Contestaţie împotriva hotărârii judecătorului delegat. Decizia nr. 1605/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1605/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 24-11-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II A PENALĂ
DOSAR NR._ (_ )
DECIZIA PENALĂ NR. 1605/A
Ședința publică din 24.11.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE – A. P. M.
JUDECĂTOR – B. F. V.
GREFIER – T. S.
Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel București - reprezentat de procuror N. N..
Pe rol se află soluționarea apelului formulat de persoana condamnată H. C. C. împotriva deciziei penale nr. 411/15.09.2015 pronunțată de Tribunalul G., în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică a lipsit apelantul persoană condamnată H. C. C., pentru care răspunde apărător din oficiu F. L., cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr._, aflată la fila 13 din dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că persoana condamnată a formulat o cerere de a nu fi adusă în fața instanței, după care:
Curtea, nemaifiind cereri prealabile, acordă cuvântul asupra admisibilității apelului.
Apărătorul din oficiu al constatatorului condamnat solicită instanței a se constata admisibilă cererea inculpatului.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază inadmisibil apelul, având în vedere că sentința penală atacată este definitivă.
CURTEA,
Deliberând asupra apelului penal de față, constată că:
Prin decizia penală nr. 411/15.09.2015 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._ s-a dispus, în baza art.4251 alin.7 pct.1 lit.a C.p.p. respingerea contestației formulate de contestatorul-petent H. C. C. (fiul lui L. si C., nascut la data de 13.02.1986, detinut in Penitenciarul G.) împotriva sentintei penale nr.1167 din data de 17.04.2015, pronunțată de Judecatoria G., ca inadmisibila.
În baza art.275 alin.2 C.p.p. a fost obligat contestatorul-petent la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat, iar în baza art.272 C.p.p. s-a dispus ca onorariul avocatului din oficiu in suma de 130 lei să se avanseze din fondurile Ministerului Justitiei.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr. 1167 din 17.04.2015, Judecătoria G., în baza art. 56 alin. 12 rap. la art. 39 alin. 18 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, a respins ca nefondată contestația formulată de contestatorul condamnat H. C. C., fiul lui L. și C., născut la data de 13.02.1986, CNP_, în prezent deținut în Penitenciarul G., împotriva încheierii nr. 173/19.02.2015, pronunțată în dosarul nr. 122/2015, de către judecătorul de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciarului G..
În baza art. 275 alin (2) din Codul de procedură penală a obligat contestatorul condamnat la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut următoarele:
La data de 10.02.2015, persoana condamnată H. C. C. a formulat plângere la judecătorul de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciarul G., arătând că administrația penitenciarului nu îi respectă drepturile, respectiv:
- În data de 28.01.2015 nu a fost scos la cumpărături deși avea bani în cont și era planificat; consideră regula potrivit căreia nu poate fi scos la cumpărături dacă nu are bani în cont ca fiind abuzivă și nelegală;
- Nu i se permite în mod nelegal să primească CD player, căști și CD-uri; arată că potrivit O.M.J. 2714/2008, poate primi aceste bunuri;
- Deși prin adresa nr. V100671/19.01.2015(înaintată în dosarul înregistrat pe rolul Judecătorului de supraveghere sub nr. 24/2015 în care s-a pronunțat încheierea nr. 66/20.01.2015), s-a comunicat cu privire la fereastra camerei în care este cazat, faptul că au fost luate măsuri de confecționare a ramelor de geam la atelierul unității, urmând a fi montate în perioada 02-06.02.2015, aceasta nu a fost montată nici până în prezent;
- Nu i se primește cererea de refuz de hrană.
Deținutul a fost audiat de judecătorul de supraveghere a privării de libertate iar declarația a fost atașată la dosarul cauzei.
La solicitarea judecătorului, la dosarul cauzei a fost depusă adresa_/PGGR/19.02.2015 a Penitenciarului G., privind răspunsul la acuzele formulate de condamnatul H. Caludiu C..
Prin încheierea nr. 173/19.02.2015, pronunțată în dosarul nr. 122/2015, judecătorul de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciarului G. a admis în parte plângerea formulată, respectiv dintre cele 4 solicitări i-a fost admisă doar cea privitoare la nerespectarea normelor minime de cazare. Astfel, judecătorul de supraveghere a obligat administrația penitenciarului să finalizeze reparațiile ferestrei camerei în care este cazat petentul într-un termen rezonabil. Celelalte capete de cerere au fost respinse ca neîntemeiate.
Examinând contestația formulată de către contestatorul H. C. C., instanța a respins-o ca nefondată pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 56 alin. 1 și 2 din Legea 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal exercitarea drepturilor persoanelor condamnate nu poate fi îngrădită decât în limitele și în condițiile prevăzute de Constituție și lege. Împotriva măsurilor privitoare la exercitarea drepturilor prevăzute de prezenta lege, luate de către administrația penitenciarului, persoanele condamnate pot face plângere la judecătorul de supraveghere a privării de libertate, în termen de 10 zile de la data când au luat cunoștință de măsura luată.
În ceea ce privește respingerea cererii de efectuare a cumpărăturilor, în mod corect judecătorul a apreciat că plângerea este neîntemeiată. Astfel, potrivit procedurilor, în ziua în care sunt programați la cumpărături, deținuții se pot înscrie pe listele care sunt întocmite la orele 08:00 dimineața iar dacă la acel moment nu au sume de bani în cont, nu sunt trecuți pe liste. În dimineața zilei de 28.01.2015, contestatorul nu a avut sume de bani în cont, banii fiind introduși în contul acestuia abia între orele 11:00-13:00, după întocmirea tabelului. Prin urmare, având în vedere faptul că persoana condamnată cunoștea faptul că sumele de bani trebuie să fie în cont cel târziu în dimineața zilei de efectuare a cumpărăturilor și nu a depus diligențe în acest sens, instanța nu poate reține o culpă a penitenciarului pentru situația creată.
Prin urmare nu s-a putut reține o încălcare a drepturilor persoanei condamnate.
În ceea ce privește aprobarea cererii de primire a unui CD player, căști și CD-uri, instanța a apreciat că în mod corect judecătorul de supraveghere a privării de libertate a constatat că nu se poate reține o încălcare a drepturilor persoanei condamnate. Astfel, potrivit anexei 1 a O.M.J. 2714/C din data de 20.10.2008, modificat prin O.M.J. 3014/2010, privind durata și periodicitatea vizitelor, greutatea și numărul pachetelor precum și categoriile de bunuri ce pot fi primite, cumpărate, păstrate și folosite de persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate, CD player-ul, Cd-urile și căștile nu sunt enumerate printre bunurile ce pot fi primite, achiziționate sau păstrate și pe cale de consecință sunt bunuri interzise la deținere în sensul art. 82 lit. J din Legea 254/2013.
Prin urmare nu s-a putut reține o încălcare a drepturilor persoanei condamnate.
În ceea ce privește faptul că nu i se primește cererea de intrare în refuz de hrană, așa cum a rezultat din adresa nr._/PGGR/19.02.2015 a Penitenciarului G., deținutul a fost audiat de șeful de secție în data de 12.02.2015, ocazie cu care a declarat că nu se mai află în refuz de hrană. Prin urmare, nu numai că cererea sa a fost primită, dar au fost respectate inclusiv dispozițiile art. 54 și urm. din Legea 254/2013, neputându-se reține o încălcare a drepturilor persoanei condamnate.
În ceea ce privește solicitarea de reparare a ferestrei din camera de deținere, având în vedere că aceasta a fost admisă de judecător, instanța a respins ca lipsit de obiect acest capăt de cerere.
Față de toate aceste elemente, instanța a constatat că petentului nu i-au fost încălcate drepturile prevăzute de Legea 254/2013, acesta nefăcând dovada contrară celor reținute prin hotărârea contestată, motiv pentru care a respins ca nefondată contestația formulată de acesta, împotriva încheierii nr. 173/19.02.2015, pronunțată în dosarul nr. 122/2015, de către judecătorul de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciarul G..
Împotriva acestei sentințe a declarat contestația petentul H. C. C..
Examinand legalitatea si temeinicia sentintei penale atacate sub toate aspectele de fapt si de drept, Tribunalul a apreciat contestația formulată ca fiind inadmisibila avand in vedere urmatoarele aspecte:
Prin sentinta penala nr.1167 din data de 17.04.2015 pronuntata in dosarul nr._, Judecatoria G. a respins ca nefondata contestatia formulata de contestatorul condamnat H. C. C. impotriva incheierii nr.173/19.02.2015 pronuntata de judecatorul de supraveghere a privarii de libertate din cadrul Penitenciarului G. pronuntata in dosarul nr.122/2015, hotararea fiind definitiva.
Tribunalul a constatat că prezenta contestatie este formulata impotriva unei hotarari definitive, fara cale de atac.
Potrivit art.36 alin.2 C.p.p.:" Tribunalul solutioneaza ...... contestatiile formulate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorie in cazurile prevazute de lege".
Potrivit art.4251 C.p.p.:" Calea de atac a contestatiei se poate exercita numai atunci cand legea o prevede expres, prevederile prezentului articol fiind aplicabile cand legea nu prevede altfel".
Conform dispozitiilor Codului de procedura penala, admisibilitatea cailor de atac este conditionata de exercitarea acestora potrivit dispozitiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotararile susceptibile a fi supuse examinarii, caile de atac si ierarhia acestora, termenele de declarare si motivele pentru care se poate cere reformarea hotararii atacate.
Inadmisibilitatea este o sanctiune procedurala prin care se impiedica efectuarea unui act pe care legea nu il prevede ori il interzice.
F. de considerentele aratate, Tribunalul, în baza art.4251 alin.7 pct.1 lit.a C.p.p., va respinge contestatia formulata de contestatorul condamnat H. C. C. impotriva sentintei penale nr.1167/17.04.2015 a Judecatoriei G. ca inadmisibila.
Împotriva acestei decizii a formulat apel persoana condamnată H. C. C., cauza fiind înregistrată la Curtea de Apel București – Secția a II-a Penală la data de 29.09.2015 sub nr._ (_ ).
Persoana condamnată nu a precizat motivele căii de atac formulate și a solicitat ca judecarea cauzei să se facă în lipsa sa (fila 16 dosar apel), fiind reprezentat de apărător din oficiu.
Analizând admisibilitatea căii de atac a apelului, Curtea va respinge ca inadmisibil apelul declarat de petentul H. C. C. pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 408 C.p.p., hotărârile supuse apelului sunt următoarele: sentințele, care pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede altfel, respectiv încheierile, care pot fi atacate cu apel numai odată cu sentința, cu excepția cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu apel; apelul declarat împotriva sentinței se socotește făcut și împotriva încheierilor.
Hotărârea ce face obiectul căii de atac a apelului în cauza de față este o decizie penală, iar nu o sentință sau o încheiere, fiind pronunțată în calea de atac a contestației exercitate împotriva unei sentințe penale prin care se soluționase tot o cale de atac (cea a contestației) formulate împotriva încheierii pronunțate de judecătorul de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciarului G. in dosarul nr.122/2015.
În acest context, Curtea amintește că procesul penal se desfășoară în conformitate cu dispozițiile legale, iar hotărârile judecătorești sunt supuse numai acelor căi de atac prevăzute de lege.
Dând eficiență principiilor legalității căilor de atac și liberului acces la justiție, reglementate de dispozițiile art. 129 și art. 21 din Constituție, precum și exigențelor determinate de art.13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru persoane aflate în situații identice, admisibilitatea acestora fiind condiționată de exercitarea lor potrivit legii, în termenele și pentru motivele reglementate de normele incidente în materie.
Potrivit dispozițiilor Codului de procedură penală, admisibilitatea căilor de atac este condiționată de exercitarea acestora potrivit dispozițiilor legii procesual-penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac și ierarhia acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.
Așadar, petentul H. C. C. a promovat o cale de atac inadmisibilă, întrucât inadmisibilitatea reprezintă o sancțiune procedurală care intervine atunci când părțile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum și în situația când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală, ori chiar printr-un act neprocesual.
Recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesual penală ar constitui o încălcare a principiului legalității, ceea ce nu este admisibil în ordinea de drept.
Față de aceste considerente, Curtea - în baza art. 421 pct. 1 lit. a C.p.p - va respinge ca inadmisibil apelul declarat de petentul H. C. C..
În baza art. 275 alin. 2 C.p.p. va obliga apelantul petent la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 260 lei, se va avansa din fondurile MJ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 421 pct. 1 lit. a C.p.p respinge ca inadmisibil apelul declarat de petentul H. C. C..
În baza art. 275 alin. 2 C.p.p. obligă apelantul petent la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 260 lei, se va avansa din fondurile MJ.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 24.11.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
A. P. M. B. F. V.
GREFIER
T. S.
Tehn. APM/Red. APM/
Trib. G., jud. C.C.
| ← Tâlhărie calificată. Art.234 NCP. Decizia nr. 1/2015. Curtea... | Mandat european de arestare. Sentința nr. 172/2015. Curtea de... → |
|---|
