Alte modificări ale pedepsei (art.585 NCPP). Decizia nr. 853/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 853/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 18-06-2015 în dosarul nr. 96/93/2015
DOSAR NR._
(1536/2015)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.853
Ședința publică din data de 18 iunie 2015
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: M. D. G.
JUDECĂTOR: I.-T. C. B.
GREFIER: D. T.
Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat de procuror C. M..
Pe rol, se află pronunțarea asupra apelului formulat de revizuentul Ț. S. împotriva sentinței penale nr.40 din data de 19.02.2015, pronunțată de Tribunalul Ilfov, în dosarul nr._ .
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 11.06.2015 și au fost consemnate în încheierea întocmită la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie penală, când Curtea, în temeiul art.391 alin.1 NCPP, a stabilit data pronunțării astăzi, 18 iunie 2015, când, în aceeași compunere, a decis astfel:
CURTEA,
Deliberând asupra apelului de față,din actele și lucrările dosarului, constată și reține următoarele:
Prin sentința penală nr.40 din data de 19.02.2015, pronunțată de Tribunalul Ilfov, în baza art. 459 alin. 5 Cod procedură penală rap. la art. 459 alin. 3 lit. e) Cod procedură penală cu referire la art. 453 alin. 1 Cod procedură penală, a fost respinsă - ca inadmisibilă - cererea de revizuire formulată de revizuentul Ț. S. [fiul lui V. și E., născut la 08 Octombrie 1977, în prezent încarcerat la Penitenciarul București – Rahova], cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în cuantum de 200 lei.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, prin cererea sa, condamnatul Ț. S. a solicitat revizuirea sentinței penale nr. 198/F/19.12.2013 a Tribunalului Ilfov – Secția Penală (dosar nr._ ), rămasă definitivă prin decizia penală nr. 521/17.04.2014 a Curții de Apel București – Secția I Penală, cu motivarea că se impune rejudecarea dosarului nr._, deoarece în acest din urmă dosar petentul a fost judecat și condamnat în lipsă, fără ca el să aibă cunoștință de existența procesului, fiind astfel în imposibilitate de a se apăra și de a declara participarea altor persoane la săvârșirea infracțiunii.
Cererea nu a fost motivată în drept.
Analizând cererea de revizuire sub aspectul admisibilității în principiu conform art. 459 Cod Procedură Penală, Tribunalul a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr. 198/F/19.12.2013, Tribunalul Ilfov – Secția Penală, în baza art. 334 Cod Procedură Penală, a schimbat încadrarea juridică dată primei fapte reținute în sarcina inculpatului Ț. S. prin actul de sesizare din infracțiunea prev. de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod Penal, în infracțiunea prev. de art. 9 alin. 1 lit. b și alin. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod Penal, text de lege în baza căruia a fost condamnat la pedeapsa de 6 ani închisoare.
În baza art. 9 alin. 1 lit. f din Legea nr. 241/2005, a mai fost condamnat inculpatul Ț. S. la pedeapsa de 3 ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b Cod Penal, i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, respectiv aceea de 6 ani închisoare, precum și pedepsele accesorie și complementară.
În baza art. 14 rap. la art. 346 Cod Procedură Penală, s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă Statul R. prin A.N.A.F. prin D.G.F.P. Ilfov și a fost obligat inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 8.40.33 lei, reprezentând prejudiciul produs bugetului de stat, sumă la care s-au adăugat accesoriile, dobânzile și penalitățile aferente calculate de la momentul producerii prejudiciului și până la data achitării integrale a debitului.
În baza art. 11 din Legea nr. 241/2005 cu referire la art. 163 Cod procedură penală,s-a dispus instituirea sechestrului asupra tuturor bunurilor mobile și imobile, prezente și viitoare ale inculpatului, în vederea recuperării prejudiciului, până la concurența debitului, măsură ce a fost adusă la îndeplinire prin organele de executare proprii ale părții civile.
Prin decizia penală nr. 521/17.04.2014, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția I Penală, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. a Cod procedură penală, a fost respins - ca tardiv - apelul formulat de inculpatul Ț. S. împotriva sentinței penale nr. 198/F/2013 pronunțată de Tribunalul Ilfov – Secția Penală, în dosarul nr._ .
Prima instanță a apreciat că cererea este inadmisibilă pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Potrivit art. 452 Cod procedură penală hotărârile judecătorești definitive pot fi supuse revizuirii, atât cu privire la latura penală, cât și cu privire la latura civilă.
Din interpretarea dispozițiilor art. 452 - 453 Cod procedură penală, rezultă caracterul revizuirii de cale extraordinară de atac, prin folosirea căreia se pot înlătura erorile judiciare cu privire la faptele reținute printr-o hotărâre judecătorească definitivă, datorate necunoașterii de către instanțe a unor împrejurări de care depindea adoptarea unei hotărâri conforme cu legea și adevărul.
Din aceleași dispoziții rezultă, totodată, că revizuirea are rolul de a atrage anularea hotărârilor în care judecata s-a bazat pe o eroare de fapt și de a reabilita judecătorește pe cei condamnați de nedrept.
Revizuirea este o cale extraordinară de atac, a cărei admisibilitate este în mod strict circumstanțiată cazurilor de revizuire expres și limitativ prevăzute de art. 453 alin. 1 lit. a) – f) Cod procedură penală.
Tribunalul investit cu judecarea cererii de revizuire nu poate proceda la rejudecarea fondului pricinii, decât în măsura în care găsește admisibilă în principiu calea de atac, iar aceasta se realizează doar în situația existenței vreunuia din cazurile de revizuire.
Analizând motivul invocat de revizuent, prima instanță a constatat că acesta nu se încadrează în niciunul din cazurile de revizuire prevăzute expres și limitativ de art. 453 alin. 1 Cod procedură penală.
Schimbarea hotărârii de fond în acest sens nu se poate efectua pe calea revizuirii. Revizuentul a avut la dispoziție calea de atac ordinară a apelului, dar nu a valorificat-o în termenul legal, motiv pentru care instanța de control judiciar, făcând aplic. disp. art. 421 punctul 1 lit. a Cod procedură penală, a respins apelul ca fiind tardiv formulat.
Împotriva acestei sentințe, în termenul legal, a declarat apel condamnatul Ț. S., fără să arate în scris care sunt motivele pe care se întemeiază prezenta cale de atac.
Cu ocazia dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică din data 11 iunie 2015, consemnate în încheierea de la acea dată, apelantul condamnat a – prin apărător desemnat de Curte din oficiu – a criticat sentința primei instanțe pentru nelegalitate și netemeinicie, în esență, sub aspectul greșitei respingeri a cererii sale.
Examinând motivele invocate și verificând hotărârea atacată, prin prisma dispozițiilor legale incidente, Curtea apreciază apelul declarat de condamnatul Ț. S. ca fiind nefondat.
Prima instanță a apreciat, în mod just, că cererea de revizuire nu este admisibilă, întrucât din probele dosarului în care s-a pronunțat hotărârea a cărei revizuire o solicită apelantul din speță, s-a constatat că, motivele invocate nu se regăsesc printre cele impuse de lege și oricum, condamnarea apelantului din speță nu s-a datorat motivelor invocate în revizuire, ci pe baza coroborării tuturor probelor administrate în cauză (în ambele faze ale procesului penal), respectiv: declarațiile martorilor D. N., Perifan G., M. V., J. C. G., C. C. M.; extrasele de cont puse la dispoziție de către unitatea bancară Raifeissen Bank; declarațiile fiscale ale societății puse la dispoziție de către Direcția Generală a Finanțelor Publice Ilfov; procesul-verbal de stabilire a prejudiciului și constituire parte civilă; documentele de constituire și funcționare a societății, facturi fiscale, contracte comerciale; înscrisurile cu privire la verificările efectuate la Administrația Națională a Penitenciarelor, Direcția pentru Evidenta Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, Serviciul Independent de Reținere și Arestare Preventivă, Direcția Generală de Pașapoarte, Primăria Mun.C., Primăria Orașului L. Gară, Centrul M. Zonal C., Centrul M. Județean Călărași; procese – verbale de îndeplinire a procedurii de citare; certificatele de cazier judiciar, iar în faza de judecată, declarațiile martorilor D. N. (fila 88, d.i.f.), M. V. (fila 89, d.i.f.), C. C. M. (fila 118, d.i.f.), Perifan G. (fila 119, d.i.f.) și J. C. G. (fila 144, d.i.f.).
Concluzionând, Curtea constată că ceea ce se urmărește în fapt este doar o prelungire a probatoriului, ceea ce este inamisibil, pe această cale.
D. urmare, Curtea va respinge apelul condamnatului, ca nefondat.
Apreciind apelul ca nefondat, Curtea va face aplicarea art.275 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge apelul formulat de revizuentul Ț. S. împotriva sentinței penale nr.40 din data de 19.02.2015, pronunțată de Tribunalul Ilfov, în dosarul nr._, ca nefondat.
Obligă apelantul revizuient la plata a 500 lei cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul avocat din oficiu se va înainta din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în șed publică, azi 18 iunie 2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
M. D. G. I.-T. C. B.
GREFIER,
D. T.
red.I.T.C.B.
dact.L.G.
ex.4
red.R.P.-Trib.Ilfov
| ← Nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor (art. 279 C.p.,... | Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice (art.336 NCP).... → |
|---|
