Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 164/2012. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 164/2012 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 29-02-2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ Nr. 164/R.
Ședința publică de la 29 Februarie 2012
Instanța constituită din:
Complet de judecată CR1
PREȘEDINTE M. D.
Judecător C. E.
Judecător O. B.
Grefier N. B.
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public – D. C. – procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de P. de pe lângă J. S. G. împotriva sentinței penale nr.279/S din 11 octombrie 2011 pronunțată de J. Sf.G. în dosarul penal nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedură îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 16 februarie 2012, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru22 februarie 2012 și apoi pentru astăzi, 29 februarie 2012, când,
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin sentința penală 279/2011 a Judecătoriei Sf. G. s-a dispus în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală raportat la art. 10 alin. 1 lit. d Cod procedură penală achitarea inculpatului S. N. S. pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește 0,80 gr.‰ alcool pur în sânge, prevăzută și pedepsită de art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, republicată, nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii.
În baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă J. S. G. s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului S. N. S. pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală de 0,80 gr.‰ alcool pur în sânge prevăzută și pedepsită de art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, republicată.
Prin actul de sesizare a instanței se reține că în data de 03.07.2010, lucrătorii de poliție din cadrul Serviciului Poliției Rutiere al I.P.J. C. au fost sesizați despre faptul că pe DJ 121A s-a produs un eveniment rutier soldat cu rănirea a trei persoane.
Deplasându-se la fața locului, organele de poliție au constatat că accidentul s-a produs pe DJ 121A la km 6+400 m și a constat în răsturnarea motociclului marca ARCTIC CAT (ATV) cu nr. de înmatriculare_ .
În urma accidentului, a rezultat vătămarea corporală a conducătorului motociclului S. N. S., cât și a celorlalți doi ocupanți, respectiv S. L. și G. R., toți trei fiind conduși la Spitalul Județean Sf. G., fiindu-le recoltate totodată probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.
Conducătorul motociclului, inculpatul S. N. S. a avut o îmbibație alcoolică de 1,45 gr.‰ alcool pur în sânge. Inculpatul a contestat rezultatele analizei de laborator și a solicitat efectuarea unei expertize medico-legale de interpretare retroactivă a alcoolemiei. Prin Raportul de expertiză medico-legală de interpretare a alcoolemiei s-a concluzionat că alcoolemia inculpatului la ora evenimentului rutier este cea stabilită de analiza toxicologică.
Persoanele vătămate S. L. și G. R. nu au formulat plângere penală împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă.
Analizând ansamblul materialului probatoriu administrat de organele competente, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
În data de 03.07.2010, inculpatul S. N. S. s-a întâlnit cu prietenii săi, S. L. și G. R. în satul Aita Seacă, iar împreună au hotărât să se deplaseze la locul numit „Vadas”, lângă DJ 121A, unde s-a organizat un festival. Cei trei s-au urcat pe motociclul marca ARCTIC CAT (ATV) cu nr. de înmatriculare_, proprietatea personală a inculpatului. Inculpatul a condus până la locul unde s-a ținut festivalul, unde a consumat împreună cu prietenii trei sticle de bere a 500 ml fiecare. În jurul orelor 19.00, s-au hotărât să se întoarcă acasă tot cu același mijloc de transport cu care au venit. Și de această dată inculpatul a fost cel care a condus motociclul.
La întoarcere, roata din față a ATV-lui s-a rupt, motociclul s-a răsturnat și pasagerii au fost aruncați pe pământ. Atât inculpatul, cât și S. L. și G. R. au suferit leziuni traumatice, motiv pentru care au fost transportați la spital în vederea acordării îngrijirilor medicale necesare pentru vindecare.
Potrivit buletinului de analiză toxicologică – alcoolemie nr. 1076-A12/158-a din 05.07.2010 (fila 41), inculpatul avea în sânge o îmbibație alcoolică de 1,45 gr.‰ alcool pur în sânge. Rezultatele obținute de Serviciul de Medicină Legală C. au fost contestate de inculpat, acesta solicitând efectuarea unei expertize medico-legale de interpretare retroactivă a alcoolemiei. Potrivit concluziilor raportului de expertiză medico-legală pentru interpretarea alcoolemiei nr. 161/15.02.2011 întocmit de Institutul de Medicină Legală Târgu M. (filele 111 – 112), alcoolemia inculpatului în momentul producerii accidentului rutier a fost de 1,45 gr.‰, cea stabilită la analiza toxicologică.
În conformitate cu prevederile art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, republicată, constituie infracțiune conducerea unui autovehicul, pe drumurile publice, cu o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală de 0,80 gr.‰ alcool pur în sânge.
Așa cum se poate observa, a reținut instanța de fond pentru existența infracțiunii, pe lângă condiția ca în sânge să existe o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală, este necesar ca autovehiculul să fie condus pe drumurile publice. Cu alte cuvinte, latura obiectivă a infracțiunii constă în acțiunea de a conduce pe drumurile publice.
În speță, a reținut prima instanță, din probele administrate pe parcursul urmăririi penale, rezultă clar că inculpatul a condus motociclul, aflându-se sub influența băuturilor alcoolice. Actele medico-legale menționate mai sus arată că acesta avea în sânge o alcoolemie ce depășește limita prevăzută de lege.
Însă, pe parcursul procesului penal nu s-a dovedit că motociclul a fost condus pe un drum public.
În primul rând, au fost reținute declarațiile inculpatului și ale martorilor S. L. și G. R. care au arătat că deplasarea s-a efectuat lângă DJ 121A, pe câmp, la câțiva metri distanță de drumul public.
Sub aspectul probatoriului, a reținut prima instanță sunt importante declarațiile martorilor B. Z. și G. L., aceștia fiind primii care au ajuns la fața locului după producerea accidentului. Amândoi au arătat că nici motociclul, nici pasagerii acestuia nu se aflau pe partea carosabilă, ci la aproximativ 2 – 3 m de drum, pe iarbă. Martorii au declarat că au așezat pe cele trei persoane rănite pa partea carosabilă și au pus ATV-ul pe roți, după care B. Z. s-a dus până la tabăra de copii din apropiere pentru a solicita ajutor și să sune la serviciul de urgență. La tabără, s-a întâlnit cu martorii G. A. și S. I. care au anunțat ambulanța și, la rândul lor, s-au deplasat la locul indicat de B. Z., în vederea acordării primului ajutor, martorul S. I. având pregătirea necesară sub acest aspect.
În acest timp, conform declarațiilor martorului G. L., persoana vătămată S. L. și-a recăpătat cunoștința, s-a ridicat în picioare, a făcut câțiva pași, traversând drumul și căzând în șanțul din partea stângă, pe iarbă.
La fața locului, martorii G. A. și S. I. au constatat că două persoane erau căzute pe partea carosabilă, iar a treia în șanțul din partea stângă a sensului de mers Valea Crișului – Aita Medie. Declarațiile lor se coroborează cu declarațiile martorilor B. Z. și G. L. care au descris în mod detaliat locul unde au așezat pe cei trei tineri.
A mai reținut prima instanță că existența elementului material al infracțiunii nu se probează nici prin procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșa fotografică atașată la dosar.
Organele de poliție au identificat mai multe urme pe partea carosabilă, respectiv o urmă de târâre, cu lungimea de 8,20 m, o urmă de rulare derapare, de 13,30 m, și două urme de decopertare. Însă, astfel cum rezultă și din schița atașată procesului verbal (fila 12), urmele de târâre și de rulare derapare nu au fost lăsate de același autovehicul, una fiind dreaptă, iar cealaltă ușor curbilinie pe dreapta. Potrivit concluziei primei instanțe nu se poate afirma fără nici un dubiu că motociclul condus de inculpat a cauzat decopertarea stratului de suprafață a părții carosabile sau vreuna din urmele menționate.
Din martorii audiați, numai martorul D. C. I. a afirmat pe parcursul urmăririi penale că a observat o urmă de decopertare a pietrișului, situată aproape de axa imaginară a drumului. Dar, așa cum a precizat și martorul, când acesta a ajuns la fața locului, persoanele vătămate deja primeau îngrijiri medicale și erau prezente mai multe persoane. Urmele respective puteau fi lăsate și de către ambulanțele care l-au transportat pe inculpat și pe prietenii săi la spital. Mai mult, atât D. C. I., cât și G. A. au arătat că în ziua respectivă circulau mai multe persoane cu ATV-uri, în zona „Vadas”. Ca urmare urmele identificate cu ocazia cercetării la fața locului pot proveni de la oricare din acestea.
Apoi, în ceea ce privește fragmentele din material plastic identificate pe partea carosabilă, instanța a reținut că nu există nicio dovadă că acestea provin de la motociclul marca ARCTIC CAT (ATV) cu nr. de înmatriculare_ .
Iar în ultimul rând, a reținut prima instanță, referitor la petele cu aspect sanguin din partea stângă a sensului de mers Valea Crișului – Aita Medie, existența acestora se explică prin coroborarea declarațiilor martorilor. Așa cum s-a arătat mai sus, martorul S. L. s-a ridicat de la locul unde a fost așezat de B. Z. și G. L., a traversat drumul și a căzut în șanț, el putând lăsa urme de sânge pe partea carosabilă, având în vedere leziunile suferite în urma accidentului.
II. Împotriva acestei soluții a declarat recurs P. de pe lângă J. Sf. G. criticând soluția de achitare dispusă în cauză. În motivare se arată că la fața locului, pe carosabil au fost identificate urme de derapare, la roata din dreapta spate și stânga față s-au identificat depuneri de pietre între jante și pneuri, ori dacă motociclul ar fi rulat pe câmp urmele ar foi fost de iarbă și pământ.
III. Analizând hotărârea atacată prin prisma recursului declarat în cauză, cât și din oficiu, potrivit disp.art.385/6 al. l și 3 Cod procedură penală, cu privire la toate motivele de nelegalitate și netemeinicie prev. de art.385/9 Cod procedură penală, Curtea constată că recursul este întemeiat și urmează a-l admite pentru următoarele considerente:
Pronunțând soluția de achitare, prima instanță a reținut că din probatoriul administrat nu s-a dovedit că motociclul a fost condus pe un drum public.
Contrar concluziei la care a ajuns instanța de fond, Curtea constată că probatoriul administrat în cauză demonstrează fără dubiu faptul că inculpatul a condus motociclul pe DJ 121 A, iar nu pe câmp.
Astfel, potrivit mențiunilor înscrise în cuprinsul procesului – verbal de cercetare la fața locului s-a menționat că la locul producerii accidentului nu au survenit modificări, iar în urma examinării au fost identificate două urme dinamice, prima de târâre și a doua de rulare – derapare, ușor curbilinie dreapta spre final; în fața acestor urme au fost identificate alte două urme de decopertare a stratului la suprafața părții carosabile, trei pete cu aspect sanguin precum și trei fragmente de material plastic de culoare neagră.
Concluzia instanței de fond în sensul că urmele de târâre și de rulare derapare nu au fost lăsate de același autovehicul, una fiind dreaptă, iar cealaltă ușor curbilinie pe dreapta nu este una exactă. Astfel, prin natura sa, motociclul putea crea astfel de urme după o manevră bruscă de oprire, care a putut determina rularea numai pe unele dintre cele două roți laterale.
Prezența acestor urme nu poate fi explicată, astfel cum a reținut instanța de fond prin alterarea locului faptei de prezența altor autovehicule, fiind evident că urmele nu puteau fi create decât ca efect al derapării, ori nici unul dintre martorii audiați în cauză nu a relatat un astfel de aspect.
La fel, nu se poate explica prezența urmelor cu aspect sanguin numai pe partea carosabilă și nu în zona unde inculpatul afirmă că a circulat.
Pe de altă parte, detaliul menționat în cuprinsul procesului – verbal de cercetare la fața locului și fixat și prin fotografiile efectuate în sensul că între janta și pneul roții dreapta spate se aflau depuneri de pietre nu se poate explica decât prin aceea că motociclul a circulat pe partea carosabilă, iar nu pe câmp, pentru că altfel ar fi trebuit ca depunerile să fie de iarbă și pământ.
Împrejurarea că la momentul efectuării cercetării la fața locului au fost identificate pe partea carosabilă trei fragmente de material plastic de culoare neagră se coroborează cu avariile motociclului, care prezenta apărătorile plastic față sparte .
Față de aceste considerente, Curtea constată că în drept, fapta inculpatului S. N. – S., care în data de 03.07.2010 a condus motociclul cu nr. de înmatriculare_ pe DJ 121 A, având în sânge o îmbibație alcoolică de 1,45 gr.%0 alcool pur în sânge realizează conținutul constitutiv al infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 87 al. 1 din OUG 195/2002.
În consecință, în temeiul art.38515 pct.2 lit.d Cod procedură penală se va admite recursul declarat de P. de pe lângă J. Sf. G. împotriva sentinței penale 279/2011 a Judecătoriei Sf. G., care va fi casată sub aspectul modului de soluționare a laturii penale.
Rejudecând în aceste limite, Curtea, în temeiul art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, republicată, cu aplicarea art. 74 lit. a, 76 lit. d Cod penal va condamna pe inculpatul S. N. S. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește 0,80 gr.‰ alcool pur în sânge.
La individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere dispozițiile art. 72 Cod penal, respectiv dispozițiile din partea generală a Codului penal, limitele de pedeapsă prevăzute de OUG nr. 195/2002, gradul de pericol social concret al infracțiunii săvârșite, modul și împrejurările concrete ale comiterii acesteia, urmările produse, respectiv vătămarea integrității corporale a doi martori și a reținut în favoarea inculpatului circumstanțele de ordin personal, inculpatul fiind un tânăr în vârstă de 30 de ani, căsătorit, tatăl unui copil minor, angajat la S. C. Surano SRL și necunoscut cu antecedente penale.
Apreciind că scopul pedepsei va putea fi atins și fără executarea acesteia, Curtea, în temeiul art. 81, 82 Cod procedură penală va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 3 ani, care constituie termen de încercare, ce se va socoti de la data rămânerii definitive a hotărârii .
În temeiul art. 71 al. 1 și 5 Cod penal inculpatul va pierde drepturile prevăzute de art. 64 al. 1 lit. a teza II, b Cod penal, ca pedeapsă accesorie, executarea acestei pedepse fiind suspendată pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
În temeiul art. 359 Cod procedură penală se va atrage atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 Cod penal a căror nerespectare atrage revocarea suspendării.
Reținând culpa procesuală a inculpatului, în temeiul art. 191 al. 1 Cod procedură penală va fi obligat acesta la plata către stat a sumei de 600 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat la judecarea fondului cauzei, din care suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu al inculpatului va fi avansată Baroului C. din fondurile MJ.
În temeiul art.189 Cod procedură penală dispune avansarea din fondurile MJ către Baroul B. a sumei de 50 lei, reprezentând onorariul parțial cuvenit avocatului desemnat din oficiu.
În temeiul art.190 Cod procedură penală dispune plata sumei de 100 lei către interpretul de limbă maghiară K. K., reprezentând contravaloarea serviciului de interpretare prestat.
În temeiul art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate în recurs vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art.38515 pct.2 lit.d Cod procedură penală admite recursul declarat de P. de pe lângă J. Sf. G. împotriva sentinței penale 279/2011 a Judecătoriei Sf. G., pe care o casează sub aspectul modului de soluționare a laturii penale.
Rejudecând în aceste limite:
În temeiul art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, republicată, cu aplicarea art. 74 lit. a, 76 lit. d Cod penal condamnă pe inculpatul S. N. S., fiul lui S. și Ziota, născut la data de 21.01.1982 în mun. Sf. G., jud. C., cetățean român, studii profesionale, conducător auto la S.C. SURRANO TRANS S.R.L., căsătorit, un copil minor, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale, posesor CI . nr._, CNP_, cu dom. în mun. Sf. G., ., ., ., jud. C. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește 0,80 gr.‰ alcool pur în sânge.
În temeiul art. art. 81 Cod penal dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului pe o durată de 3 ani, ce constituie termen de încercare, stabilit în condițiile art. 82 Cod penal.
În temeiul art. 71 al. 1 și 5 Cod penal inculpatul pierde drepturile prevăzute de art. 64 al. 1 lit. a teza II, b Cod penal, ca pedeapsă accesorie, executarea acestei pedepse fiind suspendată pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
În temeiul art. 359 Cod procedură penală atrage atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 Cod penal a căror nerespectare atrage revocarea suspendării.
În temeiul art. 191 al. 1 Cod procedură penală obligă inculpatul la plata către stat a sumei de 600 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat la judecarea fondului cauzei, din care suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu al inculpatului va fi avansată Baroului C. din fondurile MJ.
În temeiul art.189 Cod procedură penală dispune avansarea din fondurile MJ către Baroul B. a sumei de 50 lei, reprezentând onorariul parțial cuvenit avocatului desemnat din oficiu.
În temeiul art.190 Cod procedură penală dispune plata sumei de 100 lei către interpretul de limbă maghiară K. K., reprezentând contravaloarea serviciului de interpretare prestat.
În temeiul art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate în recurs rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29.02.2012.
Președinte, Judecător, Judecător,
M. DarabanăConstantin E. O. B.
GREFIER
N. B.
Red.OB/dact.BN
16.03.2012/ex.3
Jud.fond.M.D.C.
| ← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 859/2013.... | Fals în înscrisuri sub semnătură privată. Art. 290 C.p..... → |
|---|
