Purtarea abuzivă. Art. 250 C.p.. Decizia nr. 205/2013. Curtea de Apel BRAŞOV

Curtea de Apel BRAŞOV - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 205/2013 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 07-03-2013

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL B.

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA PENALĂ NR. 205/R Dosar penal nr._

Ședința publică din 7 martie 2013

Instanța constituită din:

- Complet de judecată CR3:

Președinte – S. F. - judecător

Judecător – A. D.

Judecător- A. M.

- Grefier – D. C.

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public – procuror A. P. – din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B.

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de P. DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA B., recurentul inculpat R. G. și recurentul inculpat V. M. împotriva sentinței penale nr. 960 din data de 11 mai 2012 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul penal nr._ .

Dezbaterile asupra cauzei s-au efectuat în conformitate cu prevederile art. 304 Cod procedură penală, respectiv prin înregistrarea pe suport audio-video.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 21 februarie 2013, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate prin încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de 7 martie 2013, când,

CURTEA

Deliberând asupra recursului penal de față, constată următoarele:

P. sentința penală nr. 960/11.05.2012 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei B. s-au hotărât următoarele:

În baza art. 11 pct. 2 lit. b Cod procedură penală raportat la art. 10 lit. g Cod procedură penală, a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului R. G., cu datele personale, relativ la săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, faptă prevăzută și pedepsită de art. 180 alin. 1 Cod penal, în dauna părții vătămate M. A., domiciliat în municipiul B., ., .. ..

În baza art. 25 Cod penal raportat la art. 250 alin. 5 Cod penal raportat la art. 258 Cod penal, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a Cod penal raportat la art. 76 lit. c Cod penal, a condamnat pe inculpatul R. G. la două pedepse a câte 2 (doi) ani închisoare fiecare, pentru săvârșirea a două infracțiuni de instigare la purtare abuzivă. În baza art. 33 lit. a Cod penal raportat la art. 34 lit. b Cod penal, contopește pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare.

În baza art. 81 Cod penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pe durata unui termen de încercare de 4 ani, calculat conform art. 82 Cod penal.

A pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 83 Cod penal, arătându-i că dacă în cursul termenului de încercare va săvârși din nou o infracțiune pentru care se va pronunța o hotărâre de condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen instanța va revoca suspendarea condiționată a executării prezentei pedepse și va dispune executarea în întregime a pedepselor aplicate cumulate aritmetic.

A interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza II și lit. b Cod penal, conform art. 71 Cod penal.

În baza art. 71 alin. 5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei a suspendat și executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 250 alin. 5 Cod penal raportat la art. 258 Cod penal cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a Cod penal raportat la art. 76 lit. c Cod penal, condamnă pe inculpatul Mâzgaciu O. C., cu datele personale, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de purtare abuzivă.

În baza art. 81 Cod penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pe durata unui termen de încercare de 4 ani, calculat conform art. 82 Cod penal.

A interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza II și lit. b Cod penal, conform art. 71 Cod penal.

În baza art. 71 alin. 5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei a suspendat și executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 250 alin. 5 Cod penal raportat la art. 258 Cod penal cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a Cod penal raportat la art. 76 lit. c Cod penal, a condamnat pe inculpatul V. M., cu datele personale, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de purtare abuzivă.

În baza art. 81 Cod penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pe durata unui termen de încercare de 4 ani, calculat conform art. 82 Cod penal.

A interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza II și lit. b Cod penal, conform art. 71 Cod penal.

În baza art. 71 alin. 5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei a suspendat și executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 346 Cod procedură penală, a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă M. A. și în consecință, a obligat în solidar inculpații R. G., Mârzgaciu O. C. și V. M. în solidar cu partea responsabilă civilmente . B. cu sediul în municipiul B., ., ., să plătească acesteia suma de 1240 de lei RON cu titlu de daune materiale și suma de 20.000 de lei RON cu titlu de daune morale.

A respins celelalte pretenții civile formulate de partea civilă M. A..

În baza art. 346 Cod procedură penală, a constatat că S. C. Județean de Urgență B. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 191 alin. 3 Cod procedură penală a obligat inculpatul R. G. în solidar cu partea responsabilă civilmente . să plătească statului suma de 400 de lei RON cu titlu de cheltuieli judiciare.

În baza art. 192 alin. 1 pct. 3 lit. b Cod procedură penală, a obligat inculpatul R. G. să plătească statului suma de 20 de lei RON cu titlu de cheltuieli judiciare.

În baza art. 191 alin. 3 Cod procedură penală, a obligat inculpatul Mâzgaciu O. C. în solidar cu partea responsabilă civilmente . să plătească statului suma de 475 de lei RON cu titlu de cheltuieli judiciare.

În baza art. 191 alin. 3 Cod procedură penală, a obligat inculpatul V. M. în solidar cu partea responsabilă civilmente . să plătească statului suma de 700 de lei RON cu titlu de cheltuieli judiciare.

În baza art. 193 alin. 1 Cod procedură penală, a obligat în solidar inculpații R. G., Mârzgaciu O. C. și V. M. în solidar cu partea responsabilă civilmente . B., să plătească părții civile M. A. suma de 2000 de lei RON cu titlu de cheltuieli de judecată

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:

P. rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria B. înregistrat la această instanță sub dosar penal nr._ s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților R. G., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de loviri sau alte violențe, faptă prevăzută și pedepsită de art. 180 alin. 1 Cod penal și instigare la două infracțiuni de purtare abuzivă, fapte prevăzute și pedepsite de art. 25 Cod penal raportat la art. 250 alin. 5 Cod penal raportat la art. 258 Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, Mâzgaciu O. C. și V. M., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de purtare abuzivă, faptă prevăzută și pedepsită de art. 250 alin. 5 Cod penal raportat la art. 258 Cod penal.

S-a reținut prin rechizitoriu în sarcina inculpatului R. G., faptul că la data de 19 august 2007 în jurul orelor 03.00, aflându-se în localul Disco Hacienda din municipiul B. a lovit partea vătămată M. A. în prezența coinculpaților Mâzgaciu O. C. și V. M. – lucrători aflați sub autoritatea sa, îndemnându-i pe aceștia la acțiuni violente asupra părții vătămate în urma cărora acesta a suferit leziuni corporale ce au necesitat spre vindecare un număr de 85 – 90 de zile de îngrijiri medicale.

În sarcina inculpaților Mâzgaciu O. C. și V. M. s-a reținut faptul că la data de 19 august 2007 în jurul orelor 03.00, aflându-se în interiorul și în fața localului Disco Hacienda din municipiul B. au exercitat acte de violență fizică asupra părții vătămate M. A. în urma cărora acesta a suferit leziuni corporale ce au necesitat pentru vindecare un număr de 85 – 90 de zile de îngrijiri medicale.

Examinând actele și lucrările dosarului instanța a reținut următoarele:

Inculpatul R. G. are calitatea de asociat unic în cadrul . cu punctul de lucru Disco Hacienda situat pe . B. societate al cărei administrator este dna. R. Z. soția inculpatului R. G..

Inculpații Mâzgaciu O. C. și V. M. erau în cursul lunii august 2007 angajați ai . având atribuții în domeniul asigurării pazei și ordinii în incinta respectivului local.

În noaptea de 18 spre 19 august 2007, în jurul orelor 02.00, partea vătămată M. A. împreună cu martorii C. D. I. și V. C. D. s-au deplasat la discoteca Hacienda din municipiul B.. Pe ringul de dans la un moment dat s-a ivit o situație conflictuală între partea vătămată și o altă persoană rămasă neidentificată, care a fost observată de inculpatul Mâzgaciu O., care la acel moment se afla împreună cu coinculpatul V. M. în exercitarea atribuțiilor de pază. Inculpatul Mâzgaciu O. a intervenit și a procedat la conducerea forțată prin prinderea părții vătămate de brațe spre hall-ul de intrare al discotecii, fără a exercita acte de violență directe asupra acesteia fiind ajutat de coinculpatul V. M.. La rândul lor martorii C. D. I. și V. C. au urmat partea vătămată aflându-se în imediata lui apropiere.

În acest context în timp ce întreg grupul a ajuns în hall-ul de intrare al discotecii, de la etajul localului a coborât inculpatul R. G. care s-a interesat despre incident și căruia i-au fost relatate cele întâmplate. În prezența celorlalți doi inculpați, inculpatul R. G. s-a apropiat de partea vătămată și a lovit-o direct cu pumnul în zona gâtului, după care s-a adresat inculpaților Mârgaciu O. și V. M. îndemnându-i să lovească partea vătămată.

În aceste împrejurări, partea vătămată a reușit să fugă din incinta discotecii fiind urmată de cei doi inculpați Mârgaciu O. și V. M. care au aplicat mai multe lovituri părții vătămate cu pumnii și picioarele, până în momentul în care la fața locului au venit organele de poliție, partea vătămată fiind transportată la S. C. Județean de Urgență B. unde a fost internată în perioada 19 – 27 august 2007 cu diagnosticul fractură 1/3 medie femur drept operată.

Potrivit certificatului medico legal nr. 2873 emis la data de 24 august 2007 de Serviciul Județean de Medicină Legală B. (fila nr. 25 dosar de urmărire penală), partea vătămată M. A. a suferit leziuni traumatice ce s-au putut produce prin lovire cu corp dur și un instrument înțepător tăietor, relativ la plaga de la nivelul brațului stâng, stabilindu-se că leziunile pot data din data de 18 spre 19 august 2007 și că necesită pentru vindecare un număr de 50 – 55 de zile de îngrijiri medicale.

Ulterior, partea vătămată a fost din nou examinată medico legal stabilindu-se potrivit raportului de constatare medico legală nr. 2875/E/2007 emis la data de 7 noiembrie 2007 că, raportat la complicațiile apărute în evoluția leziunilor inițiale partea vătămată necesita pentru îngrijire un număr de 85 – 90 de zile de îngrijiri medicale (fila nr. 26 dosar de urmărire penală).

Raportat la particularitățile cauzei la solicitarea organelor de cercetare penală la data de 9 februarie 2010 a fost întocmit un nou raport de expertiză medico legală (fila nr. 125 dosar de urmărire penală), care a defalcat numărul de zile de îngrijiri medicale raportat la leziunile constatate astfel:

- pentru excoriația de la nivelul gâtului, situată în regiunea latero cervicală stângă de 1/3 medie, 2 – 3 zile de îngrijiri medicale

- pentru plaga tăiată, înțepată de la nivelul brațului stâng, situată pe fața externă, 1/3 medie, 7 – 8 zile de îngrijiri medicale

- pentru excoriațiile situate la nivelul coatelor, 4 – 5 zile de îngrijiri medicale

- pentru plaga situată pe spate, în regiunea scapulară stânga, 4 – 5 zile de îngrijiri medicale

- pentru . femurului drept, 85 – 90 de zile de îngrijiri medicale

În cursul cercetării judecătorești, partea vătămată a fost din nou examinată medico legal, stabilindu-se că numărul de zile acordat pentru vindecarea leziunilor constatate prin actele medicale nu s-a modificat iar partea vătămată nu a rămas cu infirmitate fizică permanentă, capacitatea de muncă fiindu-i păstrată (fila nr. 139 dosar de cercetare judecătorească, vol. I).

Această stare de fapt a fost reținută pe baza probelor administrate în cauză în cursul urmăririi penale și cercetării judecătorești:

Astfel, la data de 19 august 2007 partea vătămată a formulat plângere reclamând faptul că la aceeași dată în jurul orelor 03.30 a fost lovit cu pumnii și picioarele de către „patronul discotecii Hacienda și doi dintre body guard-ii săi atât în interiorul discotecii cât și în exteriorul acesteia” (fila nr. 9 dosar de cercetare judecătorească).

Ulterior partea vătămată a fost audiată și a detaliat faptele imputate inculpaților și contextul în care acestea s-au produs. Relativ la declarațiile părților vătămate, s-a argumentat în apărarea inculpaților, faptul că acestea au vizat inițial actele de agresiune exercitate de angajații cu atribuții de pază ai discotecii și de persoane necunoscute pentru ca ulterior să fie îndreptate în mod tendențios spre persoana inculpatului R. G., apreciindu-se că raportat la contextul în care au fost săvârșite faptele există suspiciunea că plângerea a fost redactată la data de 20 august și antedatată pentru data de 19 august.

Relativ la aceste aspecte instanța a observat că la dosarul cauzei există două declarații datate 19 august 2007 aparținând părții vătămate, dintre care una poartă și mențiunea orelor între care a fost luată respectiv 16.00 – 16.30. Raportat la împrejurarea că cercetarea la fața locului în prezenta cauză a fost efectuată la data de 19 august 2007 orele 11.20 instanța este pe deplin îndreptățită a considera că prima sesizare formulată de partea vătămată este cea depusă la fila nr. 9 dosar de urmărire penală, în care partea vătămată a enumerat expres persoanele pe care le-a apreciat vinovate de săvârșirea actelor de agresiune, făcând încă de la început referire la persoana inculpatului R. G..

Împrejurarea că în cursul zilei respective partea vătămată a fost internată nu motivează concluzia că plângerea formulată ar fi fost antedatată, în condițiile în care astfel cum rezultă din actele medicale depuse la dosarul cauzei intervenția chirurgicală a avut loc abia la data de 20 august 2007.

În consecință, instanța a reținut faptul că în plângerile formulate partea vătămată M. A. a arătat că în noaptea de 18 spre 19 martie 2007 se afla în incinta discotecii Hacienda împreună cu doi prieteni martorii C. D. I. și V. C. R. când pe ringul de dans a avut loc un incident minor pe care a încercat să-l aplaneze și care l-a determinat însă pe inculpatul Mâzgaciu O. C., identificat de partea vătămată ca fiind omul de ordine mai înalt, să-l scoată forțat de pe ringul de dans spre hall-ul de ieșire din discotecă. Ajungând în zona ieșirii partea vătămată a remarcat prezența inculpatului R. G., pe care îl cunoștea anterior și căruia inculpatul Mâzgaciu O. C. i-a spus câteva cuvinte, context în care inculpatul R. G. s-a apropiat de partea vătămată și l-a lovit cu pumnul în zona gâtului. Partea vătămată a precizat că s-a speriat și a fugit din discotecă fiind urmat de cei doi inculpați, care l-au lovit cu pumnii și picioarele (filele 21 – 23 dosar de urmărire penală, fila nr. 81 dosar de cercetare judecătorească).

În procesul de deliberare instanța a acordat în principal valoare probantă declarațiilor martorilor C. D. I. și V. C. R., martori a căror prezența la incident nu a fost contestată de niciuna dintre părți și cu privire la care nu au existat suspiciuni de parțialitate.

Declarațiile acestor martori nu au fost înlăturate de niciuna din probele administrate în cursul urmăririi penale și în cursul cercetării judecătorești astfel că au fost reținute de instanța de judecată ca probe care au condus la răsturnarea prezumției de nevinovăție de care s-au bucurat inculpații pe parcursul instrumentării prezentei cauze.

Astfel, audiat în cursul urmăririi penale și cercetării judecătorești, martorul V. C. D. a precizat că se afla împreună cu martorul C. D. și partea vătămată în incinta discotecii Hacienda din municipiul B. când, pe ringul de dans, partea vătămată a atins din greșeală o persoană, din cauza aglomerației. Deși partea vătămată și-a cerut scuze, respectiva persoană s-a revoltat astfel că au apărut agenții de ordine, inculpatul Mâzgaciu O. trăgându-l pe partea vătămată afară din ringul de dans. Ajungând în hall-ul discotecii de partea vătămată s-au apropiat și ceilalți doi inculpați, inculpatul R. G. lovindu-l pe partea vătămată cu pumnul în zona gâtului o singură dată. În acest context martorul a declarat că l-a auzit pe inculpatul R. G. adresându-se celorlalți doi inculpați și îndemnându-i să-l lovească pe partea vătămată („dați-le măi, bateți-i!”) care a ieșit în fugă din incinta discotecii fiind urmat de inculpații Mâzgaciu O. C. și V. M. care au început să-l lovească cu pumnii și picioarele (filele nr. 55- 60 dosar de urmărire penală, fila nr. 111 dosar de cercetare judecătorească vol. I).

Aceleași aspecte au fost susținute și de martorul C. D. I.. Astfel, în declarațiile date în cursul urmăririi penale acesta a precizat că în urma unui incident ivit pe ringul de dans pentru care partea vătămată nu s-a făcut însă vinovată, aceasta a fost scoasă spre ieșirea din discotecă în mod forțat de inculpatul Mâzgaciu O. C., căruia martorul a încercat în zadar să-i ceară explicații cu privire la acest comportament. În acest context ajungând în hall-ul discotecii martorul a relatat că a fost lovit la rândul său de un alt agent al discotecii, dar a sesizat prezența la fața locului a inculpatului R. G. care s-a apropiat de partea vătămată și l-a lovit cu pumnul în zona gâtului. Martorul a relatat că a fost din nou lovit astfel că a ieșit în grabă din discotecă și a urcat într-un taxi fiind ulterior apelat de către martorul V. C. R. care i-a solicitat să se întoarcă spunându-i că partea vătămată este lovită (filele nr. 61 – 66 dosar de urmărire penală, fila nr. 112 dosar de cercetare judecătorească).

Instanța a observat că deși au surprins secvențial derularea evenimentelor declarațiile părții vătămate și ale celor doi martori se coroborează pe deplin. Astfel, este firesc ca partea vătămată să nu fi auzit îndemnul adresat de inculpatul R. G. către ceilalți doi inculpați în contextul în care imediat după ce a fost lovită de inculpatul R. G. aceasta a părăsit în fugă incinta discotecii. De asemenea inculpatul C. D. nu a sesizat acțiunea agresivă a inculpaților Mâzgaciu O. C. și V. M. din afara discotecii în condițiile în care l-a rândul său fiind lovit de către o persoană rămasă neidentificată a încercat să fugă revenind ulterior la locul faptei la rugămintea martorului M. A..

Relativ la poziția procesuală a inculpaților, atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul cercetării judecătorești aceștia au negat în mod constant săvârșirea faptelor.

Astfe,l audiat în cursul urmăririi penale inculpatul R. G. a precizat că se afla în cursul nopții respective în incinta discotecii și că se asigura că prin prezența sa în locul respectiv angajații societății al cărui asociat era vor avea un comportament corespunzător. Inculpatul nu a contestat faptul că în fapt exercita acte de administrare menționând că în acest context a fost anunțat de unul dintre angajați că s-a ivit un incident în exteriorul localului. Conform declarațiilor inculpatului acesta a observat incidentul de la geamul hall-ului discotecii, observând deja mașina poliției. Inculpatul a precizat că în împrejurările descrise inculpații Mâzgaciu O. și V. M. se aflau în interiorul localului. Ulterior, inculpații Mâzgaciu O. și V. M. i-au povestit inculpatului că ar fi avut loc un incident în incinta discotecii și că i-ar fi dat afară pe clienții care l-au provocat. Inculpatul a completat că nu îl cunoștea pe partea vătămată sau pe persoanele care o însoțeau (fila nr. 36 dosar de urmărire penală).

Aceleași aspecte au fost menținute de inculpatul R. G. în fața instanței de judecată, cu precizarea că acesta a revenit asupra declarațiilor inițiale relativ la împrejurarea că nu l-ar fi cunoscut pe partea vătămată precizând că o cunoștea și că era o persoană care provoca în mod frecvent astfel de probleme în incinta discotecii. Inculpatul a menținut faptul că în momentul în care a coborât de la etajul discotecii altercația avea loc în afara discotecii unde două grupuri păreau angajate în incident (fila nr. 80 dosar de cercetare judecătorească vol. I).

La rândul său inculpatul V. M. a negat în mod constant săvârșirea faptelor precizând că a sesizat prezența în incinta discotecii a părții vătămate M. A. și că la un moment dat l-a ajutat pe inculpatul Mâzgaciu O. să-l scoată de pe ringul de dans pe partea vătămată care se afla sub influența băuturilor alcoolice și avea un comportament necorespunzător. Conform declarațiilor inculpatului asupra părții vătămate nu au fost exercitate acte de agresiune fiind scoasă din incinta localului de braț. Inculpatul a precizat că o dată cu partea vătămată din local au ieșit mai multe persoane constituite aparent în două grupuri între care în stradă au avut loc altercații fizice (filele nr. 47 – 51 dosar de urmărire penală, fila nr. 110 dosar de cercetare judecătorească).

Relativ la participația inculpatului R. G., poziția procesuală a inculpatului a fost oscilantă. Astfel după ce inițial acesta a declarat că inculpatul R. G. a coborât la . momentul în care l-au scos afară pe partea vătămată (fila nr. 47 dosar de urmărire penală) ulterior inculpatul a precizat că acesta a coborât în hall-ul localului când partea vătămată fusese deja scoasă afară.

Inculpatul Mâzgaciu O. C. a fost audiat numai în cursul urmăririi penale ocazie cu care a precizat că, împreună cu coinculpatul V. M. l-a scos pe partea vătămată din incinta discotecii, deoarece aceasta se afla în stare de ebrietate și provoca scandal. Inculpatul a negat exercitarea oricăror acte de violență asupra părții vătămate precizând că inculpatul R. G. a coborât în hall-ul discotecii după ce partea vătămată a fost scoasă afară (filele nr. 39 – 40 dosar de urmărire penală).

În cursul cercetării judecătorești la propunerea inculpatului R. G. au fost audiați în apărare martorii C. S., B. I. și B. M., precum și o parte a agenților de poliție prezenți la locul faptei R. P. și B. R..

Conform declarațiilor martorei C. S., la data incidentului aceasta a lucrat la serviciul de garderobă al discotecii astfel că a putut observa nemijlocit evenimentele întâmplate. Martora a relatat că i-a observat pe inculpații Mâzgaciu O. și V. M. cum l-au escortat pe partea vătămată în afara discotecii, sesizând că odată cu partea vătămată din local au ieșit mai multe persoane. Relativ la inculpatul R. G. martora a precizat că acesta a coborât în hall-ul discotecii pentru a vedea ce se întâmplă după ce la fața locului au sosit organele de poliție (fila nr. 107 dosar de cercetare judecătorească).

Declarația martorei C. S. a fost confirmată și de depoziția martorei M. A. N., angajată în calitate de casier al societății D. M. SRL, aflată în serviciu în noaptea incidentului care a precizat că acțiunea inculpaților Măzgaciu O. și V. M. s-a limitat la a-l scoate afară din discotecă pe partea vătămată fără a exercita acte de agresiune asupra sa, în timp ce inculpatul R. G. a coborât în hall-ul discotecii după ce persoanele care au provocat incidentul au fost conduse afară (fila nr. 127 dosar de cercetare judecătorească).

Relativ la martorii B. I. și B. M. D. (fila nr. 18 dosar de cercetare judecătorească, vol. II) instanța a înlăturat depozițiile acestora în procesul de deliberare, apreciind din cronologia prezentei cauze că în mod evident este vorba de martori pro causa, ale căror depoziții nu pot beneficia de valoare probantă. În acest context instanța va observa că ambii martori au confirmat prezența inculpatului R. G. la o masă din incinta discotecii, menționând că acesta a părăsit masa și a coborât în hall-ul imobilului numai după ce persoanele recalcitrante au fost scoase din discotecă. Mai mult decât atât din declarația martorului B. I. rezultă că acesta s-ar fi aflat în permanență în apropierea inculpatului R. G., precizând faptul că între el și patea vătămată nu a avut loc niciun fel de contact direct (fila nr. 195 dosar de cercetare judecătorească, vol. I).

Cu toate acestea, în ciuda faptului că astfel cum ar rezulta din depozițiile lor este vorba de martori oculari a căror identitate era cunoscută inculpatului R. G., acesta nu a făcut referire la ei în niciuna din declarațiile sale, nu s-a solicitat audierea lor imediat după evenimente în cursul urmăririi penale și nici măcar în momentul prezentării materialului de urmărire penală nu s-a solicitat administrarea acestei probe în apărare, în condițiile în care inculpatului i-au fost prezentate declarațiile martorilor C. D. I. și V. C. R. care denunțau participarea sa la săvârșirea faptelor.

Pentru aceste considerente instanța a apreciat că există motive plauzibile de a pune sub semnul îndoielii obiectivitatea depozițiilor martorilor B. I. și B. M. D. de care nu s-a ținut cont în procesul de deliberare.

Relativ la agenții de poliție prezenți la locul incidentului, prin adresa comunicată Judecătoriei B. la data de 14 februarie 2012, Poliția Municipiului B. – Secția nr. 4 a comunicat faptul că la incident au intervenit două echipaje mobile, formate din următorii agenți: Ș. A. N., S. V., R. P. și B. R..

La dosarul de urmărire penală a fost depus un proces verbal întocmit de agentul principal R. P. în cuprinsul căruia se menționează că efectua serviciul de patrulare împreună cu agentul B. R. când i s-a solicitat să se deplaseze la discoteca Hacienda unde a avut loc un incident.

În cursul cercetării judecătorești instanța a procedat la audierea în calitate de martori a acestor agenți de poliție, care au confirmat prezența lor la locul incidentului dar nu au putut da amănunte semnificative din cauza timpului petrecut de la data incidentului și a naturii activității lor care îi aduce frecvent în astfel de situații (filele nr. 181 și 182 dosar de cercetare judecătorească, vol. I). Cei doi martori au precizat însă că în momentul în care au ajuns la locul respectiv lângă partea vătămată se afla deja colegul lor agentul S. V..

Audiat în calitate de martor S. V. (fila nr. 168 dosar de cercetare judecătorească, vol. I) a precizat că se afla în serviciu în momentul în care a sesizat altercația din fața discotecii Hacienda fapt ce l-a determinat să oprească autoturismul și să se deplaseze de îndată la locul respectiv. Acolo a sesizat direct și nemijlocit momentul în care partea vătămată era lovită de inculpatul Mâzgaciu O., pe care îl cunoștea anterior incidentului, lângă ei aflându-se un alt body-guard al discotecii. Aceștia în momentul în care au sesizat prezența poliției au intrat în incinta discotecii.

De asemenea instanța a dispus audierea nemijlocită și a agentului Ș. N. A. care însă raportat la data evenimentelor nu a putut da amănunte în legătură cu desfășurarea evenimentelor la care a asistat cel puțin parțial (fila nr. 41 dosar de cercetare judecătorească, volum II).

Relativ la martorul H. C. audiat de către instanța de judecată (fila nr. 194, dosar de cercetare judecătorească, vol. I), a cărui prezență la locul faptei în calitate de agent de poliție a fost confirmată și de martorul S. V., raportat la adresa comunicată instanței de către Secția nr. 4 de Poliție din cadrul Poliției Municipiului B. (fila nr. 6 dosar de cercetare judecătorească, volum II) prin care s-a infirmat împrejurarea că la data incidentului s-ar fi aflat în serviciu, instanța a decis să înlăture depoziția sa din procesul de deliberare.

Lipsită de utilitate s-a dovedit a fi și depoziția martorului C. A. B. (fila nr. 128 dosar de cercetare judecătorească) care a fost identificat în cursul respectivei nopți și condus la secția de poliție dar cu privire la care nu a fost stabilită vreo participație de indiferent ce natură la incidentul ce a format obiectul prezentei cauze.

Concluzionând instanța a reținut ca utile în procesul de deliberare depozițiile martorilor C. D. I., V. C. R., C. S., M. A., Ș. A. N., S. V., R. P. și B. R..

Dintre aceste probe instanța a conferit valoare probantă depozițiilor martorilor C. D. I., V. C. R. în contra depozițiilor martorelor C. S. și M. A., motivat de împrejurarea că aceste depoziții au fost confirmate chiar dacă nu în toate elementele lor și de alte probe cum ar fi declarațiile martorului S. V. care a confirmat nu numai prezența celor doi inculpați în afara discotecii lângă partea vătămată dar chiar și împrejurarea lovirii directe a părții vătămate de către inculpatul Mâzgaciu O. C.. Aceste mijloace de probă indirecte au contribuit la consolidarea valorii probante ale depozițiilor martorilor C. D. I. și V. C. R., martori care au confirmat starea de fapt reținută de instanța de judecată.

În latura civilă a cauzei, partea vătămată M. A. s-a constituit parte civilă cu suma de 40.000 de lei respectiv 20.000 de lei, daune materiale și 20.000 de lei, daune morale (fila nr. 72 dosar de cercetare judecătorească, vol. I).

În susținerea acțiunii civile a fost audiată martora P. E. (fila nr. 210 dosar de cercetare judecătorească vol. I) persoană care l-a îngrijit pe partea vătămată timp de aproximativ trei săptămâni perioadă în care acesta a fost imobilizat urmare a fracturii de femur fiind necesar a fi însoțit în permanență de un îngrijitor. În acest context martora a relatat despre evidenta traumă psihică încercată de partea vătămată, dincolo de suferința fizică, traumă determinată de limitarea capacității sale de mișcare, a independenței, de necesitatea de a fi în permanență ajutat chiar și pentru satisfacerea unor nevoi elementare. Potrivit declarației martorei pentru activitatea desfășurată aceasta a fost remunerată cu suma de 1000 de lei și 240 de lei contravaloarea transportului de la locul de domiciliu în municipiul B.. Martora a relatat despre cheltuielile legate de alimentația suplimentară acordată părții vătămate însă instanța a apreciat că aceste cheltuieli nu au un caracter cert întrucât nu se va putea stabili diferența dintre suma alocată în mod normal pentru alimentație, ea însăși o variabilă și suma alocată pentru alimentație pe perioada imobilizării părții vătămate.

La dosarul cauzei au fost depuse de partea vătămată mai multe înscrisuri cu caracter medical care, fără a dovedi cuantumul prejudiciului material încercat, au totuși valoare probantă sub aspectul daunelor morale solicitate, dovedind încă o dată încercările cărora partea vătămată a fost obligată să le facă față după incidentul analizat.

În consecință instanța a apreciat ca agresiunile cărora partea vătămată M. A. le-a fost victimă au creat dincolo de suferințele fizice indiscutabile o evidentă traumă de natură psihică inerentă unei forme de agresiune extremă și manifestă, motiv pentru care suma de 20.000 de lei solicitată de această parte cu titlu de daune morale este o sumă care constituie prin cuantumul său o despăgubire rezonabilă și echilibrată pentru prejudiciul cauzat.

Relativ la prejudiciul material reclamat acesta a fost dovedit în foarte mică măsură instanța considerând ca certă numai suma acordată martorei P. E. pentru serviciile oferite și pentru transport în valoare de 1240 de lei RON.

Relativ la S. C. Județean de Urgență B. unde părții vătămate i-au fost acordate îngrijiri medicale imediat după incident deși această partea a fost introdusă și citată în cauză în calitate de parte civilă încă de la momentul începerii urmăririi penale, nu și-a precizat eventualele pretenții civile pe parcursul instrumentării prezentei cauze.

Fapta inculpatului R. G. care în noaptea de 18 spre 19 august 2007 a exercitat acte de agresiune asupra părții vătămate M. A., conducând la crearea unor suferințe și a unor leziuni pentru vindecarea cărora nu s-a putut însă stabili cu certitudine numărul de zile de îngrijiri medicale, constituie infracțiunea de lovire faptă prevăzută și pedepsită de art. 180 alin. 1 Cod penal.

Față de considerațiile anterior expuse la analiza probelor administrate în prezenta cauză instanța a apreciat că vinovăția inculpatului R. G. relativ la această infracțiune a fost dovedită, însă ea nu va determina consecințe pe plan penal, în condițiile în care relativ la această infracțiune s-a împlinit termenul special de prescripție al răspunderii penale care potrivit art. 122 lit. e Cod penal raportat la art. 124 Cod penal este de 4 ani și 6 luni.

Faptele inculpatului R. G. care la data de 18 spre 19 august 2007 i-a instigat pe inculpații Mâzgaciu O. C. și V. M., angajați în calitate de agenți de pază în cadrul . B., să exercite acte de agresiune asupra părții vătămate M. A. acte în urma cărora aceasta a suferit o fractură a femurului drept pentru vindecarea căreia au fost necesare un număr de 85 – 90 de zile de îngrijiri medicale, s-a apreciat că întrunesc elementele constitutive a două infracțiuni de instigare la purtare abuzivă, fapte prevăzute și pedepsite de art. 25 Cod penal raportat la art. 250 alin. 5 Cod penal raportat la art. 258 Cod penal.

Deși s-a argumentat în apărare că în cauză nu ar fi întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni în condițiile în care „una din condițiile instigării ar fi ca autorul să nu fi luat el înainte hotărârea de a comite fapta”, instanța a observat că derularea evenimentelor descrise în starea de fapt susținută de probele administrate dovedește că această condiție este îndeplinită. Astfel, actele de agresiune pentru care inculpații Mâzgaciu O. C. și V. M. au fost trimiși în judecată s-au derulat exclusiv în afara localului discotecii, acțiunea infracțională analizată în prezenta cauză limitându-se numai la actele de agresiune care au condus la . de femur. Or, aceste acte de agresiune au fost determinate de instigarea verbală a inculpatului R. G. care i-a îndemnat pe cei doi inculpați să-l urmărească în afara localului pe partea vătămată și să-l lovească.

Procedând la individualizarea pedepsei ce a fost aplicată acestui inculpat instanța a observat că inculpatul este la prima confruntare cu legea penală, este o persoană corect integrată în societate, debutul infracțional târziu susținând caracterul accidental al acestei manifestări ilicite a inculpatului R. G.. Toate aceste aspecte au fost reținute de instanța de judecată ca și circumstanțe atenuante în favoarea acestui inculpat conform dispozițiilor art. 74 alin. 1 lit. a Cod penal.

Față de aceste considerente, în baza art. 11 pct. 2 lit. b Cod procedură penală raportat la art. 10 lit. g Cod procedură penală, instanța a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului R. G. relativ la săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, faptă prevăzută și pedepsită de art. 180 alin. 1 Cod penal, în dauna părții vătămate M. A..

Deși s-a solicitat de către inculpat continuarea procesului pentru a-și dovedi nevinovăția relativ la această infracțiune instanța a apreciat că probele administrate în cauză au dovedit contrariul pentru considerentele expuse astfel că a acordat prioritate dispozițiilor privind împlinirea termenului de prescripție al răspunderii penale.

În baza art. 25 Cod penal raportat la art. 250 alin. 5 Cod penal raportat la art. 258 Cod penal, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a Cod penal raportat la art. 76 lit. c Cod penal, instanța l-a condamnat pe inculpatul R. G. la două pedepse a câte 2 (doi) ani închisoare fiecare, pentru săvârșirea a două infracțiuni de instigare la purtare abuzivă.

În baza art. 33 lit. a Cod penal raportat la art. 34 lit. b Cod penal s-au contopit cele două pedepse în pedeapsa rezultantă de 2 (doi) ani închisoare.

În baza art. 81 Cod penal, apreciind față de circumstanțele personale ale inculpatului că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia în regim de detenție s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pe durata unui termen de încercare de 4 ani, calculat conform art. 82 Cod penal.

Instanța a pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 83 Cod penal, arătându-i că dacă în cursul termenului de încercare va săvârși din nou o infracțiune pentru care se va pronunța o hotărâre de condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen instanța va revoca suspendarea condiționată a executării prezentei pedepse și va dispune executarea în întregime a pedepselor aplicate cumulate aritmetic.

Corelativ condamnării s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza II și lit. b Cod penal, conform art. 71 Cod penal.

În baza art. 71 alin. 5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei s-au suspendat și executarea pedepselor accesorii.

Fapta inculpatului Mâzgaciu O. C., angajat în calitate de agent de pază în cadrul . B., care la data de 18 spre 19 august 2007 a exercitat acte de agresiune asupra părții vătămate M. A. acte în urma cărora acesta a suferit o fractură a femurului drept pentru vindecarea căreia au fost necesare un număr de 85 – 90 de zile de îngrijiri medicale, s-a apreciat că întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de purtare abuzivă, faptă prevăzută și pedepsită de art. art. 250 alin. 5 Cod penal raportat la art. 258 Cod penal.

Și în cazul inculpatului Mâzgaciu O. C. instanța a observat că acesta este la prima confruntare cu legea penală, este o persoană corect integrată social, aspecte ce vor fi avute în vedere la individualizarea judiciară a pedepsei ce urmează a fi aplicată acestui inculpat conform dispozițiilor art. 74 alin. 1 lit. a Cod penal.

În consecință, procedând la individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată acestui inculpat, ținând seama de criteriile prevăzute în acest sens de art. 72 Cod penal, instanța, în baza art. 250 alin. 5 Cod penal raportat la art. 258 Cod penal cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a Cod penal raportat la art. 76 lit. c Cod penal, l-a condamna pe inculpatul Mâzgaciu O. C. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de purtare abuzivă în dauna părții vătămate M. A..

În baza art. 81 Cod penal, apreciind față de circumstanțele personale ale inculpatului, că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia în regim de detenție s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pe durata unui termen de încercare de 4 ani, calculat conform art. 82 Cod penal.

Corelativ condamnării s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza II și lit. b Cod penal, conform art. 71 Cod penal.

În baza art. 71 alin. 5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii.

Fapta inculpatului V. M., angajat în calitate de agent de pază în cadrul . B., care la data de 18 spre 19 august 2007 a exercitat acte de agresiune asupra părții vătămate M. A. acte în urma cărora acesta a suferit o fractură a femurului drept pentru vindecarea căreia au fost necesare un număr de 85 – 90 de zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de purtare abuzivă, faptă prevăzută și pedepsită de art. art. 250 alin. 5 Cod penal raportat la art. 258 Cod penal.

Împrejurarea că pentru acest inculpat nu a fost înregistrat efectiv contractul de muncă la Inspectoratul Teritorial de M. B. nu are nicio relevanță sub aspectul infracțiunii analizate în condițiile în care relații de muncă specifice existau și confereau în fapt inculpatului calitatea de salariat al . și prin urmare de funcționar în sensul art. 147 alin. 2 Cod penal.

Și în cazul acestui inculpat instanța a observat că este la prima confruntare cu legea penală, este o persoană corect integrată social, aspecte ce vor fi avute în vedere la individualizarea judiciară a pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului conform dispozițiilor art. 74 alin. 1 lit. a Cod penal.

În consecință, procedând la individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată acestui inculpat, ținând seama de criteriile prevăzute în acest sens de art. 72 Cod penal, în baza art. 250 alin. 5 Cod penal raportat la art. 258 Cod penal cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a Cod penal raportat la art. 76 lit. c Cod penal, instanța l-a condamnat pe inculpatul V. M., la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de purtare abuzivă în dauna părții vătămate M. A..

Corelativ condamnării s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza II și lit. b Cod penal, conform art. 71 Cod penal.

În baza art. 71 alin. 5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii.

În latura civilă a cauzei pentru considerațiile anterior expuse în baza art. 346 Cod procedură penală, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă M. A. și în consecință, instanța a obligat în solidar inculpații R. G., Mârzgaciu O. C. și V. M. în solidar cu partea responsabilă civilmente . B. cu sediul în municipiul B., ., ., să plătească acesteia suma de 1240 de lei RON cu titlu de daune materiale și suma de 20.000 de lei RON cu titlu de daune morale.

Instanța a respins celelalte pretenții civile formulate de partea civilă M. A..

În baza art. 346 Cod procedură penală, s-a constatat că S. C. Județean de Urgență B. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 191 alin. 3 Cod procedură penală instanța a obligat inculpatul R. G. în solidar cu partea responsabilă civilmente . să plătească statului suma de 400 de lei RON cu titlu de cheltuieli judiciare.

În baza art. 192 alin. 1 pct. 3 lit. b Cod procedură penală, instanța a obligat inculpatul R. G. să plătească statului suma de 20 de lei RON cu titlu de cheltuieli judiciare.

În baza art. 191 alin. 3 Cod procedură penală, instanța a obligat inculpatul Mâzgaciu O. C. în solidar cu partea responsabilă civilmente . să plătească statului suma de 475 de lei RON cu titlu de cheltuieli judiciare.

În baza art. 191 alin. 3 Cod procedură penală, instanța a obligat inculpatul V. M. în solidar cu partea responsabilă civilmente . să plătească statului suma de 700 de lei RON cu titlu de cheltuieli judiciare.

În baza art. 193 alin. 1 Cod procedură penală, instanța a obligat în solidar inculpații R. G., Mârzgaciu O. C. și V. M. în solidar cu partea responsabilă civilmente . B., să plătească părții civile M. A. suma de 2000 de lei RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

P. Încheierea Camerei de Consiliu din data de 31.07.2012 s-a dispus:

S-a admis cererea formulată din oficiu privind îndreptarea erorii materiale strecurată în cuprinsul minutei sentinței penale nr. 960/11.05.2012 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul penal nr._ și în consecință, în baza art. 195 Cod procedură penală s-a dispus că alin. 2 al respectivei minute va avea următorul cuprins:

„În baza art. 25 Cod penal raportat la art. 250 alin. 5 Cod penal raportat la art. 258 Cod penal, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a Cod penal raportat la art. 76 lit. c Cod penal, condamnă pe inculpatul R. G. la două pedepse a câte 2 (doi) ani închisoare fiecare, pentru săvârșirea a două infracțiuni de instigare la purtare abuzivă. În baza art. 33 lit. a Cod penal raportat la art. 34 lit. b Cod penal, contopește pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare”.

Împotriva sentinței și a încheierii de îndreptare de eroare materială a declarat recurs P. de pe lângă Judecătoria B. care a solicitat, în principal, casarea în totalitate a acestora și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleași instanțe, arătând că prima instanță a omis să se pronunțe asupra tuturor infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul R. G. pronunțând, sub acest aspect o sentință nelegală, nelegalitate ce nu poate fi suplinită printr-o încheiere de îndreptare a erorii materiale așa cum a făcut instanța. În subsidiar a solicitat majorarea pedepselor aplicate inculpaților.

Împotriva aceleași sentințe a declarat recurs și inculpatul R. G. care a solicitat, în principal, casarea sentinței cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleași instanțe pentru motivul de nelegalitate invocat de parchet. În subsidiar a solicitat achitarea inculpatului în baza art. 10 lit. c Cod penal întrucât inculpatul nu a instigat pe nimeni la săvârșirea vreunei infracțiuni, conflictul era în desfășurare când a intervenit inculpatul, un singur îndemn adresat mai multor persoane nu reprezintă concurs de instigări, probele apreciate de instanță ca dovedind vinovăția sunt declarațiile părții vătămate oscilatorii, ale martorilor S., Vetse, R. care sunt contrazise de rapoartele de eveniment făcute de aceștia .Instanța a înlăturat în mod greșit declarația martorului B. doar pentru că a fost propus târziu, dar nu și declarația martorei C. S., propusă în aceleași condiții. A apreciat că martorul C. nu a susținut declarațiile părții vătămate, martorul V. a dat declarații contradictorii și, în ansamblu, nu există probe de vinovăție.

Împotriva aceleași sentințe a declarat recurs și inculpatul V. M. care a solicitat, în principal, casarea sentinței cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleași instanțe pentru motivul de nelegalitate invocat de parchet. În subsidiar a solicitat achitarea inculpatului în baza art. 10 lit. d Cod penal sau art. 10 lit. c Cod penal arătând că nu poate fi subiect activ al infracțiunii pentru că nu avea contract de muncă cu . B. și nici nu a lovit pe nimeni, chiar partea vătămată a spus că a fost agresată de necunoscuți și u de inculpat, iar martorul H. C. a dat declarații contrazise de cele constatate de polițiștii de la Secția 4. În subsidiar a cerut reducerea pedepselor

Analizând recursurile formulate, prin prisma dispozițiilor art. 385/6 Cod procedură penală, se constată că recursul P. de pe lângă Judecătoria B. și recursurile inculpaților sunt fondate, pentru motivul de nelegalitate invocat și anume:

Instanța nu a pronunțat o soluție potrivit art. 345 Cod Procedură penală pentru toți inculpații și pentru toate infracțiunile cu care a fost sesizată prin rechizitoriu conform art. 317 Cod procedură penală.

În condițiile în care inculpatul R. G. a fost trimis în judecată prin rechizitoriu pentru 2 infracțiuni de instigare la purtare abuzivă prevăzute de art. 25 Cod penal raportat la art. 250 alin. 5 Cod penal raportat la art. 258 Cod penal, cu art. 33 lit. a Cod penal, prin sentința recurată instanța s-a pronunțat pentru o singură infracțiune de instigare la purtare abuzivă prevăzute de art. 25 Cod penal raportat la art. 250 alin. 5 Cod penal raportat la art. 258 Cod penal. În mod evident omisiunea instanței nu se poate suplini printr-o încheiere de îndreptare de eroare materială, ci este un aspect de nelegalitate ce impune casarea în totalitate a sentinței și a încheierii de îndreptare.

Instanța de control judiciar, investită cu un recurs devolutiv conform art. 385/6 Cod procedură penală, poate analiza sub toate aspectele hotărârea primei instanțe și poate pronunța o condamnare pentru prima dată în recurs, cu condiția ca prima instanță să se fi pronunțat pentru toate faptele și persoanele ce au constituit obiectul judecății, în caz contrar s-ar încălca dreptul la apărare al inculpaților și dreptul la un proces echitabil prevăzute de art. 6 Cod procedură penală și art. 6 din C.E.D.O.

Față de cele reținute, în baza art. 385/15 pct. 2 lit. c Cod procedură penală raportat la art. 385/9 pct. 10 Cod procedură penală, Curtea va admite recursurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria B. și inculpații R. G. și V. M. împotriva sentinței penale nr..960/11.05.2012 și a încheierii Camerei de Consiliu din data de 31.07.2012 pronunțate de Judecătoria B. în dosarul penal nr._, pe care le va casa în totalitate și va trimite cauza spre rejudecare aceleași instanțe pentru rezolvarea completă a fondului cauzei cu pronunțarea unei soluții pentru toți inculpații și pentru toate faptele ce constituie obiectul judecății astfel cum a fost stabilit prin rechizitoriu.

Celelalte motive de recurs invocate vor fi lăsate neanalizate și vor fi avute în vedere la rejudecarea cauzei.

În baza art.192 alin. 3 Cod procedură penală vor rămâne în sarcina statului cheltuielile judiciare avansate de acesta în recurs.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE

Admite recursurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria B. și inculpații R. G. și V. M. împotriva sentinței penale nr.960/11.05.2012 și a încheierii Camerei de Consiliu din data de 31.07.2012 pronunțate de Judecătoria B. în dosarul penal nr._, pe care le casează în totalitate și trimite cauza spre rejudecare aceleași instanțe conform considerentelor prezentei decizii.

În baza art. 189 Cod procedură penală suma de 600 de lei reprezentând onorariile avocaților din oficiu pentru inculpații V. M. și Mâzgaciu O. C. se avansează din fondurile Ministerului Justiției și se includ în cheltuielile judiciare.

În baza art.192 alin. 3 Cod procedură penală rămân în sarcina statului cheltuielile judiciare avansate de acesta

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 07.03.2013

Președinte, Judecător,Judecător,

S. F. A. DumitracheAurelia M.

Grefier,

D. C.

Red.A.D./12.03.2013

Dact. D.C./13.03.2013/2 exemplare

Jud.fond.C.M.P.

← Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Decizia nr. 254/2013....		Vătămarea corporală. Art. 181 C.p.. Decizia nr. 114/2013.... →

Purtarea abuzivă. Art. 250 C.p.. Decizia nr. 205/2013. Curtea de Apel BRAŞOV

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Purtarea abuzivă. Art. 250 C.p.. Decizia nr. 205/2013. Curtea de Apel BRAŞOV