Traficul de persoane. Legea 678/2001 art. 12. Decizia nr. 630/2015. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 630/2015 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 16-06-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 630/2015
Ședința publică de la 16 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. D.
JUDECĂTOR: S. A.
GREFIER: C.-A. F.
Ministerul Public – P. de pe lângă Î.C.C.J.- D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Bacău
Reprezentat prin PROCUROR – A. M.
Pe rol fiind soluționarea apelului formulat deinculpatul C. V. împotriva sentinței penale nr. 511 din 10.11.2014, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr._ .
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din data de 11 Iunie 2015 fiind consemnate în încheierea din aceeași zi.
CURTEA
Deliberând
Prin sentința penală nr.511/D/10.11.2014, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Bacău, s-a dispus:
În baza art. 12 alin. (1), (2) lit. a din Legea 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin.2 C.p. din 1969, art. 74 lit. a, art. 76 lit. b din C.p. din 1969 și art. 5 din N.c.p. a fost condamnat inculpatul C. V., fiul lui N. și Zânca, ns. la 17 august 1966 în Bacău, cetățean român, studii 10 clase, căsătorit, 4 copii din care unul minor, ocupația agricultor, stagiul militar nesatisfăcut, C.N.P._, cu antecedente penale, fără a fi recidivist, domiciliat în comuna PARAVA, ., la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane în formă continuată ( acte materiale din 2007).
S-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II și lit. b din C.p., pe o durată de 2 (doi) ani.
În baza art. 865 C.p. din 1969 raportat la art. 85 alin. (1) din C.p. din 1969 s-a anulat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală 123/D/2013 din 09 aprilie 2013, definitivă prin nerecurare la 17 septembrie 2013.
În baza art. 33 lit. a și art. 34 lit. a din C.p. din 1969. s-a contopit pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare aplicată pentru fapta supusă judecății, cu pedeapsa de 4 (patru) închisoare a cărei suspendare sub supraveghere a fost anulată, în pedeapsa cea mai grea.
În baza art. 35 alin. (3) din C.p. din 1969 s-au contopit pedepsele complementare în pedeapsa cea mai grea.
Pedepse de executat: 4 (patru) ani închisoare și 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II și lit. b din C.p.
S-a interzis exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II și lit. b din C.p., pe durata și în condițiile art. 71 alin. 2 din C.p. din 1969.
În baza art. 19 alin. (4), (5) din C.p.p. a fost obligat inculpatul la plata următoarelor sume către părțile civile:
A. A.: 2000 euro, în echivalentul monedei naționale la data executării cu titlu de despăgubiri civile;
B. P.: 6180 euro, în echivalentul monedei naționale la data executării, compusă din 4000 euro contravaloarea muncii prestare, 180 euro contravaloarea transportului și 2000 euro, daune morale.
CEASĂR G.: 850 euro, în echivalentul monedei naționale la data executării, reprezentând despăgubiri civile;
B. G.: 800 euro, în echivalentul monedei naționale la data executării reprezentând despăgubiri civile;
B. C.: 1180 euro, în echivalentul monedei naționale la data executării compusă din 800 euro contravaloarea muncii prestate, 180 euro contravaloarea transportului dus-întors și 200 euro, daune morale;
R. Ș.-F.: 3350 euro în echivalentul monedei naționale la data executării compusă din 3000 euro reprezentând contravaloarea muncii prestate și 350 euro, cheltuieli de transport;
R. C.: 2650 euro în echivalentul monedei naționale la data executării, compusă din 2500 euro contravaloarea muncii prestate și 150 euro cheltuieli de transport pentru întoarcere;
P. M.: 2000 euro în echivalentul monedei naționale la data executării cu titlu de despăgubiri civile, din care 150 euro, cheltuieli de transport la întoarcere;
R. I.-V.: 5000 euro în echivalentul monedei naționale la data executării, cu titlu de despăgubiri civile.
S-a constatat că inculpatul a fost asistat de avocat ales.
Onorariile cuvenite avocaților desemnați din oficiu pentru părțile vătămate în valoare de 1350 lei (150 X 9) au fost suportate din fondul special al M.J.
În baza art. 274 alin. (1) C.p.p. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 2000 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a arătat că la data de 28 mai 2012, organele de urmărire penală din cadrul B.C.C.O. Bacău au fost sesizate de către numita D. MIȚA din . despre faptul că în urmă cu 4 (patru) ani, fiul său D. I. a plecat la muncă în Spania împreună cu inculpatul C. V., care l-a exploatat prin muncă, împiedicându-l să revină la domiciliu. La acea dată, D. MIȚA avea 78 de ani și era bolnavă. Susnumita a mai arătat, fiul său a plecat la muncă în Spania împreună cu R. I., care s-a întors în țară după câte luni (file 2-3 dosar urmărire penală).
Numita D. MIȚA nu a putut să fie audiată în instanță ca martor pentru că din cauza vârstei înaintate și a stării de sănătate precare nu s-a putut deplasa fiind netransportabilă.
În schimb, a fost audiat ca martor un alt fiu de-al său, D. V., care a arătat că fratele său, D. I. nu a mai revenit în țară, familia sa neștiind dacă mai este în viață.
Din declarația martorului D. V. a rezultat că inculpatul C. V. a venit în satul său, însoțit de un bărbat pentru a recruta muncitori care să muncească în Spania, în agricultură. Au plecat mai mulți consăteni de-ai săi, care au revenit acasă dezamăgiți pentru că au fost cazați într-o casă părăsită, cu mulți șobolani, fiind obligați să mănânce de prin tomberoanele de gunoi. Nu au fost plătiți pentru munca prestată. A vrut să vorbească cu fratele său, dar nu a reușit, dându-și seama că nu are voie să vorbească, fiind sechestrat ( fila 96-97 dosar fond).
Martorul D. V. a precizat că își menține declarația de la urmărire penală aflată la fila 96, dosar de urmărire penală.
La data sesizării (luna mai 2012) asupra inculpatului C. V. plana suspiciunea că avea preocupări pe linia comiterii infracțiunilor de trafic de persoane, organele de urmărire stabilind implicarea sa în recrutarea, transportul, cazarea și exploatarea prin muncă a mai multor persoane.
Prin rechizitoriul 100D/P/2009 a D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Bacău s-a dispus trimiterea în judecată a lui S. V., sub aspectul comiterii infracțiunilor prevăzute de art. 12 alin. (1) din legea 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p., constând în aceea că, în cursul lunii mai 2008 a recrutat, prin înșelăciune, constând în promisiunea mincinoasă a obținerii unui loc de muncă în străinătate. Printre persoanele vătămate s-au aflat și P. G. și TROINA I., cărora le-au prezentat informații false cu privire la condițiile de muncă și salarizare în Spania, asigurându-le transportul în această țară însă, la destinație, au fost supuși exploatării, prin executarea unor munci cu nerespectarea normelor legale privind salarizarea, sănătatea și condițiile de muncă, fiind abandonați în Spania.
Prin rechizitoriul 100D/P/2009 al D.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Bacau s-a dispus disjungerea cauzei față de C. V. sub aspectul comiterii infracțiunii prev. de art. 12 din Legea 678/2001, având în vedere că prin declarațiile date în fața procurorilor, persoanele vătămate TROINA I. și P. G. au indicat faptul că au fost exploatate prin muncă și de către acesta.
Ulterior, prin rechizitoriul 199D/P/2011 al D.I.I.C.O.T. Serviciul Teritorial Bacău s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului C. V., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 12 alin.1,2 lit. a din Legea 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p., constând în aceea că, în cursul anului 2008, timp de aproximativ 7 luni de zile (începând cu sfârșitul lunii mai 2008, împreună cu o altă persoană (numitul S. V.) a transportat, cazat și primit pe partea vătămată, TROINA I., respectiv pe numiții B. F., P. G., C. M. și P. G. prin răpire și amenințare, pe care i-a supus exploatării, iar ulterior i-a exploatat prin muncă, singur, pe TROINA I., B. F., P. G. ȘI P. G., prezentându-le informații false cu privire la condițiile de muncă și salarizare în Spania, prin obligarea la executarea unor munci cu nerespectarea normelor legale privind salarizarea, sănătatea și condițiile de muncă.
Prin sentința penală 123/D/09 aprilie 2013 a Tribunalului Bacău pronunțată în dosarul_, C. V. a fost condamnat la pedeapsa de 4 (patru) ani de închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. teza II și lit. b din C.p. pentru comiterea infracțiunii de trafic de persoane în formă continuată prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a din Legea 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 lit. a și art. 76 lit. b din C.p. ( file 181- 189).
Din probatoriul administrat în cauza supusă judecății rezultă că inculpatul C. V. a luat hotărârea de a-și asigura venituri pentru sine și familia sa, într-un mod facil, dar ilegal, prin exploatarea prin muncă a persoanelor nevoiașe, dispuse să accepte să se deplaseze împreună cu el, într-o țară străină (SPANIA), în baza unor promisiuni mincinoase de angajare.
În realizarea acestei rezoluții infracționale, în cursul anului 2007, inculpatul C. V., împreună cu alte persoane (C. G.) a desfășurat activități specifice de căutare a potențialelor victime, sens în care s-au deplasat în mai multe comune, de pe raza municipiului Bacău, unde și-au făcut cunoscută, așa zisa „ofertă de muncă”.
Printre localitățile, în care acesta a desfășurat activități de recrutare a fost .. Bacău, unde, în baza informațiilor false cu privire la condițiile de muncă în Spania, respectiv un salariu de 5 euro pe lădiță, program normal de lucru, hrana și cazarea asigurată de angajatorul din Spania, a reușit să inducă în eroare mai multe persoane, printre care și părțile vătămate R. C., A. A., P. M., B. G., B. C., C. G., B. P., R. F., R. I. – V., care s-au arătat dispuse să înceapă să lucreze în această țară, în condițiile prezentate.
Inculpatul C. V. s-a deplasat fie la domiciliul unor părți vătămate, file la un bar din ., unde și-a făcut publică intenția de a recruta persoane pentru a munci în agricultură în Spania, fiind însoțit așa cum s-a arătat mai sus de persoane apropiate ( una dintre acestea fiind C. G.).
Părților vătămate le-a promis 5 euro/oră sau 5 euro/lădiță, contracte de muncă și condiții de hrană și cazare.
Pentru transportul victimelor în SPANIA, inculpatul a achitat unei firme de transport din Bacău suma de 100 euro pentru fiecare persoană vătămată, recunoscând faptul că banii urmau să fie recuperați din munca prestată, cu excepția numitului D. I., care și-a achitat singur biletul de transport.
Pentru a face rost de banii necesar de transport mama lui D. I., a vândut un porc ( fila 96 verso dosar fond), pentru plecarea fiului la muncă în Spania.
Părțile vătămate R. C., A. A., P. M., B. G., B. C., C. G., B. P., R. F., R. I.-V. au acceptat propunerea inculpatului de a pleca la muncă în Spania având în vedere condițiile de muncă (salarizare) cazare promise de inculpat, fapt pentru care, împreună cu acesta, în cursul anului 2007 au plecat din România și au ajuns, cu un autocar în SPANIA- zona Albacetle, unde au fost cazați în „părăseli” unde mișunau șobolanii și șerpii.
Pentru aservirea victimelor, inculpatul C. V. le-a cerut, încă de la plecare un act de identitate, celor cărora urma să le plătească transportul în Spania, urmând ca acestea să-l recupereze după ce reușeau să achite prin muncă contravaloarea biletului de autocar.
Altor părți vătămate, inculpatul C. V. a reușit să le ia actele de identitate, sub pretextul că sunt necesare la trecerea frontierei de stat.
Ajunse la destinație victimele au muncit inițial la cules de usturoi, ceapă, ulterior fiind transferați în alte zone, la cules de mandarine, portocale, lămâi, usturoi, fiind cazați din nou în alt imobil părăsit.
Activitatea de transport a victimelor în punctele de lucru s-a realizat cu sprijinul numitului C. G., care deținea un microbuz, persoană împreună cu care inculpatul i-a și urmărit atunci când au încercat să fugă de sub controlul său.
Părțile vătămate au muncit aproximativ 3 (trei) luni de zile, hotărându-se să fugă având în vedere că n-au primit nici un ban cu titlu de salariu, locuind în condiții necorespunzătoare, în „părăseli”, pe jos sau pe bolțari, cu hrană și apă insuficiente. Inculpatul C. V. îi tot amâna cu plata pentru munca prestată, exploatându-i cu ajutorul unor apropiați, prin intermediul cărora îi și supraveghea.
Au fugit din „părăseala” în care erau cazați R. Ș. – S. și R. I., care au sărit de la etajul II al imobilului. Deși au fost urmăriți de către inculpat au reușit să scape cu ajutorul unei persoane a cărei identitate n-au divulgat-o. În aceleași împrejurări au fugit și B. P. și B. C., care au fost urmăriți de inculpat, până în autogară, fără a reuși să-i prindă deoarece au reușit să se îmbarce într-un autocar.
R. C. a fugit împreună cu părțile vătămate R. A., D. C., R. F., exploatați de același inculpat.
Partea vătămată A. A. a invocat probleme de sănătate motiv pentru care i-a cerut inculpatului C. V. să îl lase să plece să îi restituie actul de identitate, fapt ce s-a și întâmplat.
Partea vătămată C. G. a fugit profitând de faptul că într-una din zile s-a prefăcut bolnav și nu a fost scos la muncă, astfel încât a rămas nesupravegheat.
Părțile vătămate B. G. și P. M. constatând că și alte persoane au reușit să fugă, au fugit și ei, fiind de asemenea urmăriți de inculpat care a încercat să-i readucă sub controlul său.
Toate părțile vătămate au indicat faptul că au fost exploatate prin muncă de către inculpatul C. V., menționând condițiile improprii în care au muncit și au fost cazați; inculpatul nu le-a achitat munca prestată deși a primit bani de la angajatorul spaniol.
Părțile vătămate au constatat că inculpatul coordona și un alt grup de muncitori, format din persoane (posibil rude), cărora le asigura condiții privilegiate, achitându-le și salariul cuvenit. Prin intermediul acestora persoane, inculpatul C. V. supraveghea activitatea rudelor din dosarul supus judecății.
R. I. – V., C.N..P._, domiciliat în satul R., . s-a constituit parte civilă în cauză, cu suma de 5000 euro. Prin declarația de la fila 21-22 dosar de urmărire penală a arătat că cel care l-a recrutat a fost inculpatul C. V.. Și-a plătit singur transportul până în SPANIA (100 euro) . A plecat cu autocarul împreună cu alte persoane. Buletinul de identitate i-a fost ridicat de către inculpat, pentru a-l împiedica să fugă. A fost cazat într-o casă părăsită iar mâncarea și-a asigurat-o de prin tomberoane. A muncit 3 (trei) luni de zile, în agricultură, la cules de ceapă și mandarine, câte 10-12 ore pe zi, fără să fi primit vreun ban de la inculpat, care l-a tot amânat cu plata, deși a văzut cum primea bani de la patronii spanioli la care a lucrat. S-a hotărât să revină în țară, în condițiile în care avea asupra sa și pașaportul. Pentru aceasta a cerut bani de drum de la o soră a sa. Pentru a nu fugi atât el cât și ceilalți muncitori erau încuiați în acea casă părăsită, însă împreună cu R. F. a sărit de la etajul II al clădirii, după care a fugit la gară și după câteva stații a ajuns la autogară, unde a constatat că era căutat dre către inculpat și câțiva apropiați de-ai săi aflați într-un vehicul (dubiță). Pentru a nu fi prins a stat o noapte cățărat în copaci.
Toți au fugit de la fermă din cauza acelorași condiții.
Susnumitul a arătat că D. I. a rămas în acea zonă deoarece nu avea bani să vină acasă.
R. Ș. – F., CNP_, domiciliat în satul R., ., s-a constituit parte civilă cu suma de 3000 euro reprezentând contravaloarea muncii prestate. Prin declarația sa din instanță aflată la filele 153-154 dosar fond și-a menținut declarația dată în cursul urmăririi penale, aflată la filele 26-27 dosar de urmărire penală.
A fost recrutat în aceleași condiții cu cele descrise de R. I.. Tot la fel a călătorit din Bacău în Spania, a muncit în agricultură și a fugit. În plus, a arătat că imediat ce a ajuns în Spania, inculpatul C. V. i-a ridicat actul de identitate pentru a-l împiedica să fugă.
Având în vedere că nu a fost plătit pentru munca prestată, că nu i-a fost asigurată mâncarea, că locuia în condiții precare, în case părăsite cu șobolani mari cât purcelușii s-a hotărât să plece, însă nu avea nici un act de identitate asupra sa și nici bani.
A primit banii de care avea nevoie de la o soră de-a sa, însă pentru a-i ridica de la Western Union a fost însoțit de ginerele inculpatului și de alte 3-4 persoane de etnie romă. Pentru a rămâne în posesia actului de identitate, inculpatul C. V. i-a cerut 150 euro, pe care i-a dat pentru că altfel n-ar fi primit actul de identitate necesar revenirii în țară.
Victima R. Ș. – F. a arătat că inculpatul C. VIOLRE l-a bătut pe unul din frații B., care a fugit de la fermă și pe care l-a găsit în autogară, că pe B. P. l-a amenințat că îi va tăia picioarele dacă va încerca să fugă iar despre D. I. a constatat că nu putea pleca de la fermă, pentru că era amenințat cu bătaia.
B. P., CNP_, din satul R., ., s-a constituit parte civilă cu suma de 6180 euro, compusă din 4000 euro contravaloarea muncii prestate, 180 euro contravaloarea transportului dus și întors și 200 euro, daune morale.
Declarația susnumitului de la urmărirea penală ( filele 31-33) se coroborează cu declarația din instanță (fila 89).
A plecat la muncă în Spania, la fel cum au procedat și consătenii săi ( în total 12 persoane).
În momentul în care a ajuns în Spania, inculpatul C. V. i-a luat pașaportul, pentru a-l împiedica să fugă, neștiind că avea și carte de identitate asupra sa.
Muncitorii agricoli erau supravegheați atât direct de către inculpat cât și prin persoanele sale de încredere.
Pentru munca prestată, de către muncitorii agricoli, inculpatul C. V. primea bani de la patronii spanioli, însă celor care muncise nu le dădea nici un ban. Era trezit la 4 dimineața pentru a pleca la muncă, deoarece era o distanță mare între fermă și locul de cazare.
Victima s-a plâns de foame față de inculpat, care, din când în când i-a dat câte 10 euro pentru mâncare, cu dobândă, deoarece îi cerea înapoi 20 de euro, pentru a-l ține tot timpul dator.
A dormit într-o casă părăsită, cu mulți șobolani. Chiar dacă și în țară locuia în condiții modeste, nu s-a comparat cu ceea ce a găsit în Spania, pentru că acolo fugeau șobolanii pe muncitori, unuia distrugându-i și încălțămintea.
Muncitorii fiind nemulțumiți pentru că una li s-a promis în țară și alta au găsit în Spania, atât inculpatul C. V., cât și persoanele din anturajul său îi amenința cu săbiile pentru intimidare.
Cât timp a fost plecat la muncă în Spania a fost supravegheat de către inculpat, care a ținut și evidența paleților realizați de fiecare muncitor.
Atunci când s-a hotărât să fugă a sărit pe geam, pentru că ușa fusese încuiată de către inculpat.
Pentru a se întoarce în țară a fost învățat de către un conațional care i-a dat și banii necesari transportului.
Inculpatul nu i-a restituit pașaportul nici până în momentul de față.
În timpul procesului, partea vătămată a aflat că inculpatul și-ar fi cumpărat o casă nouă.
R. C., C.N.P._ domiciliat în satul R.- Răzeși, . s-a constituit parte civilă cu suma de 2500 euro în echivalentul monedei naționale, la data executării reprezentând contravaloarea muncii prestate în favoarea inculpatului.
A fost recrutat, pentru munca în agricultură în Spania de către inculpat, care nu era singur, ci însoțit de către un ginere de-al său.
Discuțiile s-au purtat într-un local din satul R., unde s-au adunat mai multe persoane. Cu acel prilej inculpatul i-a promis 8 euro pe lădiță, cazare în condiții decente, masa asigurată și încheierea unui contract de muncă.
Au convenit ca transportul să fie achitat de către inculpat, care i-a ridicat actul de identitate, până la recuperarea datoriei.
La destinație a fost însă cazat în niște case părăsite, în care se aflau șobolani, fiind obligat să semneze niște înscrisuri, care ar fi fost contractul de muncă, după care a fost trimis la muncă, în legumicultură și pomicultură. Lucra de la ora 5 dimineața, până seara la ora 19, la o distanță de 10 km depărtare de locul de cazare.
A văzut cum patronul spaniol i-a predat inculpatului un teanc de bancnote în euro pentru munca prestată de muncitorii agricoli cărora inculpatul nu le-a predat nici un ban.
Nefiind plătit pentru munca prestată timp de 5 săptămâni s-a hotărât să fugă, cu toate că fusese amenințat că va fi omorât dacă va încerca să plece. Pentru a-i intimida pe muncitorii agricoli, inculpatul așezase la vedere pe pereții camerei în care locuia mai multe săbii.
Partea vătămată a revenit în țară cu banii trimiși de către sora sa. Cu puțin timp înainte inculpatul îi restituise actul de identitate pentru că poliția spaniolă obișnuia să legitimeze cetățenii străini.
Constatând că a fugit, inculpatul l-a găsit la cea mai apropiată autogară unde a încercat să-i împiedice să revină în țară însă nu a reușit, pentru că având biletul de autobuz cumpărat s-a urcat în autocar.
C. G., CNP_, din satul Vladnic, . s-a constituit parte civilă cu suma de 850 euro, în echivalentul monedei naționale, la data executării.
Prin declarația dată în fața instanței ( fila 90 dosar fond), inculpatul și-a menținut plângerea și declarația de la urmărire penală aflate la filele 50-59 dosar de urmărire penală.
Când a plecat din țară avea atât pașaportul cât și cartea de identitate asupra sa. Pașaportul i-a fost cerut de către inculpat care nu a știut că partea vătămată mai avea un act de identitate asupra sa. Transportul la dus a fost achitat de către inculpat, deși partea vătămată avea suma de 450 euro asupra sa, pe care a păstrat-o pentru eventualitatea în care nu se vor adeveri promisiunile de la plecare.
La destinație a fost cazat într-o vilă părăsită, cu pereții nevăruiți, tencuiala coșcovită, fără curent electric. Prin camere mișunau șobolanii. Partea vătămată știa să facă deosebirea între șoareci și șobolani. A dormit pe o saltea așezată pe pardoseală, acoperindu-se cu o pătură adusă de acasă. După cazarea muncitorilor, inculpatul a precizat că la sfârșitul fiecărei săptămâni vor primi bani pentru munca prestată, urmând ca la sfârșitul lunii să plătească datoria reprezentând costul transportului. Între locul de cazare și locul de muncă era o distanță care putea fi parcursă în 2 h și 30 min., cu un microbuz, condus de un apropiat al inculpatului.
Inculpatul deși nu a indicat ce normă trebuie să realizeze fiecare muncitor ținea evidența lăzilor de ceapă culese de fiecare. Era persoana legătură dintre patronul spaniol și muncitorii români. Inculpatul cunoștea limba spaniolă.
Chiar dacă mâncarea oferită de inculpat era insuficientă, partea vătămată nu a suferit de foame și nu a fost obligat să caute alimente prin tomberoane pentru că având bani asupra sa și-a cumpărat hrană suplimentară.
Cerându-i inculpatului bani pentru munca prestată, acesta l-a dus cu vorba.
Ajungând la concluzia că inculpatul nu – și va respecta obligațiile asumate la plecare s-a hotărât să fugă, pentru că era exclus să obțină aprobarea de plecare. Își păstrase bani de drum pentru întoarcerea în țară, având și carte de identitate asupra sa.
Nici până astăzi inculpatul nu i-a restituit pașaportul.
Se consideră o victimă a exploatării prin muncă, vinovat de această situație fiind inculpatul C. V.. Consideră că munca sa nu a fost normată și plătită așa cum prevăd cerințele legale și așa cum a promis la plecarea din România. Prin nerespectarea promisiunilor a fost pus într-o situație dificilă, prin prisma faptul că a fost dus într-o țară străină, a fost cazat în condiții improprii odihnei și traiului, a primit hrană insuficientă, pregătită în condiții improprii și neigienice.
A fost obligat să muncească „pentru ca el să realizeze venituri de pe urma mea”. (fila 59 dosar de urmărire penală)
A. A., C.N.P._, din . s-a constituit parte civilă cu suma de 2000 euro reprezentând munca prestată timp de o lună de zile, la cules de usturoi, în interesul inculpatului.
A fost recrutat de C. G. care l-a predat inculpatului C. V..
A fost cazat într-o casă părăsită, fără geamuri, fiind obligat să doarmă pe paie.
A primit mâncare, de obicei „uscături” adică pateuri însă hrana era puțină.
Inculpatul se ocupa de supravegherea muncitorilor.
Pentru munca prestată nu a primit nici un ban. Întrebându-l pe inculpat de ce nu-l plătește, acesta i-a răspuns că nu are bani.
Pentru că a lucrat cu capul descoperit în soare și nu s-a hrănit în mod corespunzător s-a îmbolnăvit.
Nu se putea întoarce în țară fără acordul inculpatului, care avea în păstrare actul său de identitate.
A cerut și primit 200 euro de la o rudă din țară, însă a dat banii inculpatului C. V., care i-a cumpărat un bilet de autobuz Spania – România și i-a restituit actul de identitate.
Din moment ce inculpatul C. V. a acceptat ca A. A. să se întoarcă în țară înseamnă că acesta s-a îmbolnăvit în mod real datorită condițiilor vitrege de muncă.
Declarația părții vătămate din instanță (fila 54 dosar fond) se coroborează cu declarația de la urmărire penală, aflată la file 63-64.
P. M., C.N.P._ din satul Vladnic, . s-a constituit parte civilă cu suma de 2000 euro, reprezentând contravaloarea muncii prestate ( file 68-69 dosar urmărire penală și fila 43 dosar fond).
Susnumitul a fost recrutat de către inculpatul C. V. care i-a promis 70-80 euro/zi în funcție de cantitatea de ceapă culeasă, cazarea la hotel, mâncarea urmând a fi procurată de el din câștigul realizat.
Transportul la dus a fost achitat de către inculpat, care urma să-și recupereze costul biletelor din munca pe care partea vătămată urma să o presteze în Spania.
A fost cazat într-un grajd, fiind obligat să doarmă pe paie, unde săreau șobolanii pe oameni. A lucrat pentru început la plantat și cules de ceapă în timp ce era supravegheat de către inculpat.
Apoi a fost transferat la o altă fermă, la cules de portocale, fiind cazat tot într-un grajd, plin de gunoaie.
Fiind nemulțumit de condițiile de cazare și de masă și mai ales de neplata muncii prestate și-a arătat nemulțumirea, revolta. Inculpatul se aștepta că muncitorii agricoli vor fugi, astfel că împreună cu apropiați de-ai săi de etnie romă i-a amenințat cu întrebuințarea violenței.
Partea vătămată P. M. luase la plecare atât pașaportul cât și cartea de identitate.
Pașaportul a fost ridicat de către inculpat care nu a știut că partea vătămată avea și cartea de identitate asupra sa.
Inculpatul nu a știut nici de existența unui telefon mobil, a lui B. G.. Cu ajutorul acelui telefon a cerut bani din țară, pe care i-a primit prin Western Union.
A fost ajutat de o româncă stabilită în Spania, care lucra la o agenție de transport și care l-a ascuns de furia inculpatului care venise la autogară pentru a-l împiedica să plece.
A reușit să-și recupereze pașaportul înainte de fuga sa, prin intermediul unui băiat de etnie romă care știa unde păstra inculpatul pașapoartele muncitorilor.
Partea vătămată P. M. a constatat că a fost discriminat deoarece inculpatul îi plătea doar pe cetățenii de etnie romă, „care îi erau mai apropiați unii dintre ei fiind chiar rude, însă pe români îi muncea și nu-i plătea”.
B. G., C.N.P._, din satul Vladnic . s-a constituit parte civilă cu suma de 800 euro, în echivalentul monedei naționale de la data executării. Prin declarația dată în instanță (fila 91) și-a menținut declarația de la urmărirea penală (file 73-74 dosar de urmărire penală).
A fost recrutat de către inculpat, care i-a promis 1,5 euro la coșarca de portocale cu precizarea că poate culege pe zi și 100 de coșuri.
Costul transportului cu autocarul a fost suportat de către inculpat, care urma să-și recupereze banii din salariul pe care urma să-l încaseze partea vătămată în Spania.
Inculpatul a ridicat actul de identitate al părții vătămate pentru a-i face contract de muncă însă nu s-a întocmit nici un act în acest sens.
Ajuns în Spania a fost cazat într-un imobil părăsit, cu mulți șobolani.
Timp de o lună de zile a lucrat la recoltat ceapă și la plantat praz.
A dormit pe niște saltele puse pe bolțari împreună cu alți muncitori. Tuturor le era frică de șobolani care le rodeau încălțămintea.
Apoi a fost dus într-o livadă împreună cu alți muncitori la cules de portocale/mandarine fiind cazat într-o altă „părăseală” în care iarba era înaltă de 1 m, plină de șerpi. Nu s-a culcat până n-a curățat locul de iarbă și a pus pe fugă șerpii, dormind tot pe bolțari.
Tot timpul de muncă era supravegheat de către inculpat și de către apropiații acestuia.
Avea normele de muncă fixate deși le-a realizat de fiecare dată, salariu n-a primit niciodată.
Noaptea pleca la muncă și tot noaptea revenea la locul de cazare.
Fără știrea inculpatului a păstrat asupra sa telefonul mobil, cu ajutorul căruia a cerut bani de acasă pentru a reveni în țară. De la fermă a fugit pentru că inculpatul nu a fost de acord cu plecarea sa.
Nu și-a recuperat pașaportul, care a rămas la inculpat.
Partea vătămată a revenit în țară cu buletinul (cartea de identitate).
B. C., CNP_, din satul R., . s-a constituit parte civilă cu suma de 1.180 euro, compusă din 800 euro reprezentând contravaloarea muncii prestate, 180 euro contravaloarea transportului și 200 euro, daune morale.
La plecare i s-au promis 50 de euro pe zi. A lucrat o lună și jumătate fără să fi primit vreun ban. A precizat că a realizat normele pentru că nu i s-a reproșat nimic. Recolta culeasă era pusă la grămadă. Tot muncitorii încărcau recolta în TIR-uri.
A fugit de pe plantație, după ce fugise fratele său B. G., tot cu bani trimiși din țară, pentru transport.
Îi era teamă atât de inculpat cât și de apropiații acestuia, ca nu cumva să-i fure banii și să-l bată.
A fost de față când C. V. și apropiații săi au bătut doi muncitori români, care au încercat să fugă și au fost readuși cu forța la fermă.
Cu toate amenințările cu bătaia, a reușit să fugă împreună cu B. P., după ei rămânând la fermă doar D. I. ( file 78-79 dosar urmărire penală și fila 92 dosar fond).
Inculpatul C. V. a recunoscut că a rămas în Spania doar cu D. I. ( file 121- 123) însă atunci când a fost contactat de fratele susnumitului a spus că nu știe nimic de el ( fila 96 dosar de urmărire penală și fila 96 dosar fond).
Referitor la fuga victimelor, inculpatul a susținut două ipoteze:
- s-ar fi deplasat la autogară însă nu pentru a-i împiedica pe muncitori să plece ci pentru a afla care le erau nemulțumirile, însă când l-au văzut, au fugit;
- muncitorii agricoli au fugit însă nu pentru că ar fi greșit cu ceva față de ei ci pentru a nu-și achita datoriile reprezentând cheltuieli de transport.
Când a ajuns în Spania a dat fiecărui muncitor câte 50 de euro pentru hrană însă aceștia au cumpărat alcool și n-au mai avut ce mânca.
Muncitorii ar fi primit bani și de la patronul spaniol însă în loc să-și fi cumpărat alimente și-au cumpărat telefoane mobile.
Inculpatul a recunoscut că le-a promis părților vătămate încheierea unor contracte de muncă însă acest lucru nu s-a realizat deoarece n-au obținut actele necesare, respectiv dreptul de ședere în Spania.
Inculpatul a recunoscut și faptul că i-a cazat pe muncitori în care case părăsite dar în acele locuințe existau condiții de locuit decente, existau saltele, cearșafuri, precizând că atât el cât și membrii familiei sale au locuit în aceleași condiții.
Nu a recunoscut că ar fi reținut și actele de identitate ale muncitorilor.
A recunoscut că s-a ocupat de recrutarea forței de muncă, precizând că în satul R. prima persoană cu care a discutat a fost D. I., însă nu a recunoscut că l-ar fi luat și pe acesta în Spania. A recunoscut că atunci când a recrutat forța de muncă nu era singur ci era însoțit de ginerele său (file 55-56 dosar fond).
Nu ar fi recunoscut că i-ar fi exploatat ca pe niște sclavi pe muncitorii recrutați pentru munca în agricultură ( file 272-275 dosar de urmărire penală).
Situația de fapt descrisă mai sus rezultă din materialul probator indicat mai sus, între paranteze. La acestea se mai adaugă declarațiile martorilor acuzării D. V. ( fila 96 dosar de urmărire penală și fila 96 dosar de fond), N. C. ( fila 97 dosar de urmărire penală și fila 157 dosar fond), Carabula D. ( fila 95 dosar de urmărire penală și fila 196 dosar fond). La cererea inculpatului au fost audiați martorii V. L., V. I. și L. I. ( file 69-71 dosar fond), D. M. ( file 93 dosar fond) ale căror declarații vor fi înlăturate ca nesincere.
Au fost avute în vedere planșele foto de recunoaștere a inculpatului după fotografie din dosarul de urmărire penală ( file 30, 31, 81-83, 88-90).
La reținerea situației de fapt au fost avute în vedere și declarațiile inculpatului de la urmărirea penală și din instanță. Susținerile formulate de către inculpat în apărare vor fi înlăturate ca necorespunzătoare adevărului.
În drept, fapta inculpatului C. V. care, în 2007, împreună cu o altă persoană a recrutat prin inducere în eroare (înșelăciune) pe R. C., A. A., P. M., B. G., B. C., C. G., B. P., R. F., R. I.-V., cărora le-a prezentat și informații false cu privire la condițiile de muncă în agricultură și salarizare în străinătate și pe care i-a dus cu autocarul în Spania, unde i-a adăpostit în imobile părăsite, în condiții improprii de cazare pentru oameni, deposedându-i de actele de identitate și pe care i-a transportat cu un microbuz la fermele agricole unde au fost obligați la plantat și cules de legume, la cules de fructe (portocale), în cadrul unui program de lucru istovitor, timp în care i-a supravegheat în permanență, însușindu-și banii achitați de fermieri spanioli pentru munca prestată de părțile vătămate constituie infracțiunea de trafic de persoane prev. de art.12 alin. (1), (2) lit. a din Legea 678/2001.
Prin ridicarea actelor de identitate a victimelor inculpatul a urmărit aservirea acestora.
Potrivit DEX, aservirea constă în supunerea unui grup de persoane.
Pentru transportul victimelor la punctele de lucru inculpatul a fost ajutat de ginerele său, cu care a și recrutat părțile vătămate iar pentru supravegherea victimelor s-a folosit de alte rude ale sale.
Pentru reținerea agravantei privind participarea a două sau mai multor persoane nu este necesar ca persoanele respective să fi fost trimise în judecată.
Instanța a apreciat că s-a dovedit fără putință de tăgadă că inculpatul nu a comis fapta singur și că, de altfel, nici nu putea să o comită astfel, decât ajutat de către membrii familiei sale.
Fiind mai multe victime s-a reținut forma continuată a infracțiunii supuse judecății.
În consecință, în sarcina inculpatului au fost reținute prevederile art. 41 alin. 2 C.p. vechi.
La data de 1 februarie 2014 a intrat în vigoare noul cod penal, care sancționează traficul de persoane la art. 210.
Pentru inculpat,instanța a reținut că legea mai favorabilă este legea în vigoare la data faptei (2007), nicidecum legea în vigoare la data judecății, în ceea ce privește forma continuată a infracțiunii, pentru că subiecții pasivi fiind diferiți potrivit legii noi ar trebui reținut concursul de infracțiuni iar regulile concursului conform legii noi sunt mai aspre decât sub legea veche.
Vinovăția inculpatului fiind pe deplin dovedită s-a dispus condamnarea acestuia la pedeapsa închisorii.
Inculpatului i s-a aplicat o pedeapsă sub minimul special de 5 ani prevăzut de lege, prin efectul circumstanței atenuante prev. de art. 74 lit. a din C.pen.vechi, constând în buna purtare, anterior comiterii faptei supuse judecății.
Pe lângă pedeapsa principală inculpatului i-a fost aplicată și pedeapsa complementară prevăzută de lege.
La dosar a fost depus cazierul inculpatului ( fila 164) iar la file 181-188 dosar fond a fost depusă sentința penală 123/D/2014 din 09 aprilie 2013 a Tribunalului Bacău prin care a fost condamnat la 4 ani închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.
Într-adevăr infracțiunea supusă judecății este concurentă cu infracțiunea pentru care inculpatul a fost anterior condamnat, astfel că instanța a constatat că se impune anularea suspendării și refacerea concursului, tot potrivit codului penal vechi pentru că potrivit codului nou trebuie aplicat în mod obligatoriu un anumit spor de pedeapsă.
Instanța a apreciat că pedeapsă rezultantă de executat stabilită prin contopirea unor pedepse pentru fapte concurente nu va mai putea fi suspendată, executarea în condiții detenție fiind obligatorie.
Inculpatului i s-a aplicat și pedeapsa accesorie.
Pretențiile civile ale victimelor au fost admise așa cum au fost formulate pentru că s-a dovedit fără putință de tăgadă că inculpatul a încasat drepturi bănești care se cuveneau victimelor pe care le-a exploatat.
S-a luat act că inculpatul a fost asistat de avocat ales.
În cauză a formulat apel în termen inculpatul C. V..
În motivele scrise de apel se arată că apelantul inculpat a fost trimis în judecată și condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin.1,2 lit.a din legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal, constând în aceea că în cursul anului 2007 împreună cu alte persoane a recrutat prin înșelăciune părțile vătămate cărora le-a prezentat informații false cu privire la condițiile de muncă și de salarizare în Spania, iar în cursul aceluiași an, a asigurat transportul acestora în Spania unde i-a cazat și i-a supus exploatării prin executarea unei munci cu nerespectarea formelor legale privind salarizarea, sănătatea și condițiile de muncă.
Prin art. 94 din Legea nr. 187/2012 s-a modificat art. 2 din Legea nr. 678/2001 care prevede că termenii și expresiile au înțelesul de mai jos(legea interpretează):
a. Trafic de persoane – faptele prevăzute la art. 210 și 211 din Codul penal
b. Exploatarea unei persoane – se înțelege activitățile prevăzute la art. 182 Cod penal
c. Victima – persoana fizică, subiect pasiv al infracțiunilor prevăzute la art. 210, 211, 264 și 374 Cod penal (…)
Art. 182 lit.a Noul Cod penal prevede că prin exploatarea unei persoane se înțelege „supunerea la executarea unei munci sau îndeplinirea de servicii în mod forțat” și în aceste condiții nu mai prevede varianta cu „încălcarea normelor legale privind condițiile de muncă, salarizare, sănătate și securitate”, varianta pentru care apelantul inculpat a fost trimis în judecată. Din analiza art. 94 din Legea nr. 187/2012 care a modificat art. 2 din Legea nr. 678/2001 se observă că a fost înlăturat ca modalitate a traficului de persoane exploatarea unei persoane cu încălcarea „normelor legale privind condițiile de muncă, salarizare, sănătate și securitate” și se observă că la litera c a art. 2 din Legea nr. 678/2001 se prevede că victimă a traficului de persoane este persoana fizică, subiect pasiv al infracțiunilor prevăzute la art. 210, 211, 264 și 374 Cod penal, iar în noul Cod penal este prevăzut la art. 212 infracțiunea de supunere la muncă forțată sau obligatorie care ar consta în fapta când o persoană este supusă la o muncă în alte cazuri decât cele prevăzute de lege. Cu alte cuvinte, legea prevede desfășurarea unei munci forțate numai în situația când s-ar încălca un contract de muncă. Litera b a art. 2 din Legea nr. 678/2001 nu prevede că este victimă persoana de la art. 212 Noul Cod penal și, în aceste condiții nu interesează condițiile de muncă în noua reglementare.
Apelantul inculpat a apreciat că este dezincriminată modalitatea traficului de persoane în situația când persoanele ar fi induse în eroare cu privire la condițiile de muncă, salarizare, sănătate și securitate, modalitate pentru care inculpatul apelant a fost trimis în judecată. În temeiul art. 4 Cod penal raportat la art. 3 din Legea nr. 187/2012 o faptă este dezincriminată și în situația în care o faptă determinată comisă sub imperiul legii vechi i s-a modificat un element constitutiv al infracțiunii cerute de noua lege, în speță, art. 182 lit.d Cod penal nu mai prevede modalitatea exploatării unei persoane prin încălcarea normelor legale de muncă și, în aceste condiții a solicitat achitarea.
Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința penală apelată, prin prisma motivelor invocate de apelant, precum și sub toate aspectele, Curtea de Apel reține următoarele:
Prima instanță a făcut o descriere amănunțită atât a situației de fapt cât și a temeiurilor de drept pe baza cărora și-a formulat convingerea cu privire la cauza dedusă judecății precum și a probelor care au fundamentat-o, în expunerea argumentelor faptice și juridice ce au condus la pronunțarea soluției criticate, respectând întocmai dispozițiile art.403 c.pr.pen., care prevăd mențiunile pe care trebuie să le conțină considerentele unei hotărâri. Astfel, Tribunalul Bacău a făcut o descriere detaliată a situației de fapt, expunând pe larg activitatea infracțională desfășurată de inculpat, dar și mijloacele de probă administrate atât în cursul urmăririi penale, cât și nemijlocit în fața instanței, care au confirmat pe deplin activitatea infracțională expusă în considerentele rechizitoriului.
Totodată, instanța s-a conformat dispozițiilor art.403 c.pr.pen., în ceea ce privește analiza probelor care au servit ca temei pentru soluționarea cauzei sub toate aspectele.
Ceea ce nu a făcut prima instanță a fost să răspundă apărării potrivit căreia fapta inculpatului nu mai este incriminată în prezent.
Sub acest aspect, instanța de apel reține următoarele:
Potrivit legii penale în vigoare faptele pentru care a fost trimis în judecată inculpatul se încadrează, sub aspectul acțiunii materiale, în infracțiunea prevăzută ART. 210 c.pen.:
Traficul de persoane
(1) Recrutarea, transportarea, transferarea, adăpostirea sau primirea unei persoane în scopul exploatării acesteia, săvârșită:
a) prin constrângere, răpire, inducere în eroare sau abuz de autoritate;
b) profitând de imposibilitatea de a se apăra sau de a-și exprima voința ori de starea de vădită vulnerabilitate a acelei persoane;
c) prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase în schimbul consimțământului persoanei care are autoritate asupra acelei persoane,
se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
(2) Traficul de persoane săvârșit de un funcționar public în exercițiul atribuțiilor de serviciu se pedepsește cu închisoare de la 5 la 12 ani.
(3) Consimțământul persoanei victimă a traficului nu constituie cauză justificativă.
Din analiza incriminării rezultă cu ușurință că, pentru existența infracțiunii, se cere îndeplinirea și a cerinței scopului special al infracțiunii, acela de exploatare a unei persoane, ca parte a laturii subiective. Pentru a se înțelege ce reprezintă acest scop legiuitorul a venit și cu o normă explicativă, art.182 c.pen. în prezent, respectiv ART. 2 din Legea nr. 678/2001, anterior datei de 01.02.2014:
Potrivit art.182 c.pen.:
Exploatarea unei persoane
Prin exploatarea unei persoane se înțelege:
a) supunerea la executarea unei munci sau îndeplinirea de servicii, în mod forțat;
b) ținerea în stare de sclavie sau alte procedee asemănătoare de lipsire de libertate ori de aservire;
c) obligarea la practicarea prostituției, la manifestări pornografice în vederea producerii și difuzării de materiale pornografice sau la alte forme de exploatare sexuală;
d) obligarea la practicarea cerșetoriei;
e) prelevarea de organe, țesuturi sau celule de origine umană, în mod ilegal.
Potrivit ART. 2 din Legea nr. 678/2001, anterior datei de 01.02.2014, normă abrogată în prezent:
În prezenta lege, termenii și expresiile de mai jos au următorul înțeles:
1. prin trafic de persoane se înțelege faptele prevăzute la art. 12 și 13;
2. prin exploatarea unei persoane se înțelege:
a) executarea unei munci sau îndeplinirea de servicii în mod forțat ori cu încălcarea normelor legale privind condițiile de muncă, salarizare, sănătate și securitate;
b) ținerea în stare de sclavie sau alte procedee asemănătoare de lipsire de libertate ori de aservire;
c) obligarea la practicarea prostituției, cerșetoriei, la reprezentări pornografice în vederea producerii și difuzării de materiale pornografice sau alte forme de exploatare sexuală;
d) prelevarea de organe, țesuturi sau celule de origine umană, cu încălcarea dispozițiilor legale;
e) efectuarea unor alte asemenea activități prin care se încalcă drepturi și libertăți fundamentale ale omului;
3. prin victimă a traficului de persoane se înțelege persoana fizică, subiect pasiv al faptelor prevăzute la art. 12, 13, 15, 17 și 18, indiferent dacă participă sau nu în procesul penal în calitate de parte vătămată.
Analiza comparativă a celor două reglementări succesive explicative a noțiunii de exploatare a unei persoane pune în evidență, fără niciun echivoc, voința legiuitorului de a scoate din sfera de incriminare penală a faptei ilicite de exploatare a unei persoane în modalitatea încălcării normelor legale privind condițiile de muncă, salarizare, sănătate și securitate. Practic aceasta este singura diferență dintre cele două norme menționate anterior, care nu poate însemna decât o dezincriminare implicită a modalității arătate.
În cauză, inculpatul C. V. a fost trimis în judecată tocmai în această modalitate, respectiv că în 2007, împreună cu o altă persoană, a recrutat prin inducere în eroare (înșelăciune) pe R. C., A. A., P. M., B. G., B. C., C. G., B. P., R. F., R. I.-V., cărora le-a prezentat și informații false cu privire la condițiile de muncă în agricultură și salarizare în străinătate și pe care i-a dus cu autocarul în Spania, unde i-a adăpostit în imobile părăsite, în condiții improprii de cazare pentru oameni, deposedându-i de actele de identitate și pe care i-a transportat cu un microbuz la fermele agricole unde au fost obligați la plantat și cules de legume, la cules de fructe (portocale), în cadrul unui program de lucru istovitor, timp în care i-a supravegheat în permanență, însușindu-și banii achitați de fermieri spanioli pentru munca prestată de persoanele vătămate. În această modalitate s-a realizat exploatarea victimelor, iar o extindere a faptelor, prin eventuala aservire, nu poate fi extrasă dintr-o singură referire a procurorului în actul de sesizare, cu privire la reținerea de către inculpat a documentelor de identitate. De altfel, în următoarea pagină a actului de sesizare procurorul arată că inculpatul a restituit documentul de identitate unei victime și a lăsat-o să plece la cererea ei, astfel că în niciun caz nu se pot extrage elemente probatorii care să contureze o modalitate de exploatare prin aservire, pentru care inculpatul nu a fost trimis în judecată și care oricum nu poate însemna doar reținerea actelor de identitate.
În consecință, pentru considerente arătate, se va admite apelul formulat de apelantul-inculpat C. V. împotriva sentinței penale nr.511/D/10.11.2014, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Bacău, în ceea ce privește greșita condamnare, se va desființa sentința penală apelată, se va reține cauza spre rejudecare și în fond:
În baza art.17, alin.2 c.pr.pen., raportat la art.16, alin.1, lit.b, teza I c.pr.pen., cu aplicarea art.4 c.pen., se va dispune achitarea inculpatului C. V., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.12, alin.1 și 2, lit.a din Legea nr.678/2001, cu aplicarea art.41, alin.2 c.pen. anterior, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
În baza art.25, alin.5 c.pr.pen., se vor lăsa nesoluționate acțiunile civile.
În baza art.275, alin.3 c.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
Pentru aceste motive;
În numele legii,
DECIDE :
În baza art.421, pct.2, lit.a c.pr.pen., admite apelul formulat de apelantul-inculpat C. V. împotriva sentinței penale nr.511/D/10.11.2014, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Bacău, în ceea ce privește greșita condamnare.
Desființează sentința penală apelată.
Reține cauza spre rejudecare și în fond.
În baza art.17, alin.2 c.pr.pen., raportat la art.16, alin.1, lit.b, teza I c.pr.pen., cu aplicarea art.4 c.pen., achită inculpatul C. V., fiul lui N. și Zânca, ns. la 17 august 1966 în Bacău, cetățean român, studii 10 clase, căsătorit, 4 copii din care unul minor, ocupația agricultor, stagiul militar nesatisfăcut, C.N.P._, cu antecedente penale, fără a fi recidivist, domiciliat în comuna PARAVA, ., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.12, alin.1 și 2, lit.a din Legea nr.678/2001, cu aplicarea art.41, alin.2 c.pen. anterior, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
În baza art.25, alin.5 c.pr.pen., lasă nesoluționate acțiunile civile.
În baza art.275, alin.3 c.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 16.06.2015.
pentruPREȘEDINTE, pentruJUDECĂTOR,
C. D. - aflat în C.O.S. A. - aflat în C.O.Semnează președintele Curții de Apel Bacău Semnează președintele Curții de Apel Bacău
M. V. C. M. V. C.
pentru GREFIER,
C.-A. F. - aflat în C.O.
Semnează prim grefier
Red. sent. M.M.
Red. dec. A.S. -14.07.2015
Tehnoredactat
16 exemplare
16.07.2015
| ← Înşelăciunea. Art.244 NCP. Decizia nr. 632/2015. Curtea de... | Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 657/2015. Curtea de... → |
|---|
