere declarația inculpatului, de la fila 36 dosar fond, declarația martorului G. L., aflată la fila 42 dosar fond, înscrisurile depuse astăzi și cele aflate la filele 45-47, din care rezultă că inculpatul nu a mai fost sancționat și are circumstanțe personale favorabile. Solicită condamnarea acestuia cu suspendarea condiționată potrivit art.81 Vcp, fără aplicarea vreunui spor și fără a fi obligat la muncă în folosul comunității.
Reprezentantul Ministerului Public arată că o pedeapsă cu amânarea aplicării este mai favorabilă decât o condamnare cu suspendarea condiționată a executării, dar nu se opune solicitării apărătorului apelantului - inculpat.
Apelantul - inculpat S. M. C. arată că regretă.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra apelului penal de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 612/16.04.2015 pronunțată de Judecătoria Bacău, în baza art.396 alin.1, 4 CPP raportat. la art.38 NCPEN coroborat cu art 39 alin 1 lit b NCPEN s-a stabilit pedeapsa de câte 1 an închisoare în sarcina inculpatului S. M. C., pentru săvârșirea infracțiunilor de conducere a unui vehicul neînmatriculat, prev. și ped. de art. 334 alin. 1 NCPEN., cu aplicarea art. 5 NCPEN, conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prev. și ped. de art. 335 alin. 1 NCPEN, cu aplicarea art. 5 NCPEN și conducere a unui vehicul sub influența alcoolului, prev. și ped. de 336 alin. 1 din NCPEN cu aplicarea art. 5 NCPEN.
În baza art. 38 alin 1 NCPEN coroborat cu art 39 alin 1 lit b NCPEN cu aplicarea art 5 NCPEN au fost contopite pedepsele și i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare, la care s-a aplicat un spor de pedeapsă de 8 luni închisoare, reprezentând 1/3 din totalul celorlalte pedepse ( 2 ani ).
În baza art.83 alin.1, 3 NCPEN s-a dispus amânarea aplicării pedepsei închisorii și a pedepsei amenzii care însoțește pedeapsa închisorii pe un termen de supraveghere stabilit în condițiile art.84 NCPEN, de 2 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii, pe durata căruia inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Bacău la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 85 alin. (2) lit. g NCPEN s-a impus inculpatului obligația de a nu conduce nici o categorie de autovehicule pe drumurile publice pe o perioadă de 10 luni, iar în baza art. 85 alin. (2) lit b NCPEN., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul a fost obligat să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei Bacău – Serviciul Public de Salubritate și Spații Verzi Bacău sau în cadrul Primăriei Bacău – Căminul de Bătrâni Bacău, pe o perioadă de 40 de zile lucrătoare.
Pentru a pronunța această sentință penală, instanța de fond a reținut că în data de 25.08.2013, în jurul orelor 04.00, inculpatul S. M. C. a plecat de la domiciliul său din comuna Itești, ., conducând autoturismul marca Volkswagen Polo, cu numărul de înmatriculare provizoriu BC-_, având ca pasageri pe martorii Lehanovici Ș. A. și Lehanovici I. D.. Pe strada . Bacău, la orele 05.10, organele de poliție au procedat la oprirea regulamentară a autoturismului și verificând documentele puse la dispoziție, au constatat că numerele provizorii erau expirate din data de 23.08.2013, inculpatul S. M. C. nu poseda permis de conducere și, mai mult, emana halenă alcoolică. Inculpatul a fost supus testării cu aparatul etilotest și întrucât rezultatul a fost de 0,83 mg/l alcool pur în aerul expirat, a fost condus la Spitalul Județean de Urgență Bacău -Unitatea de Primiri Urgențe- unde i-au fost recoltate două probe de sânge.
Instanța de fond a reținut această situație de fapt din coroborarea următoarelor mijloace de probă: proces verbal de sesizare din oficiu, proces verbal de constatare a infracțiunilor flagrante, declarațiile martorilor Lehanovici Ș. A. și Lehanovici I. D., adresa nr._/06.06.2013 a Serviciul Public Comunitar Regim Permise și Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor Bacău, buletinul de analiză toxicologică - alcoolemie nr.2205-2206 din data de 26.08.2013, eliberat de Serviciul de Medicină Legală Bacău, coroborate cu declarațiile inculpatului S. M. C..
Prima instanță a apreciat că faptele săvârșite de inculpat întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de conducere a unui vehicul neînmatriculat, prev. și ped. de art. 334 alin. 1 NCPEN., cu aplicarea art. 5 NCPEN, conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prev. și ped. de art. 335 alin. 1 NCPEN, cu aplicarea art. 5 NCPEN și conducere a unui vehicul sub influența alcoolului, prev. și ped. de 336 alin. 1 din NCPEN cu aplicarea art. 5 NCPEN.
Instanța de fond a motivat că la stabilirea cuantumului pedepsei aplicat pentru fiecare dintre cele trei infracțiuni comise de inculpat a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 NCPEN, respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, ora și locul, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii – respectiv faptul că nu au existat astfel de consecințe, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Pentru aceste motive a stabilit o pedeapsă cu închisoarea orientată spre minimul special prevăzut de lege pentru fiecare infracțiune.
Inculpatului i-a fost aplicată pedeapsa cea mai grea, iar din totalul celorlalte pedepse i-a fost aplicat un spor de 1/3 potrivit prevederilor art 39 alin 1 lit b NCPEN
În ceea ce privește necesitatea aplicării pedepsei, instanța a constatat că, în cauză sunt îndeplinite condițiile art. 83 C. pen., pedeapsa stabilită fiind mai mică de 2 ani închisoare, respectiv 1 an și 8 luni închisoare; inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii; acesta și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității iar în raport de persoana inculpatului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța a apreciat că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.
De asemenea, s-a constatat faptul că maximul special prevăzut de lege pentru infracțiunea săvârșită de inculpat este de 5 ani închisoare sau amendă, valoare inferioară celei de 7 ani închisoare prevăzute de art. 83 alin. (2) C. pen. iar inculpatul nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecată și nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării și tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanților.
Împotriva sentinței penale mai sus menționată a declarat apel, în termen legal, apelantul inculpat S. M. C. pentru netemeinicie, solicitând o nouă reindividualizare a pedepsei, condamnarea la pedeapsa închisorii și aplicarea dispozițiilor legale privind suspendarea condiționată a executării pedepsei, prev. de art.81 din vechiul cod penal.
Analizând sentința penală atacată atât sub aspectul motivelor de apel invocate dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept existente, în virtutea caracterului devolutiv al apelului prev. de art. 417 alin.1 și 2 C. proc. pen., Curtea constată că apelul declarat este neîntemeiat pentru considerentele ce se vor înfățișa în continuare.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, Curtea reține că la data de 25.08.2013 în jurul orelor 05.10 apelantul -inculpat S. M. C. a fost identificat în trafic de către organele poliției rutiere pilotând autoturismul marca Volkswagen Polo cu numere de înmatriculare provizorii BC-_ pe strada .. Bacău, deși se afla sub influența alcoolului, nu deținea permis de conducere la data faptelor, iar autorizația de circulație provizorie pentru autoturism era expirată din data de 23.08.2013, autoturismul fiind practic neînmatriculat.
La data constatării infracțiunii, dar și cu ocazia audierii în fața instanței de judecată, fila 36-37 dosar instanță fond, inculpatul a recunoscut sincer comiterea faptelor, a fost de acord să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității, însă nu a dorit să se prevaleze de procedura simplificată a reducerii cuantumului pedepsei ca urmare a recunoașterii vinovăției pentru comiterea celor trei infracțiuni la regimul circulației.
În fața instanței de apel, inculpatul a revenit asupra declarației sale inițiale privind acordul de a efectua o muncă neremunerată în folosul comunității, a solicitat condamnarea pentru infracțiunile deduse judecății și aplicarea dispozițiilor art. 81 V.C. pen. privind suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Conducerea pe drumurile publice a autovehiculului neînmatriculat de către inculpat, persoană care a acționat voluntar știind că a consumat băuturi alcoolice și care îl fac inapt deplasării cu autoturismul, atât din punct de vedere legal dar și ca persoană care nu deține capacitatea specifică pilotării, nu poate conduce decât la concluzia că infracțiunile deduse judecății prezintă fiecare o gravitate ridicată în raport de modul și împrejurările în care au fost comise, dar și de consecințele ce se puteau produce, - afectarea valorilor sociale privind siguranța circulației pe drumurile publice astfel că, deși se impune reindividualizarea pedepselor și condamnarea inculpatului la o pedeapsă care ar permite reintegrarea sa socială, acest lucru nu se poate realiza pentru a nu se aduce atingere principiului prevăzut la art. 418 C. pen., privind neagravarea situației în propriul apel.
Raportat la conduita procesuală a inculpatului manifestată prin oscilanță, nehotărâre și respectiv prin retractarea declarației privind acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, depoziție de altfel redundantă în această fază procesuală, conduc la concluzia că dispozițiile legale privind amânarea aplicării pedepsei prev. de art. 83 și urm. din C.pen. prevederi legale aplicate de prima instanță, sunt ineficiente în situația inculpatului apelant întrucât nu sunt de natură să contribuie la reintegrarea sa socială.
Amânarea aplicării pedepsei denotă interesul legiuitorului pentru reintegrarea socială a infractorilor și mutarea accentului de pe componenta punitivă a sistemului sancționator către cea de recuperare socială.
Amânarea aplicării pedepsei constă în stabilirea unei pedepse pentru o persoană găsită vinovată de săvârșirea unei infracțiuni și amânarea temporară a aplicării acesteia atunci când pedeapsa corect stabilită este amenda sau închisoarea de cel mult 2 ani, persoana și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, iar instanța apreciază, ținând seama de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de aceasta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supraveherea conduitei sale pe o perioadă fixă de 2 ani.
Cu alte cuvinte, instanța de judecată este chemată să aprecieze asupra oportunității stabilirii unei pedepse, în sensul amânării aplicării acesteia pe durata termenului de supraveghere dacă sunt îndeplinite condițiile pozitive prevăzute de art.83 alin.1 C.pen., or în raport de persoana infractorului, de conduita sa procesuală exprimată prin lipsă de consecvență și corectitudine în declarațiile date, precum și de posibilitățile sale reale de îndreptare dată fiind persistența infracțională în comiterea aceluiași gen de infracțiuni, instanța de apel apreciază că prevederile art. 83 C. pen. nu erau aplicabile în cauză însă această netemeinicie nu va putea fi înlăturată în lipsa apelului procurorului pentru a nu se înrăutăți situația inculpatului în propria cale de atac.
Hotărârea primei instanțe comportă critici și sub aspectul aplicării în mod greșit a interdicției prevăzută de art. 85 alin.2 lit. g C. pen., întrucât inculpatul nu deține permis de conducere astfel că interdicția de a conduce autovehicule pe drumurile publice curge de la lege și nu se impune stabilirea în sarcina inculpatului unei noi astfel de obligații.
Instanța de fond a dispus în mod greșit și aplicarea dispozițiilor privind amânarea aplicării pedepsei amenzii deși o asemenea sancțiune nu însoțea pedeapsa închisorii aplicate în cauză.
Pentru toate aceste considerente, constatând că hotărârea primei instanțe este nelegală doar sub aspectele mai sus înfățișate, Curtea în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b C. proc. pen., va admite apelul declarat de apelantul inculpat S. M. C. împotriva sentintei penale nr. 612/16.04.2015 pronunțată de Judecătoria Bacău, va desființa în parte hotărârea atacată și prin reținerea cauzei spre rejudecare, în fond va dispune în consecință.
Văzând și dispozițiile art. 275 alin.3 C. pr. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art. 421 pct.2 lit.a Cod procedură penală, admite apelul declarat de apelantul inculpat S. M. C., împotriva sentinței penale nr. 612/16.04.2015 pronunțată de Judecătoria Bacău cu privire la reținerea greșită a dispozițiilor prev. de art. 85 alin.2 lit. g C. pen., privind interdicția de a conduce vehicule, și respectiv, a dispozițiilor privind amânarea aplicării pedepsei amenzii care însoțește pedeapsa închisorii.
Desființează în parte sentința penală atacată, reține cauza spre rejudecare și în fond
Dispune înlăturarea dispozițiilor penale art. 85 alin.2 lit. g C. pen. privind interdicția de a conduce autovehicule pe drumurile publice, respectiv, a dispozițiilor penale privind amânarea aplicării pedepsei amenzii care însoțește pedeapsa închisorii.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
În baza art. 275 alin 3 C. pr. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 27.10.2015
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
M. A. A. C. C.
GREFIER
A. D. - I.
Pron.sent.pen.A. Șt.
Red.d.a.C.C.
Tehnored.A.D.I.
3 ex.
02.11.2015/09.11.2015
| ← Fals în înscrisuri sub semnătură privată. Art. 290 C.p..... | Vătămarea corporală. Art. 181 C.p.. Decizia nr. 763/2015.... → |
|---|
