Evaziune fiscală (Legea 87/1994, Legea 241/2005). Decizia nr. 1158/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Decizia nr. 1158/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 21-09-2015 în dosarul nr. 26889/4/2014
Dosar Nr._
(Număr în format vechi 1337/2015)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I-a PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.1158/A
Ședința publică din data de 21 septembrie 2015
Curtea constituită din:
Președinte: D. P.
Judecător: V. B.
Grefier: R.-E. V.
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat prin procuror M. M..
Pe rol, se află judecarea apelului declarat de apelantul-inculpat P. E. împotriva Sentinței penale nr.394/12.II.2015 a Judecătoriei Sectorului 4 București, din Dosarul nr._ .
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 14.IX.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta încheiere, când, în baza art.391 alin.1 Cod procedură penală, CURTEA a stabilit pronunțarea la data de 21.IX.2015, când a decis următoarele:
CURTEA,
Deliberând asupra apelului penal de față, din actele și lucrările dosarului, constată și reține următoarele:
Prin sentința penală nr.394/12.II.2015 a Judecătoriei Sectorului 4 București, în baza art. 396 alin. 1, 4 și 10 Cpp, s-a stabilit în sarcina inculpatului P. E. [cetățean italian, fiul lui A. și A., născut la 23.10.1950 în Italia, localitatea Paliano, provincia Frosinone, legitimat cu pașaport . nr._ eliberat de autoritățile italiene (Questura di Frosinone), studii, medii, căsătorit, administrator la S.C. PI. ER GROUP FREE ZONE S.R.L., necunoscut cu antecedente penale, domiciliat în Italia, loc. Paliano, ., cu reședința în București, ., .] pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de reținere și nevirare în termenul legal de 30 de zile a contribuțiilor cu reținere la sursă, prev. de art. 6 din Legea nr.241/2005 cu aplic. art. 35 alin. 1 Cp și art. 5 Cp (acte materiale din perioada martie 2010-mai 2012).
În baza art. 83 alin. 1 Cp cu aplic. art. 5 Cp, a fost amânată aplicarea pedepsei pe un termen de supraveghere de 2 (doi) ani, calculat, conform art. 84 Cp, de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În baza art. 85 alin. 1 Cp, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul a fost obligat să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
- să se prezinte la Serviciul de Probațiune București, la datele fixate de acesta;
- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
- să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
- să comunice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 85 alin. 2 lit. j Cp, s-a impus inculpatului obligația ca, pe durata termenului de supraveghere, să nu ocupe sau să nu exercite funcția de administrator al unei societăți comerciale.
În baza art. 86 alin. 1 Cp, pe durata termenului de supraveghere, s-a dispus ca datele prevăzute la în art. 85 alin. 1 lit. c-e Cod penal să fie comunicate Serviciului de Probațiune București.
În baza art. 86 alin. 2 Cp teza a II-a Cod penal, s-a dispus ca sentința să fie comunicată Oficiului Național al Registrului Comerțului, în vederea verificării modului de îndeplinire a obligației prev. de art. 85 alin. 2 lit. j Cp.
În baza art. 404 alin. 3 Cod procedură penală, s-a atras atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 88 Cod penal, privind consecințele nerespectării măsurilor de supraveghere impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.
S-a constată că prejudiciul, în cuantum de 21.435 lei creat părții civile Statul Român reprezentat prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin mandatar Direcția Generală a Finanțelor Publice în reprezentarea Administrației Sectorului 4 a Finanțelor Publice, a fost acoperit în întregime de inculpat, potrivit recipisei de consemnare CEC nr._/1/30.01.2015 și a ordinului de transfer/virament interbancar nr._/1/30.01.2015, emise pentru suma de 22.458 lei.
În baza art. 397 alin. 1 Cpp rap. la 25 Cpp, a fost admisă - în parte - acțiunea civilă formulată de partea civilă Statul Român reprezentat prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin mandatar Direcția Generală a Finanțelor Publice în reprezentarea Administrației Sectorului 4 a Finanțelor Publice, în contradictoriu cu inculpatul și partea responsabilă civilmente S.C. GIOCHI BILIARDI ROMANIA S.R.L. (cu sediul în București, ., . 4), prin lichidator judiciar Cabinet Individual de Insolvență „C. I. A.” (cu sediul în București, .. 3, .. C, .).
A fost obligat, în solidar, inculpatul și partea responsabilă civilmente să plătească părții civile obligațiile fiscale accesorii ce vor fi calculate de organul de executare conform dispozițiilor Codului de procedură fiscală, începând cu data scadenței și până la data de 30.01.2015.
A fost menținută măsura sechestrului asigurător instituit prin ordonanța nr. 9206/P/2012/16.07.2013 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București asupra imobilului proprietatea inculpatului - nr. cadastral 103/54, CF nr._-C1-U84, situat în București, ., .. 2, ., sector 3, în suprafață utilă de 73,93 mp și cotă indiviză teren de 13,60 mp.
În baza art.274 alin. 1, 3 Cpp, a fost obligat, în solidar, inculpatul cu partea responsabilă civilmente la plata sumei de 1.200 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, potrivit datelor oferite de ONRC, S.C. GIOCHI BILIARDI ROMANIA S.R.L. este înmatriculată în evidențele Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București sub nr. J 40/_/1993, CUI RO_ atribuit la 16.09.1993, cu sediul social în București, ., . 4, și are ca obiect principal de activitate „activități de jocuri de noroc și pariuri.” Actualmente, conform relațiilor comunicate de ONRC la data de 15.12.2014, firma se află în insolvență, lichidatorul judiciar fiind Cabinetul Individual de Insolvență „C. I. A.”.
În cursul activității societății, în perioada martie 2010 – mai 2012, inculpatul P. E., în calitatea sa de administrator, a efectuat rețineri cu stopaj la sursă, în sumă totală de 21.435 lei, compusă din impozit pe veniturile din salarii – 9.433 lei, contribuția individuală de asigurări sociale reținută de la salariați (CAS)- 10.798 lei, contribuția individuală de asigurări pentru șomaj reținută de la salariați - 521 lei și contribuția individuală de asigurări sociale de sănătate reținută de la salariați (CASS) - 683 lei.
Sumele reținute de societatea administrată de inculpat de la angajați cu titlu de impozite și contribuții individuale cu reținere la sursă nu au fost virate către buget, neexistând cauze reale, obiective, pentru neplată, sumele încasate de societate fiind folosite cu prioritate pentru achitarea drepturilor salariale ale angajaților (salariile nete) și a furnizorilor societății. La data de 30.01.2015 inculpatul a achitat prejudiciul reținut în sarcina sa prin rechizitoriu (21.435 lei), consemnând pe seama și la dispoziția părții civile ANAF suma de 22.458 lei.
Judecătorul fondului a constatat că situația de fapt - expusă mai sus - rezultă din probele administrate în cauză, respectiv: plângerea formulată de ANAF-Administrația Finanțelor Publice Sector 4, fișa sintetică totală a . SRL, raportul de expertiză judiciară contabilă întocmit de expertul G. S. M. și suplimentul de expertiză contabilă întocmit de același expert, statele de plată și balanțele de verificare ale aceleiași societăți, declarația dată în calitate de martor de expertul arătat, precum și declarațiile martorei M. G.- persoană care a prestat servicii de contabilitate pentru societatea inculpatului în perioada 2010-2012, ordinul de transfer/virament interbancar și recipisa de consemnare pe seama și la dispoziția părții civile ANAF a sumei reținute cu titlu de prejudiciu penal.
S-a mai reținut că toate aceste probe se coroborează cu declarațiile de recunoaștere a faptei date de inculpat în cauză, atât la urmărirea penală cât și în fața instanței.
Cu privire la încadrarea juridică a faptei dată prin actul de sesizare-art.6 din Legea nr. 241/2005 (pentru prevenirea și combaterii evaziunii fiscale), instanța de fond a observat că, la momentul săvârșirii ei (perioada iulie 2008- februarie 2010), textul menționat prevedea ca pedeapsă închisoarea de la 6 luni la 3 ani alternativ cu amenda, în prezent sancțiunea fiind unică –închisoare de la unu la 6 ani.
Prin urmare, s-a apreciat că, în cauză, sunt incidente dispozițiile art. 5 Cp privind legea penală mai favorabilă până la judecarea definitivă a cauzei, astfel cum corect s-a reținut în actul de sesizare. Aceleași dispoziții sunt aplicabile și în ce privește forma continuată a infracțiunii – art. 35 alin. 1 Cp, reținută de asemenea în rechizitoriu, având în vedere că dispozițiile legii vechi (art. 42 VCp) instituie un tratament penal mai aspru (spor facultativ de până la 5 ani închisoare adăugat la maxim) față de reglementarea actuală-art. 36 alin. 1 Cp (majorarea facultativă a maximului cu cel mult 3 ani închisoare).
Împotriva acestei sentințe a formulat apel inculpatul P. E., solicitând achitarea sa, în baza art.16 alin.1, lit.b Cod procedură penală, aplicând decizia nr.363 din data de 7 mai 2015 a Curții Constituționale, fapta nefiind prevăzută de legea penală, cu lăsarea nesoluționată a laturii civile și menținerea măsurilor asiguratorii asupra sumelor de bani consemnate, dar nu și asupra bunului imobil, care este executat silit de către un creditor ipotecar.
Verificând sentința apelată pe baza lucrărilor dosarului și a aplicării deciziei nr.363/2015 a Curții Constituționale, se constată că dispozițiile art.6 din legea nr.241/2005 au fost declarate neconstituționale, că fapta încriminată la acest text de lege nu mai este prevăzută de legea penală, motiv pentru care se va admite apelul declarat.
Conform art.25 alin.5 Cod procedură penală, va lăsa nesoluționată acțiunea civilă formulată de partea civilă Statul Român, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală – Administrația Finanțelor Publice Sector IV, București.
Lăsând nesoluționată acțiunea civilă, conform art.397 alin.5, teza I Cod procedură penală, va menține măsura sechestrului asigurător asupra bunului imobil proprietatea inculpatului, în scopul recuperării prejudiciului, neavând relevanță existența unei cereri de executare silită asupra acestei dispoziții.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În temeiul art.421, punctul 2, litera a, Cod procedură penală, admite apelul formulat de apelantul-inculpat P. E. împotriva Sentinței penale nr.394/12.II.2015 a Judecătoriei Sectorului IV, București – Secția penală, din Dosarul nr._ .
Desființează, în totalitate, sentința penală și, rejudecând în fond:
În temeiul art.396, alin.5, Cod de procedură penală, raportat la art.16, alin.1, litera b, teza I, Cod de procedură penală, cu aplicarea Deciziei nr.363/7.V.2015 a Curții Constituționale, publicată la data de 6.VII.2015, achită pe inculpatul P. E., pentru comiterea infracțiunii de reținere și nevirare, în termenul legal de 30 zile, a contribuțiilor cu reținere la sursă, în formă continuată, prev. de art.6 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.35, alin.1 din noul Cod penal și art.5 din noul Cod penal (acte materiale în perioada martie 2010 – mai 2012).
În temeiul art.25, alin.5, Cod de procedură penală, lasă nesoluționată acțiunea civilă formulată de partea civilă Statul Român, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală – Administrația Finanțelor Publice Sector IV, București.
În temeiul art.397, alin.5, teza I, Cod de procedură penală, menține măsura sechestrului asigurător asupra imobilului din București, ., ., etajul V, ., aflat în proprietatea inculpatului, în scopul recuperării prejudiciului civil, până la concurența sumei de 21.435 lei, luată prin Ordonanța din data de 16.VII.2013 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului IV, București, din Dosarul nr.9206/P/2012 (fila 327, dosar de urmărire penală).
În temeiul art.275, alin.3, Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare în fond rămân în sarcina statului, iar suma de 50 lei, onorariul parțial al apărătorului din oficiu, se suportă din fondul Ministerului Justiției.
În temeiul art.275, alin.3, Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare în apel rămân în sarcina statului, iar suma de 70 lei, onorariul parțial al apărătorului din oficiu, se suportă din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 21.IX.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
D. P. V. B.
GREFIER,
R.-E. V.
red.V.B.
dact.L.G.
ex.5/02.10.2015
red.D.S.G.-Jud.Sect.4
← Mandat european de arestare. Sentința nr. 149/2015. Curtea de... | Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice (art.336 NCP).... → |
---|