Furt. Art.228 NCP. Decizia nr. 1654/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1654/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 03-12-2015
Dosar nr._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 1654/A
Ședința publică de la 3 decembrie 2015
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE - C. C.
JUDECĂTOR - F. P.
GREFIER - G. A. I.
MINISTERUL PUBLIC – P. DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror M. C..
Pe rol soluționarea apelului declarat de inculpatul S. R. împotriva sentinței penale nr. 666/09.10.2014 a Judecătoriei Sectorului 1 București.
La apelul nominal făcut în ședința publică, s-a prezentat apelantul inculpat S. R. – în stare de arest și asistat de apărător din oficiu, avocat L. S. în baza împuternicirii avocațiale nr._ emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Juridică, lipsind intimata parte civilă T. Z..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
După ce Curtea pune in vedere apelantului inculpat dreptul de a nu face nici o declarație, atrăgându-i-se totodată atenția ca ceea ce declară poate fi folosit si împotriva sa, acesta arată că își menține declarațiile date anterior și nu dorește să dea declarație suplimentară în fața Curții.
Nefiind cereri prealabile de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul apelantului inculpat, având cuvântul, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței apelate și rejudecând, pe fond, a se da o mai mare eficiență criteriilor generale de individualizare a pedepsei, în special criteriul privitor la conduita inculpatului după comiterea faptei și în cursul procesului penal și a se face aplicarea dispozițiilor art. 91 Cod penal. In acest sens, arată că între condamnarea anterioară – pentru care a intervenit reabilitarea – și prezenta faptă – au trecut suficienți ani, în care inculpatul s-a reintegrat in societate și a recunoscut că fapta comisă a fost o greșeală.
In subsidiar, dacă se va trece peste această apărare, solicită a se dispune redozarea pedepsei la minimul special.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că pedeapsa aplicată inculpatului de către instanța fondului este corectă – atât în ceea ce privește cuantumul, cât și modalitatea de executare – raportat la gravitatea faptei si modul in care a acționat inculpatul, dar și față de împrejurarea că acesta nu se află la primul conflict cu legea penală. Este adevărat că s-a împlinit termenul de reabilitare, dar instanța în mod corect a avut in vedere că nu este vorba despre un accident izolat, ci au mai existat astfel de evenimente in viața apelantului.
În atare situație, formulează concluzii de respingere a apelului ca fiind nefondat.
Apelantul inculpat, având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea Curții soluția ce o va pronunța.
Dezbaterile declarându-se închise, Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra apelului penal de față, reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 666/09.10.2014 Judecătoriei Sectorului 1 București în baza art. 228 alin(1) – 229 alin(1) lit. b, alin(2) lit. b C.pen., raportat la art. 396 alin(10) C.pr.pen., a condamnat pe inculpatul S. R. la o pedeapsă de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În baza art. 67 alin(1) C.pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin(1) lit. a, b C.pen., pe o durată de 4 ani, după executarea pedepsei principale.
În baza art. 65 alin(1) C.pen. a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prev. de art. art. 66 alin(1) lit. a, b C.pen., pe perioada executării pedepsei principale.
În baza art. 72 alin(1) C.pen., a dedus din durata pedepsei, durata reținerii și arestului preventiv, de la data 03.06.2015 la zi.
În baza art. 399 alin(1) C.pr.pen. a menținut starea de arest a inculpatului.
În baza art. 397 alin(1) C.pr.pen., a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă T. Z. și în consecință a obligat pe inculpatul S. R. la plata către aceasta a sumei de 1700 lei, daune materiale,
În baza art. 274 alin(1) C.pr.pen., a obligat pe inculpat la plata sumei de 800 lei, cheltuieli judiciare avansate de Stat.
În baza art. 272 alin(1) C.pr.pen., onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 260 lei, fiind avansat din fondurile Ministerului de Justiție.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond analizând actele și lucrările dosarului a reținut următoarele:
Prin Rechizitoriul nr. 2947/P/2015 din data de 26.06.2015, înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 26.06.2015 sub nr._, a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul S. R., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. 1 – 229 alin. 1 lit. b) și d) și alin. 2 lit. b) C.pen.
Analizând actele și lucrările dosarului, respectiv materialul probator administrat în cursul urmăririi penale, judecătoria a reținut următoarele:
În noaptea de 04/05.03.2015, în jurul orelor 01:20, inculpatul S. R. a pătruns pe poarta neasigurată în curtea imobilului, situat în București ., sector 1, și ulterior pe ușa secundară de acces, neasigurată, în imobil, de unde a sustras un laptop, un aspirator, precum și o geantă cu mai multe articole de îmbrăcăminte și perechi de încălțăminte, creând persoanei vătămate T. Z. un prejudiciul total de aproximativ 1.700 lei.
Astfel, din declarația inculpatului S. R.-filele 29-30 d.u.p., instanța a reținut că la începutul lunii martie, în timpul nopții, în cartierul C., fiind sub influența substanțelor etnobotanice, a luat hotărârea să fure ceva, motiv pentru care a intrat într-o curte a unui imobil cu etaj, pe poarta despre care își amintește că era deschisă, s-a uitat prin curte, după care s-a deplasat în partea din spate a imobilului, unde se afla o ușă de acces. În continuare, inculpatul a declarat că a intrat pe ușa neasigurată în imobil, unde luminile erau stinse, a căutat prin casă și a găsit o pungă cu haine, a luat o pereche de adidași sport și un aspirator, iar de la etaj, de pe o masă, a luat un laptop. A declarat inculpatul că după ce a sustras bunurile a ieșit din curte și s-a deplasat către o stație R.A.T.B. de pe Calea Griviței, iar despre bunuri, că își amintește doar că aspiratorul l-a vândut unei vânzătoare de la shaormeria din intersecție Calea Griviței cu . restul bunurilor neamintindu-și ce a făcut cu ele, din cauza etnobotanicelor.
Declarația inculpatului se coroborează și cu declarațiile persoanelor din al căror imobil inculpatul a sustras bunurile, respectiv cu declarația persoanei vătămate T. Z. și T. Ninel.
Așadar, din declarațiile persoanei vătămate T. Z. – filele 37-41 d.u.p., instanța a reținut că în noaptea de 04/05.03.2015, în jurul orelor 01:00, soțul acesteia, martorul T. Ninel, a auzit un zgomot, dar a crezut că este produs de un obiect ce a căzut din cauza vântului, motiv pentru care nu a ieșit să vadă ce se întâmplă. A arătat persoana vătămată că a doua zi, dimineața, în jurul orelor 08.00, a constatat că laptopul pe care îl avea la mansardă nu se mai afla la locul lui și, ulterior, a constatat că de la etajul 1, de pe hol, lipsea o geantă cu obiecte de vestimentație, iar de la . imobilului lipseau mai multe perechi de încălțăminte. Ulterior, persoana vătămată a declarat că la trei zile de la incident a constatat și lipsa unui aspirator, marca Philips, de culoare bleu, cu roți albastru închis.
Din declarația martorului T. Ninel, instanța a reținut că în noaptea de 04/.05.03.2015, fiind la domiciliul acestuia, împreună cu soția și copilul, în jurul orei 01:20, au auzit un zgomot la parter, dar nu au ieșit să vadă ce se întâmplă, întrucât aveau casa în renovări și au crezut că pur și simplu a căzut ceva. A arătat martorul că a doua zi, în jurul orelor 08:00, a mers la mansardă, unde a constatat lipsa laptopului din locul unde îl lăsase și de la parter lipsa a două perechi de adidași, iar la două – trei zile, lipsa unui aspirator marca Philips.
Declarațiile reținute în cauză se coroborează și cu raportul de constatare tehnico - științifică a locului faptei efectuată în București, ., sector 1; adresa din data de 24.03.2015 a Serviciului Criminalistic - Laboratorul Dactiloscopie Judiciară, din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București - filele 72-79 d.u.p., din ale cărui concluzii, instanța reține că urma papilară ridicată de pe exteriorul mânerului sistemului de asigurare a ușii secundare de acces din spatele imobilului a fost creată de regiunea digito - papilară a palmei de la mâna dreaptă a inculpatului S. R..
Sub aspectul identității autorului faptei, instanța a constatat că nu există niciun dubiu, declarația inculpatului S. R., coroborată cu raportul tehnico-științific întocmit în cauză, făcând dovada deplină că inculpatul S. R. a sustras în noaptea de 04/05.03.2015 bunuri din imobilul situat în București ., sector 1.
În drept, judecătoria a reținut că fapta inculpatului S. R. care, în noaptea de 04/05.03.2015, în jurul orelor 01:20, a pătruns pe poarta neasigurată în curtea imobilului, situat în București ., sector 1, și ulterior pe ușa secundară de acces, neasigurată, în imobil, de unde a sustras sustras un laptop, un aspirator, precum și o geantă cu mai multe articole de îmbrăcăminte și perechi de încălțăminte, creând persoanei vătămate T. Z. un prejudiciul total de aproximativ 1.700 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii e furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. 1 – 229 alin. 1 lit. b) și d) și alin. 2 lit. b) C.pen
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii de furt constă în acțiunea principală de luare a bunurilor din posesia altuia și de împosedare a făptuitorului cu bunurile luate. În ceea ce privește fapta săvârșită de inculpat, acesta a săvârșit infracțiunea de furt prin luarea bunurilor, din locul în care se aflau, consumarea infracțiunii producându-se în același moment.
Urmarea imediată a faptei constă în producerea unui prejudiciu în patrimoniul persoanei vătămate, bunurile de care aceasta a fost lipsită, iar legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciul produs este dovedită prin probatoriul administrat.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, în accepțiunea art.16 alin(3) lit.a C.pen.
Inculpatul a avut reprezentarea faptelor sale și a consecințelor păgubitoare asupra patrimoniului persoanei vătămate și a urmărit producerea acestui rezultat.
Aspectul de calificare este atras de întrunirea de circumstanțelor reale prevăzute de art. 229 alin(1) lit. b și d, alin(2) lit. b C.pen., astfel că fiind săvârșite în timpul nopții și prin violarea domiciliului, imprimă faptei un caracter agravat. În concret, circumstanța timpului - pe perioada nopții - a facilitat inculpatului comiterea infracțiunii, folosindu-se de faptul că în mod obișnuit, pe timpul nopții, persoanele în al căror imobil a pătruns dorm și totodată că în afara imobilului, în principiu, nu sunt persoane care să îl observe. Deopotrivă, fapta inculpatului are un caracter mult agravat prin locul ales pentru săvârșirea infracțiunii, știut fiind faptul că infracțiuni similare, de furt din locuință, au avut în numeroase rânduri consecințe deosebit de grave, atunci când autorii unor astfel de furturi au fost surprinși de persoanele vătămate. În concret, în cazul săvârșirii faptelor de furt calificat, din locuință și în timpul nopții, în situația în care inculpatul este surprins de persoana vătămată, este posibil ca fapta să degenereze, săvârșindu-se astfel infracțiuni din cele mai grave, de la cele de tâlhărie până la omor.
Prin urmare, infracțiunea săvârșită de inculpat atrage răspunderea penală a acestuia, conform art. 15 C.pen, astfel că instanța a aplicat acestuia o pedeapsă.
La stabilirea pedepsei instanța a avut în vedere criteriile enumerate de art. 74 C.pen. și anume: limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator pentru fapta săvârșită (2-7 ani închisoare), reduse cu 1/3 în cazul pedepsei închisorii, conform art. 396 alin(10) C.pr.pen.(1 an și 4 luni-4 ani și 8 luni închisoare), împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite - în plină noapte, prin pătrunderea în domiciliul persoanei vătămate, aceasta fiind cu familia în acel moment în imobil; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită - prejudiciul produs nu a fost recuperat, iar fapta în modalitatea săvârșită a creat un pericol major pentru libertatea psihică și de a avea un domiciliu ale persoanelor vătămate, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii- prejudiciu patrimonial de valoare medie; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit - obținerea unor sume de bani în mod facil, fără un anumit scop; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului - deși nu este recidivist, pentru pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată prin S.pen. nr. 1697/02.07.2002 a Judecătoriei Ploiești, definitivă prin nerecurare la 17.07.2002, din care inculpatul a fost eliberat condiționat la data de 24.12.2003, cu un rest rămas neexecutat de 352 zile, s-a împlinit termenul de reabilitare, conform art. 166 alin(1) lit. a C.pen. raportat la art. 41 alin(1) C.pen. inculpatul a mai fost condamnat anterior pentru fapte de aceeași natură; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului-penal - inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor, regretat și a avut o atitudine de cooperare cu organele judiciare; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială- 34 ani, slab școlarizat, fără ocupație, necăsătorit, bolnav de ., hepatită virus C, toxoplasmoză cerebrală, toxicomanie IV în antecedență, la momentul săvârșirii faptei locuind în principal pe străzi și ocazional la domiciliu, fiind și consumator de etnobotanice.
În raport de toate aceste elemente de individualizare, ținând cont de gravitatea faptei săvârșite, de persoana inculpatului și circumstanțele personale, în special legate de starea gravă de sănătate, de atitudinea de recunoaștere a faptei săvârșite, instanța a dispus condamnarea inculpatului S. R. la o pedeapsă orientată către minim, respectiv o pedeapsă de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
Cu toate acestea, având în vedere gravitatea infracțiunii de care se face vinovat inculpatul, instanța a apreciat că aplicarea pedepsei nu este suficientă, astfel că pentru atingerea scopului acesteia, aceasta urmează a fi executată în regim de detenție
Cu privire la pedepsele complementare, având în vedere că, față de natura și gravitatea infracțiunii de furt calificat, precum și luând în considerare persoana inculpatului, rezultă că inculpatul nu poate exercita funcții care, prin esența lor, implică existența încrederii societății în persoana care exercită funcția.
Cu privire la latura civilă, având în vedere că, raportat la data la care persoana vătămată s-a constituit inițial parte civilă în procesul penal, 03.06.2015, când a avut cunoștință despre toate bunurile sustrase, apreciind valoarea acestora la suma de 1700 lei, la momentul la care ulterior s-a constituit parte civilă cu suma de 3000 lei, nu a dovedit un prejudiciu suplimentar, astfel că, în baza art. 397 alin(1) C.pr.pen., a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă T. Z. și în consecință a obligat pe inculpatul S. R. la plata către aceasta a sumei de 1700 lei, daune materiale.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul S. R., criticând-o pentru netemeinicie, în esență, sub aspectul greșitei individualizări judiciare a pedepsei aplicate, atât în ceea ce privește cuantumul, cât și modalitatea de executare.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței penale apelate, prin prisma criticilor invocate de inculpat, precum și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept conform art. 417 și art. 418 C.pr.pen., Curtea constată că apelul promovat este nefondat, urmând a fi respins, în considerarea următoarelor argumente:
Situația de fapt și vinovăția inculpatului au fost corect stabilite de prima instanță pe baza probelor legal administrate în cauză: declarații persoana vătămată T. Z., proces-verbal de cercetare la fața locului faptei și planșa fotografică aferentă privind aspectele fixate cu ocazia investigării tehnico-științifice a locului faptei efectuată în București, ., sector 1; adresa din data de 24.03.2015 a Serviciului Criminalistic - Laboratorul Dactiloscopie Judiciară, din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București; raportul de constatare criminalistică nr._/14.04.2015, întocmit de Serviciul Criminalistic din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București; procesul verbal de vizionare a imaginilor înregistrate de camerele de supraveghere video ale imobilului situat pe ., sector 1 București; proces-verbal de conducere în teren și planșa fotografică aferentă; declarație martor T. Ninel; procesul verbal întocmit la data de 06.04.2015 de către organele de cercetare penală din cadrul Secției 5 Poliție; procesul verbal de verificări din data de 24.04.2015; declarațiile inculpatului S. R. date în cursul urmăririi penale, prin care care a recunoscut săvârșirea faptei, toate coroborate cu declarația inculpatului dată în cursul judecății, când a recunoscut comiterea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată, solicitând ca judecata să se facă pe baza probelor din dosarul de urmărire penală.
Curtea constată că judecătoria a dat și în drept o încadrare juridică corespunzătoare faptei reținute în sarcina inculpatului, constând în aceea că, în noaptea de 04/05.03.2015, în jurul orelor 01:20, a pătruns pe poarta neasigurată în curtea imobilului, situat în București ., sector 1, și ulterior pe ușa secundară de acces, neasigurată, în imobil, de unde a sustras sustras un laptop, un aspirator, precum și o geantă cu mai multe articole de îmbrăcăminte și perechi de încălțăminte, creând persoanei vătămate T. Z. un prejudiciul total de aproximativ 1.700 lei, fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prevăzut de art. 228 alin. 1 – 229 alin. 1 lit. b) și d) și alin. 2 lit. b) C.pen.
Curtea apreciază că la stabilirea pedepsei de 2 ani închisoare au fost avute în vedere toate criteriile generale prevăzute de art. 74 C.pen., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Tot corect a reținut instanța de fond că nu sunt incidente circumstanțe atenuante și nici alte cauze de reducere a pedepselor.
În ceea ce privește cuantumul pedepsei, Curtea reține că acesta corespunde pericolului social concret al faptei, dar și periculozității inculpatului și nevoilor sale reale de reeducare.
Faptul că inculpatul a mai fost condamnat pentru fapte similare în trecut și că, în cauza de față, este vorba de un furt din locuință impune concluzia certă că pedeapsa aplicată inculpatului trebuie să fie într-un cuantum suficient, astfel încât acesta să fie constrâns să pună capăt perseverenței infracționale.
Curtea mai reține că numeroasele boli de care suferă inculpatul nu justifică o pedeapsă mai blândă, câtă vreme, la momentul săvârșirii faptei, acesta suferea de aceleași boli, care nu l-au împiedicat să-și ducă la îndeplinire rezoluția infracțională.
Curtea mai reține că în mod corect instanța de fond a făcut aplicare dispozițiilor legale privind aplicarea pedepselor complementare și accesorii, privind deducerea detenției provizorii, precum și dispozițiilor referitoare la deducerea reținerii, la menținerea măsurii arestării preventive, la soluționarea laturii civile, dar și la obligarea la cheltuieli judiciare către stat.
Față de toate aceste considerente, Curtea, în temeiul art.421 pct.1 lit.b C.pr.pen., va respinge, ca nefundat, apelul declarat de inculpatul S. R. împotriva sentinței penale nr. 666/09.10.2014 a Judecătoriei Sectorului 1 București.
În baza art.424 alin.3 C.pr.pen., va deduce din pedeapsa aplicată detenția provizorie de la data de 03.06.2015 la zi.
În baza art.275 alin.2 C.pr.pen., Curtea va obliga pe apelantul - inculpat la plata sumei de 400 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul avocatului din oficiu de 260 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.421 pct.1 lit.b C.pr.pen., respinge, ca nefondat apelul declarat de inculpatul S. R. împotriva sentinței penale nr. 666/09.10.2014 a Judecătoriei Sectorului 1 București.
În baza art.424 alin.3 C.pr.pen. deduce din pedeapsa aplicată detenția provizorie de la data de 03.06.2015 la zi.
În baza art.275 alin.2 C.pr.pen. obligă pe apelantul - inculpat la plata sumei de 400 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul avocatului din oficiu de 260 lei se avansează din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 03.12.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
C. C. F. P.
GREFIER
G. A. I.
Red. P.F.
Dact.G.P.
5 ex.
Red. R.Z. D. – Judecătoria Sectorului 1 București – Secția Penală
| ← Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 1576/2015. Curtea... | Ultrajul. Art.257 NCP. Decizia nr. 1563/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
