Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 32/2013. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 32/2013 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 17-01-2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 32/R DOSAR NR._
Ședința publică din data de 17 ianuarie 2013
Instanța constituită din:
Complet de judecată CR4:
Președinte: C. G. - judecător
Judecător: A. D.
Judecător: A. C. M.
Grefier: A. O.
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public – procuror L. T. – din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B..
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de P. de pe lângă Judecătoria B. și de inculpații B. C. și L. C. împotriva sentinței penale nr. 2100 din data de 14 noiembrie 2012 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul penal nr._ .
Dezbaterile asupra cauzei s-au efectuat în conformitate cu prevederile art. 304 Cod procedură penală, respectiv prin înregistrarea pe suport audio-video.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 10 ianuarie 2013, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate prin încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de 17 ianuarie 2013.
CURTEA DE APEL B.
Asupra recursurilor de față,
P. sentința penală nr. 2100 din 14.11.2012 a Judecătoriei B. în baza art. 211 al. 1, al. 2 lit. c, al. 2¹ lit. a Cod penal cu aplicarea art. 99 și urm. Cod penal și cu art. 320¹ al. 7 Cod procedură penală inculpatul B. C., a fost condamnat la două pedepse de câte 2 ani și 8 luni închisoare pentru săvârșirea a două infracțiuni de tâlhărie.
În baza art. 85 Cod penal s-a dispus anularea suspendărilor condiționate ale următoarelor pedepse:
- 1 an și 4 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 491/2012 a Judecătoriei B., definitivă prin nerecurare la data de 09.04.2012
- 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 203/2012 a Judecătoriei Sf. G., definitivă la data de 02.07.2012 prin nerecurare
- 6 luni închisoare aplicată prin sentinței penale nr. 45/2012 a Judecătoriei Sf. G., definitivă prin decizia penală nr. 787/R/26.09.2012 a Curții de Apel B.
S-a constatat că infracțiunile pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului prin cele trei sentințe indicate mai sus sunt concurente.
În baza art. 449 Cod procedură penală s-a descontopit pedeapsa rezultantă de 1 an și 4 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 491/2012 a Jud. B. și s-au repus în individualitatea lor pedepsele componente, respectiv 1 an închisoare și 1 an și 2 luni închisoare, înlăturând temporar sporul de 2 luni închisoare.
În baza art. 449 Cod procedură penală s-a descontopit pedeapsa rezultantă de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 45/2012 a Judecătoriei Sf. G. și s-au repus în individualitatea lor pedepsele componente, respectiv 6 luni închisoare și 3 luni închisoare.
În baza art. 85 al. 1 Cod penal raportat la art. 33 lit. a, 34 lit. b Cod penal s-au contopit pedepsele astfel repuse în individualitate, respectiv 1 an închisoare, 1 an și 2 luni închisoare, 6 luni închisoare și 3 luni închisoare cu pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 203/2012 a Judecătoriei Sf. G., inculpatul executând pedeapsa cea mai mare, respectiv 1 an și 2 luni închisoare, la care s-a adăugat sporul de 2 luni închisoare reținut prin sentinței penale nr. 491/2012 a Judecătoriei B., în final rezultând 1 an și 4 luni închisoare.
În baza art. 85 al. 3 Cod penal și 110 Cod penal s-a suspendat condiționat executarea pedepsei rezultante de 1 an și 4 luni închisoare pe durata unui termen de încercare de 3 ani și 4 luni (astfel cum s-a dispus și prin sentința penală nr. /2008 a Judecătoriei B.), termen care curge de la data de 09.04.2012.
S-a constatat că infracțiunile deduse judecății au fost săvârșite în cursul termenului de încercare.
În baza art. 83 Cod penal s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an și 4 luni închisoare în raport cu fiecare dintre cele două pedepse stabilite prin prezenta, pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare executându-se fiecăreia dintre cele două pedepse de câte 2 ani și 8 luni închisoare stabilite prin prezenta, rezultând două pedepse de câte 4 ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b Cod penal s-au contopit cele două pedepse de câtre 4 ani închisoare stabilite prin prezenta și s-a aplicat pedeapsa cea mai grea, respectiv 4 ani închisoare.
În baza art. 71 al. 1, 2 Cod penal inculpatului i s-a interzis exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a (teza a II-a), b Cod penal pe durata executării pedepsei închisorii, după împlinirea vârstei de 18 ani.
În baza art. 88 Cod penal s-a dedus din durata pedepsei închisorii aplicate inculpatului perioada reținerii și a arestării preventive în cauză de la 20.09.2012 la zi, perioadă la care se adaugă, în baza art. 36 al. 3 Cod penal, perioada 05.12._11 (arest preventiv conform sentinței penale nr. 491/2012 a Judecătoriei B.) .
În baza art. 350 al. 1 Cod de procedură penală s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului, deținut în baza mandatului de arestare preventivă nr. 132/20.09.2012 emis de Judecătoria B..
În baza art. 26 Cod penal raportat la art. 211 al. 1, al. 2 lit. c, al. 2¹ lit. a Cod penal cu aplicarea art. 320¹ al. 7 Cod procedură penală și cu aplicarea art. 74 al. 2, 76 lit. c Cod penal inculpatul L. C., a fost condamnat la două pedepse de câte 3 ani și 8 luni închisoare pentru săvârșirea a două infracțiuni de complicitate la tâlhărie.
În baza art. 83 Cod penal s-a revocat, în raport de fiecare dintre cele două infracțiuni, suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an și 4 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentinței penale nr. 491/2012 a Judecătoriei B., definitivă la data de 09.04.2012 prin nerecurare, pedeapsă care se execută alăturat fiecăreia dintre cele două pedepse de câte 3 ani și 8 luni închisoare aplicate prin prezenta, în final rezultând două pedepse de câte 5 ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b Cod penal s-au contopit cele două pedepse de câte 5 ani închisoare stabilite prin prezenta și s-a aplicat pedeapsa cea mai grea, respectiv 5 ani închisoare.
În baza art. 71 al. 1, 2 Cod penal inculpatului i s-a interzis exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a (teza a II-a), b Cod penal pe durata executării pedepsei închisorii.
În baza art. 88 Cod penal s-a dedus din durata pedepsei închisorii aplicate inculpatului perioada reținerii și a arestării preventive în cauză de la 19.09.2012 la zi perioadă la care se adaugă, în baza art. 36 al. 3 Cod penal, perioada 05.12._11 (arest preventiv conform sentinței penale nr. 491/2012 a Judecătoriei B.) .
În baza art. 350 al. 1 Cod de procedură penală s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului, deținut în baza mandatului de arestare preventivă nr. 131/20.09.2012 emis de Judecătoria B..
În baza art. 14, 346 Cod procedură penală raportat la art. 1349, 1357 cod civil s-a admis acțiunea civilă formulată în cauză de partea civilă I. F. și au fost obligați inculpații L. C. și B. C. în solidar, inculpatul B. în solidar și cu partea responsabilă civilmente B. M., la plata către partea civilă a sumei de 1000 lei cu titlu de daune materiale.
S-a luat act că părțile vătămate V. D. M., . și . nu s-au constituit părți civile în cauză.
În baza art. 118 lit. e Cod penal s-a dispus confiscarea de la fiecare dintre inculpați a câte 315 lei, sumă obținută prin săvârșirea infracțiunii din data de 12.09.2012.
În baza art. 191 al. 1, 2, 3 Cod procedură penală inculpații au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că, în data de 02.09.2012 cei doi inculpați se aflau în mun. B., deplasându-se pe . observat partea vătămată I. F. care își plimba singură cățelul remarcând și faptul că aceasta avea la gât un lanț de aur. Inculpații au căzut de acord să-i sustragă lanțul femeii astfel că au abordat-o, adresându-i mai multe întrebări în legătură cu cățelul. La un moment dat, inculpatul B. C. a smuls lanțul de la gâtul victimei după care a fugit de la locul faptei, fiind urmat de inculpatul L..
Fiindcă la momentul smulgerii lanțului acesta s-a rupt, inculpatul B. a îmbinat capetele bucății rămase transformându-l într-o brățară. Bunul a rămas în posesia inculpatului B. care a solicitat ajutorul lui G. C. pentru valorificarea acestuia. Cei doi au revenit împreună în B. și s-au deplasat la casa de amanet „Janine G.” aparținând . SRL B. unde, la data de 04.09.2012, numitul G. S. a încheiat un contract de amanet, predând bunul și primind în schimb suma de 170 lei. Suma de bani obținută a fost împărțită între cei doi inculpați.
Bunul a fost ridicat de organele de poliție și prezentat părții vătămate care l-a recunoscut, fiindu-i restituit pe bază de proces verbal.
În data de 12.09.2012, în jurul orelor 18.00, cei doi inculpați se aflau împreună în B. și, în timp ce se aflau pe .-o pe partea vătămată V. D. M. care mergea spre tomberonul din apropierea blocului unde locuia pentru a arunca diverse resturi. Inculpatul au luat hotărârea sustragerii lanțului pe care aceasta îl avea la gât astfel că au abordat-o, adresându-i întrebări în legătură cu bunurile pe care urma să le arunce și au urmat-o până lângă ghena de gunoi. La momentul la care aceasta s-a aplecat pentru a lăsa cutia pe care o avea în mână inculpatul B. i-a smuls lanțul de la gât după care, împreună cu inculpatul L., au părăsit zona în fugă.
Cei doi inculpați s-au deplasat la o casă de amanet aparținând . SRL B. situată pe . B. a încheiat un contract de amanet cu privire la bunul sustras, primind în schimbul acestuia suma de 630 lei pe care au împărțit-o în mod egal.
Bunul a fost ridicat de organele de poliție și prezentat părții vătămate care l-a recunoscut, fiindu-i predat pe bază de proces verbal.
Reținând vinovăția inculpaților, în baza probelor administrate în cauză și potrivit recunoașterii faptelor de către inculpați, instanța de fond i-a condamnat la pedepsele arătate mai sus.
Sub aspectul laturii civile instanța de fond a admis acțiunea civilă formulată în cauză de partea civilă I. F. și i-a obligat pe inculpați în solidar, iar pe inculpatul minor în solidar și cu partea responsabilă civilmente B. M., la plata către partea civilă a sumei de 1000 leicu titlu de daune materiale.
S-a luat act că părțile vătămate V. D. M., . și . nu s-au constituit părți civile în cauză.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs:
1. P. de pe lângă Judecătoria B. criticând-o sub aspectul omisiunii aplicării de către instanța de fond a dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 76/2008, al neaplicării dispozițiilor art. 75 lit. c Cod penal pentru inculpatul major L. C., precum și cuantumul mic al pedepsei aplicate pentru inculpatul major, în raport de circumstanțele personale și reale a comiterii faptelor de către acest inculpat.
2. inculpații B. C. și L. C., solicitând casarea sentinței recurate și rejudecând cauza să se dispună reducerea cuantumului pedepselor aplicate, întrucât au fost sinceri în cauză, au recunoscut faptele comise.
Curtea, verificând hotărârea atacată în raport de actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs formulate, precum și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, astfel cum cer dispozițiile art. 3856 alin. 3 Cod de procedură penală, dar în limitele prevăzute de art. 3856 alin. 1 Cod de procedură penală, constată că recursul parchetului este întemeiat, iar recursurile inculpaților nu este nefondate, pentru motivele ce vor fi arătate în continuare.
În ceea ce privește recursul inculpaților, Curtea reține că, faptele comise de inculpați, împrejurările săvârșirii acestora și vinovăția inculpaților au fost corect stabilită de prima instanță, găsindu-și corespondent în probele administrate în cauză.
Încadrarea juridică dată activității infracționale a inculpatului B. C. este legală, iar în ceea ce privește pe inculpatul L. C., Curtea reține că instanța de fond a omis aplicarea față de acesta a circumstanței agravante prevăzute de art. 75 lit. c Cod penal. Inculpatul avea cunoștință că celălalt coinculpat era minor, întrucât aceștia locuiesc în aceeași localitate, iar anterior, astfel cum rezultă din cazierele judiciare ale acestora, au mai comis fapte penale împreună, astfel că în contextul acestor împrejurări a luat la cunoștință de minoritatea inculpatului B. C., motiv pentru care sub acest aspect recursul parchetului este întemeiat.
Și pedeapsa de 2 ani și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c, alin. 21 lit. a Cod penal cu aplicarea art. 99 și urm. Cod penal aplicată inculpatului B. C. pentru două fapte și pedeapsa de 3 ani și 8 luni închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c, alin. 21 lit. a Cod penal aplicată inculpatului L. C. pentru două fapte, au fost bine individualizate ca întindere, instanța de fond ținând seama de toate criteriile prevăzute de art.72 Cod penal, pe care le-a aplicat în mod just, astfel că nu se impune majorarea cuantumului pedepsei aplicate inculpatului L., astfel cum a solicitat parchetul prin recursul formulat.
Curtea apreciază că, în raport de recunoașterea vinovăției, cauza fiind soluționată pe procedura simplificată, în mod corect s-a reținut aplicarea dispozițiilor art. 320/1 Cod de procedură penală pentru ambii inculpați.
Pedepsele rezultante de 4 ani închisoare pentru inculpatul B. C. și 5 ani închisoare pentru inculpatul L. C. sunt ca urmare a faptelor săvârșite anterior de către inculpați, care nu se află la prima încălcare a legii penale.
Nu se impune reducerea cuantumului pedepselor aplicate inculpaților, întrucât infracțiunile comise de către aceștia aduc atingere valorilor ocrotite de legea penală, respectiv patrimoniul și sănătatea persoanei. Aplicarea unei pedepse mai reduse nu ar fi de natură a asigura realizarea scopului preventiv al pedepsei prevăzut de art. 52 Cod penal și nici a funcțiilor educative și sancționatorii ale acesteia.
Totodată, nu se impune reducerea cuantumului pedepsei aplicate și în raport de persoanele inculpaților, anterior fiind condamnați tot pentru săvârșirea de infracțiuni contra patrimoniului, care deși nu atrag starea de recidivă a inculpaților, faptele fiind săvârșite în minoritate și împreună de către cei doi inculpați, astfel cum rezultă din fișa de cazier judiciar a inculpaților – filele 97, 100-101 dosar urmărire penală, denotă perseverența acestora în săvârșirea aceluiași gen de infracțiuni, pentru ca în cauza supusă judecății infracțiunea de furt să fie însoțită și de acte de violență, ceea ce a atras încadrarea în infracțiunea de tâlhărie.
Având în vedere că, pedepsele au fost just individualizate, ca și modalitatea de executare a acestora, în regim de detenție, în ceea ce privește primul motiv de recurs al parchetului, potrivit dispozițiilor art. 7 alin. 1 din Legea nr. 7/2008 „ prelevarea probelor biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute în anexă este dispusă de instanța de judecată, prin hotărârea de condamnare”, respectiv, în cauza de față, pct. 18 din anexă, astfel că se va îndrepta omisiunea instanței de fond prin prezenta decizie.
Față de cele arătate mai sus, curtea, în baza art. 385/15 pct. 2 lit. d Cod de procedură penală, analizând recursul potrivit art. 385/6 Cod de procedură penală, se va admite recursul declarat de parchet și se va dispune potrivit considerentelor prezentei decizii și în baza art. 38515 pct. 1 lit. b Cod de procedură penală se vor respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpați.
În baza art. 38516 alin. 2 raportat la art. 381 alin. 1 Cod de procedură penală se va adăuga timpul de arestare scurs de la data de 14.11.2012 la zi și se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței.
În baza art. 189 Cod de procedură penală onorariile avocaților desemnați din oficiu pentru inculpați se vor avansa din fondul Ministerului Justiției, iar în baza art. 192 alin. 3 Cod de procedură penală celelalte cheltuieli vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 38515 pct. 2 lit. d Cod de procedură penală admite recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria B. împotriva sentinței penale nr. 2100 din 14.11.2012 a Judecătoriei B., pe care o casează sub aspectul neaplicării dispozițiilor art. 75 lit. c Cod penal și ale dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 76/2008 și, rejudecând cauza în aceste limite:
Reține la încadrarea juridică a infracțiunilor săvârșite de inculpatul L. C. aplicarea dispozițiilor art. 75 lit. c Cod penal.
În baza art.7 din Legea nr.76/2008 dispune prelevarea probelor biologice de la inculpații B. C. și L. C. la eliberarea din penitenciar, fără nici o altă notificare prealabilă.
Informează condamnații că probele biologice ce se vor recolta vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare a profilului genetic.
În baza art. 38516 alin.2 raportat la art.381 alin.1 Cod de procedură penală, adaugă timpul de arestare scurs de la data de 14.11.2012 la zi .
În baza art. 38515 pct. 1 lit. b Cod de procedură penală respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații B. C. și L. C., împotriva aceleași sentințe.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.
În baza art.189 Cod de procedură penală, dispune avansarea din fondurile Ministerului Justiției către Baroul B. a sumelor de câte 300 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru fiecare inculpat.
În baza art.192 alin.3 Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17.01.2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
C. G. A. D. A. C. M.
GREFIER,
A. O.
Red. A.C.M./28.01.2013
Tehnoredactat A.O./28.01.2013/5 ex.
Jud.fond C. M.
| ← Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... | Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 83/2013. Curtea de... → |
|---|
