Denunţarea calomnioasă (art. 259 C.p.). Decizia nr. 708/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 708/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 13-05-2015 în dosarul nr. 3134/269/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A II-A PENALĂ
Dosar nr._
(1326/2015)
DECIZIA PENALĂ NR. 708/A
Ședința publică din data de 13.05.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: C. V.
JUDECĂTOR: C. C. L.
GREFIER: S. V.-V.
********
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București, a fost reprezentat de procuror B. E. Eliana.
Pe rol soluționarea apelului declarat de condamnatul N. P., împotriva sentinței penale nr. 30/26.02.2015, pronunțate de Judecătoria Oltenița, în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul-contestator N. P., personal, aflat în stare de detenție și asistat de avocat din oficiu Ș. C., în baza delegației nr._/2015, aflată la dosarul cauzei la fila nr. 4.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea apelului declarat.
Apărătorul din oficiu al apelantului-contestator N. P. pune concluzii de admitere a contestației, învederând faptul că apelantul a fost plecat din țară la data când s-a judecat cauza. Persoanele care l-au anchetat erau subalternii celor care au formulat plângere de denunț calomnios. Față de aceste motive contestația este admisibilă. Nu sunt motive privind vinovăția contestatorului.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a apelului și menținerea hotărârii apelante, învederând faptul că instanța de fond a apreciat corect dispozițiile art. 426 Noul Cod de procedură penală, privind cazurile de contestație în anulare, analizând și termenul de introducere a contestației în anulare, potrivit art. 428 Noul Cod de procedură penală, constatând că și acesta nu a fost respectat.
Apelantul-contestator N. P., având ultimul cuvânt, învederează faptul că a fost judecat superficial. Arată faptul că nu a fost prezent la proces, neștiind de existența acestuia. Nu sunt dovezi cu privire la vinovăția sa, pedeapsa fiind dispusă doar pe afirmațiile unor persoane.
CURTEA,
Asupra cauzei penale de față:
Prin sentința penală nr.30 din 26.02.2015, pronunțată de Judecătoria Oltenița, în temeiul art.431 C. pr. pen. a fost respinsă ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatorul N. P..
S-a reținut că N. P. a formulat contestație în anulare împotriva sentinței penale nr. 190/19 iulie 2012 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Oltenița.
În motivarea contestației, petentul a arătat că a fost condamnat în lipsă, fiind plecat la Paris când s-a judecat cauza; când a fost cercetat s-a încălcat legea în sensul că procurorii au exercitat presiuni asupra subalternei lor D. L. să instrumenteze cauza. Legal era ca cei doi să fie anchetați de un procuror de la Călărași. De asemenea, șeful poliției, C. V. a fost anchetat de subalternul lui.
Contestatorul a mai susținut că nu a primit rechizitoriul până acum, deși este arestat de 18 luni. A formulat cerere pentru redeschiderea procesului penal în baza art. 466 NCPP dar cercetările i-au fost respinse. Nu au existat dovezi în sensul că l-a amenințat pe N. (soțul avocatei N. S.), neexistând probe în acest sens.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța a constatat următoarele:
Prin sentința penală nr. 190/19 iunie 2012, pronunțată de Judecătoria Oltenița în dosarul nr._, contestatorul a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de un an și 6 luni închisoare în regim de detenție, pentru săvârșirea în concurs a 5 infracțiuni de denunț calomnios prev. și ped. de art. 259 alin. 1 VCP.
Totodată, pe timpul executării pedepsei i-au fost interzise drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și b VCP ce sunt nedemnități de natură electorală.
Cercetarea judecătorească s-a efectuat în lipsa inculpatului întrucât a fost plecat din țară.
Sentința penală nr. 190/19 iulie 2012 a rămas definitivă prin nerecurare și a fost emis MEIP nr. 267/14 august 2012.
Din adresa nr._/3 iunie 2013 a IPJ Călărași a rezultat că MEPI nr. 267/14 august 2012 a fost executat la data de 30 mai 2013 când contestatorul N. P. a fost depus la P. C. jud. B..
Din adresa nr._/19 iunie 2013 emisă de P. C. a rezultat că la data de 31 mai 2013 a fost arestat de IPJ B., condamnatul N. P., în baza MEPI nr. 267/2013, emis în baza sentinței penale nr. 190/2012 a Judecătoriei Oltenița. A rezultat că încă de la finele lunii mai 2013, contestatorul a luat cunoștință de hotărârea nr. 190/2012 a cărei anulare se solicită prin contestația în anulare formulată.
Potrivit art. 426 C.p.p. „împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în următoarele cazuri: a) când judecata în apel a avut loc fără citarea legală a unei părti sau când deși legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate.”
Potrivit art. 428 C.p.p. „ 1). contestația în anulare pentru motivele prev. la art. 426 poate fi introdusă în 10 zile de la data când persoana împotriva căreia se face executarea a luat cunoștință de hotărârea a cărei anulare se cere.
Prima instanță a constatat că nu sunt îndeplinite nici condițiile prev. de art. 426 C.p.p., motivele invocate de contestator nu se circumscriu în niciunul din cazurile prev. de la lit. a) la i) și nici nu s-a respectat termenul de introducere a contestației în anulare prev. de art. 428 alin. 1 C.p.p.. Contestatorul a luat la cunoștință de sentința penală nr. 190/2012 la data de 31 mai 2012 iar contestația la executare a fost depusă la Judecătoria Oltenița la data de 25 septembrie 2014, depășind cu mult termenul legal de 10 zile.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel contestatorul N. P., considerând că sunt întrunite condițiile legale pentru admiterea contestației în anulare.
Curtea, verificând sentința atacată, pe baza actelor și lucrărilor dosarului ce i-a fost prezentat, constată că apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 426 și urm. C. pr. pen., contestația în anulare se soluționează în mai multe etape, prima dintre acestea fiind, conform art. 431 C. pr. pen., admiterea în principiu, în care instanța verifică mai întâi dacă cererea este făcută în termenul prevăzut de lege.
În speță, N. P. nu a invocat cazul prevăzut de art. 428 alin.2 din Codul de procedură penală( existența unei cauze de încetare a procesului penal), astfel că cererea de contestație trebuia introdusă în 10 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință de hotărârea a cărei anulare se cere, termen care însă a fost cu mult depășit, așa cum în mod just a reținut și prima instanță, ceea ce atrage inadmisibilitatea contestației.
Așadar, în temeiul art.421 alin.1 lit.b C. pr. pen., va respingeca nefondat apelul, iar în baza art. 275 alin.2 din Codul de procedură penală, va obliga apelantul contestator la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de contestatorul N. P., împotriva sentinței penale nr. 30/26.02.2015, pronunțate de Judecătoria Oltenița, în dosarul nr._ .
Obligă apelantul contestator la 400 lei cheltuieli judiciare către stat din care 200 lei onorariu avocat oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 13.05.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
V. C. L. C. C.
GREFIER,
S. V. V.
Red. L.C.C.
Dact. A.L. 2 ex.
| ← Verificare măsuri preventive (art.206 NCPP). Decizia nr.... | Infracţiuni rutiere (O.U.G nr. 195/2002). Decizia nr. 684/2015.... → |
|---|
