Ucidere din culpă (art.178 C.p.). Decizia nr. 729/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 729/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 19-05-2015 în dosarul nr. 7221/1748/2014
DOSAR NR._
(1589/2015)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.729
Ședința publică din data de 19.05.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: P. V. A.
JUDECĂTOR: C. E. R.
GREFIER: R. C. D.
Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat de procuror D. F..
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de apelantul parte responsabilă civilmente . SA, împotriva sentinței penale nr. 84/12.03.2015 a Judecătoriei Cornetu.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimatul inculpat M. I. personal și asistat juridic de apărător din oficiu, avocat M. D. cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr.4893/07.05.2015 depusă la dosar, lipsind apelantul parte responsabilă civilmente . SA, intimatul parte civilă S. C. de Urgență Sf. P. și intimații părți vătămate S. S., S. S. și A. O., ambii reprezentați juridic de apărător ales, avocat Z. M. D. cu împuternicire avocațială nr._/08.05.2015 depusă la fila nr.7 din dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat depunerea la dosar a motivelor de apel din partea apelantului parte responsabilă civilmente . SA, după care,
Fiind întrebat de Curte, intimatul inculpat M. I. precizează că nu dorește să dea o nouă declarație în această fază procesuală și își menține declarațiile anterioare, la care nu are nimic de adăugat sau de modificat.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri:
Apărătorul din oficiu al intimatului inculpat M. I., având cuvântul, lasă la aprecierea instanței soluționarea apelului declarat de apelantul parte responsabilă civilmente.
Apărătorul ales al intimaților părți vătămate S. S., S. S. și A. O., având cuvântul, solicită respingerea apelului ca nefondat, apreciind că din analiza materialului probator rezultă că instanța de fond a efectuat o corectă apreciere a cuantumului daunelor morale și materiale.
În susținere, arată că prejudiciul moral și material are la bază răspunderea civilă delictuală, astfel că nu se poate vorbi despre o răspundere contractuală astfel cum a apreciat asiguratorul.
Pe de altă parte, în ceea ce privește daunele materiale, este excesiv să se ceară părților civile să păstreze acte doveditoare, chitanțe pentru fiecare cheltuială pe care părțile vătămate a efectuat-o în acel moment tragic din familie.
Cheltuielile materiale au fost dovedite cu înscrisuri și proba testimonială, aceste cheltuieli fiind menționate și în cererea de constituire de parte civilă.
Aceste cheltuieli constau în contravaloarea celor două expertize, eliberarea raportului medico-legal, restul cheltuielilor fiind cele ocazionate cu comemorarea defunctului de la data înmormântării și până în prezent.
În opinia sa, cuantumul sumelor solicitate nu este foarte mare, fiind vorba despre o victimă înmormântată în țara natală, respectiv Turcia.
Părțile civile au fost nevoite să se deplaseze în Turcia atât cu ocazia înmormântării cât și cu ocazia comemorării.
De asemenea, la înmormântare au fost prezente sute de persoane, întrucât victima era o persoană extrem de cunoscută la nivel mondial în domeniul ciclismului, motiv pentru care în Turcia a fost ridicat un monument în cinstea acestuia.
În ceea ce privește cuantumul daunelor morale, solicită a se avea în vedere că acestea au fost apreciate de instanță la suma de 20.000 euro.
Solicită acordarea cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat în cuantum de 2000 lei, urmând să depună ulterior dovada la dosar.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea apelului ca nefondat, apreciind că daunele materiale sunt dovedite cu înscrisuri și martori, iar cu privire la daunele morale, dincolo de considerațiunile arătate de apărare, solicită a se avea în vedere că sumele sunt în concordanță cu practica instanței pentru cazuri similare.
Intimatul inculpat M. I., având ultimul cuvânt, regretă cele întâmplate.
După reținerea cauzei în pronunțare, se depune prin C. Registratură dovada cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat, respectiv chitanța nr.207/07.05.2015 însoțită de factura fiscală nr.116/07.05.2015 în cuantum de 2000 lei.
CURTEA,
Prin sentința penala nr.84/12.03.2015 a Judecătoriei Cornetu, s-a hotărât:
„Admite cererea formulată de către reprezentantul Ministerului Public.
În baza art. 5 Cod penal cu referire la Decizia nr. 265 din 6 mai 2014 pronunțată de Curtea Constituțională, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 371 din 20.05.2014, constată că legea penală mai favorabilă este Codul penal din 1969.
În baza art. 386 alin. 1 Cod procedură penală schimbă încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului M. I. în actul de sesizare a instanței din infracțiunea de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. 1 și 2 Cod penal în infracțiunea de ucidere din culpă, prev. de art. 178 alin. 1 și 2 Cod penal din 1969 cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal.
În baza art. 178 alin. 1 și 2 Cod penal din 1969 cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal și art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, condamnă inculpatul M. I. (fiul lui V. și F., născut la data de 29.05.1979 în București, cu același domiciliu, .. 4, ., etaj 6, apartament 57, sector 3, cetățean român, studii 12 clase, inspector de asigurări, căsătorit, doi copii minori, fără antecedente penale, CNP_) pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.
În baza art. 81 Cod penal din 1969 suspendă condiționat executarea pedepsei de 2 (doi) ani închisoare pe o durată de 4 (patru) ani, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 Cod penal din 1969.
Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor prev. de art. 83 Cod penal din 1969 a căror nerespectare determină revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art. 71 alin. 2 Cod penal din 1969 interzice inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal din 1969.
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal din 1969 constată suspendată executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
În baza 397 alin. 1 raportat la art. 25 alin. 1 Cod procedură penală, coroborat cu art. 999 și urm. vechiul cod civil (aplicabil în cauză) și art. 313 alin. 1 din Legea nr. 95/2006:
Admite acțiunea civilă formulată de partea civilă S. C. de Urgență „Sf. P.” și obligă inculpatul M. I. la plata către această parte de despăgubiri civile în cuantumul sumei de 6.788,16 lei, cu titlu de daune materiale.
Admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă S. S. și obligă inculpatul M. I. la plata către această parte de despăgubiri civile în cuantumul sumei de 35.000 euro (echivalentul în lei, la cursul Băncii Naționale a României din ziua plății), din care 15.000 euro cu titlu de daune materiale și 20.000 euro cu titlu de daune morale.
Admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă S. SERHAN și obligă inculpatul M. I. la plata către această parte de despăgubiri civile în cuantumul sumei de 20.000 euro (echivalentul în lei, la cursul Băncii Naționale a României din ziua plății), cu titlu de daune morale.
Admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă A. O. și obligă inculpatul M. I. la plata către această parte de despăgubiri civile în cuantumul sumei de 20.000 euro (echivalentul în lei, la cursul Băncii Naționale a României din ziua plății), cu titlu de daune morale.
În baza art. 50 alin. 1 din Legea nr. 136/1995 și art. 55 alin. 1 din Legea nr. 136/1995, astfel cum a fost modificat prin art. 1 pct. 22 din OUG nr. 61/2005, obligă asigurătorul . SA la plata acestor sume datorate de către asiguratul său – inculpatul M. I. – către părțile civile S. C. de Urgență „Sf. P.”, S. S., S. Serhan și A. O., în limita plafonului legal.
În baza art. 276 alin. 1 Cod procedură penală obligă inculpatul M. I. la plata către partea civilă S. S. a sumei de 3.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de aceasta.
În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală obligă inculpatul la plata sumei de 2.250 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de statul român. »
S-a retinut ca prin Rechizitoriul nr. 4391/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu, înregistrat pe rolul Judecătoriei Cornetu la data de 07.10.2014 sub nr._, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului M. I., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. 1 și 2 Cod penal.
În actul de sesizare a instanței s-a reținut că, la data de 12.09.2010, în timp ce conducea autoutilitara marca Dacia cu numărul de înmatriculare_ pe DN 3 din orașul P., județ Ilfov, ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale și a măsurilor de prevedere privind circulația pe drumurile publice, inculpatul M. I. a acroșat cu oglida laterală dreapta pe numitul S. Hasan care circula cu bicicleta pe carosabil cauzând decesul acestuia.
Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 13.11.2014 judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.
În ședința de judecată din data de 26.02.2015 inculpatul a arătat că dorește ca judecata să se facă potrivit art. 375 Cod procedură penală, a recunoscut în totalitate săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa în actul de sesizare, solicitând ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală și a înscrisurilor prezentate de părți, respectiv: procesul-verbal de cercetare la fața locului împreună cu planșa fotografică (f 11-21 dup) – din care rezultă că din care reiese că accidentul s-a produs pe DN 3 din orașul P., județ Ilfov, în timpul zilei când cerul era senin, iar suprafața de rulare uscată.
În zona producerii accidentului a fost identificat indicatorul rutier trecere pentru pietoni. S-a mai consemnat că, în jurul orelor 12,00, inculpatul a condus autoutilitara marca Dacia cu numărul de înmatriculare_ și s-a angajat în depășirea unui biciclist, acroșându-l cu oglinda lateral dreapta; raport medico-legal de necropsie (f 25-29 dup), întocmit de Institutul Național de Medicină Legală „M. Minovici” – potrivit căruia moartea numitului S. Hasan a fost violentă, leziunile traumatice au putut fi produse prin cădere și lovire de corp/plan dur și sunt în legătură de cauzalitate directă necondiționată cu decesul; declarațiile martorei I. R. (f 41 dup) din care rezultă că în victima, care se deplasa cu bicicleta, a fost acroșată de către autoutilitara condusă de către inculpatul M. I., cu oglinda retrovizoare, și proiectată pe marginea părții carosabile; declarațiile martorului I. E. (f 42 dup) care arată că victima a fost acroșată de către autovehiculul condus de către inculpat, cel mai probabil în zone fesei stângi, unde martorul a observat o rană profundă. În mod similar, martorul I. E. certifică purtarea căștii și echipamentului de protecție de către victima S. Hasan; raport de expertiză judiciară (f 61-66,74-76 dup) care arată că, cel mai probabil, starea de pericol a fost generată de către victimă în momentul în care, încercând să evite un obstacol de pe carosabil, a pătruns mai aproape de axul drumului în timp ce era depășit de către autoutilitara Dacia, în condițiile în care și inculpatul ar fi putut preveni accidentul dacă nu s-ar fi angajat în depășire în condițiile în care nu avea suficient loc pentru această manevră; raport de expertiză criminalistică (f 80-88 dup) care stabilește că inculpatul avea posibilitatea de a preveni producerea accidentului dacă ar fi menținut o distanță laterală suficientă la trecerea pe lângă biciclist. La rândul său victima putea preveni accidentul în situația în care acostamentul corespunzător sensului de mers București- Brănești al DN 3 era practicabil și dacă ar fi circulat pe el; declarațiile inculpatului M. I. (f 44-47,51-52 dup) în care a recunoscut răvârșirea infracțiunii reținută în sarcina sa.
La termenul de judecată din data de 26.02.2015 reprezentantul Ministerului Public a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului M. I. din infracțiunea de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. 1 și 2 Cod penal în infracțiunea de ucidere din culpă, prev. de art. 178 alin. 1 și 2 Cod penal din 1969 cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal.
Analizând cererea formulată de reprezentantul Ministerului Public, Judecătoria apreciază că este întemeiată, din următoarele considerente:
Prin Legea nr. 286/2009 legiutorul a adoptat noul Cod Penal al României pentru a răspunde necesităților practice care reclamau ajustări ale legislației penale, mesajul juridic și social al codului penal fiind întemeiat, în esență, pe obiectivul reformării politicii punitive a statului printr-o abordare conceptuală cuprinzând o revizuire a pedepselor și o ordonare logică prin condensarea legislației (o . infracțiuni din legi speciale au fost incluse în cod, unele sub formă modificată).
Potrivit Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial nr. 757 din 12 noiembrie 2012, noua legislație penală a intrat în vigoare la data de 01.02.2014.
În ceea ce privește infracțiunile contra persoanei, legiuitorul a diminuat sancțiunile principale aplicate făptuitorilor, aspect care ar atrage, în mod teoretic, incidența dispozițiilor art. 5 alin. 1 referitoare la aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei.
Cu toate acestea, raportat la persoana inculpatului, limitele de pedeapsă și modalitățile de executare ale acesteia, Judecătoria apreciază că dispozițiile din reglementarea vechiul Cod penal sunt mai favorabile decât cele reglementate de noul Cod penal.
Așa fiind, va admite cererea formulată de către reprezentantul Ministerului Public.
În baza art. 5 Cod penal cu referire la Decizia nr. 265 din 6 mai 2014 pronunțată de Curtea Constituțională, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 371 din 20.05.2014, va constata că legea penală mai favorabilă este Codul penal din 1969.
În baza art. 386 alin. 1 Cod procedură penală va schimba încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului M. I. în actul de sesizare a instanței din infracțiunea de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. 1 și 2 Cod penal în infracțiunea de ucidere din culpă, prev. de art. 178 alin. 1 și 2 Cod penal din 1969 cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:
La data de 12.09.2010, în timp ce conducea autoutilitara marca Dacia cu numărul de înmatriculare_ pe DN 3 din orașul P., județ Ilfov, ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale și a măsurilor de prevedere privind circulația pe drumurile publice, inculpatul M. I. a acroșat cu oglinda laterală dreapta pe numitul S. Hasan care circula regulamentar cu bicicleta pe carosabil cauzând decesul acestuia.
Din analiza materialului probator și coroborarea mijloacelor de probă administrate pe parcursul urmăririi penale, instanța constată că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpatul M. I..
Sub aspect obiectiv, fapta inculpatului M. I. care, la data de 12.09.2010, în timp ce conducea autoutilitara marca Dacia cu numărul de înmatriculare_ pe DN 3 din orașul P., județ Ilfov, ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale și a măsurilor de prevedere privind circulația pe drumurile publice, a acroșat cu oglinda laterală dreapta pe numitul S. Hasan care circula cu bicicleta pe carosabil cauzând decesul acestuia, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 178 alin. 1 și 2 Cod penal din 1969 cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal.
În privința laturii subiective, inculpatul a săvârșit infracțiunea din culpă.
La individualizarea pedepselor ce urmeaza a fi aplicate inculpatului, instanța va avea în vedere criteriile prev. de art. 72 Cod penal, și anume: dispozițiile din partea generală a Codului penal – referitoare la infracțiunea consumată; limitele de pedeapsă prevăzute în partea specială a Codului penal; gradul de pericol social al faptei pe care instanța îl
apreciază ca fiind ridicat și care rezultă din modul și mijloacele de săvârșire a faptei, împrejurările în care aceasta a fost comisă - inculpatul a nesocotit flagrant normele rutiere, a condus vehicul pe un drum național, în timpul zilei, fără a respecta dispozițiile legale care reglementează circulație rutieră; urmarea produsă - decesul numitului S. Hasan; persoana și conduita inculpatului – acesta este în vârstă de 36 ani, nu este cunoscut cu antecedente penale, este căsătorit, are 2 copii minori, are ocupație și loc de muncă – fiind inspector de asigurări, iar raportat la această cauză a recunoscut săvârșirea infracțiunii.
Instanța apreciază că scopul preventiv educativ al pedepsei prevăzut de legiuitorul român în art. 52 Cod penal din 1969 poate fi atins prin aplicarea unei pedepse pentru infracțiunea reținută, orientată spre minimul special prevăzut de lege, redus cu o treime potrivit art. 396 alin. 10 Cod procedură penală.
Astfel, în baza art. 178 alin. 1 și 2 Cod penal din 1969 cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal și art. 396 alin. 10 Cod procedură penală va condamna inculpatul M. I., pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.
De asemenea, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 81 Cod penal din 1969 instanța apreciază că reeducarea inculpatei poate avea loc și fără privare de libertate, dând posibilitatea acestuia să reflecteze asupra propriului comportament raportat la relațiile sociale pe care a înțeles să le încalce prin săvârșirea infracțiunii, astfel că va dispune suspendarea condiționată a executarii pedepsei pe durata unui termen de încercare stabilit în conditiile art. 82 Cod penal din 1969 și compus din durata pedepsei aplicate la care se adaugă un interval de timp de 2 ani.
Instanța va atrage atenția inculpatei asupra disp. art. 83 Cod penal din 1969 privitoare la săvârșirea altei infracțiuni în cursul termenului de încercare și care atrage revocarea suspendarii acordate și executarea pedepsei în regim penitenciar.
În ceea ce privește pedepsele complementare și accesorii, Judecătoria constată că, potrivit art. 12 alin. 1 din Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, În cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii și complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă.
În consecință, dacă una dintre legi a fost identificată ca fiind mai favorabilă în raport de pedeapsa principală, acea lege se va aplica și în privința pedepsei complementare și accesorii.
Astfel, în aplicarea directă și prioritară a dispozițiilor art. 3 din Protocolul adițional I la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, așa cum au fost interpretate de către Curtea Europeană a Drepurilor Omului în cauza Hirst c. Regatului Unit, văzând și decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. LXXIV(74)/05.11.2007 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 545 din_, instanța îi va interzice inculpatei, pe perioada executării pedepsei principale, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal din 1969 (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), apreciind că interzicerea dreptului de vot ar fi o măsură inadecvată în raport cu natura faptelor reținute în sarcina sa.
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal din 1969 va constata suspendată executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a II-a si lit.b C.penal pe durata suspendării condiționate a executarii pedepsei închisorii.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța constată că în termen legal persoanele vătămate S. C. de Urgență „Sf. P.”, S. S., S. SERHAN și A. O. s-au constituit părți civile, solicitând obligarea inculpatului M. I. la plata unor sume de bani.
S. C. de Urgență „Sf. P.” a solicitat 6.788,16 lei cu titlu de daune materiale, reprezentând contravaloarea îngrjirilor medicale acordate victimei S. Hasan.
S. S., S. SERHAN și A. O., copiii victimei S. Hasan, au solicitat 50.000 euro fiecare, cu titlu de daune morale, iar S. S. încă 15.000 euro cu titlu de daune materiale, reprezentând cheltuieli medicale, transportul decedatului în Turcia în vederea înmormântării, cheltuieli de înmormântare și comemorare, amenajare loc veci și cheltuieli de judecată.
În dovedirea pretențiilor civile formulate, a fost încuviințată proba cu înscrisuri (f 65-77 dosar) și proba testimonială, fiind audiați martorul A. M. (f 97 dosar) a cărei declarație a fost consemnată și atașată la dosarul cauzei.
Instanța constată că sunt îndeplinite cumulativ elementele răspunderii civile delictuale, potrivit art. 998 și urm. vechiul Cod civil (aplicabil în cauză): fapta ilicită a inculpatului (suprimarea vieții prin nerespectarea normelor legale de circulație pe drumurile publice), prejudiciul material suferit de partea civilă S. S. și S. C. de Urgență „Sf. P.” (constând în cheltuieli medicale, transportul decedatului în Turcia în vederea înmormântării, cheltuieli de înmormântare și comemorare, amenajare loc veci) și moral suferit de S. S., S. Serhan și A. O. (dispariția bruscă din viața familiei a tatălui lor, de care erau extrem de atașați sufletește), legătura de cauzalitate directă între fapta ilicită și prejudicii (nerespectarea normelor rutiere de către inculpat urmată de acordarea de îngrijiri medicale și ulterior decesul victimei), vinovăția dovedită a inculpatului care a acționat din culpă.
Judecătoria nu poate reține culpa victimei în producerea accidentului rutier (așa cum a reținut procurorul), având în vedere aspecte reținute în cuprinsul celor două expertize.
Succint, expertul C. S. Artemon a reținut pe lângă culpa inculpatului în producerea accidentului rutier și pe cea a victimei, susținând că starea de pericol a fost generată de către victimă în momentul în care, încercând să evite un obstacol de pe carosabil, a pătruns mai aproape de axul drumului în timp ce era depășit de către autoutilitara Dacia.
Instanța va înlătura din material probator aceste concluzii care nu au corespondent în probele administrate în cauză, neexistând nici măcar un indiciu că victima ar fi încercat să evite un obstacol apărut pe partea carosabilă și astfel s-ar fi produs accidentul.
De altfel, această ipoteză halucinantă este înlăturată și de către expertul din cadrul Laboratorului Interjudețean de Expertiză Criminalistică București care reține culpa inculpatului în producerea accidentului rutier.
Deși, la rândul său, expertul din cadrul Laboratorului Interjudețean de Expertiză Criminalistică București arată că și victima putea preveni accidentul în situația în care acostamentul corespunzător sensului de mers București- Brănești al DN 3 era practicabil și dacă ar fi circulat pe el, Judecătoria constată că părțile civile S. S., S. Serhan și A. O. au dovedit contrariul.
Conform adresei nr. 755/09.02.2015 emisă de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România la solicitarea părților civile (f 99 dosar), pe DN 3, în zona km 12+700 (zona în care s-a produs
accidentul), 1 km înainte și după această poziție, acostamentul nu era amenajat circulației bicicletelor la data de 12.09.2010 (data accidentului).
Ca urmare, victima nu se putea deplasa pe acostament, motiv pentru care instanța va reține culpa exclusivă a inculpatului M. I. în producerea accidentului.
Este neîndoielnic faptul că, în momentele de durere prilejuite părții civile S. S. de moartea tatălui său, aceasta nu a avut în vedere preconstituirea de probe care să facă dovada tuturor cheltuielilor ocazionate de înmormântarea și comemorările care au urmat.
De altfel, martorul audiat a atestat că victima S. Hasan a fost transportată în Turcia, țara sa natală, unde a fost înmormântat și comemorat, la evenimentele funerare participând mai mult de 100 de persoane, acest lucru datorându-se și faptului că S. HASAN era un sportiv (ciclist) recunoscut și apreciat la nivel mondial.
Apreciind asupra cuantumului pretențiilor materiale ale părții civile S. S. instanța va lua în calcul, pe lângă declarațiile martorului audiat și înscrisurile aflate la dosarul cauzei, inclusiv fotografiile care ilustrează monumentul funerar ridicat în cinstea decedatului (f 74-76 dosar) și va proceda la o apreciere globală a cuantumului sumelor pretinse cu titlu de daune materiale, în raport și de necesitatea transportării victimei în țara natală.
Instanța apreciază că partea civilă S. S. a dovedit că au efectuat cheltuieli materiale în cuantum de 15.000 euro (echivalentul în lei, la cursul Băncii Naționale a României din ziua plății).
În ceea ce privește solicitarea părților civile S. S., S. Serhan și A. O. privind obligarea inculpatului la plata de daune morale, în cuantum de 50.000 euro pentru fiecare din ei, Judecătoria reține că, deși nu există criterii obiective pentru evaluarea prejudiciul moral pretins, pot fi avute în vedere în acest sens unele criterii orientative (cum ar fi impactul emoțional puternic pentru părțile civile cauzat de decesul subit al tatălui lor, unicul părinte pe care îl mai aveau în viață, victimă a accidentului rutier, de care era extrem de atașată sufletește).
La stabilirea despăgubirilor bănești pentru repararea daunelor morale instanța urmează să analizeze despăgubirea care trebuie să compenseze prejudiciul efectiv suferit de părțile civile S. S., S. Serhan și A. O. în urma decesului tatălui lor. Astfel va lua în considerare suferința psihică prin care au trecut părțile civile în urma în urma accidentului, necesitatea suplinirii victimei în relațiile din sânul familiei, faptul că aceasta vor fi lipsiți pentru totdeauna de dreptul de a se bucura de prezența membrului de familie decedat, dar și de sprijinul său moral și vârsta victimei.
Instanța apreciază că se impune acordarea de despăgubiri civile pentru acoperirea prejudiciului moral, pentru fiecare din părțile civile S. S., S. Serhan și A. O., în cuantum de 20.000 euro (echivalentul în lei, la cursul Băncii Naționale a României din ziua plății).
În ceea ce privește S. C. de Urgență „Sf. P.”, instanța apreciază, raportat la înscrisurile depuse (f 96-106 dup), că unitatea sanitară a dovedit pretențiile civile formulate.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat apel, pe latura civila, asigurătorul . SA, solicitând, in scris, reducerea despăgubirilor materiale si morale.
Apelul este fondat, in sensul arătat in continuare.
În dovedirea pretențiilor civile formulate, p. civile S. S., S. Serhan și A. O. a fost administrata proba cu înscrisuri (f 65-77 dosar) și proba testimonială, fiind audiați martorul A. M. (f 97 dosar).
Curtea constată că sunt îndeplinite cumulativ elementele răspunderii civile delictuale, potrivit art. 998 și urm. vechiul Cod civil (aplicabil în cauză):
-fapta ilicită a inculpatului (suprimarea vieții prin nerespectarea normelor legale de circulație pe drumurile publice);
-prejudiciul material suferit de partea civilă S. S. și S. C. de Urgență „Sf. P.” (constând în cheltuieli medicale, transportul decedatului în Turcia în vederea înmormântării, cheltuieli de înmormântare și comemorare, amenajare loc veci) și moral suferit de S. S., S. Serhan și A. O. (dispariția bruscă din viața familiei, a tatălui lor, de care erau extrem de atașați sufletește);
-legătura de cauzalitate directă între fapta ilicită și prejudicii (nerespectarea normelor rutiere de către inculpat urmată de acordarea de îngrijiri medicale și ulterior decesul victimei);
-vinovăția dovedită a inculpatului care a acționat din culpă.
Precum a retinut si prima instanta, este neîndoielnic faptul că, în momentele de durere prilejuite părții civile S. S., de moartea tatălui său, aceasta nu a avut în vedere preconstituirea de probe care să facă dovada tuturor cheltuielilor ocazionate de înmormântarea și comemorările care au urmat.
Martorul audiat A. M., a atestat că victima S. Hasan a fost transportată în Turcia, țara sa natală, unde a fost înmormântat și comemorat, la evenimentele funerare participând mai mult de 100 de persoane, acest lucru datorându-se și faptului că S. HASAN era un sportiv (ciclist) recunoscut și apreciat la nivel mondial.
Prima instanță a luat în calcul, pe lângă declarațiile martorului audiat și înscrisurile aflate la dosarul cauzei, inclusiv fotografiile care ilustrează monumentul funerar ridicat în cinstea decedatului (f 74-76 dosar) apreciind global cuantumul sumelor cheltuite de partea civila S. S., în raport și de necesitatea efectuării de cheltuieli cu transportul victimei în țara natală.
Curtea apreciază că partea civilă S. S. a dovedit că a efectuat cheltuieli materiale în cuantum de doar 10.000 euro, motiv pentru care, va admite apelul declarat de asigurătorul . SA, si va reduce cuantumul daunelor materiale de la_ euro la 10.000 euro.
Se apreciază ca suma de_ lei oferita de asigurator, nu poate acoperii in totalitate, prejudiciul material produs părții civile.
La stabilirea despăgubirilor bănești pentru repararea daunelor morale prima instanța a analizat despăgubirea care trebuie să compenseze prejudiciul efectiv suferit de părțile civile S. S., S. Serhan și A. O. în urma decesului tatălui lor.
In mod temeinic, s-au avut in vedere: suferința psihică prin care au trecut părțile civile în urma în urma accidentului, necesitatea suplinirii victimei în relațiile din sânul familiei, faptul că aceasta vor fi lipsiți pentru totdeauna de dreptul de a se bucura de prezența membrului de familie decedat, dar și de sprijinul său moral și vârsta victimei.
In raport de aceste considerente, Curtea apreciază că despăgubirile civile stabilite de prima instanță pentru acoperirea prejudiciului moral, pentru fiecare din părțile civile S. S., S. Serhan și A. O., în cuantum de 20.000 euro, sunt temeinic cuantificate, nereprezentând o compensare exagerata a suferințelor morale.
In baza art.276 alin.6 CPP si art.453 alin.1 C., in raport de admiterea apelului asigurătorului . SA, se va respinge ca nefondata cererea formulata de p. civile S. S., S. Serhan și A. O., de obligare a apelantului la cheltuieli de judecata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.421 pct. 2 lit. a CPP admite apelul declarat de asigurătorul . SA, împotriva sentinței penale nr.84/12.03.2015 a Judecătoriei Cornetu.
Desființează în parte sentința penală atacată și rejudecând pe fond:
Admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă S. S. și obligă inculpatul M. I. la plata către această parte de despăgubiri civile în cuantumul sumei de 30.000 euro (echivalentul în lei, la cursul Băncii Naționale a României din ziua plății), din care 10.000 euro cu titlu de daune materiale și 20.000 euro cu titlu de daune morale.
Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
În baza art. 275 al. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de stat, vor rămâne în sarcina statului.
Respinge ca nefondata cererea formulata de părțile civile S. S., S. Serhan și A. O., de obligare a apelantului la cheltuieli de judecata.
Onorariul aparatorului din oficiu pentru inc. M. I. de 200 lei va fi suportat din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19.05.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
P. V.-A. C. E. R.
GREFIER,
R. C. D.
Red. V.A.P.
Dact.G.P.
13 ex.
Red. N.C. M. – Judecătoria Cornetu
| ← Tulburarea ordinii şi liniştii publice (art.371 NCP). Decizia... | Falsul în declaraţii (art. 292 C.p.). Decizia nr. 700/2015.... → |
|---|
