Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 987/2013. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 987/2013 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 05-12-2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
Secția penală și pentru cauze cu minori
DECIZIA PENALĂ NR.987/R DOSAR NR._
Ședința publică din 5 decembrie 2013
Instanța constituită din:
- Complet de judecată CR4:
Președinte – M. Ș. - judecător
Judecător – E. B.
Judecător – A. C. M.
- Grefier – C. G.
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public – procuror L. T. - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B..
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de inculpatul N. C. V. împotriva sentinței penale nr. 175/S din 3 septembrie 2013, pronunțată de Judecătoria Sf. G. în dosarul penal nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 21 noiembrie 2013 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru 5 decembrie 2013, când,
CURTEA
Asupra recursului de față,
Prin sentința penală nr. 175 din 03.09.2013 a Judecătoriei Sf. G. în baza art. 87 al.1 din OUG nr. 195/2002 inculpatul N. C. V. a fost condamnat la pedeapsa de 1 an și 4 luni (un an și patru luni) închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală.
În baza art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului pe o durată de 3 ani și 4 luni (trei ani și patru luni), ce constituie termen de încercare, stabilit în condițiile art. 82 Cod penal.
În baza art. 71 al. 1 și 5 Cod penal inculpatului i s-au interzis drepturile prevăzute de art. 64 al. 1 lit. a teza II, b Cod penal, ca pedeapsă accesorie, executarea acestei pedepse fiind suspendată pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
În baza art. 359 Cod de procedură penală s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 Cod penal a căror nerespectare atrage revocarea suspendării.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că, în data de 27.05.2012 inculpatul a sosit în gara CFR Sf. G. de la serviciu, aici s-a întâlnit cu colegul său - martorul Apărăschivei F., inculpatul consumând alcool, respectiv 3 beri.
În jurul orelor 14,00, inculpatul a hotărât să se deplaseze la Cimitirul comun situat pe .. Sf. G., drept pentru care, deși consumase alcool, a urcat la volanul autoturismului marca Renault Megane cu nr. de înmatriculare_, în autoturism, împreună cu inculpatul urcând și martorul Apărăschivei F., pe locul din dreapta față.
În timp ce conducea autoturismul menționat pe .. Sf. G., în jurul orelor 14,51, inculpatul a pierdut controlul volanului, mașina a derapat, lovind bordura din stânga sensului de mers, după care a tamponat două autoturisme care staționau pe aceeași parte stângă a sensului de mers.
Inculpatul a oprit autoturismul, martorul Apărăschivei F. a plecat, iar la fața locului au sosit organele de poliție, inculpatul fiind testat cu etilotestul, rezultatul indicat fiind de 0,80 mg/l alcool pur în aerul expirat (fila 9).
D. urmare, inculpatul a fost condus la Spitalul Județean Sf. G., fiind examinat clinic și recoltându-i-se două probe de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.
Potrivit buletinului de analiză toxicologică alcoolemie (fila 12), la ora 15,25 (prima probă) inculpatul prezenta o alcoolemie de 1,50 gr. %o, iar peste o oră, valoarea alcoolemiei era de 1,35gr. %o.
Starea de fapt astfel reținută instanța de fond a reținut că rezultă din materialul probatoriu administrat în cauză, în sensul celor reținute anterior, fiind de altfel recunoscută și de inculpat inițial, în cursul urmăririi penale, astfel cum rezultă din declarațiile date de acesta (filele 13-16), acesta recunoscând că a condus autoturismul menționat pe drumul public după ce anterior a consumat alcool, respectiv trei beri, împreună cu martorul A. F. V., la acel local, în cuprinsul declarației sale inculpatul menționând și faptul că în acea zi nu a mâncat nimic, întrucât venise de la serviciu (f. 16, în prezența apărătorului ales).
În fața instanței, inculpatul a precizat prin declarația dată, o cu totul altă stare de fapt, menționând în prezența aceluiași apărător ales ca și în cursul urmăririi penale, faptul că a consumat în ziua respectivă 450 ml palincă între orele 14,30-14,45 și a mâncat copios – friptură, mezeluri, salată, consumând alcoolul în autoturism, precizând că nu menține declarațiile date în cursul urmăririi penale întrucât i-ar fi fost dictate de organele de poliție, mai mult chiar și în prezența avocatului ales ar fi declarat nereal în fața organelor de poliție referitor la consumul de alcool.
Susținerile inculpatului din fața instanței de judecată, schimbarea declarațiilor sale nu prezintă o justificare, necoroborându-se de altfel nici cu restul materialului probatoriu administrat.
Astfel, martorul A. F. V., audiat atât în cursul urmăririi penale, cât și în fața instanței de judecată nu confirmă cele susținute de inculpat în fața instanței, depoziția acestuia relevând faptul că împreună cu inculpatul au consumat alcool în data respectivă în barul Calul B. din zona Gării Sf. G., respectiv bere, iar în jurul orelor 14,30 inculpatul i-a cerut să meargă până în poligonul militar de pe .. G., cei doi urcând în autoturismul menționat, inculpatul aflându-se la volan, iar la un moment dat, din cauza vitezei, inculpatul a pierdut control volanului, tamponând două autoturisme, după care atât inculpatul cât și martorul au coborât din autoturism.
Astfel, martorul nu menționează că inculpatul ar fi consumat alcool în autoturism, depoziția acestuia coroborându-se cu declarația inculpatului în cursul urmăririi penale, precum și cu depozițiile martorilor Mike Geza, Mike B., Kocsolade L..
Totodată, martorii Mike Geza (fila 26), Mike B. (fila 22) și Kocsolade L. (fila 19) precizează faptul că după tamponarea de către autoturismul condus de inculpat a celorlalte două autovehicule, persoanele din autoturism au coborât, martorul Kocsolade L. reținându-l pe inculpat până la sosirea organelor de poliție, întrucât acesta avea intenția de a pleca de la locul faptei.
Astfel, declarațiile inițiale, din cursul urmăririi penale ale inculpatului se coroborează cu depozițiile martorilor menționați, precum și cu procesul verbal de constatare, semnat de inculpat, mai mult, declarațiile inculpatului au fost date în prezența apărătorului ales al acestuia, aspecte ce conferă garanția de legalitate, neputând fi astfel primită susținerea inculpatului în sensul că declarațiile i-ar fi fost dictate de organele de poliție.
De altfel, astfel cum rezultă din declarația dată în fața instanței, inculpatul a fost confuz în declarația dată în fața instanței, precizând inițial că polițiștii i-ar fi dictat declarațiile, ulterior că de fapt în prezența avocatului nu i s-ar fi dictat declarația, dar inculpatul ar fi declarat necorespunzător adevărului.
În fața instanței de judecată, ca urmare a celor declarate de inculpat apărătorul ales al acestuia (același ca și în cursul urmăririi penale) a înțeles să învedereze instanței faptul că denunță contractul de asistență juridică, fapt confirmat și prin înscrisul depus la fila 22 dosar.
În vederea garantării dreptului la apărare, în cauză a fost efectuat un raport de expertiză medico-legală pentru interpretarea alcoolemiei de către IML Tg. M., concluziile acestuia stabilind că alcoolemia inculpatului la ora solicitată putea să fie cuprinsă în intervalul 1,56-1,60 gr. %o, din cantitatea de băuturi alcoolice declarată a fi consumată rezultând teoretic o alcoolemie de 3,50 gr. %- situație în care se instalează coma alcoolică, menționându-se și faptul că valoarea alcoolemiei rezultate în urma analizelor de laborator se coroborează și cu valoarea rezultată la alcool test.
Reținând vinovăția inculpatului, în baza probelor administrate în cauză, instanța de fond l-a condamnat la pedeapsa arătată mai sus.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs inculpatul, solicitând aplicarea unei pedepse administrative, având în vedere circumstanțele reale ale săvârșirii faptei, persoana inculpatului, care este angajat M.. unei pedepse cu închisoarea, chiar și cu suspendare, ar duce la pierderea locului de muncă, inculpatul fiind la prima încălcare a legii penale, regretă fapta și a recuperat prejudiciul.
Curtea, verificând hotărârea atacată în raport de actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs formulate, precum și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, astfel cum cer dispozițiile art. 3856 alin. 3 Cod de procedură penală, dar în limitele prevăzute de art. 3856 alin. 1 Cod de procedură penală, constată că recursul este nefondat, pentru motivele ce vor fi arătate în continuare.
Fapta comisă de inculpat, împrejurările săvârșirii acesteia și vinovăția inculpatului au fost corect stabilită de prima instanță, găsindu-și corespondent în probele administrate în cauză.
Încadrarea juridică dată activității infracționale este legală.
În ceea ce privește cuantumul pedepsei aplicat de instanța de fond, de 1 an și 4 luni închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 republicată, Curtea apreciază că este corect stabilit de către instanța de fond, raportat la împrejurările comiterii faptei și persoana inculpatului, care a recunoscut și regretat fapta comisă, dar a solicitat soluționarea cauzei potrivit procedurii obișnuite, solicitând recalcularea alcoolemiei, care de altfel a și fost dispusă de către instanță, iar raportul de expertiză medico-legală a confirmat rezultatul probelor de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.
Inculpatul a condus autoturismul pe drumurile publice cu o alcoolemie de 1,50 gr.%o, creând astfel o considerabilă stare de pericol pentru siguranța circulației rutiere, care a avut ca și consecință pierderea controlului volanului și tamponarea a două autoturisme parcate regulamentar.
Curtea apreciază că nu se impune reducerea cuantumului pedepsei, întrucât aplicarea unei pedepse mai mici sau de natură administrativă nu ar fi de natură a asigura realizarea scopului preventiv al pedepsei prevăzut de art. 52 Cod penal și nici a funcțiilor educative și sancționatorii ale acesteia.
Față de cele arătate mai sus, curtea, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b Cod de procedură penală, analizând recursul potrivit art. 3856 Cod de procedură penală, va respinge recursul declarat de inculpat.
În baza art. 192 alin. 2 Cod de procedură penală inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, din care onorariul avocatului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 38515 pct. 1 lit. b Cod de procedură penală respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul N. C. V. împotriva sentinței penale nr. 175 din 03.09.2013 a Judecătoriei Sf. G., pe care o menține.
Onorariul avocatului desemnat din oficiu, în sumă de 200 lei se achită din fondul Ministerului Justiției.
În baza art. 192 alin. 2 Cod de procedură penală obligă pe inculpat să plătească statului suma de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 05.12.2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
M. Ș. E. B. A. C. M.
Grefier,
C. G.
Red. A.C.M.-20.12.2013
Dact. C.G.-23.12.2013
2 ex
Jud. fond-M.G.M.
| ← Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 796/2013. Curtea de... | Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 1029/2013.... → |
|---|
