Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Decizia nr. 318/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 318/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 26-02-2015 în dosarul nr. 39265/3/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
Dosar nr._
(370/2015)
DECIZIA PENALĂ NR. 318/A
Ședința publică de la 26 februarie 2015
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE - C. C.
JUDECĂTOR - C.-B. I.-T.
GREFIER - G. A. I.
* * * * * * * *
MINISTERUL PUBLIC – P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DIICOT – Structura Centrală - reprezentat de procuror C. B..
Pe rol, soluționarea apelului declarat de revizuientul R. G. împotriva sentinței penale nr.67 din 14.01.2015, pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală, în dosarul nr.2_ .
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat apelantul revizuient în stare de arest și asistat de apărător din oficiu, avocat C. M. în baza împuternicirii avocațiale nr._ emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Juridică.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care ;
Nefiind cereri prealabile de formulat sau probe de solicitat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri, apelantul revizuient fiind de acord cu asistența juridică din oficiu.
Apărătorul apelantului revizuient solicită admiterea apelului și a cererii de revizuire astfel cum a fost formulată, în sensul că instanța de fond nu a reținut in favoarea sa circumstanțe atenuante.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că cele învederate în cerere nu se încadrează în cazurile limitativ prevăzute în materia revizuirii. În atare situație, pune concluzii de respingere a apelului, ca fiind nefondat.
Apelantul revizuient, având ultimul cuvânt, solicită admiterea cererii de revizuire și a se dispune reducerea pedepsei.
Dezbaterile declarându-se închise, Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra apelului penal de față, din actele și lucrările dosarului, constată și reține următoarele:
Prin sentința penală nr.67 din 14.01.2015, pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală, a fost respinsă – ca inadmisibilă - cererea formulată de petentul condamnat R. G. [fiul lui D. și T., născut la data de 03.05.1975], cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 100 lei.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că, prin cererea sa, petentul R. G. a formulat cerere de revizuire a sentinței penale nr.9/14.01.2013, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 245/24.01.2014 a Î.C.C.J., cu motivarea că se impune aplicarea circumstanțelor atenuante, cum în mod corect i s-au reținut la instanța de fond și care în mod greșit i-au fost înlăturate de Înalta Curte de Casație și Justiție, cu ocazia judecării recursului.
La termenul de judecată din data de 14 ianuarie 2015, tribunalul a invocat excepția inadmisibilității cererii, constatând că motivul invocat de revizuient, respectiv aplicarea circumstanțelor atenuante, nu se încadrează în motivele expres si limitativ prevăzute în art. 453 alin.1 lit.a-f C.p.p.
Împotriva acestei sentințe, în termenul legal, a declarat apel condamnatul R. G., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în esență, sub aspectul greșitei respingeri a cererii sale.
Examinând motivele invocate și verificând hotărârea atacată, prin prisma dispozițiilor legale incidente, Curtea apreciază apelul declarat de condamnat ca fiind nefondat.
Revizuirea este un remediu procesual împotriva erorilor judiciare care pot fi cuprinse în hotărârile penale definitive.
Prin finalitatea sa proprie, revizuirea înlătură eroarea judiciară sub orice formă s-a produs: achitarea neîntemeiată a unei persoane care a săvârșit o fapta penală sau condamnarea unei persoane nevinovate, trasă pe nedrept la răspundere penală.
Potrivit art. 453 C.pr.pen.: „Revizuirea poate fi cerută când:
a) s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei și care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunțate în cauză;
b) hotărârea a cărei revizuire se cere s-a întemeiat pe declarația unui martor opinia unui expert sau pe situațiile învederate de un interpret care a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere, influențând astfel soluția pronunțată;
c) un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals în cursul judecății sau după pronunțarea hotărârii, împrejurare care a influențat soluția pronunțată în cauză;
d) un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de urmărire penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere, împrejurare care a influențat soluția pronunțată în cauză;
e) când două sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia.
f) hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală ce a fost declarată neconstituțională după ce hotărârea a devenit definitivă, în situația în care consecințele încălcării, dispoziții constituționale continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate.”
Raportat la aceste dispoziții legale, Tribunalul a constatat – în mod corect – că motivele invocate nu se circumscriu acestor articole de lege ce cuprind norme imperative și de strictă interpretare.
Astfel, Curtea arată că simpla nemulțumire față de înlăturarea unor circumstanțe, cu consecințe asupra individualizării pedepsei, pe care revizuientul o apreciază ca fiind nedreaptă, nu poate conduce automat la admiterea în principiu a cererii de revizuire pentru că aspectele contestate sunt aspecte ce țin de fondul cauzei, elemente analizate de instanța de fond, apel și recurs și care au stat la baza pronunțării unei soluții definitive.
În acest sens, Curtea reține că revizuientul nu face trimitere la fapte și împrejurări noi ori la alte elemente prevăzute în dispozițiile art.453 Cod pr.pen. ca și motive de revizuire pe baza cărora să se poată aprecia că cererea formulată se încadrează în vreunul dintre cazurile stipulate pentru a determina o admitere în principiu a cererii.
Concluzionând, Curtea constată că ceea ce se urmărește în fapt este doar o reindividualizare judiciară a pedepsei aplicate, ceea ce este inamisibil, pe această cale.
D. urmare, Curtea va respinge apelul condamnatului, ca nefondat.
Apreciind apelul ca nefondat, Curtea va face aplicarea art.275 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În temeiul art.421 pct.1 lit.b Cod de procedură penală, respinge, ca nefondat, apelul declarat de revizuientul condamnat R. G. împotriva sentinței penale nr.67 din 14.01.2015, pronunțată de Tribunalul București – Secția penală, în dosarul nr.2_ .
În temeiul art.275 alin.2 Cod de procedură penală, obligă pe apelantul revizuient condamnat la plata sumei de 200 de lei, cheltuieli judiciare către stat.
În temeiul art.272 alin.1, 2 Cod de procedură penală, onorariul cuvenit avocatului din oficiu, în cuantum de 200 lei, se acoperă din sumele avansate din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 26.02.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
C. C. C.-B. I.-T.
GREFIER,
G. A. I.
red.C.B.I.T.
dact.L.G.
ex.4
red.G.T.-T.B.-S.I.P.
| ← Intervenirea unei legi penale noi (art.595 NCPP). Decizia nr.... | Delapidarea (art. 215 ind.1 C.p.). Decizia nr. 341/2015. Curtea... → |
|---|
