Furtul calificat (art. 209 C.p.). Decizia nr. 140/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Decizia nr. 140/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 29-01-2015 în dosarul nr. 6578/236/2013

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA I PENALĂ

Dosar nr._

(4707/2014)

DECIZIA PENALĂ NR. 140

Ședința publică de la 29 ianuarie 2015

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE - M. C.

JUDECĂTOR - C. C.

GREFIER - G. A. I.

* * * * * * * *

MINISTERUL PUBLIC – P. DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI este reprezentat de procuror M. C..

Pe rol, se află soluționarea apelului declarat de inculpatul C. R. S. împotriva sentinței penale nr.2654 din 07 octombrie 2013, pronunțată de Judecătoria G., în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit apelantul inculpat C. R. S., pentru care a răspuns apărător din oficiu, avocat I. C., în baza împuternicirii avocațiale nr._ emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Juridică și intimata parte civilă . SRL, pentru care a răspuns apărător ales, avocat D. Nuți, în baza împuternicirii avocațiale nr._ emisă de Baroul București - Cabinet Individual.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;

Nefiind cereri prealabile de formulat sau probe de solicitat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Apărătorul apelantului inculpat solicită admiterea apelului și a se avea în vedere că apelantul a fost în eroare în momentul la care a vândut acea macara automată hidraulică deoarece persoana căreia i-a vândut acest utilaj mai achiziționa deșeuri neferoase de la INCDIF Băneasa, iar inculpatul a considerat că este vorba de fier vechi. Având în vedere această situație, solicită obligarea apelantului la plata sumei de 4.500 lei – reprezentând suma pe care a primit-o în urma vânzării macaralei.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că la repararea prejudiciului nu se ține cont de suma pe care a obținut-o inculpatul în urma vânzării bunului, ci de valoarea efectivă a bunului la momentul respectiv. În prezenta cauză, s-a dovedit că respectivul utilaj a fost cumpărat cu suma acordată de instanța de fond. În atare situație, pune concluzii de respingere a apelului, ca fiind nefondat.

Dezbaterile declarându-se închise, Curtea reține cauza în pronunțare.

CURTEA,

Deliberând asupra apelului penal de față, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.2654 din 07 octombrie 2013, pronunțată de Judecătoria G., în temeiul art.14 și 346 Cod procedură penală rap. la art.998-999 Cod civil, a fost admisă, în parte, acțiunea civilă disjunsă din cauza penală nr._/236/2013 formulată de partea civilă S.C. T. C. EXPERIENCE S.R.L., cu sediul social în mun.București, ., ., ., sector 6.

A fost obligat inculpatul C. R. S. [fiul lui N. și L., născut la data de 22.12.1966, în mun. București, domiciliat în mun. București, ., nr.9, ., CNP_], la plata către partea civilă a sumei de 35.722 euro, echivalentul în lei la data plății efective, reprezentând daune materiale.

În baza art.191, alin.1 Cod de procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 200 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această sentință, judecătorul fondului a reținut că, prin sentința penală nr.1415 din data de 20.05.2013 a Judecătoriei G. (dosar nr._/236/2012), inculpatul C. R.-S. a fost condamnat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe un termen de încercare 3 ani și 6 luni, pentru săvârșirea infracțiunii de furt, faptă prev. de art.208 alin.1 Cod penal cu aplic. art.3201 alin.7 Cod procedură penală,

În temeiul art.3201 alin.5 Cod procedură penală, prin aceeași sentință s-a disjuns acțiunea civilă și, pe cale de consecință, s-a dispus formarea unui dosar nou, repartizat aceluiași complet de judecată.

Pentru a pronunța hotărârea de condamnare a inculpatului C. R.-S., instanța, care a judecat fondul laturii penale, a reținut, în fapt, că, în cursul anului 2009, numitul Ț. G. M., administrator al S.C. T. C. Experience S.R.L., a convenit cu numitul C. N., tatăl inculpatului, care deținea funcția de inginer agronom în cadrul S.C. Grivco S.A. - Băneasa și director la O.U.A.I. Băneasa, să-i pună la dispoziție un spațiu în vederea depozitării mai multor utilaje de construcții, respectiv schelă din fier, popi metalici, accesorii pompă de tencuială, diverse dispozitive și materiale, precum și o macara automată hidraulică de proveniență italiana, marca Cattaneo.

A mai reținut instanța că bunurile în cauză au fost depozitate în incinta unei hale aparținând INCDIF Băneasa care, în cursul lunii aprilie 2008, a fost închiriată O.U.A.I. Băneasa, iar lângă hală, tot în incinta INCDIF Băneasa, a fost depozitată macaraua automată hidraulică de proveniență italiană, marca Cattaneo.

Ulterior, în cursul lunii februarie 2011, cu ocazia achiziționării de către numitul B. P., prin intermediul societății comerciale .., de fier vechi de la INCDIF Băneasa, inculpatul C. R.-S., care deținea un apartament în blocurile de locuințe din incinta INCDIF Băneasa, l-a contactat pe acesta și i-a spus că are o macara de vânzare.

În acest context, martorul B. P., cu ajutorul unor muncitori, a procedat la tăierea macaralei care aparținea părții vătămate și care era depozitată în incinta INCDIF Băneasa, i-a plătit inculpatului C. R. S. suma de 4.500 lei, echivalentul unei cantități de aproximativ 5000 kg fier, iar ulterior a încărcat fierul rezultat în mijlocul de transport cu care venise și a plecat.

S-a constatat că în cauză, s-a constituit parte civilă S.C. T. C. Experience S.R.L. cu următoarele sume, reprezentând daune materiale: suma de 35.722 euro, reprezentând valoarea de achiziție a macaralei sustrase, suma de 3.100 euro, reprezentând contravaloarea transportului macaralei din Italia către . și suma de 10.000 euro, reprezentând lipsa de folosință a macaralei.

Cu privire la această ultimă sumă de bani, a arătat partea civilă că la momentul furtului avea un contract în derulare, urmând să folosească utilajul, astfel că, în urma faptei inculpatului, societatea a fost obligată să pună la dispoziție doar mâna de lucru.

În vederea justei soluționări a cauzei, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri, fiind depusă la dosar factura nr._ din data de 30.04.2008 din care rezultă achiziționarea macaralei de către partea civilă de la societatea comercială Casagrande S.R.L. cu sediul în Italia (fila nr.17).

Analizând temeinicia pretențiilor civile prin prisma materialului probator existent la dosar, instanța de fond a constatat că prin fapta sa, săvârșită cu vinovăție, inculpatul a cauzat părții civile un prejudiciu, de repararea căruia este răspunzător, în cauză fiind întrunite cerințele atragerii răspunderii civile delictuale arătate în art.998 și urm. Cod civil.

În ceea ce privește întinderea despăgubirilor civile, instanța fondului a apreciat ca fiind justificată suma de 35.722 euro, reprezentând contravaloarea bunului sustras, astfel cum rezultă din factura fiscală de achiziție depusă la dosar (fila nr.17), această sumă constituind prejudiciu efectiv și direct cauzat părții civile prin fapta inculpatului.

Judecătorul fondului a înlăturat apărările inculpatului, în sensul admiterii acțiunii civile doar până la concurența sumei de 4.500 lei, sumă încasată ca urmare a vânzării respectivului bun sustras, având în vedere că repararea prejudiciului prin echivalent trebuie să țină cont de valoarea economică, de piață a bunului, nicidecum de valoarea la care a înțeles inculpatul să îl vândă.

Or, așa cum s-a arătat mai sus, valoarea economică a macaralei este de 35.722 euro, care reprezintă prețul de achiziție, neexistând niciun probatoriu care să conducă la concluzia că bunul sustras era nefuncțional și că valoarea reală era cea care a rezultat în urma valorificării ca fier vechi.

În ceea ce privește suma de 3.100 euro, reprezentând contravaloarea transportului macaralei din Italia către . fond a considerat-o ca neîntemeiată, reținând ca argument că această sumă a fost plătită independent de fapta inculpatului, neexistând așadar o legătură de cauzalitate între infracțiunea de furt reținută în sarcina inculpatului și aceste cheltuieli care au fost efectuate cu mult înainte de comiterea faptei.

A mai reținut instanța de fond că nu se justifică nici suma de 10.000 euro, reprezentând lipsa de folosință a macaralei, partea civilă nefăcând dovada existenței unui astfel de contract și nici întinderea acestui pretins prejudiciu.

Pentru aceste argumente, instanța de fond - în temeiul art.14 și 346 Cod procedură penală rap.la art.998-999 cod civil - a admis, în parte, acțiunea civilă disjunsă din cauza penală nr._/236/2013, formulată de partea civilă S.C. T. C. Experience S.R.L. și, pe cale de consecință, a obligat pe inculpatul C. R.-S., la plata către partea civilă a sumei de 35.722 euro, echivalentul în lei la data plății efective, reprezentând daune materiale.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal (la data de 14 septembrie 2014), a declarat apel inculpatul C. R.-S., fără însă a arăta în scris motivele pe care se întemeiază prezenta cale de atac.

Deși legal citat, inculpatul nu s-a prezentat în fața acestei Curți pentru a-și susține apelul formulat.

Cu ocazia dezbaterilor orale desfășurate la termenul de judecată din data de 29 ianuarie 2015, apărătorul desemnat de Curte din oficiu, pentru apelantul inculpat, a criticat sentința atacată pentru netemeinicie, în sensul că se impune obligarea apelantului doar la plata sumei de 4.500 lei – reprezentând suma pe care a primit-o în urma vânzării macaralei.

Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele anterior menționate, precum și din oficiu, potrivit art.417 alin.2 din Codul de procedură penală, sub toate celelalte aspecte de fapt și de drept ale laturii civile a cauzei, Curtea constată că apelul cu judecarea căruia a fost sesizată este nefondat, pentru considerentele care se vor arăta în cele ce urmează:

Prima instanță a stabilit în mod corect că în cauză sunt cumulativ îndeplinite condițiile angajării răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, prev. de art.998 – 999 din Codul civil anterior (aflat în vigoare la data comiterii faptei) și anume acțiunea ilicită a inculpatului (concretizată în fapta de scoatere a macaralei hidraulice din sfera de stăpânire a părții civile și înstrăinarea, fără drept, a acesteia, în scopul obținerii unor venituri în interes personal), existența unui prejudiciu patrimonial cert (reprezentat de contravaloarea bunului mobil astfel sustras), raportul de cauzalitate între cele două elemente anterior menționate și vinovăția inculpatului (care a îmbrăcat forma intenției directe).

În ceea ce privește întinderea prejudiciului patrimonial suferit de către partea civilă și care dă dreptul acesteia la plata de despăgubiri, aspect contestat de către inculpatul CUDRUMAN R. SIVIU, atât cu prilejul judecării fondului cauzei, cât și în cadrul dezbaterilor din apel, prin intermediul concluziilor apărătorului desemnat de instanță din oficiu pentru a-i reprezenta interesele procesuale, Curtea constată că prin probatoriul legal administrat de partea civilă referitor la acest aspect a fost dovedită valoarea de achiziție a macaralei înstrăinată fără drept de către inculpatul apelant, și totodată că în speță nu au fost prezentate de către inculpat niciun fel de dovezi din care să rezulte că valoarea reală a respectivului bun ar fi fost una inferioară celei menționate în factura fiscală de achiziție atașată la dosarul cauzei, astfel încât nu există niciun motiv pertinent pentru a da satisfacție solicitărilor acestuia de a fi obligat la plata cu titlu de despăgubiri către partea civilă doar a sumei de bani pe care a obținut-o efectiv din înstrăinarea neautorizată a bunului sustras.

Faptul că inculpatul nu a cunoscut sau s/a aflat în eroare cu privire la valoarea reală a bunului sustras nu poate produce niciun fel de efecte asupra întinderii despăgubirilor cuvenite părții civile, deoarece în aplicarea principiului reparării integrale a pagubei pricinuite persoanei vătămate prin fapta ilicită săvârșită cu vinovăție, unanim consacrat de doctrină și jurisprudență în această materie, victima trebuie dezdăunată pentru întregul prejudiciu efectiv suferit.

Față de toate aceste considerente și întrucât, nici din oficiu, nu se constată motive de reformare a sentinței penale atacate, Curtea, în temeiul art.421 pct.1 lit.b din Codul de procedură penală, va respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul CUDRUMAN RZVAN S..

În temeiul art.275 alin.2 din Codul de procedură penală, inculpatul apelant, aflat în culpă procesuală, va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, iar onorariul avocatului din oficiu, desemnat să asigure asistența juridică obligatorie a acestuia, va fi acoperit din sumele avansate din fondul Ministerului Justiției, potrivit art.272 alin.1, 2 din același cod.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

În temeiul art.421 pct.1 lit..b Cod procedură penală, respinge, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul C. R. S. împotriva sentinței penale nr.2654/07.10.2013, pronunțată de Judecătoria G., în dosarul nr._ .

În temeiul art.275 alin.2 Cod procedură penală, obligă pe inculpatul apelant la 300 lei cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art.272 alin.1 și 2 Cod procedură penală, onorariul cuvenit apărătorului din oficiu, în cuantum de 200 lei, se acoperă din sumele avansate din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 29.01.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

M. C. C. C.

GREFIER,

G. A. I.

red./t.red. jud.C.C.

ex.6

red. jud.S.V.I.-Jud.G.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furtul calificat (art. 209 C.p.). Decizia nr. 140/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI