Conducere fără permis (art.335 NCP). Decizia nr. 282/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 282/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 19-02-2015 în dosarul nr. 33122/299/2014
DOSAR NR._
(293/2015)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.282
Ședința publică din data de 19 februarie 2015
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: M. D. G.
JUDECĂTOR: I.-T. C. B.
GREFIER: D. T.
Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat de procuror S. M..
Pe rol, soluționarea apelului formulat de inculpatul L. R. O. împotriva sentinței penale nr.834 din data de 27.11.2014, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București, în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelantul-inculpat L. R. O., personal și asistat de apărător din oficiu, avocat D. C., în baza delegației nr._/30.01.2015 depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apelantul-inculpat L. R. O., personal, declară că își retrage apelul formulat.
Reprezentantul Ministerului Public solicită să se ia act de declarația, prin care apelantul-inculpat L. R. O. a precizat că își retrage apelul, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare.
Apărătorul din oficiu al apelantului-inculpat L. R. O. solicită să se ia act de declarația acestuia, în sensul retragerii apelului formulat în cauză.
CURTEA,
Deliberând asupra apelului penal de față, din actele și lucrările dosarului, constată și reține următoarele:
Prin sentința penală nr.834 din data de 27.11.2014, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București, în temeiul art.386 alin.1 C.proc.pen. rap. la art.5 C.pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute prin actul de sesizare, din infracțiunea prevăzută și pedepsită de art.335 alin.1 C.pen., cu aplicarea art.5 C.p., în infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 86 al.1 din O.U.G. nr.195/2002, republicată cu aplicarea art.5 C.p., text de lege în baza căruia a fost condamnat inculpatul L. R. O., la pedeapsa de 10 (zece) luni închisoare, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere.
În temeiul art.81 C.pen. din 1969, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 2 (doi) ani și 10 (zece) luni calculat potrivit dispozițiilor art.82 C.pen. din 1969 și s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor care atrag revocarea suspendării condiționate a pedepsei prevăzute de art.83 C.pen. din 1969.
Pentru a pronunța această sentință, judecătorul fondului a reținut următoarea situație de fapt:
În data de 25 mai 2013, inculpatul L. R. O. a fost depistat de către organele de poliție conducând, pe . București, un moped marca Siasue tip SS50QT 11 de culoare albastră, cu număr de înregistrare B_, fără a poseda permis de conducere.
Situația de fapt, astfel cum a fost descrisă, a fost temeinic dovedită pe baza mijloacelor de probă administrate în faza urmăririi penale, probe pe care inculpatul și le-a însușit, solicitând judecarea cauzei în procedura simplificată.
Probele se află la dosar, iar instanța de fond le-a individualizat și analizat pe larg.
Având în vedere succesiunea în timp a două legi penale, de la săvârșirea infracțiunii și până la judecarea definitivă a cauzei, analizând comparativ legea mai favorabilă aplicabilă în cauză, judecătorul fondului a concluzionat că legea veche este mai favorabilă în ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, dispunând în consecință.
D. urmare, judecătorul fondului a concluzionat că – în drept - fapta inculpatului L. R. O. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.86 al.1 din O.U.G. nr.195/2002, astfel cum a fost modificată și completată prin O.U.G. nr.63/2006 cu aplic. art.5 N.C.p.
Având în vedere cele expuse, instanța de fond a aplicat inculpatului pedeapsa închisorii, care să corespundă scopului acesteia, definit prin art.52 din Codul penal din 1969, prin observarea criteriilor generale de individualizare prevăzute de art.72 din Codul penal din 1969.
Sub acest aspect, instanța de fond a reținut pericolul social al infracțiunii, reflectat în limitele de pedeapsă stabilite de legiuitor, reduse cu o treime potrivit disp. art.396 al.10 C.p.p., precum și conduita bună a inculpatului înainte de săvârșirea infracțiunii, relevantă fiind în acest sens lipsa antecedentelor penale (f.8 dosar), dar și atitudinea procesuală cel puțin bizară inculpatului, acestea încercând să se exonereze de răspundere penală cu o justificare care sfidează comportamentul firesc al destinatarilor legii penale, astfel încât pedeapsa stabilită a fost orientată spre minimul rezultat ca urmare a reducerii cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de către legiuitor pentru infracțiunea pentru care inculpatul a fost găsit vinovat, respectiv pedeapsa de 10 luni închisoare.
Cât privește modalitatea de executare, în raport de criteriile anterior menționate și apreciind că scopul pedepsei va putea fi atins chiar fără executarea acesteia, s-a dispus, conform art.81 din Codul penal din 1969 cu aplic. art.5 C.p., suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 10 luni, stabilit în condițiile art.82 din Codul penal din 1969.
Împotriva acestei sentințe, în termenul legal, a declarat apel inculpatul L. R. O., fără a-l motiva în scris, pentru ca, la termenul de judecată din data de 19 februarie 2015, inculpatul, personal și asistat de avocat desemnat de Curte din oficiu, a declarat expres și fără echivoc, că își retrage apelul formulat.
Potrivit art.415 Cod procedură penală, până la închiderea dezbaterilor, la instanța de apel, inculpatul, persoana vătămată și oricare dintre părți își poate retrage apelul, personal sau prin mandatar special, iar dacă partea se află în stare de deținere, trimite o declarație atestată sau consemnată într-un proces verbal de către administrația locului de deținere.
Curtea constată astfel, că poziția procesuală a inculpatului, în sensul retragerii apelului, fiind în concordanță cu cerințele legale, nu poate fi cenzurată de instanță, care va lua act de aceasta.
Constatând culpa procesuală a apelantului, Curtea va face aplicarea art.275 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Ia act de retragerea apelului formulat de inculpatul L. R. O. împotriva sentinței penale nr.834/27.11.2014 a Judecătoriei Sectorului 1 București.
Obligă inculpatul la plata a 1.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul apărătorului din oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 19.02.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
M. D. G. I.-T. C. B.
GREFIER,
D. T.
red.I.T.C.B.
dact.L.G.
ex.4
red.G.T.-Jud.Sect.1
| ← Spălare de bani (Legea 656/2002 art. 23). Decizia nr. 173/2015.... | Tâlhărie calificată (art.234 NCP). Decizia nr. 275/2015.... → |
|---|
