Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Decizia nr. 110/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Comentarii

0

Decizia nr. 110/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 27-01-2015 în dosarul nr. 53503/3/2011*

Dosar nr._

(Număr în format vechi 3435/2013)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR.110

Ședința publică din data de 27.01.2015

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: P. V. A.

JUDECĂTOR: M. C. M.

Grefier: R. C. D.

Ministerul Public – P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală este reprezentat de procuror P. CAMELUȘ.

Pe rol se află pronunțarea asupra apelului declarat de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală împotriva sentinței penale nr. 482 din data de 23.07.2012 pronunțată de Tribunalul București – Secția a-II-a Penală în dosarul nr._ – Apel după casare.

Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data de 15.01.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a stabilit data pronunțării la 27.01.2015, când în aceeași constituire, a hotărât următoarele:

CURTEA,

Tribunalul București –Secția a II-a penală prin sentința penală nr.482 din 23 iulie 2012 pronunțată în dosarul nr.3089/2012, în baza art. 334 C.proc.pen., a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei săvârșită de inculpatul K. J. din art. 215 alin. 1, 2 și 5 C.pen. cu aplicarea art.41 alin. 2 C.pen. în art. 20 C.pen. raportat la art. 215 alin. 1, 2 și 5 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C.proc.pen. raportat la art. 10 alin. 1 lit. d) C.proc.pen., a dispus achitarea inculpatului K. J. (fiul lui M. si M., născut la data de 28 iulie 1937 in localitatea Veliki Jasenovac, Zajecar, Republica Serbia, cu același domiciliu, CNP_, posesor carte identitate ., nr._) pentru infracțiunea de tentativă la înșelăciune în formă continuată prevăzută de art.20 C.pen. raportat la art. 215 alin. 1, 2 și 5 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. și infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C.proc.pen. raportat la art. 10 alin. 1 lit. d) C.proc.pen., a dispus achitarea inculpatului B. G. (fiul lui T. și E., născut la data de 17.08.1956 în ..C., cetățean român, studii medii, director la . București, divorțat, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale, cu domiciliul în București, ..37.A, sector 6) pentru complicitate la infracțiunea de tentativă la înșelăciune în formă continuată prevăzută de art. 26 C.pen. și art. 20 C.pen. raportat la art. 215 alin. 1, 2 și 5 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.

A constatat că inculpatul K. J. a fost arestat preventiv de la 28.01.2011 la 11.02.2012.

A constatat că inculpatul B. G. nu a fost privat de libertate pentru acuzațiile formulate în prezenta cauză.

În baza art. 192 alin. 3 C.proc.pen., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Instanța a fost sesizată inițial prin rechizitoriul nr.19/D/P/2007 din 17 octombrie 2007 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DIICOT- Structura Centrală cu judecarea cauzei în vederea tragerii la răspundere penală a inculpatului B. G., R. V. și Bosneag B., pentru săvârșirea infracțiunea de tentativă la înșelăciune, falsificare de valori străine și inițiere/asociere la un grup criminal organizat, fapte prev.și ped.de art.282 alin.1 și 2 rap.la art.284 Cod penal, art.20 Cod penal rap.la art.215 alin.1,2,5 Cod penal și art.7 din Legea nr.39/2003, cu art.33 lit.a Cod penal.

Prin același rechizitoriu, față de inculpatul K. J. s-a dispus disjungerea cauzei pentru îndeplinirea procedurii prezentării materialului de urmărire penală, precum și scoaterea de sub urmărire penală a inculpatului R. V. și B. G. pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.215 alin.1,2,3,5 Cod penal, art.282 alin.1 Cod penal și art.23 lit.a din legea nr.656/2002.

Urmare a disjungerii dispuse față de inculpatul K. J. la P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție- DIICOT –Structura Centrală a fost format dosarul nr.350/D/P/2007 (prezenta cauză) prin care instanța a fost sesizată potrivit art.300 Cod procedură penală investindu-se cu judecarea cauzei în vederea tragerii la răspundere penală a inculpatului K. J. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev.și ped.de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, art.282 alin.1,2 Cod penal rap.la art.284 Cod penal și art.215 alin.1,2,3,5 Cod penal.

Majoritatea actelor de urmărire penală aflate în dosarul nr.350/D/P/2007 sunt în realitate efectuate în dosarul nr.19/D/P/2007 fiind preluate ca atare în noua cauză în urma disjungerii.

La data de 16.06.2011, procurorul-șef DIICOT a infirmat prin ordonanța nr. 747/2011 soluția de netrimitere în judecată dispusă față de inculpatul B. G. prin rechizitoriul nr. 19/D/P/2007, și a dispus redeschiderea și reluarea urmăririi penale față de acesta pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la înșelăciune, prevăzută de art. 20 C.pen. rap. la art. 215 alin.1, 2,3 și 5 C.pen., cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.pen. De asemenea, s-a dispus ca după reluarea urmăririi penale cercetările să fie efectuate în dosarul nr. 350/D/P/2007, rămas în nelucrare din anul 2007.

S-a reținut că din motivarea ordonanței de infirmare a soluției de scoatere de sub urmărire penală nu rezultă vreun fapt sau o împrejurare de fapt nouă care să fi fost descoperită de procuror după patru ani în care procesul penal a fost închis prin soluția de netrimitere în judecată, actul procurorului - șef DIICOT fundamentându-se doar pe considerentele cu caracter general exprimate de Curtea de apel București în decizia 85/15 aprilie 2010 pronunțată în dosarul nr._/3/2007 potrivit cărora: „Soluția aleasă de D.I.I.C.O.T., privind disjungerea cauzei, ca și restrângerea obiectului judecății în rechizitoriul întocmit de parchet la unele acte materiale, încadrarea juridică extrem de restrictivă dată faptelor, scoaterea de sub urmărire penală pentru spălare de bani și înșelăciune, sunt criticabile. Limitarea obiectului judecății la infracțiuni de fals și grup infracțional organizat pentru doi inculpați, la care s-a adăugat o tentativă de înșelăciune pentru al treilea, prin trimiterea în judecată a inculpaților B. B. (pentru tentativa la înșelăciune, grup infracțional organizat și fals de monedă și alte valori), R. V. (pentru fals de monedă și alte valori, grup infracțional organizat, B. G. (pentru fals de monedă și alte valori, grup infracțional organizat) dispariția unor probe (instrumente financiare depozitate la Cooperativa de Credit A.), sesizarea instanței doar pentru unele din actele materiale după cum rezultă din dispozitivul rechizitoriului, au făcut dificilă aflarea adevărului. În mod corect instanța de fond nu a putut folosi datele din dosar, referitoare la alte fapte, fiind incidente dispozițiile privind prezumția de nevinovăție. Obiectul judecății fiind limitat la infracțiunile cu care instanța este sesizată.”

După reluarea urmăririi penale, actele efectuate de procuror în cauză au constat în aducerea la cunoștință a învinuirii inculpatului B. G. la data de 27.06.2011 și ascultarea acestuia la data de 29.06.2011 precum și la administrarea probei cu înscrisuri (f. 205- 244, vol. 3 dup.), iar la data de 12.07.2011 a fost emis rechizitoriul.

Prin urmare, prima instanță a reținut că prezenta cauză penală reprezintă în fapt o acuzație formulată împotriva inculpaților K. J. și B. G. după ce, față de primul dintre aceștia cauza a rămas în nelucrare în urma unei disjungeri mai bine de patru ani, iar față de cel de-a doilea s-a dispus infirmarea unei soluții de scoatere de sub urmărire penală dispuse de procuror în urmă cu patru ani urmată întocmirea rechizitoriului și trimiterea sa în judecată la mai puțin de o lună de la data reluării procesului penal.

Hotărând soluționarea în fond a cauzei penale prin achitare în conformitate cu disp.art.345 alin.3 Cod procedură penală, după efectuarea cercetării judecătorești în condițiile art.288 – art.291 Cod procedură penală în cursul căreia au fost administrate probele strânse la urmărirea penală și alte probe, instanța a examinat și apreciat materialul probator, infirmând existența faptelor ilicite deduse judecății și vinovăția penală a autorilor acestora, în care sens a reținut următoarele:

Din declarațiile inculpaților coroborate cu declarațiile martorilor J. L. Panuța Valeri, T. C. I., G. L., Z. Steluța M., O. C., G. L., C. G., T. A., Jiocu T., B. M., S. D., D. C., C. B., P. I., B. G., S. I., M. C. A., N. G., K. I., V. P. I., U. D., B. A., R. M., P. R., D. R., P. A. M., T. N., A. R., precum și din declarația martorului cu identitate protejată M. A. și a înscrisurilor administrate în cauză, a rezultat că inculpatul K. J. a introdus în țară 178.000 instrumente financiare (2.000 USD fiecare) pretins emise de Security Pacific N. Bank.

Instrumentele financiare introduse în țară au fost depuse în depozit la sediul unei societăți deținute de Satmare I., fiind apoi transferate tot în depozit la Cooperativa de Credit A. și la Raiffaisen Bank Sucursala V. (contractul de închiriere nr.1528/2004 pentru caseta de valori nr.0417 respectiv contracte de închiriere similare purtând numerele 1248/7.05.2004, 1163/29.04.2004, 2837/8.03.2005, 1160/29.04.2004, 1254/7.05.2004, 4974/26.04.2005, 6960/10.06.2005, 2950/10.03.2005, pentru casetele de valori nr.0702, 0117 și 0417). Printr-o adresă emisă de Raiffaisen Bank Sucursala V. a atestat că inculpatul K. J. deține în cutiile de valori ale băncii instrumente de plată în valoare de 50 milioane USD. De asemenea, instrumentele financiare au fost depuse în depozit și la Banca di R. (Italia); au fost depuse spre verificarea regularității acestora la BANCPOST-Sucursala Timișoara, BRD-Sucursala Medgidia, City Bank SUA, PIRAEUS BANK București, Union Bank of Israel LTD și JP M., pentru ca în urma acestei operațiuni băncile să aprecieze dacă este posibilă utilizarea acestora în circuitul comercial. Nu toate instrumentele financiare deținute de inculpați au fost depuse spre verificare, ci numai câte un exemplar al acestora, ceea ce atestă caracterul informativ al activității de depunere a instrumentelor financiare la instituțiile bancare sus-menționate; au constituit obiectul unor asocieri cu caracter comercial: 1. inculpatul K. J. și numiții B. B. și G. L. au încheiat în anii 2004 – 2005 un acord de activitate pentru investiție comună având ca obiect instrumentele financiare; 2. inculpații B. G. și K. J. au înființat societatea comercială AGROCREDIT S.R.L, încheind un contract de asociere în participațiune (112/09.12.2004), ce a avut ca obiect aducerea în asociere de instrumente financiare în valoare de 40 milioane USD; au făcut obiectul unei procuri speciale întocmită de avocatul Cuș Septimiu prin care inculpatul B. G. era împuternicit de inculpatul K. J. cu drept de dispoziție cu privire la instrumentele financiare.

Cu privire la aceste instrumente financiare, prin sentința penală nr.1198 din 13 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul București – Secția a II-a Penală, definitivă prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție 4286/30.11.2010, s-a constatat, cu autoritate de lucru judecat, că instrumentele financiare introduse în țară de inculpatul K. J. nu au putere circulatorie, fiind lipsite de valoare juridică.

Tribunalul a constatat că față de limitele sesizării instanței potrivit art.317 C.proc.pen., nu se poate reține existența unei identități de fapte și persoane între prezenta cauză și cea în care a fost pronunțată sentința penală nr. 1198 din 13 octombrie 2008, de Tribunalul București – Secția a II-a Penală, definitivă prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție 4286/30.11.2010. Prin urmare, nu se poate reține în prezenta cauză impedimentul la exercitarea acțiunii penale prevăzut de art. 10 alin. 1 lit. j C.proc.pen.

Tribunalul a mai reținut că, față de natura acuzației penale formulată de procuror în prezenta cauză împotriva inculpatului K. J., încadrarea juridică corectă a faptei este cea de tentativă la infracțiunea de înșelăciune în formă continuată prevăzută de art.20 C.pen. raportat la art.215 alin. 1, 2 și 5 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.2 C.pen., fiind astfel întemeiată cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de Ministerul Public. Ansamblul acuzației penale formulate de procuror vizează încercarea de inducere în eroare în mod repetat a unor instituții bancare, fapta continuată rămânând în forma tentată, iar nu consumarea faptei de înșelăciune la niciunul dintre actele materiale ce constituie obiectul acuzație.

Prin urmare, Tribunalul în baza art. 334 C.proc.pen. a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei de care este acuzat inculpatul K. J. din art. 215 alin. 1, 2 și 5 C.pen. cu aplicarea art.41 alin. 2 C.pen. în art. 20 C.pen. raportat la art. 215 alin. 1, 2 și 5 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.

Chiar dacă, lipsa puterii circulatorii a instrumentelor deținute nu este incompatibilă cu comiterea unei tentative la infracțiunea de înșelăciune, Tribunalul a apreciat că niciuna din faptele concrete realizate de inculpații K. J. și B. G. și descrise mai sus nu întrunesc elementele constitutive ale tentativei la infracțiunea de înșelăciune în formă continuată, respectiv complicitate la tentativa la infracțiunea de înșelăciune în formă continuată.

Pe de o parte, Tribunalul a constatat niciuna dintre faptele concrete reținute mai sus nu pot fi calificate ca încercări nereușite ale inculpatului K. J. de inducere în eroare a băncilor prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos material injust.

Niciuna dintre unitățile bancare nu a pretins în procesul penal că ar fi fost victima unei încercări de inducere în eroare. În plus băncile din Europa fuseseră încunoștințate încă din anul 1999 de către BANK OF AMERICA cu privire la faptul că instrumentele financiare, afirmativ emise de SECURITY PACIFIC N. BANK în valoare de 2000 USD fiecare sunt falsificate, că hârtia utilizată are o calitate slabă, inferioară, culoarea cernelii este diferită de cea legal emisă de către bancă.

Așadar, s-a apreciat că nu se poate considera că activitatea concretă desfășurată de inculpatul K. J. a urmărit inducerea în eroare a unor instituții financiar bancare în scopul producerii unui prejudiciu.

Exigența dovedirii de către procuror a temeiniciei acuzației penale dincolo de orice dubiu rezonabil nu este satisfăcută în cauză, instanța neputând reține existențe unei fapte tipice în formă tentată la infracțiunea de înșelăciune cu caracter continuat în sarcina inculpatului K. J..

Instanța de fond a arătat că nu se poate reține nici că inculpatul B. G. l-ar fi ajutat material sau moral pe inculpatul K. J. la comiterea unei tentative la infracțiunea de înșelăciune în formă continuată, întrucât autorul nu a comis o faptă care să întrunească condițiile de tipicitate obiectivă ale unei tentative la infracțiunea de înșelăciune în formă continuată.

S-a mai arătat că, față de faptele concrete ale inculpaților K. J. și B. G. nu se poate reține nici existența vreunei forme de participație penală a acestor inculpați la tentativa la infracțiune de înșelăciune pentru care a fost condamnat B. B. prin sentința penală nr.1198 din 13 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul București – Secția a II-a Penală, definitivă prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție 4286/30.11.2010. Din probele administrate în cauză nu rezultă că inculpații K. J. și B. G. ar fi contribuit nemijlocit, determinat sau ajutat pe B. B. să comită infracțiunea pentru care a fost condamnat definitiv.

Așadar, instanța de fond a constatat neîntrunirea condițiilor de tipicitate obiectivă cu privire la fapta de tentativă la înșelăciune în formă continuată prevăzută de art. 20 C.pen. raportat la art. 215 alin. 1, 2 și 5 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. în ceea ce-l privește pe inculpatul K. J., respectiv la complicitate la tentativă la înșelăciune în formă continuată prevăzută de art. 26 C.pen. și art. 20 C.pen. raportat la art. 215 alin. 1, 2 și 5 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.

Și sub aspectul tipicității subiective, s-a apreciat că din actele dosarului nu rezultă intenția frauduloasă a inculpaților realizată în scopul producerii de prejudicii unor instituții bancare prin utilizarea instrumentelor financiare emise de Security Pacific N. Bank.

De altfel, parchetul a constatat, în mod întemeiat, în anul 2007 lipsa elementelor constitutive ale tentativei la înșelăciune în formă continuată de care era acuzat inculpatul B. G., dispunând scoaterea acestuia de sub urmărire penală pentru această acuzație.

În ceea ce privește infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003 de care a fost acuzat inculpatul K. J., instanța de fond a constatat că aceasta nu constituie o faptă tipică. Pe de o parte, pentru infracțiunile de fals de monedă și alte valori s-a dispus achitarea prin sentința penală nr.1198 din 13 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul București – Secția a II-a Penală, definitivă prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție 4286/30.11.2010 (deci lipsește obiectul grupului, săvârșirea de infracțiuni), iar pentru tentativa la înșelăciune s-a reținut că B. B. s-a prezentat singur la Sucursala BRD Medgidia. Pe de altă parte, în prezenta cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale tentativei la infracțiunea de înșelăciune în formă continuată, lipsind de asemenea, obiectul grupului organizat.

Curtea de Apel București –Secția I penală, prin decizia penală nr.365 din 20 decembrie 2012, a admis apelul declarat de către P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală împotriva Sentinței penale nr. 482 din data de 23 iulie 2012, pronunțată de Tribunalul București – Secția II Penală, în dosarul nr._ .

A casat, în parte, sentința penală nr. 482 pronunțată de către Tribunalul București – Secția II-a Penală și rejudecând în fond:

„1.În baza art. 20 Cod penal rap. la art. 215 alin. 1, 2 și 5 din Codul penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 74 alin. 1 lit. a Cod penal și alin. 2 Cod penal și art. 76 lit. b din Codul penal condamnă pe inculpatul K. J. la 2 ani închisoare cu aplic. art. 71 – 64 alin. 1 lit.a teza a II-a și lit. b Cod penal.

În baza art. 65 Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa complementară prev. de art. 64 alin. 1 lit.a teza a II-a și lit. b Codul penal, pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 74 alin. 2 Cod penal, art. 74 lit. a Cod penal și art. 76 lit. b cod penal condamnă pe același inculpat la 2 ani închisoare cu aplic. art. 71 - 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b din Codul penal.

În baza art. 65 Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa complementară prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Codul penal pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. a Cod penal și art. 34 lit. b Cod penal, inculpatul K. J. urmează a executa pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare cu aplic. art. 71 - 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b din Codul penal.

În baza art. 65 Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi prev. de art. 71 - 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Codul penal pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 81 Cod penal, suspendă condiționat executarea pedepsei aplicate pe un termen de încercare de 4 ani, conform art. 82 Cod penal.

Pune în vedere inculpatului dispozițiile art. 83 Cod penal, privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art. 71 alin. 5 din Codul penal, suspendă executarea pedepselor accesorii prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Codul penal.

Deduce prevenția inculpatului de la data de 28.01.2011 la 11.02. 2012 (MAP nr. 172/UP/09.05.2006 pus în executare la 28.01.2011).

2.În baza art. 26 rap. la art. 20 rap. la art. 215 alin. 1, 2 și 5 din Codul penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal cu aplic. art. 74 alin. 1 lit. a Cod penal și art. 74 alin. 2 Cod penal și art. 76 lit. b Cod penal condamnă pe inculpatul B. G. la 5 luni închisoare cu aplic. art. 71 - 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b din Codul penal.

În baza art. 65 alin. 2 Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Codul penal pe o durată de 1 an după executarea pedepsei principale.

În baza art. 81 Cod penal, suspendă condiționat executarea pedepsei închisorii pe un termen de încercare de 2 ani și 5 luni.

Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal referitoare la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art. 71 alin. 5 din Codul penal, suspendă executarea pedepselor accesorii prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Codul penal.

Constată că inculpatul B. G. a fost reținut și arestat preventiv în perioada 13.07.2006 – 05.01.2007 (MAP nr. 338/UP/2006 emis de Tribunalul București Secția a II-a Penală.

În baza art. 111 Cod penal rap. la art. 118 lit. b din Codul penal, confiscă de la inculpatul K. J. cele 120 bilete la ordin falsificate.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

Onorariu avocat oficiu pentru intimatul inculpat K. J., în cuantum de 200 lei, se suportă din fondul Ministerului Justiției.

Onorariul parțial avocat oficiu pentru intimatul inculpat B. G., în cuantum de 125 lei, se suportă din fondul Ministerului Justiției.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.”

Sub aspectul situației de fapt, s-a reținut că, în perioada 2004-2006, inculpatul K. J. a introdus în România instrumente financiare emise de Banca Security Pacific N. Bank fictive și a încercat valorificarea lor, prin inducerea în eroare a mai multor unități bancare din țară ori din străinătate, fără sorți de izbândă însă, deoarece de fiecare dată, băncile care erau investite cu decontarea lor comunicând faptul că acestea nu pot fi plătite deoarece sunt falsificate.

Probatoriul administrat a reținut că inculpatul a atras în activitatea infracțională mai multe persoane, fiecare cu roluri bine stabilite.

În aceeași perioadă infracțională, aceeași activitate infracțională a desfășurat și inculpatul B. G. și, de câte ori încerca să valorifice direct ori prin intermediul altor persoane instrumente de plată, comunicarea de la băncile investite cu decontarea lor era aceea că sunt falsificate.

Din declarațiile inculpaților coroborate cu cele ale martorilor J. L. Panuța Valeri, T. C. I., G. L., Z. Steluța M., O. C., G. L., C. G., T. A., Jiocu T., B. M., S. D., D. C., C. B., P. I., B. G., S. I., M. C. A., N. G., K. I., V. P. I., U. D., B. A., R. M., P. R., D. R., P. A. M., T. N., A. R., precum și din declarația martorului cu identitate protejată M. A. și a înscrisurilor administrate în cauză reiese că inculpatul K. J. a introdus în țară 178.000 instrumente financiare (2.000 USD fiecare) pretins emise de Security Pacific N. Bank.

In apel, instanța de prim control judiciar a constatat că ansamblul probator administrat a statuat că cei doi inculpați împreună cu alte persoanei au desfășurat activități în legătură cu instrumente financiare, aparent emise de către Security Pacific N. Bank, încercând fraudări bancare.

Astfel: în anul 2003, au introdus în bancă, inculpatul K. J. și R. V. 178.000 instrumente financiare (2.000 USD, fiecare), emise de Security Pacific N. Bank. Acestea au fost depozitate în . societății deținute de către Stamare I., au fost mutate la domiciliul numitei P. E. și transportate la Timișoara și depuse la Cooperativa de Credit „A.”, alte instrumente financiare similare s-au depus la Raiffaisen Bank – Sucursala V. (emise de aceeași bancă) și apoi transportul lor la domiciliul lui I. A.; Luarea de către K. J. și R. V. a instrumentelor depozitate la Cooperativa A. cu o zi înainte de percheziția efectuată de autoritățile I.P.J.T. (21.02.2004); Falimentul Cooperativei de Credit A. al cărei vicepreședinte era R. V.; Solicitarea adresată de K. J. și R. V., BANCPOST-Sucursala Timișoara de scontare a instrumentelor financiare sau utilizarea drept garanție pentru obținerea de credite, solicitare respinsă de Bancpost (perioada 2003-2004); Solicitarea adresată Raiffaisen Bank de către K. J. (însoțit de R. V. și P. I.), privind emiterea unor adrese din care să rezulte că K. J. deține în cutiile de valori ale băncii instrumente de plată în valoare de 50 milioane USD, solicitare admisă de bancă în contra uzanțelor recunoscute în mediul bancar (februarie 2004 - iunie 2006); Încheierea „acordului de activitate pentru investiția comună" la 11.11.2004, între K. J. și B. B., privind punerea în circulație a instrumentelor financiare din prezenta cauză și tranzacția încheiată între aceștia și G. L. (la 03.01.2005);

Tranzacția încheiată între B. B., Panuca Valleri și Panuca Alexei (cetățeni ai Republicii M.), la 23.12.2004, privind valorificarea în SUA a instrumentelor bancare (City Bank a refuzat plata lor, apreciind că sunt contrafăcute, vol.l, filele 46-106); Corespondența purtată între B. B., ca reprezentant al Trident Investment Holding, prin care se oferea să cumpere seleniu din Rusia, în valoare de 200 milioane USD până la 1 miliard USD (vol.IX. filele 284-286, 360-364); Tranzacția încheiată între B. B., Georgio Conți, R. Tosi Savonuzzi și Italo Facheris (ca reprezentanți ai HABITAT & .), în anul 2006, privind punerea în circulație a instrumentelor financiare depuse la Raiffeisen Bank, în cutiile de valori, pentru care această bancă atestase valoarea de 50 milioane USD și a altor instrumente similare, în valoare totală de 352 milioane USD și încercarea de a le valorifica în Africa, S.U.A.(Florida) și Italia (băncile au refuzat plata acestora); Depunerea la Banca di R., într-o cutie de valori, de instrumente financiare înmânate lui B. B. de către B. G. și T. C., urmând să încerce valorificarea lor (martie 2006); Crearea de către B. B. a unei adrese de mail, în numele lui Bardasu M. și transmiterea datelor de pe pașaportul acestuia (contrafăcute) lui R. Tosi Savonuzzi, în scopul facilitării tranzacției instrumentelor financiare; Tranzacția încheiată împreună cu Giorgio Conți și Ugo Mascelti Bratteni ca reprezentant al societății elvețiene TIH, privind valorificarea și punerea în circulație de 25.000 instrumente financiare (2.000 USD fiecare), pentru falsificare și punere în circulație (21.04.2006) și tranzacția încheiată la 26.04.2006, între B. B., Georgio Conți și Adolfo Mato Godinis, privind punerea în circulație și tranzacționarea a_ instrumente financiare; Solicitarea adresată de B. B. BRD-Sucursala Medgidia, de încasare a două instrumente financiare a câte 2.000 USD fiecare (2.02.2006); Crearea de către B. G. și K. J. a unei societăți comerciale AGROCREDIT S.R.L. (2004) și încheierea între aceleași părți a unui contract de asociere în participațiune (112/9.12.2004), privind punerea în circulație de instrumente financiare, în valoare de 40 milioane USD; Întocmirea de către avocatul Cuș Septimiu de procuri succesive către B. G. și T. C. I. în numele lui K. J., privind punerea în circulație de instrumente financiare (în aceeași zi, la 10.07.2005), o dată o procură specială și a doua oară o procură generală; încercarea de a tranzacționa instrumentele financiare de către B. G. și T. C. I. la 13.08.2005, prin intermediul cetățeanului italian D. Rovere Pierluigi; încercarea de tranzacționare de către B. G., prin intermediul cetățeanului moldovean G. A. a unui instrument financiar în Israel (Union Bank of Israel LTD a refuzat plata la 8.12.2005 și JP M. a comunicat că instrumentul nu poate fi scontat deoarece nu există resursele financiare); Tranzacția încheiată de B. G. cu N. T. (cetățean american), la 21.04.2006, privind valorificarea de instrumente financiare, în valoare de 20 milioane USD (banca la care s-a încercat valorificarea a comunicat faptul că instrumentul este fals); Tranzacția încheiată de N. T. cu D. J. (prin intermediul lui V. C.), privind valorificarea instrumentelor financiare (refuzate de Piraeus Bank București); Tranzacția încheiată de B. G. cu K. losif, privind valorificarea unui număr de 7 bilete a 2.000 USD fiecare (K. losif a cerut opinia unui specialist, care l-a sfătuit să nu încerce valorificarea lor); încercarea lui N. T. de a plasa instrumentele financiare în Germania (în anul 2006).

S-a arătat că din analiza probelor și mijloacelor de probă existente la dosarul cauzei, rezultă cu certitudine că, inculpatul K. J. ajutat fiind de către inculpatul B. G., a acționat în scopul punerii în circulație a unui număr de 172.000 ,,internațional money orders" falsificate, prin repetate încercări de introducere a acestora spre decontare la diverse instituții bancare din România, Italia, Israel sau SUA, nedecontarea acestora datorându-se modalității de falsificare a acestor instrumente financiare, ceea ce a condus la refuzul băncilor de a onora plățile.

Martorul J. L. a declarat că inculpatul K. J. i-a promis drept recompensă pentru activitatea de falsificare a instrumentelor de plată, afirmativ emise de SECURITY PACIFIC N. BANK, 0,5% din fondurile financiare ce urmau a fi obținute nelegal prin punerea în circulație a acestora.

De asemenea, în declarația sa, acesta a indicat modul în care au fost falsificate aceste instrumente, precum și faptul ca l-a ajutat pe inculpatul K. J. să transporte în România un număr de aproximativ 172.000 „international money orders" falsificate, în valoare de aproximativ 344 milioane USD.

Numitul MLADENOVIC ZORAN a declarat faptul că pentru întreaga activitate de falsificare a instrumentelor financiar-bancare, ce fac obiect de cercetare în prezenta cauză, a fost recompensat cu suma de 5.000-6.000 DM, instrumentele fiind falsificate la tipografia „KOLORPRES" din Lapovo-Serbia, după care o parte au fost transportate cu camionul în Croația, iar o altă parte în valoare de aproximativ 340 milioane USD au fost transportate în România, pentru a putea fi folosite de către inculpatul K. J., în vederea obținerii de credite bancare.

Însă, pentru a putea pune în circulație asemenea instrumente financiare falsificate, cu o valoare atât de mare, era necesară crearea unei „istorii” care să le confere acestora o aparență de legalitate cu privire la origine,"motiv" pentru care inculpatul K. J. a încheiat fictiv, la data de 6.11.2003, un contract de cesiune cu Serbia BARTER EXPORT IMPORT reprezentată de făptuitorul J. L., în care s-a prevăzut că această societate ar fi cesionat "internațional money orders" afirmativ emise de SECURITY PACIFIC N. BANK în valoare de 370 milioane USD (185.000 bucăți) către inculpatul K. J., iar acesta ar fi plătit drept contravaloare suma de 1 milion lei (aproximativ 30 USD). Mai mult decât atât, inculpatul K. J. a mai întocmit un document ce atesta în fals o "istorie de origine" a acestor instrumente financiare falsificate, încercând în acest fel să le confere o aparentă sursă licită de proveniență, pentru ca ulterior ele să poată fi folosite în vederea obținerii de la diferite bănci sau societăți comerciale de resurse financiare ilicite.

După ce "internațional money orders" au fost falsificate în Serbia, în maniera prezentată mai sus, și au fost depozitate o perioadă pe teritoriul acestei țări, în cursul anului 2003 inculpatul K. J., ajutat fiind de martorul SATMARE I. și de numitul J. L., a introdus în România cu un TIR, pe la punctul de trecere al frontierei Porțile de F. I, un număr de 178.000 instrumente financiar-bancare falsificate, afirmativ emise de către SECURITY PACIFIC N. BANK, în valoare de 370 milioane USD, pe care le-a depozitat în . gater, unde lucra și locuia R. V..

Astfel cum rezultă din declarația lui R. V., instrumentele financiare falsificate au fost aduse în mai multe etape, fiind depozitate la gater fără pază, în 4-6 colete mari, timp de aproximativ două zile, după care au fost transportate la domiciliul martorei P. E., care a declarat și faptul că inculpatul K. J. a înmânat instrumentele financiare, în vederea valorificării, inculpaților B. B. și B. G., precum și învinuitului R. M., fără însă să cunoască ce au făcut aceștia cu ele.

La rândul său, martora M. A. (martor cu identitate protejată), audiată fiind, a confirmat cele menționate mai sus, precizând – totodată - că instrumentele falsificate au fost aranjate pe serii de către inculpații R. V. și K. J., și împachetate ca atare, acesta din urmă afirmând că le va utiliza pentru obținerea unor împrumuturi bancare.

Deoarece era necesar a se verifica dacă piața bancară din România acceptă asemenea "internațional money orders" drept garanție pentru obținerea de credite, inculpații K. J. și R. V. s-au deplasat la Timișoara și le-au depus în casa de valori a Cooperativei de Credit A..

Pentru a reuși să facă această depunere, inculpatul K. J. i-a convins pe acționarii Cooperativei de Credit A., să-l accepte drept acționar, promițându-le că va atrage importante resurse financiare ce vor fi utilizate pentru dezvoltarea casei de credit, astfel că - în acest fel - inculpatul a devenit acționar fiind numit, totodată, și în funcția de vicepreședinte al cooperativei.

Acesta a reușit să-i convingă pe acționari în legătură cu "bonitatea sa bancară" și cu posibilitatea de a atrage importante resurse financiare, prezentându-le în primă fază, un număr de 334 de "internațional money orders", afirmativ emise de SECURITY PACIFIC N. BANK în valoare de 668.000 USD, pe care le-a depus la casieria cooperativei.

În realitate însă, astfel cum rezultă din probele administrate în cauză, aceste instrumente nu au fost acceptate pentru garantarea unor investiții, întreaga lor "istorie" fiind doar scriptică, realizată ca atare de inculpatul K. J. în speranța că, odată introduse în circulație de către "colaboratorii săi" se va putea identifica o bancă, societate comercială sau o instituție financiară care să le accepte.

În continuare, inculpatul K. J. însoțit fiind de martora P. R., membru în conducerea cooperativei de credit și de R. V., s-a deplasat la sediul B. POST - Sucursala Timișoara, unde a luat legătura cu președintele acesteia, martorul V. T., căruia i-a solicitat să verifice posibilitatea valorificării instrumentelor financiare false, pe care i le-a prezentat ca fiind legale și apte de a fi puse în circulație.

În acest sens, audiat fiind, martorul V. T. a declarat că în perioada 2003 - 2004 a fost contactat de inculpatul K. J. care i-a prezentat un instrument financiar cu o valoare nominală de 2.000 USD, afirmativ emis de către o bancă din Statele Unite, în vederea stabilirii fie a posibilității de scontare a acestuia, de către B. POST, fie a utilizării lui drept garanție pentru obținerea de credite. Martorul a mai declarat că, la o simplă studiere a instrumentului financiar, acesta prezenta suspiciuni de a fi fals, deoarece nu a regăsit niciunul din elementele de siguranță pe care un astfel de document ar trebui să le aibă, iar hârtia pe care era tipărit era una de proastă calitate.

Acest martor a mai declarat că, în opinia sa, inculpatul K. J. știa că instrumentul este fals, deoarece s-a speriat în momentul în care i-a solicitat să declare proveniența sa și cantitatea deținută, motiv pentru care a refuzat să mai predea documentele spre verificare la sediul central al B. POST ( declaratia a fost mentinuta si in apel).

Martora U. D., inspector de credite la Cooperativa de Credit A., a declarat faptul că instrumentele respective au fost aduse în repetate rânduri de către cei doi și depuse în casieria cooperativei, iar în legătură cu acestea au existat suspiciuni cu privire la legalitate, deoarece, dată fiind valoarea lor, nu se reușea punerea în circulație și valorificarea, iar la data de 21.02.2004, cei doi s-au prezentat foarte agitați la sediul cooperativei și au solicitat restituirea de urgență a instrumentelor financiare.

Deoarece Cooperativa de Credit A. nu mai putea fi utilizată ca "societate de acoperire" pentru dovedirea legalității instrumentelor falsificate, inculpatul K. J., ajutat fiind de R. V. și P. I., s-a deplasat la data de 7.02.2004 la Raiffeisen Bank - Sucursala V., unde a încheiat contractul de închiriere nr.1528 pentru caseta de valori nr.0417, în care a depozitat instrumentele falsificate în valoare de 40 milioane USD.

Având asupra sa documentele mai sus menționate, emise de către funcționarii din cadrul Raiffeisen Bank, precum și o parte din instrumentele financiar-bancare falsificate, inculpatul K. J. și-a concentrat activitatea de încercare de punere în circulație a „international money orders" falsificate în București și în alte țări din Uniunea Europeană, utilizându-i de această dată pe B. B. și B. G..

În acest sens, T. N. a declarat că inculpatul B. G. a deschis în fața sa două geamantane în care se aflau mai multe instrumente financiare afirmativ emise de către o bancă din Statele Unite, oferindu-i dintre acestea instrumente în valoare de 20 milioane USD, care atunci când vor fi valorificate ar fi fost împărțite într-o proporție de 30% pentru inculpatul B. G. și 70% pentru T. N., precizând și că, la sfârșitul lunii iunie 2006, o prietenă pe nume B. i-a comunicat că a introdus la plată în Statele Unite instrumentul financiar, că inițial i-a fost decontat de către bancă, însă, ulterior a fost rechemată la sediul băncii și i s-a impus să restituie banii deoarece acesta nu poate fi executat, iar banca emitentă a fost declarată în imposibilitate de plată cu ani în urmă; învinuitul a mai precizat că i-a comunicat aceste aspecte inculpatului B. G., spunându-i că instrumentul financiar este fals și cu toate acestea, inculpatul i-a propus să-i mai înmâneze noi instrumente în valoare de 20 milioane USD, pe care acesta să încerce să le valorifice.

Martorul GORGONETU L. a declarat si in apel că, la data de 3.01.2005, între el, ca reprezentant al Centrului Internațional Antidrog -IDEC și inculpații K. J., B. G. și martorul B. B., ultimul în calitate de reprezentant al TRIDENT INVESTMENT HOLDING LTD, s-a încheiat un protocol ce avea la bază ca sursă de obținere a finanțării, tocmai instrumentele financiare ce fac obiect de cercetare în prezenta cauză; a mai declarat că cei doi inculpați se comportau ca parteneri specificându-i că au încheiat și un contract de parteneriat între ei, și că singurul instrument pe care l-a văzut a fost cel prezentat de B. B..

Martorul JACKSON P. P., în calitate de vicepreședinte al BANK OF AMERICA, Filiala Londra, a arătat faptul că instrumentele financiare ce fac obiect de cercetare în prezenta cauză și care, afirmativ, ar fi fost emise de către SECURITY PACIFIC N. BANK sunt falsificate, neaparținând ca emitere băncii mai sus menționate, deoarece acestea nu prezintă elementele de securitate pe care un "internațional money order" ar fi trebuit să le prezinte; a mai arătat că, în anul 1992, BANK OF AMERICA a fuzionat cu SECURITY PACIFIC N. BANK, iar asemenea instrumente legal emise de bancă, au fost onorate la plată timp de 2 ani de zile, până în 1994, din întregul fond financiar avut în vedere inițial la emiterea lor rămânând în final, după onorare, suma de 100 dolari SUA care a fost transferată către Statul California; fiindu-i puse la dispoziție de procuror, spre examinare 4 exemplare de "internațional money order", dintre cele ce fac obiect de cercetare în prezenta cauză, martorul a declarat, cu privire la acestea că ele sunt false pentru următoarele argumente: la "internațional money orders" legal emise de către bancă . în conținutul lor este alcătuită din 8 cifre, pe când la cele prezentate de către procuror, aceasta este alcătuită doar din 7 cifre, aspect neconform cu realitatea, banca neutilizând o astfel de numerotare; la instrumentele financiare legitim emise de către bancă, marginea din stânga instrumentului este perforată, deoarece fiecare "internațional money order" este prins într-un carnet, existând sub acesta alte două foi identice (exemplare cu aceeași . semnătură), primul exemplar se rupe și se înmânează băncii spre decontare, iar celelalte două rămân în carnet și din această cauză marginea este perforată; la "internațional money orders" legitim emise de către bancă, referitor la cele două semnături, una este printată, dar cealaltă trebuie să fie efectuată manual de către funcționarul bancar în momentul introducerii la plată a instrumentului, în acest sens locul pentru semnătură fiind lăsat liber, pe când la instrumentele financiare ce fac obiect de cercetare în cauză, ambele semnături sunt executate prin printare, în condițiile în care prima dintre acestea ar fi trebuit să fie executată de mână; instrumentele financiare prezentate nu sunt legale, deoarece ele au aplicate în mijloc un timbru sec (o ștampilă imprimată) pe care nici BANK OF AMERICA și nici SECURITY PACIFIC N. BANK nu au utilizat-o vreodată, nefiind un element de marcare pentru a conferi securitatea instrumentului; la instrumentele financiare legale „suma de 2000 dolari", ce indică valoarea lor nominală, consemnată pe acestea, era perforată și evidențiată cu cerneală de culoare neagră, pe când la instrumentele prezentate de procuror suma respectivă nu este imprimată în această manieră, ea este evidențiată cu cerneală de culoare roșie și neagră și se încearcă prin printare a se lăsa impresia că ar fi perforată, lucru neadevărat însă; conform legislației americane, nu este permis băncii să emită "internațional money order" cu rubrici necompletate la „dată" și „emis de", deoarece acestea ar fi trebuit să fie completate cu data emiterii și numele sucursalei emitente, pe când la instrumentele prezentate de procuror acestea nu sunt completate, fiind un aspect de nelegalitate pe care o bancă nu l-ar fi permis; la instrumentele financiare legal emise de către bancă între cuvintele „LOS ANGELES" și „CALIFORNIA" ar fi trebuit să existe aplicată o virgulă, pe când la instrumentele financiare prezentate spre examinare acest semn de punctuație nu se regăsește; la instrumentele financiare legitime marginea din partea inferioară nu există vreo porțiune colorată în maro sau altă culoare, pe când la instrumentele examinate și care fac obiect de cercetare în cauză, se constată existența unei părți colorată în maro; la "internațional money order" legitim emis de către bancă hârtia ce trebuia utilizată pentru printarea acestora ar fi trebuit să fie subțire, deoarece ea trebuia să permită ca o hârtie de copiat imprimarea scrisului pe celelalte două exemplare ce alcătuiesc instrumentul financiar, pe când hârtia utilizată la instrumentele financiare falsificate este una groasă, ce nu prezintă aceste proprietăți.

Martorul a mai declarat că, în aceeași calitate de expert, a fost audiat și de către autoritățile judiciare din Italia-Milano, deoarece anumiți cetățeni italieni au încercat să încaseze 1,2 milioane USD de la BANK OF AMERICA-Sucursala Milano, utilizând asemenea "internațional money orders" false, precizând că există o similitudine de elemente între instrumentele false utilizate în Italia și cele utilizate în România.

Martorul B. G., a declarat că îl cunoaște pe inculpatul B. G. care i l-a prezentat în anul 2004 pe inculpatul K. J., împreună cu cei doi inculpați participând la mai multe întâlniri, la care de fiecare dată aceștia doi veneau împreună, ajungându-se în final să se semneze un contract cu aceștia, vizând derularea unor afaceri ce aveau la bază instrumentele financiare ce fac obiect de cercetare în prezenta cauză.

Martorul T. C. I. a precizat că, în legătură cu instrumentele financiare ce fac obiect de cercetare în cauză, le-a văzut pentru prima dată în anul 2005, atunci când i-a cunoscut pe inculpații B. G. și K. J. și, acesta din urmă i-a solicitat martorului B. G. să-l împrumute cu suma de 10.000 Euro, lăsându-i, în schimb, drept garanție, mai multe asemenea instrumente financiare; martorul a mai declarat că i-a cunoscut pe inculpații B. G. și K. J. la martorul B. G., fiindu-i prezentați ca mari oameni de afaceri care doreau să încheie mai multe contracte de finanțare, iar martorul participa la discuții în calitate de gardă de corp; martorul a mai declarat că, ulterior, cei doi inculpați au dorit să se deplaseze în Ucraina cu aceste instrumente financiare, însă nu s-a mai realizat această călătorie și s-a pus problema plecării în statele Uniunii Europene, dar inculpatul K. J. a precizat că el nu poate merge acolo că este cetățean sîrb și a sugerat să se deplaseze el și inculpatul B. G., sens în care i-a dat martorului o procură pentru a putea dispune în legătură cu acestea; martorul a precizat că, în luna iulie 2005 s-a deplasat cu inculpatul B. G. în Italia, la Vicenza, iar ulterior la sfârșitul acelui an, a fost contactat de inculpatul B. G. care i-a solicitat să semneze niște documente, deoarece martorul avea procura dată de inculpatul KRUNISTAV J., iar acesta era plecat din țară, motiv pentru care martorul i-a solicitat inculpatului B. G. să găsească o modalitate pentru ca el să nu mai fie implicat în această afacere; martorul a mai declarat că după arestarea inculpatului B. G., s-a întâlnit cu inculpatul R. V., căruia i-a recomandat să nu se mai ascundă de autoritățile statului, cu atât mai mult cu cât se știa că el și cu inculpatul K. J. erau de foarte mulți ani în afaceri, de asemenea, R. V. a lucrat o perioadă la birou și cu inculpatul B. G..

Martorul B. G., a declarat in apel:” Eu am primit de la K. șase instrumente de plata, intrucat l-am împrumutat cu 10.000 de euro, bani pe care nu i-am văzut înapoi. Eu am dat una lui B., una unei cunoștințe și patru in cursul cercetărilor penale la P.. Arat ca B. nu a participat la solicitarea împrumutului făcut de K.. Arat ca B. G. imi era prieten, dar nu și K..Nu știu ce relații erau intre B. și K.. Nu am văzut niciun act de proveniența al instrumentelor de plată. Am vrut sa mai fac afaceri cu K., dar nu cu instrumente de plata, respectiv am făcut o asociere in vederea înființării unei societăți de detectivi particulari.”

Referitor la probatoriul administrat cu privire la existența infracțiunii de inițiere a unui grup de crimă organizată, s-a apreciat că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.7 alin. 1 din Legea nr.39/2003, în sensul că în speță este vorba de o grupare de crimă organizată transnațională, condusă de inculpatul K. J., ajutat în mod direct de inculpatul B. G. și de R. V. și B. B. care, la rândul lor, au extins rețeaua, cooptând în aceasta mai mulți cetățeni români și italieni, a căror unică participație a constat în încercarea de plasare pe piața financiar bancară a instrumentelor falsificate și, implicit, inducerea în eroare a instituțiilor bancare.

Gruparea infracțională a fost bine constituită, fiecare persoană a avut un rol bine determinat, cunoscându-și „locul și atribuțiile" cu privire la încercările de punere în circulație a instrumentelor falsificate.

Inculpatul K. J. a recrutat și folosit persoane în vederea punerii în circulație a instrumentelor financiare falsificate cu scopul de a obține resurse financiare ilicite, dovedind o perseverență infracțională, justificată și de necesitatea recuperării cheltuielilor efectuate, pentru falsificarea instrumentelor financiare, pentru „legendarea" provenienței acestora, pentru introducerea și depozitarea în România, precum și pentru încercările nereușite de decontare la diversele instituții bancare.

Și în condițiile în care nu s-a reușit plasarea în mediul bancar al acestor falsuri, grupul infracțional inițiat de K. J. are o existență de sine stătătoare, din anul 2003 până la intervenția organelor de urmărire penală.

Așadar, mijloacele de probă administrate în cursul urmăririi și de asemenea, inscrisurile încuviințate inculpaților au dovedit situația de fapt reținută, încadrarea juridică stabilită de instanța fondului, cât și vinovăția – cu certitudine și fără echivoc – a inculpaților K. J. și B. G..

Împotriva acestei decizii au formulat recursuri în termen legal, P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție- DIICOT –Structura Centrală și recurenții inculpați B. G. și K. J., aducând critici de nelegalitate și netemeinicie.

Prin decizia penala nr. 3068/10.10.2013, ICCJ, Secția Penala, a admis recursurile declarate de către P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DIICOT și inculpații K. J. și B. G. împotriva deciziei penale nr. 365 din 20 decembrie 2012 a Curții de Apel București – Secția I Penală, a casat decizia penală atacată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, respectiv Curtea de Apel București.

S-a reținut ca in apel nu au fost solicitate noi probe de către inculpati ori procuror, iar instanța nu a apreciat necesar a administra vreo nouă probă ori a administra probe ale cauzei, în verificarea legalității și temeiniciei sentinței apelate însușindu-și în fapt, prin soluția pronunțată, susținerile procurorului.

În concret, instanța de apel a procedat la condamnarea celor doi inculpați, fără a desfășura o nouă judecată cu administrare de noi probe, dând o altă interpretare materialului probator existent la dosar și concluzionând cu privire la vinovăția celor doi inculpați.

De altfel, în conținutul considerentelor deciziei recurate, instanța preia în mod substanțial argumentele înfățișate de către procuror în motivele de apel formulate, fără însă ca instanța să facă propria analiză a probelor, să înlăture motivat starea de fapt reținută de judecătorul fondului și să stabilească o nouă stare de fapt în raport cu modalitatea în care a înțeles să rezolve acțiunea penală.

Curtea de apel, statuând cu privire la o situație total opusă celei reținute de tribunal, însă total concordantă cu cea expusă în rechizitoriu, fără însă a respecta caracterul devolutiv al căii de atac a apelului (art.371 alin.2 Cod procedură penală) și limitându-se într-o manieră total nejustificată la a consemna, în încheierea de ședință, poziția procesuală a apelantului B. G., fără a administra nicio altă probă, constată vinovăția inculpatului printr-o altă interpretare a probelor cauzei din cursul urmăririi penale și cercetării judecătorești în fața primei instanțe.

Înalta Curte de Casație și Justiție observă că de altfel, concluzia la care a ajuns instanța de apel este lapidar argumentată și în lipsa unei evaluări proprii cu referire la faptele și persoana deduse judecății.

A rezultat din cele expuse că instanța de apel și-a fundamentat decizia pe o nouă interpretare (lacunară) neconvingătoare, dată probatoriului găsind vinovați inculpații pe baza acelorași probe care au condus la pronunțarea de către prima instanță, a unei soluții de achitare. Curtea a ignorat în mod evident obligațiile ce-i reveneau în calitate de instanță de prim control judiciar (art.378 alin.1 Cod procedură penală)- cauza devoluând în fapt și drept, cu atât mai mult cu cât controlul pe care s-ar fi impus a-l exercita viza o soluție de achitare.

Pe de altă parte, în cauză nu au fost respectate nici disp.art.378 alin.11 Cod procedură penală cu privire la ascultarea inculpaților, știut fiind că instanța europeană a statuat că atunci când o instanță sesizată cu soluționarea unei cauzei în fapt și drept, este investită să analizeze în ansamblul ei problema vinovăției sau nevinovăției, aceasta nu poate, din motive de echitate a procedurii, să decidă asupra acestor probleme fără aprecierea directă a mărturiilor prezentate personal de inculpat care susține că nu a comis fapta considerată infracțiune.

***

Având in vedere decizia de casare, in scopul aflării adevărului și respectării principiului oralității, nemijlocirii și contradictorialității, pentru rejudecarea cauzei in apel, Curtea de Apel București, Secția 1 Penala, a dispus audierea inculpaților si a martorilor propuși prin rechizitoriu.

Curtea l-a audiat pe inc. B. G., precum si pe martorii: S. D., GORGONETU L.-I., BARDASU M. S., C. G., R. M., B. G., V. P. I., Z. S. M., D. C. G., JIOCU T., V. T., B. A., T. A., C. B. A., K. I., R. A., D. R., G. L., M. C. A., P. A. M., T. N., U. D., NEAMTU G. si N. V., declarând terminata cercetarea judecătorească la data de 15.01.2015, avându-se in vederea atât administrarea probelor relevante, cat si imposibilitatea obiectiva a audierii: inculpatului K. J., care se sustrage judecații fiind plecat din tara si fără domiciliu cunoscut, precum si a celorlalți martori, împotriva cărora s-au emis si mandate de aducere, neexecutate, întrucât s-a constatat ca erau plecați de la adresa sau aveau domicilii schimbate si necunoscute. Martora P. R. a trimis scrisoare prin care si-au menținut declarațiile anterioare. Pentru martorii imposibil de audiat, Curtea a făcut aplicația dispozițiilor art.383 cpp.

Dezbaterile au avut loc la data de 15.01.2015, fiind consemnate in încheierea de la acea data, ce face parte integranta din prezenta decizie.

P. a criticat sentința primei instanțe, sub aspectul greșitei achitări a inculpaților, solicitându-se să se dispună admiterea apelului, desființarea sentinței penale apelate și, rejudecând, condamnarea inculpaților K. J. și B. G. pentru infracțiunile pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, astfel cum au fost schimbate de către instanța de fond, respectiv tentativă la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave prev. și ped. de art. 20 rap. la art. 215 alin. 1, 2, 3 și 5 Cod Penal și inițiere și constituire de grup infracțional organizat prevăzută de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, pentru inculpatul K. J. și a infracțiunii de complicitate la infracțiunea de tentativă la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave prev. și ped. de 26 Cod penal rap. la art. 20 Cod penal rap. la art.215 alin. 1, 2, 3 și 5 Cod Penal, pentru inculpatul B. G..

Apelul P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, este fondat, in sensul celor arătate in continuare.

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, în dosarul de urmărire penală nr. 350/D/P/2007, la data de 12.07.2011, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a libertate a inculpatului K. J. pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1, 2 și 5 din C.pen, cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.pen. și inițiere/constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 33 lit. a din C.pen. precum și a inculpatului B. G. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tentativă la înșelăciune, faptă prev. și ped. de art. 26 C.pen. rap. la art. 20 C.pen. comb. cu art. 215 alin 1, 2 și 5 din C.pen., cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.pen.

In fapt, s-a reținut, în esență, că în perioada 2004-2006 inculpatul K. J., a initiat si constitui o grupare infractoinala care a introdus în România instrumente financiare afirmativ emise de banca SECURITY PACIFIC NAȚIONAL BANK, fictive și a încercat valorificarea lor prin inducerea în eroare a mai multe instituții bancare din țară ori străinătate fără a reuși să facă acest lucru, de fiecare dată băncile care au fost investite cu decontarea lor comunicându-le faptul că acestea nu pot fi plătite deoarece sunt falsificate. Procurorul a mai reținut că inculpatul a atras în activitatea infracțională a mai multe persoane, fiecare cu roluri bine stabilite.

De asemenea, s-a reținut că în perioada 2004-2006, inculpatul B. G. a încercat în mod repetat să valorifice prin intermediul altor persoane, instrumente financiare afirmativ emise de banca SECURITY PACIFIC NAȚIONAL BANK, fictive, fără a reuși să facă acest lucru, de fiecare dată băncile care au fost investite cu decontarea lor comunicând faptul că acestea nu pot fi plătite deoarece sunt falsificate

Fără a analiza toate probele administrate in cauza, prima instanța de judecata a reținut că activitatea concretă desfășurată de inculpatul K. J. nu a constat in inițierea si constituirea unui grup infracțional organizat si nu a urmărit inducerea în eroare a unor instituții financiar bancare în scopul producerii unui prejudiciu; de asemenea, că inculpatul B. G. nu a participat la comiterea de fapte de tentativa la infracțiunea de înșelăciune, în formă continuată.

Reține prima instanță, ca la pronunțarea soluției de achitare, s-au avut în vedere declarațiile inculpaților coroborate cu declarațiile martorilor J. L., PANUTA VALERI, T. C. I., G. L., Z. STELUȚA M., O. C., GHITĂ L., C. G., T. A., JIOCU T., B. M., S. D., D. C., C. B., P. I., B. G., S. I., M. C. A., N. G., K. I., V. P. I., U. D., B. A., R. M., P. R., D. R., P. A. M., T. N., A. R. precum și din declarația martorului cu identitate protejată M. A., fără însă să procedeze la o analiză a acestor declarații, caz in care s-ar fi observat că aceste declarații confirmă comiterea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată cei doi inculpații.

Instanța de fond s-a limitat să respingă global probele reținute de procuror în sprijinul acuzațiilor aduse celor doi inculpați, cu o motivare generală, ceea ce echivalează cu o nemotivare a sentinței și, implicit, o încălcare a obligației prevăzute de art. 403 C.P.P.

***

In legătura directa cu cauza de fata, este sentința penala nr.1198 din 13 octombrie 2008 a Tribunalului București - Secția a ll-a Penală, definitivă prin deciziile cu nr. 85/15.04.2010 a Curții de Apel București secția I a penală și nr. 4286/30.11.2010 a Inaltei Curți de Casație și Justiție, prin care, in urma administrării de probe si al judecații, s-a stabilit in mod definitiv, că instrumentele financiare în litigiu, introduse în România de către inculpatul K. J., sunt falsificate.

Prin acea hotărâre s-a hotărât:

„In baza art.334 C.p.p. combinat cu art.146 C.p., a fost admisă cererea formulată de reprezentanta Ministerului Public și s-a dispus schimbarea încadrării juridice a infracțiunii pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului B. B. din art.20 raportat la art.215 al.1, 2 și 5 C.p. în art.20 raportat la art.215 alin.1 și 2 C.p.

În baza art.11 pct.2 lit.a C.p.p. combinat cu art.10 lit.d C.p.p., s-a dispus achitarea inculpatului B. G., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.282 al.1 și 2 C.p. - fals de monedă și alte valori în varianta deținerii și punerii în circulație.

În baza art.11 pct.2 lit.a combinat cu art.10 lit.d C.p.p., s-a dispus achitarea inculpatului B. G., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.7 lit.a din Legea nr.39/2003.

S-a înlăturat aplicarea art.33 lit.a C.p

S-a constatat că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv pe perioada 13.07.2006 (reținut prin ordonanța nr.19/D/P/2005 și ulterior arestat prin încheierea din 13.07.2006, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală)- 05.01.2007.

Prin aceeași sentință penală, în baza art.11 pct.2 lit.a C.p.p. combinat cu art.10 lit.d C.p.p., a fost achitat inculpatul B. B., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.282 al.1 și 2 C.p.- fals de monedă și alte valori, în varianta deținerii și punerii în circulație.

În baza art.11 pct.2 lit.a C.p.p. combinat cu art.10 lit.d C.p.p., a fost achitat același inculpat cercetat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.7 lit.a din Legea nr.39/2003.

În baza art.20 raportat la art.215 al.1 și 2 C.p., a fost condamnat inculpatul B. B. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de înșelăciune.

S-a înlăturat aplicarea art.33 lit.a C.p.

În baza art.81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei ce a fost aplicată inculpatului pe un termen de încercare de 4 (patru) ani, calculat conform art.82 Cod penal.

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 Cod penal.

În baza art.71 al.5 C.p., pe durata suspendării condiționate, s-a dispus și suspendarea executării pedepselor accesorii, prev. de art.71, art.64 al.1 teza II și lit.b Cod penal.

Conform art.88 Cod penal, s-a computat timpul prevenției pentru inculpat de la 13.07.2006 (reținut prin ordonanța nr.19/D/P/2005 și ulterior arestat prin încheierea din 13.07.2007 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală) la 05.01.2007.

În baza art.11 pct.2 lit.a C.p.p. combinat cu art.10 lit.d C.p.p., a fost achitat inculpatul R. V. cercetat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.282 al.1 și 2 C.p. - fals de monedă și alte valori în varianta deținerii și punerii în circulație.

În baza art.11 pct.2 lit.a C.p.p. combinat cu art.10 lit.d C.p.p., a fost achitat același inculpat cercetat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.7 lit.a din Legea nr.39/2003.

S-a înlătură aplicarea art.33 lit.a Cod penal.

S-a constatat că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv de la 25.08.2006 (reținut prin ordonanța nr.19/D/P/2005 și ulterior arestat prin încheierea din 26.08.2006, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală la 05.01.2007.

S-a respins - ca neîntemeiată - cererea de restituire de bunuri formulată de martorul G. L. I..

În baza art.111 C.p., art.118 lit.b Cod penal, s-a dispus confiscarea unui număr de 25.326 instrumente financiare ce au făcut obiect de cercetare în prezenta cauză ridicate de la Raiffeisen Bank SA- București, conform procesului verbal întocmit la 17.03.2006 (file 83- 88 vol.IV) cu privire la care în cursul urmăririi penale a fost instituit sechestrul asigurator prin ordonanța nr.19/D/P/17.03.2006 (41, 2 vol.I) emisă de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T., conform procesului verbal din 24.03.2006 (fila 101 vol.IV).

În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în cazul inculpaților B. G. și R. V. au rămas în sarcina acestuia, iar în baza art.191 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul B. B. la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 10.000 lei (în raport de infracțiunea pentru care s-a dispus condamnarea acestuia).”

În calificarea ca false (falsificate) a instrumentelor financiar - bancare afirmativ emise de către Security Pacific N. Bank, s-au reținut următoarele mijloace de probă:

- Expertiza criminalistică nr.479/18.12.2006 întocmită de către Institutul Național de Expertize Criminalistice cu privire la 4 instrumente financiare ridicate de la inc.B. G. cu ocazia percheziției domiciliare efectuate, având nr._,_,_ și un instrument fără . fără număr, prin care s-a solicitat să se stabilească dacă raportat la caracteristicile specifice "internațional money order" comunicate de către autoritățile americane și de către BANK OF AMERICA acestea se regăsesc pe cele patru instrumente financiare, concluzionându-se de către expert că nici unul din aceste instrumente nu prezintă caracteristicile specifice ordinelor de plată autentice descrise în documentele mai sus menționate (vol.IV, filele 1-68);

- Declarația martorului Jackson P. P., care audiat fiind în calitate de vicepreședinte al BANK OF AMERICA, Filiala Londra, a arătat faptul că instrumentele financiare ce fac obiect de cercetare în prezenta cauză și care, afirmativ, ar fi fost emise de către SECURITY PACIFIC N. BANK sunt falsificate, neaparținând ca emitere băncii mai sus menționate, deoarece acestea nu prezintă elementele de securitate pe care un "internațional money order" ar fi trebuit să le prezinte; a mai arătat că în anul 1992 BANK OF AMERICA a fuzionat cu SECURITY PACIFIC N. BANK, iar asemenea instrumente legal emise de bancă, au fost onorate la plată timp de 2 ani de zile până în 1994, din întregul fond financiar avut în vedere inițial la emiterea lor rămânând în final, după onorare, suma de 100 dolari SUA care a fost transferată către Statul California; fiindu-i puse la dispoziție de procuror, spre examinare 4 exemplare de "internațional money order", ce fac obiect de cercetare în prezenta cauză, martorul a declarat, cu privire la acestea că ele sunt false, pentru următoarele argumente:

La "internațional money orders" legal emise de către bancă . în conținutul lor este alcătuită din 8 cifre, pe când la cele prezentate de către procuror, aceasta este alcătuită doar din 7 cifre, aspect neconform cu realitatea, banca neutilizând o astfel de numerotare; la instrumentele financiare legitim emise de către bancă, marginea din stânga instrumentului este perforată, deoarece fiecare "internațional money order" este prins într-un carnet, existând sub acesta alte două foi identice (exemplare cu aceeași . semnătură), primul exemplar se rupe și se înmânează băncii spre decontare, iar celelalte două rămân în carnet și din această cauză marginea este perforată; la "internațional money orders" legitim emise de către bancă, referitor la cele două semnături, una este printată, dar cealaltă trebuie să fie efectuată manual de către funcționarul bancar în momentul introducerii la plată a instrumentului, în acest sens locul pentru semnătură fiind lăsat liber, pe când la instrumentele financiare ce fac obiect de cercetare în cauză, ambele semnături sunt executate prin printare, în condițiile în care prima dintre acestea ar fi trebuit să fie executată de mână; instrumentele financiare prezentate nu sunt legale deoarece ele au aplicate în mijloc un timbru sec (o ștampilă imprimată) pe care nici BANK OF AMERICA și nici SECURITY PACIFIC N. BANK nu au utilizat-o vreodată, nefiind un element de marcare pentru a conferi securitatea instrumentului; la instrumentele financiare legale „suma de 2000 dolari", ce indică valoarea lor nominală, consemnată pe acestea,era perforată și evidențiată cu cerneală de culoare neagră, pe când la instrumentele prezentate de procuror suma respectivă nu este imprimată în această manieră, ea este evidențiată cu cerneală de culoare roșie și neagră și se încearcă prin printare a se lăsa impresia că ar fi perforată, lucru neadevărat însă. Conform legislației americane, nu este permis băncii să emită "internațional money order" cu rubrici necompletate la „dată" și „emis de", deoarece acestea ar fi trebuit să fie completate cu data emiterii și numele sucursalei emitente, pe când la instrumentele prezentate de procuror acestea nu sunt completate, fiind un aspect de nelegalitate pe care o bancă nu l-ar fi permis. La instrumentele financiare legal emise de către bancă între cuvintele „LOS ANGELES" și „CALIFORNIA" ar fi trebuit să existe aplicată o virgulă, pe când la instrumentele financiare prezentate spre examinare acest semn de punctuație nu se regăsește; La instrumentele financiare legitime marginea din partea inferioară nu există vreo porțiune colorată în maro sau altă culoare, pe când la instrumentele examinate și care fac obiect de cercetare în cauză, se constată existența unei părți colorată în maro; La "internațional money order" legitim emis de către bancă hârtia ce trebuia utilizată pentru printarea acestora ar fi trebuit să fie subțire, deoarece ea trebuia să permită ca o hârtie de copiat imprimarea scrisului pe celelalte două exemplare ce alcătuiesc instrumentul financiar, pe când hârtia utilizată la instrumentele financiare falsificate este una groasă, ce nu prezintă aceste proprietăți.

Martorul a mai declarat că în aceeași calitate de expert a fost audiat și de către autoritățile judiciare din Italia-Milano deoarece anumiți cetățeni italieni au încercat să încaseze 1,2 milioane USD de la BANK OF AMERICA-Sucursala Milano utilizând asemenea "internațional money orders" false, precizând că există o similitudine de elemente între instrumentele false utilizate în Italia și cele utilizate în România (vol.II, filele 100-106);

- Specimenul unui "internațional money order" legal emis de către SECURITY PACIFIC N. BANK pus la dispoziție de către martorul P. JACKSON cu ocazia audierii sale, ocazie cu care acesta a precizat că această copie certificată și scanată este unica imagine legală a acestor instrumente, care mai există, deoarece toate celelalte exemplare au fost distruse de către bancă, în perioada 1992-2006 (vol.IV, fila 69);

-Copii scanate ale mai multor instrumente financiare falsificate afirmativ emise de SECURITY PACIFIC N. BANK, semnate și certificate de către martorul P. JACKSON și înmânate procurorului cu ocazia audierii sale, pe care se regăsește ștampila "CONTRAFĂCUT" aplicată de către bancă în momentul în care înv.T. N. le-a introdus la plată (vol.IV, filele 70-71);

-Copii scanate și certificate a două instrumente financiare falsificate afirmativ emise de SECURITY PACIFIC N. BANK, semnate și certificate de către martorul P. JACKSON și înmânate procurorului cu ocazia audierii sale și care au fost identificate de către autoritățile italiene la BANK OF AMERICA - Sucursala Milano, în momentul în care s-a încercat valorificarea lor, de către societatea coordonată de către inc.B. B., HABITAT & ., ocazie cu care se poate constata similitudinea cu instrumentele financiare falsificate, ridicate de autoritățile judiciare române de la Raiffeisen Bank și de la domiciliile inculpaților (vol.IV, filele 72-73);

-Documentele comunicate de către HSBC Bank Australia către martorul D. J. din care rezultă faptul că instrumentele financiare afirmativ emise de SECURITY PACIFIC N. BANK având seriile_ și_ sunt contrafăcute și nu pot fi executate (vol.IV, filele 178-181);

-Adresa Băncii Comerciale Române nr.DJ_/26.07.2006 împreună cu instrumentele financiare cu seriile_,_ afirmativ emise de SECURITY PACIFIC N. BANK în valoare nominală de 2000 USD fiecare, introduse la plată de numiții B. G. și BURLACIUC L. și respinse ca atare de către bancă (vol.IV, filele 195-199);

-Adresa nr.U/68/06/5.08.2006 emisa documentele comunicate de către HSBC Bank Australia către martorul D. J. din care rezultă faptul că instrumentele financiare afirmativ emise de SECURITY PACIFIC N. BANK având seriile_ și_ sunt contrafăcute și nu pot fi executate (vol.IV, filele 178-181);

-Adresa nr.163/H/BO nr.U/68/06/5.08.2006 emisă de Departamentul de Securitate Internă - Serviciul Secret al Statelor Unite ale Americii - Biroul de la București din care rezultă că SECURITY PACIFIC N. BANK nu mai există din 1992, iar instrumentele financiare ce fac obiect de cercetare în prezenta cauză puse la dispoziție spre examinare nu prezintă elementele obișnuite de securitate pentru aceste tipuri de instrumente de plată (filigram, fire de securitate, imprimare gravată etc) ele au fost tipărite printr-un proces de imprimare obișnuit pe o hârtie obișnuită, nerespectându-se procedurile utilizate în mod frecvent pe instrumentele legale, motiv pentru care se constată că acestea sunt false; din aceeași adresă mai rezultă faptul că instrumentele financiare legal emise de SECURITY PACIFIC N. BANK pe perioada cât a funcționat, nu mai sunt în prezent valabile, chiar dacă ar mai exista în circulație, fiind folosite în prezent doar de colecționarii particulari (vol.IV, filele 253-254);

-Adresa nr.163H/BO/36o/27.03.2oo6 emisă de Ambasada Statelor Unite ale Americii la București din care rezultă că urmare a examinării "internațional money order" emis de către SECURITY PACIFIC N. BANK și pus la dispoziție de către autoritățile judiciare din România a rezultat că acesta este fals deoarece nu sunt respectate elementele de siguranță pe care aceste tipuri de instrumente de plată ar trebui să le prezinte și pentru următoarele considerente:

Suma în dolari de pe linia "amount" trebuie să fie tipărită în relief, pe când pe instrumentul financiar ce face obiect de cercetare în prezenta cauză aceasta este netedă; litera "S" stilizată situată central în partea superioară a "internațional money order" trebuie să aibă culoarea cafeniu-roșiatic, pe când cea consemnată pe instrumentul financiar ce face obiect de cercetare în prezenta cauză are culoarea albă; toate rubricile de pe un "internațional money order" legal emis de către bancă trebuie să fie completate, pe când pe instrumentul pus la dispoziție spre examinare, rubricile "date", "issued by", "pay to the order of și "US $" sînt necompletate; suma în dolari de pe un instrument de plată autentic trebuie să fie tipărită doar în roșu, pe când în cazul instrumentului pus la dispoziție spre examinare, aceasta este tipărită în negru și roșu; un instrument autentic avea o hartă a globului pământesc în centru și nimic mai mult, pe când instrumentul pus la dispoziție spre examinare nu prezintă acest lucru; deși semnăturile consemnate pe instrumentul trimis spre examinare aparțin unor foști funcționari ai SECURITY PACIFIC N. BANK, unul dintre funcționari, respectiv MARIANE THOMAS a semnat doar aproximativ 4 "internațional money order" în cariera sa la SECURITY PACIFIC N. BANK; semnătura aparținând funcționarului SECURITY PACIFIC N. BANK, E. A. GHEKIERE pe un instrument legal emis de bancă ar fi trebuit să fie situată direct pe linia destinată semnăturii, pe când în cazul instrumentului trimis spre examinare aceasta este situata chiar deasupra ei.

- Declarația numitului GEOFFREY T. BOTTENFIELD, vicepreședinte al BANK OF AMERICA, pusă la dispoziția autorităților judiciare române de către Biroul Federal de Investigații al SUA prin intermediul Ambasadei Statelor Unite la București din care rezultă că urmare a experienței pe care o are în cadrul BANK OF AMERICA, aceea de vicepreședinte investigații fraude, manager al departamentului de investigații corporative și investigator de fraude (martorul desfășurându-și activitatea la această bancă din 1978), la data de 1.11.2006 i s-a solicitat să verifice un document pretins a fi un "internațional money order" emis de SECURITY PACIFIC N. BANK având nr._ și o valoare nominală de 2.000 USD, ocazie cu care martorul a constatat că acesta este fals, nefiind emis de către bancă, pentru următoarele motive: semnăturile lui MARIANE THOMAS si E. A. de pe instrumentul pus la dispoziție spre examinare par ambele a fi facsimil, pe când în cazul unui instrument legal emis de către bancă întotdeauna cea de-a doua semnătură autorizată trebuie să fie scrisă de mână; semnătura lui E. A Ghekiere pare să fie mult prea mult deasupra liniei; cîmpurile "data", "emis de", "plătit la ordinul" și "US $" de pe instrumentul pus la dispoziție spre examinare sunt necompletate, pe când în cazul unui "internațional money order" autentic al SECURITY PACIFIC N. BANK, niciodată nu a fost emis vreun câmp alb; expresia "SPNB $ 2000,00" trecută la câmpul sumei de pe instrumentul pus la dispoziție spre examinare pare să fie imprimată cu laser și nu cu un protectograf, așa cum se întâmplă în cazul unui instrument autentic al SECURITY PACIFIC N. BANK; în cazul instrumentului trimis spre examinare se constată că nu există o virgulă între cuvintele "LOS ANGELES" și "CALIFORNIA" în colțul din stânga sus, așa cum ar fi trebuit să existe în cazul unui instrument autentic; culoarea și fundalul tipărit per ansamblu în cazul instrumentului trimis spre examinare, nu par a corespunde mostrelor cunoscute (vol.IV, filele 264-265);

- Declarația martorei S. L. CERVANTES, anchetator pensionar al BANK OF AMERICA, pusă la dispoziția autorităților judiciare române de către Biroul Federal de Investigații al SUA prin intermediul Ambasadei Statelor Unite la București din care rezultă că urmare a experienței pe care aceasta o are în cadrul BANK OF AMERICA, aceea de investigator la departamentul internațional al SECURITY PACIFIC N. BANK, ocupându-se de identificarea instrumentelor furate, lipsă sau contrafăcute și investigator la departamentul de securitate al aceleiași bănci (martora desfășurându-și activitatea la această bancă din 1970), la data de 1.11.2006 i s-a solicitat să verifice un document pretins a fi un "internațional money order" emis de SECURITY PACIFIC N. BANK având nr._ și o valoare nominală de 2.000 USD, ocazie cu care martorul a constatat că acesta este fals, nefiind emis de către bancă, pentru următoarele motive: conform declarației sale, în anul 1992 SECURITY PACIFIC N. BANK și BANK OF AMERICA au fuzionat, ulterior fuziunii în cursul aceluiași an fiind înființate mai multe echipe pentru distrugerea instrumentelor negociabile emise de către prima bancă, inclusiv instrumentele financiare ce fac obiect de cercetare în prezenta cauză; martora a mai precizat că aceste instrumente, legal emise de către bancă aveau o perioadă de valabilitate de maxim 2 ani de la fuziune, iar din 1993 nu au mai fost emise alte "internațional money order" valide, dându-se dispoziție ca toate aceste instrumente emise anterior fuziunii să fie distruse; după fuziune, numeroase "internațional money order" valide și contrafăcute au apărut și au fost prezentate în Statele Unite și în alte țări spre încasare, martora fiind expertul care între 1995-2006, în numele BANK OF AMERICA a stabilit care sunt legale și care sunt contrafăcute, depunând mărturie în instanță în acest sens ; în cazul instrumentului pus la dispoziție spre examinare, martora a constatat că acesta nu are culoarea potrivită, logo-ul dublu SNNB ("S") amplasat pe marginea superioară la un "internațional money order" valid era de culoarea bronzului, pe când în cazul instrumentului prezentat acesta este de culoare albă; în cazul unui instrument legal emis "S"-ul amplasat pe marginea de sus trebuie să fie centrat perfect față de laturi, pe când în cazul instrumentului examinat nu este respectată această cerință; în cazul unui instrument legal emis toate rubricile sunt completate, pe când în cazul instrumentului examinat, există numeroase rubrici goale; în cazul unui instrument legal emis "semnătura autorizată" respectiv cea aparținând lui MARIANE THOMAS ar fi trebuit să fie executată de mână, pe când în cazul instrumentului examinat, aceasta este imprimată cu laser, iar funcționara mai sus menționată a lucrat pentru SECURITY PACIFIC N. BANK o perioadă foarte scurtă de timp și a semnat cel mult 4 "internațional money order"; SECURITY PACIFIC N. BANK nu a utilizat niciodată un sigiliu în relief pe "internațional money order" legal emise, pe când în cazul instrumentului prezentat spre examinare, acesta prezintă un sigiliu în relief; suma în dolari de pe un "internațional money order" legal emis de SECURITY PACIFIC N. BANK ar fi trebuit să fie protectografiată, pe când în cazul instrumentului examinat, aceasta este imprimată cu laserul; în cazul unui instrument valid emis de către bancă, cel puțin una din marginile laterale sau superioare ar trebui să prezinte perforații ușoare, pe când instrumentul examinat este neted, atât pe marginea superioară, cât și pe laturi; hârtia unui "internațional money order" emis de SECURITY PACIFIC N. BANK este fină și ușoară deoarece în spatele său existau 4 copii indigo, ceea ce presupunea că trebuie să fie foarte subțire, pe când instrumentul examinat este imprimat pe o hârtie mai groasă decât cea utilizată în mod obișnuit; la un instrument financiar valid există o virgulă între "LOS ANGELES" și "CALIFORNIA" pe când în cazul instrumentului examinat, această virgulă nu se regăsește;

-Adresa nr. 163HBO/360/2.11.2006 emisa de Ambasada Statelor Unite prin care se comunica faptul ca martorii Geoffrey T. Bottenfield și S. I Cervantes au fost audiați de către agenții FBI în legătură cu instrumentele financiare ce fac obiect de cercetare în prezenta cauză.

-Adresa nr._/PNF/CN/2.11.2004 a MAI - Punctul național Focal, împreună cu declarațiile martorilor Mladenovic Zoran și J. L. din care rezulta - f. 105, 106

-Informarea nr._ din 26.09.2006 adresată Procuraturii Republicii Italiene fiind întocmită de către Garda de Finanțe, Nucleul de Poliție Fiscală Milano, Secția Falsificare Monetară și Alte Mijloace de Plată, referitor la o posibilă fraudă la BANK OF AMERICA, din care rezultă că numitul R. TOSI SAVONUZZI a încercat să pună în circulație instrumentele financiare ce fac obiect de cercetare în prezenta cauză, în condițiile în care instrumentele respective erau contrafăcute și a mai încercat să facă același lucru la BANCA DI R., CITY BANK din New York și BANQUE DE DEVELOPMENT DU M., instrumentele fiind restituite, purtînd ștampila « contrafăcute » (falsificate) ; în continuare se consideră că nu există nici un fel de dubiu cu privire la faptul că instrumentele respective nu sînt autentice și pentru că există riscul de prejudiciere s-a solicitat sechestrarea lor (vol.XII, filele 2-5);

-Procesul-verbal de sechestru întocmit de aceleași autorități judiciare din Italia la data de 25.09.2006 la sediul BANK OF AMERICA din Milano, din care rezultă că s-a încercat punerea în circulație a unor instrumente falsificate, activitate realizată de numitul R. TOSI SAVONUZZI, în condițiile în care banca respectivă comunică faptul că acestea sunt contrafăcute și nu pot fi prezentate spre încasare nici unei bănci (vol.XII, filele 6-9);

-Copii de pe instrumentele financiare falsificate ce au fost introduse la plată de către numitul R. TOSI SAVONUZZI, din analiza acestora rezultând, fără dubiu, că ne aflăm în prezența exemplarelor comunicate de către inculpații cercetați în prezenta cauză, fiind vorba de instrumentele financiare falsificate în Serbia și introduse în România de către numitul K. J. (vol.XII, filele 13-18, 45-48);

-Scrisoarea purtând sigla HABITAT & . emisă de către R. TOSI SAVONUZZI la data de 31.08.2006 din care rezultă că li se comunicase de către funcționarul BANK OF AMERICA din Milano faptul că instrumentele respective sunt false, mai mult decât atât, din cuprinsul scrisorii rezultând că acest lucru le-a fost comunicat și în scris; mai mult decât atât, cetățeanul italian solicita băncii restituirea instrumentelor financiare introduse la plată și declarate false, precizând că toate instrumentele introduse în Europa sau America au fost restituite ca neplătite (vol.XII, filele 20-22);

-Procesul-verbal de operațiuni îndeplinite din data de 25.07.2006 întocmit de către Garda Financiară, Nucleul Regional de Poliție Fiscală Lombardia din care rezultă că numitul R. TOSI SAVONUZZI a încercat să încaseze mai multe sume de bani de la BANK OF AMERICA-Filiala Milano, utilizând instrumentele financiare false, acesta declarând că a mai primit restituite asemenea instrumente când a încercat să le introducă la plată și la alte bănci, toate purtând semnătura de « falsificate » ; se mai precizează că BANK OF AMERICA cunoaște faptul că mai multe asemenea titluri false în sumă de milioane de dolari au fost prezentate spre încasare în diferite părți ale lumii, dar toate au fost restituite cu titlul de « contrafăcute », iar datorită creșterii numărului de titluri false, în Europa de Est, în august 1999 sediul băncii de la Londra a emis o circulară prin care încunoștința de fraudă toate băncile pentru ca să respingă titlurile la plată (vol.XII, filele 35-38);

-Mesajul emis de BANK OF AMERICA către toate băncile din Europa de Est și către filialele băncii prin care se aducea la cunoștință faptul că instrumentele financiare afirmativ emise de SECURITY PACIFIC N. BANK în valoare de 2.000 USD sunt contrafăcute, în condițiile în care hârtia are o calitate slabă, inferioară, culoarea cernelii este diferită de cea a instrumentelor legal emise de bancă, inscripțiile au fost adăugate prin fotocopiere sau la computer, există câmpuri albe necompletate la «emis de... », « plătit din ordinul... » (vol.XII, filele 52-53);

-Procesul-verbal nr._/10.11.2006 întocmit de către Garda Financiară, Nucleul Regional de Poliție Fiscală Milano din data de 9.11.2006 prin care se constată numirea martorei CRISTOFARO RAFFAELLA ANGELITA ca în calitate de ofițer de compleanță la BANK OF AMERICA -Sucursala Milano să traducă declarația numitului JACKSON P. P., vicepreședinte al băncii la Londra care a fost de acord să analizeze instrumentele financiare ce fac obiect de cercetare în prezenta cauză, predate de inc.B. B. lui R. TOSI SAVONUZZI și introduse de acesta la plată ; martorul a declarat că aceste instrumente nu au fost niciodată eliberate în afara Statelor Unite, că instrumentul prezintă aspecte ce nu corespund instrumentelor legal emise de bancă, faptul că BANK OF AMERICA a emis de-a lungul existentei sale un număr de 4. instrumente financiare purtând semnăturile celor doi funcționari ce apar pe titlurile sechestrate de către Garda Financiară din Milano, a oferit alte detalii legate de semnele distinctive pe care ar fi trebuit să le aibă instrumentele financiare, concluzionând ca acestea sunt falsificate.

Aceeași instanță a mai reținut ca din conținutul probelor, a reieșit că instrumentele financiar-bancare legal emise de Security Pacific N. Bank (internațional money orders), nu numai că au fost retrase din circulație, dar, mai mult, acestea nu mai au un curs legal, nu mai aveau legal puterea de a circula.

Avand in vedere autoritatea de lucru judecat a sentinței penale nr.1198 din 13 octombrie 2008 a Tribunalului București - Secția a ll-a Penală, definitivă prin deciziile cu nr. 85/15.04.2010 a Curții de Apel București, Secția I a penală și nr. 4286/30.11.2010 a Inaltei Curți de Casație și Justiție, Curtea apreciază va fiind dovedita calificarea ca false (falsificate), fără acoperire si fără putere circulatorie, a instrumentelor financiar - bancare afirmativ emise de către Security Pacific N. Bank, aflate in cercetare si in cauza de fata.

Pentru aceste motive, Curtea apreciază ca vădit nefondata apărarea inc. B. G., prin care acesta susține nerelevant ca instrumentele de plata au fost dobândite in mod legal, prin contracte civile, si ar prezenta valoare, valabilitate, nefiind falsificate.

Curtea afirma ca nu doar emitentul unui instrument de plata este in măsură sa se pronunțe asupra autenticității instrumentelor emise si puse pe piață, cum a susținut inc. B. G., aceasta împrejurare de fapt putând fi dovedita cu probe relevante, ceea ce s-a realizat in cauza finalizata prin pronunțarea sentinței penale nr.1198 din 13 octombrie 2008 a Tribunalului București - Secția a ll-a Penală, definitiva.

De asemenea, prin adresa nr._/14.12.2005 aparținând JP M. CHASE s-a comunicat inc. B. G. că instrumentul financiar cu seria_ introdus la plată la Banca UNION BANKOF ISRAEL LTD din Tel Aviv la 8.12.2005 a fost refuzat la plată, fondurile fiind insuficiente (voi. 17, filele 113-114). Aceasta comunicare nu constituie o avizare, cum susține apărarea inculpatului, in lipsa unei dovezi in acest sens, ci doar o constatare a faptului ca instrumentul de plata nu are acoperire, întrucât emitentul nu a menționat cum s-a ajuns la aceasta concluzie.

S-a mai susținut nefondat, fără a exista nici un temei sau dovada, faptul ca Banca Naționala a României ar fi obligata sa deconteze aceste instrumente de plata.

***

Martorii audiați in prezentul apel: S. D., GORGONETU L.-I., BARDASU M. S., C. G., R. M., B. G., V. P. I., Z. S. M., D. C. G., JIOCU T., V. T., B. A., T. A., C. B. A., K. I., R. A., D. R., G. L., M. C. A., P. A. M., T. N., U. D., NEAMTU G. si N. V., si-au menținut declarațiile date in cursul urmăririi penale.

Întrucât in apel martorii audiați si-au menținut declarațiile date anterior si nu s-au putut dovedi împrejurări contrare celor reținute prin rechizitoriu, pe baza tuturor probelor administrate, raportat și la dispozițiile legale incidente în cauză, Curtea retine ca dovedita situația de fapt prezentata prin rechizitoriu, in sensul celor arătate in continuare:

Prin plângerea formulată la data de 4.03.2004 de martorul M. I., în calitate de director la . Timișoara, s-a solicitat cercetarea numiților K. Jovanovici, R. V. și Stamenkovici V. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.215 Cp., art.288 Cp. și art.292 Cp., constând în aceea că sub aparența de legalitate a unor programe de finanțare internațională, sus-numiții au desfășurat pe teritoriul României mai multe activități ilicite, prin care au intenționat punerea în circulație a unor documente și instrumente financiare falsificate, existând riscul prejudicierii mai multor societăți comerciale și bănci.

Inc. K. J. este cetățean sîrb și a locuit ca rezident pe teritoriul României începînd cu anul 1990 pînă în iunie 2005, perioadă în care a cunoscut mai mulți cetățeni români, apreciind că există posibilitatea obținerii de fonduri financiare ilicite prin utilizarea unor instrumente bancare falsificate; s-a hotărît să constituie o rețea internațională de crimă organizată, care să-i permită punerea în circulație a unor instrumente financiar-bancare falsificate, menite să-i asigure, prin valorificarea lor, obținerea unor importante resurse financiare ilicite; a căutat identificarea și atragerea în cadrul grupării infracționale a acelor persoane, care puteau și aveau disponibilitatea necesară să realizeze falsificarea instrumentelor financiar-bancare, pe de o parte, respectiv transportul și introducerea acestora pe teritoriul altor state, precum și identificarea societăților comerciale și a băncilor care ar fi acceptat drept garanție instrumentele financiare respective.

Prima parte a activității infracționale a inc.K. J. s-a desfășurat pe teritoriul Serbiei, în cursul anilor 1999-2000, și a constat în cooptarea în rețea a numiților TOMOVIC NIKOLA, MLADENOVIC ZORAN și J. L., de asemenea cetățeni sîrbi, pe care i-a convins să falsifice mai multe instrumente financiar-bancare, afirmativ emise de către o bancă din Statele Unite ale Americii, pe nume SECURITY PACIFIC N. BANK, în valoare de cîteva sute de milioane USD.

Așa cum rezultă din declarația numitului J. L., inc.K. J. i-a promis drept recompensă pentru activitatea de falsificare a instrumentelor de plată, afirmativ emise de SECURITY PACIFIC N. BANK, 0,5% din fondurile financiare ce urmau a fi obținute nelegal prin punerea în circulație a acestora. De asemenea, în declarația sa, acesta a indicat modul în care au fost falsificate aceste instrumente, precum și faptul că la data de 1.05.2004 l-a ajutat pe inc.K. J. să transporte în România un număr de aproximativ 172.000 “internațional money orders” falsificate, în valoare de aprox. 344 milioane USD.

La rîndul său, numitul MLADENOVIC ZORAN a declarat faptul că pentru întreaga activitate de falsificare a instrumentelor financiar- bancare, ce fac obiect de cercetare în prezenta cauză, a fost recompensat cu suma de 5000-6000 DM, instrumentele fiind falsificate la tipografia “KOLORPRES” din Lapovo-Serbia, după care o parte au fost transportate cu camionul In Croația, iar o altă parte în valoare de aprox. 340 milioane USD au fost transportate în România, pentru a putea fi folosite de către inc.K. J. în vederea obținerii de credite bancare (adresa nr._ l/PNF/CN/2.11.2004 a Ministerului Administrației și Internelor - Punctul Național Focal, vol. 10, filele 178-186).

Pentru a putea pune în circulație asemenea instrumente financiare falsificate, cu o valoare atît de mare, era necesară crearea unei “istorii” care să le confere acestora o aparență de legalitate cu privire la origine, motiv pentru care inc.K. J. a încheiat fictiv, la data de 6.11.2003, un contract de cesiune cu firma din Serbia BARTER EXPORT IMPORT reprezentată de făptuitorul J. L., în care s-a prevăzut că această societate ar fi cesionat “internațional money orders” afirmativ emise de SECURITY PACIFIC N. BANK în valoare de 370 milioane USD (185.000 bucăți) către inc.K. J., iar acesta ar fi plătit drept contravaloare suma de 1 milion lei ( contractul de cesiune, din 6.11.2003, autentificat sub nr.9374/7.11.2003, încheiat între BARTER EXPORT IMPORT Beograd și inc.K. J., (voi. 17, filele 70-72, 160-162,200, voi.VI, filele 77-79). Prețul stabilit de cei doi pentru preluarea instrumentelor financiar-bancare în discuție, a fost doar de 1 milion lei, preț nereal și neserios raportat la valoarea preluată de aprox. 370 milioane USD.

In cursul anului 2003 inculpatul K. J., ajutat fiind de martorul SATMARE I. și de numitul J. L., au introdus în România cu un TIR, pe la punctul de trecere al frontierei Porțile de F. I, un număr de 178.000 instrumente financiar-bancare falsificate, afirmativ emise de către SECURITY PACIFIC N. BANK, în valoare de 370 milioane USD, pe care le-au depozitat în . gater, unde lucra și locuia R. V..

Așa cum rezultă din declarația lui R. V., instrumentele financiare falsificate au fost aduse în mai multe etape, fiind depozitate la gater fără pază, în 4-6 colete mari, timp de aproximativ doua zile, după care au fost transportate la domiciliul P. E. .

La rîndul său, martora M. A. (martor cu identitate protejată) audiată fiind a confirmat cele menționate mai sus, precizînd totodată că instrumentele falsificate au fost aranjate pe serii de către inc.R. V. și K. J., și împachetate ca atare, acesta din urmă afirmînd că le va utiliza pentru obținerea unor împrumuturi bancare .

Inc.K. J. și R. V. s-au deplasat la Timișoara și au depus instrumentele financiare în casa de valori a Cooperativei de Credit A.. Pentru a reuși să facă această depunere, inc.K. J. i-a convins pe acționarii Cooperativei de Credit A., să-l accepte drept acționar, promițîndu-le că va atrage importante resurse financiare ce vor fi utilizate pentru dezvoltarea casei de credit, astfel că în acest fel inculpatul a devenit acționar fiind numit, totodată, și în funcția de vicepreședinte al cooperativei. A prezentat în primă fază, un număr de 334 de “internațional money orders”, afirmativ emise de SECURITY PACIFIC N. BANK în valoare de 668.000 USD, pe care le-a depus la casieria cooperativei. Ulterior, inculpatul a mai depus și alte instrumente financiare similare, ajungîndu-se în final la un depozit de aproximativ 20 milioane USD, ajutat fiind în acest sens de către inc.R. V..

Este relevanta declarația martorei D. R., care audiată fiind a precizat faptul că în anul 2002 l-a cunoscut pe inc.K. J. care a depus în seiful Cooperativei de Credit A. o cantitate de instrumente financiare în valoare nominală de 2000 USD fiecare emise de SECURITY PACIFIC N. BANK; de asemenea martora a mai declarat că inc.K. J. era însoțit de inc.R. V. despre care personalul cooperativei cunoștea că este asistentul personal al acestuia (vol.V, filele 138-139).

Martora B. O., audiată, a precizat că în calitate de vicepreședintă a Cooperativei de Credit A. l-a cunoscut pe inc.K. J. în cursul anului 2002; martora a mai declarat că inc.K. J. a afirmat că are posibilitatea financiară de a finanța Cooperativa de Credit A., iar în legătură cu instrumentele financiare ce fac obiect de cercetare în prezenta cauză, aceasta a arătat că la 31.10.2002 inculpatul a depozitat la sediul cooperativei mai multe pachete cu asemenea instrumente despre care inculpatul a declarat că le-a adus din Serbia; pentru a se verifica autenticitatea acestor instrumente martora a precizat că s-a luat legătura cu martorul V. T., președintele B. POST care a fost de acord să se întîlnească cu inc.K. J. și să discute, pentru ca ulterior, peste cîteva zile, să se primească informația că în legătură cu aceste instrumente banca emitentă nu mai există (vol.V, filele 150-153,)

De asemenea, declarația martorei U. D., care audiată fiind în calitate de inspector credite la Cooperativa de Credit A. a declarat că i-a cunoscut pe inc.K. J. și inc.R. V. în perioada 2001-2002, cînd aceștia i-au fost prezentați de martora B. O., vicepreședinta Cooperativei ca fiind potențiali colaboratori ce dețin importante valori ce ar putea fi tranzacționate prin intermediul Cooperativei de Credit A.; martora a mai declarat că la data de 31.10.2002 cei doi inculpați au depus la sediul Cooperativei de Credit A. un număr de 334 de instrumente financiare emise de SECURITY PACIFIC N. BANK, în valoare nominală de 2000 USD fiecare, instrumente ce au fost depozitate în seiful acesteia; martora a mai precizat că președintele Cooperativei, martorul CIMPEAN G. a solicitat verificarea acestor instrumente financiare la B. POST pentru a se constata dacă sînt valabile, iar martorul V. T., directorul acestei bănci i-a comunicat că aceste instrumente ar putea fi false; în legătură cu depozitarea acestor instrumente financiare la sediul Cooperativei de Credit A., martora a declarat că ele au fost aduse în mai multe tranșe și că legat de valabilitatea și legalitatea lor a avut suspiciuni deoarece dată fiind valoarea lor mare nu se reușea valorificarea lor, aspect care ridica semne de întrebare cu privire la acestea; martora a mai precizat că la data de 21.02.2004, K. J. și R. V. s-au prezentat foarte agitați în biroul martorei B. O. și au solicitat restituirea de urgență a instrumentelor financiare depozitate, lucru care s-a și întîmplat, pentru ca a doua zi organele de cercetare penală ale poliției IPJ T. să se prezinte la sediul Cooperativei și să solicite predarea instrumentelor financiare respective, însă nu a fost posibil să se dea curs solicitării datorită faptului că cei doi le ridicaseră cu o zi înainte; în legătură cu această împrejurare martora a precizat că nu cunoaște de unde cei doi inculpați au aflat de iminenta percheziție pe care autoritățile judiciare urmau să o realizeze la sediul Cooperativei și au schimbat, ca atare, locația instrumentelor financiare false; martora a mai declarat că R. V. îl însoțea în permanență pe inc.K. J. la sediul băncii, era asociat cu acesta la firma EXPERT MUNTENIA și l-a ajutat la numărarea și ridicarea instrumentelor financiare respective, lăsînd impresia că este colaboratorul inc.K. J., cunoscîndu-i în același timp pe toți ceilalți angajați ai băncii (vol.V, filele 144-146,).

Inc.K. J. dorea să confere instrumentelor de plata o aparență de legalitate și legitimitate, si devenit vicepreședinte al cooperativei, a dispus a se aplica ștampila acesteia pe banderolele care legau “internațional money orders” falsificate, creîndu-se aparența că ar fi fost confirmate ca legale de către această instituție financiară. Este relevanta si adresa nr.26/21.08.2003 emisă de către Cooperativa de Credit A. Timișoara, prin care se încearcă a se conferi o aparență de legalitate instrumentelor financiare ce fac obiect de cercetare în prezenta cauză (vol. 17, fila 325).

Din declarația martorului A. R. rezultă faptul că în luna iulie 2003 dorind să obțină un credit de la Cooperativa de Credit A. l-a cunoscut pe inc.K. J. care s-a recomandat a fi reprezentantul unei bănci din străinătate, ocazie cu care i-a fost prezentat de către aceasta și de către martora B. O. mai multe instrumente financiare emise de către o bancă din SUA, reușind astfel să-l convingă pe martor să deschidă un depozit colateral (vol. 10, filele 16-17,454-455; declaratie mentinuta si in apel). In realitate însă, aceste instrumente nu au fost acceptate pentru garantarea unor investiții, întreaga lor istorie fiind doar scriptică, realizată ca atare de inc. K. J., în speranța că, odată introduse în circulație de către colaboratorii săi se va putea identifica o bancă, societate comercială sau o instituție financiară care să le accepte la plata.

Consecvent punerii în executare a planului său infracțional, inc.K. J., însoțit fiind de martora P. R., membru în conducerea cooperativei de credit și de R. V. s-a deplasat la sediul B. POST - Sucursala Timișoara, unde a luat legătura cu președintele acesteia, martorul V. TRA1AN, căruia i-a solicitat să verifice posibilitatea valorificării instrumentelor financiare false, pe care i le-a prezentat ca fiind legale și apte de a fi puse în circulație.

Audiat fiind, martorul V. T. a declarat că în perioada 2003 - 2004 a fost contactat de inculpatul K. J. care i-a prezentat un instrument financiar cu o valoare nominală de 2000 USD, afirmativ emis de către o bancă din Statele Unite, în vederea stabilirii fie a posibilității de scontare a acestuia de către B. POST, fie a utilizării lui drept garanție pentru obținerea de credite; martorul a mai declarat că, la o simplă studiere a instrumentului financiar, acesta prezenta suspiciuni de a fi fals, deoarece nu a regăsit nici unul din elementele de siguranță pe care un astfel de document ar trebui să le aibă, iar hîrtia pe care era tipărit era una de proastă calitate; a mai declarat că, în opinia sa, inc.K. J. știa că instrumentul este fals, deoarece s-a speriat în momentul în care i-a solicitat să declare proveniența sa și cantitatea deținută, motiv pentru care a refuzat să mai predea documentele spre verificare la sediul central al B. POST ( declarație menținută in apel, vol.3, fil.209).

Martorii D. R., I. ANGELCA, U. D. și B. O., angajați ai Cooperativei de Credit A., au declarat că erau asociați la . SRL, că R. V. îl însoțea în permanență pe inc.K. J. la toate întîlnirile la care acesta a participat, depunînd împreună și ulterior retrăgînd de la sediul cooperativei instrumentele financiare în discuție, în momentul în care autoritățile judiciare din România au început să facă demersuri pentru a stabili legalitatea lor.

In toată această perioadă, inc.K. J. și R. V., au locuit efectiv în Timișoara, la martora I. ANGELCA; martora a confirmat că cei doi inculpați au locuit o perioadă la domiciliul său, iar la începutul anului 2004 aceștia au adus o geantă de voiaj și o sacoșă mare din plastic, neagră, în care se găseau mai multe pachete cu instrumente financiare emise de către SECURITY PACIFIC N. BANK, cu o valoare nominală de 2000 USD fiecare, pe care le-au numărat și le-au inventariat.

La data de 7.08.2003, consecvent încercărilor sale de a pune în circulație instrumentele financiare false, inc. K. J., în calitate de reprezentant al . SRL Pitești, a încheiat un contract de asociere în participațiune cu . Timișoara, reprezentată de martorul M. I., prin care îi propunea acestuia finanțarea activității societății cu mai multe asemenea instrumente, ce fac obiect de cercetare în prezenta cauză(voi. 10, filele 58-66).

Audiat fiind martorul M. I. a declarat că i-a cunoscut pe R. V. și inc.K. J., în luna august 2003, primul recomandîndu-se drept expert evaluator, iar cel de-al doilea, drept asociat la . SRL Pitești, aceștia propunîndu-i să utilizeze instrumentele financiare în discuție în vederea obținerii de finanțări pentru propria sa societate. Martorul a mai declarat că ulterior a încercat utilizarea și valorificarea instrumentelor respective, însă acest lucru nu a fost posibil deoarece erau false, motiv pentru care a sesizat autoritățile judiciare în acest sens(vol.V, filele 187-193).

Văzînd că nu pot valorifica instrumentele financiare false la Timișoara și constatînd că autoritățile judiciare române s-au sesizat în legătură cu activitatea infracțională desfășurată cu privire la încercarea de punere în circulație a “internațional money orders”, afirmativ emise de către SECURITY PACIFIC N. BANK, inculpatul K. J. și R. V. au schimbat locația instrumentelor de plată false, transportîndu-le la Pitești, Ia domiciliul lui P. E..

Este relevanta declarația lui P. E., care audiată fiind a precizat că l-a cunoscut pe inc.K. J. aproximativ în anul 1994, locuind cu acesta împreună în tot acest timp; a mai declarat că în legătură cu instrumentele financiare ce fac obiect de cercetare în prezenta cauză, aproximativ în anul 2004 inculpații K. J. și R. V., împreună cu martorul SATMARE I. au adus la locuința sa 7 valize pline cu asemenea instrumente, în valoare de aprox. 360 milioane USD, despre care inc.K. J. i-a comunicat că provin din Serbia și că urmează să fie valorificate în străinătate, unde vor fi depuse drept garanție pentru diferite investiții imobiliare (vol.V, filele 93-96).

Inc.K. J. și R. V. au reluat legăturile mai vechi cu B. B. și inc.B. G., propunându-le asocierea și înființarea de societăți comerciale care să fie utilizate pe teritoriul României, Serbiei și a altor țări din Comunitatea Europeană, în vederea derulării unor “afaceri” menite a le conferi importante resurse financiare.

In aceste condiții, inc.K. J. împreună cu R. V. au înființat la data de 27.07.2000 . SRL Pitești, societate ce a fost utilizată pe parcursul derulării activității infracționale, pentru a crea aparența de legalitate necesară cu privire la instrumentele financiare falsificate, în sensul că cei doi inculpați recomandau această societate ca fiind una de audit, capabilă să ofere consultanță în domeniul financiar- bancar cu privire la “internațional money orders” pe care inc.K. J. le deținea (adresa nr.l/H/11.10.2000 semnată și întocmită de . București, prin care această societate își manifestă acordul față de inc.K. J. de a participa la punerea în circulație a instrumentelor financiare, indicîndu-se . SRL Pitești ca firmă de audit pentru realizarea tranzacțiilor (vol. 17, filele 249-250);( actele constitutive ale . SRL Pitești din care rezultă faptul că persoanele care dispuneau cu privire la această societate erau inc.K. J. și R. V. (voi. 10, filele 47-57,228-230, 232-235) .

Martorul R. M. a declarat in apel: „Eu l-am cunoscut pe K. și d-l S.. D-l K. a prezent o copie a unui instrument financiar in anul 2004 cu aproximativ și mi-a spus ca a venit cu afaceri in Romania și vroia sa fie primit ca garanție pentru obținerea unui credit pentru o rafinărie. Nu aveam posibilitatea sa verific acele instrumente. Nu s-au depozitat la Camera de Comerț acele instrumente. Acesta mi-a mai spus ca a mai depozit nu știu cate intrumente la o casuta de valori. Nu am putut sa fac nimic pentru dansul. Știu de la el ca nu a obtinut niciun credit, mie spunandu-mi ca sunt ale statului iugoslav, el avand mandat, procura pentru a le valorifica. Nu mi-a spus pentru ce a solicitat credit, lasand acele instrumente in garanție pentru obținerea unui credit.”

Deoarece Cooperativa de Credit A. nu mai putea fi utilizată ca “societate de acoperire” pentru dovedirea legalității instrumentelor falsificate, inc.K. J. ajutat fiind de R. V. și P. I., s-a deplasat la data de 7.02.2004 la Raiffeisen Bank - Sucursala V. unde a încheiat contractul de închiriere nr.1528 pentru caseta de valori nr.0417, în care a depozitat instrumentele falsificate în valoare de 40 milioane USD (vol.IV, filele 108-111).

In continuare,s-a deplasat în repetate rînduri, la Raiffeisen Bank - Sucursala V. unde a încheiat mai multe contracte de închiriere similare purtînd numerele 1248/7.05.2004, 1163/29.04.2004, 2837/8.03.2005, 1160/29.04.2004, 1254/7.05.2004, 4974/26.04.2005, 6960/10.06.2005, 2950/10.03.2005, pentru casetele de valori nr.0702, 0117 și 0417, în care a depozitat instrumente financiare false în valoare de 50 milioane USD.

După ce a încheiat contractele de închiriere, mai sus menționate și a depozitat în casetele de valori ale băncii instrumentele financiare falsificate, prin cererile nr._.05.2004, nr.4327/7.02.2005 și nr.8437/9.03.2005, inc. K. J. a solicitat Raiffeisen Bank să emită mai multe adrese din care să rezulte că el era posesorul unor instrumente de plată la purtător în valoare totală de 50 milioane USD, pe care le-a lăsat în custodia băncii. Deși uzanțele bancare în materie, nu admiteau emiterea unor astfel de documente, banca a acceptat să confirme acest lucru, și prin adresele nr.1248/7.05.2004, 1528/7.02.2005 și 2950/10.03.2005, a atestat faptul că inc.K. J. a lăsat în custodia sa instrumente financiare cu o valoare nominală de 50 milioane USD .

Adeverința emisă de bancă a fost folosită în actele infracționale ulterioare comise de inculpați, pentru a induce in eroare pe potențialele persoane ce urmau sa fie înșelate.

Martora P. A. M. angajat a Raiffeisen Bank - Sucursala V., care a semnat adresele mai sus menționate, au precizat că nici un alt client nu a mai solicitat emiterea unor astfel de înscrisuri, cererile formulate de inc. K. J. fiind singulare ca fond și formă în raport cu ceilalți clienți ai băncii. (voi.V, filele 181-186).

Martora Z. STELUȚA M., audiată fiind în calitate de consilier juridic al Raiffeisen Bank, Sucursala Municipiului București, a declarat că inc.K. J. a depozitat instrumentele financiare ce fac obiect de cercetare în cauză în casetele de valori ale băncii și a solicitat ca banca să emită o adresă prin care să confirme depozitul respectiv, și că s-a emis un asemenea înscris fără să se ia în considerare că acesta ar putea utiliza documentul în scopuri ilegale; martora a mai declarat că ulterior a aflat că o societate pe nume TRIDENT INVESTMENT HOLDING reclama față de Raiffeisen Bank că are dreptul de a dispune de aceste instrumente financiare, s-a prezentat și o persoană care a încercat să negocieze posibilitatea ridicării acestora din casetele de valori, indicînd o adresă și un număr de fax la care să se poarte corespondența, care însă s-au dovedit în urma verificărilor efectuate a fi false (vol.V, filele 177-180);

Martorul S. D. audiat fiind si in apel, a precizat faptul că împreună cu R. M. s-a întîlnit cu inc.K. J. care le-a precizat că deține instrumente financiare în valoare de peste 300 milioane USD, fiind vorba de “internațional money order” cu o valoare de 2000 USD fiecare, și că este de acord să finanțeze eventualele afaceri pe care cei doi doreau să le desfășoare; a mai declarat că inc.K. J. a depozitat la Raiffeisen Bank instrumentele financiare în valoare de 30 milioane USD și a obținut de la aceasta mai multe adrese ce confirmau lăsarea instrumentelor în custodie (vol.V, filele 5-12);

Inc.K. J. a încheiat mai multe contracte, protocoale și acte adiționale cu B. B., care a semnat aceste înscrisuri în calitate de reprezentant al TRIDENT INVESTMENT HOLDING LTD, fiind împuternicit să întreprindă toate demersurile necesare pentru punerea în circulație și valorificarea instrumentelor financiare falsificate, ce fac obiect de cercetare în prezenta cauză, respectiv a unui număr de 176.000 bucăți în valoare de 352 milioane USD ( împuternicirea autentificată sub nr.3684 din 24.06.2005 prin care inc.K. J., în calitate de posesor al “internațional money order” în valoare de 370 milioane USD împuternicește pe TRIDENT INVESTMENT HOLDING LTD, reprezentată de B. B. să îndeplinească toate actele și procedurile legale pentru obținerea unei linii de credit sau scrisoare de garanție prin utilizarea acestor instrumente, imputernicire ridicata cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la B. B.).

La rîndul său, inc.B. G., în calitate de reprezentant al ., a semnat la data de 9.12.2004 cu același inculpat, în calitate de reprezentant al Companiei BARTER IMPORT EXPORT Serbia, contractul de asociere în participațiune nr.112, prin care cei doi hotărau punerea în circulație a instrumentelor financiare falsificate, în valoare de 40 milioane USD, stabilindu-se ca modalitate de acțiune obținerea de resurse financiare ilicite prin accesarea de credite la diverse bănci, biletele urmând a fi utilizate drept garanții în acest sens(vol.17, filele 139-140, 154-156). La data de 14.02.2005 prin actul adițional nr.l, cei doi inculpați au hotărât mărirea cuantumului instrumentelor falsificate ce urmau a fi puse în circulație de la 40 milioane USD la 370 milioane USD (vol.III, filele 141-142).

Apoi, in cadrul grupării infracționale au fost atrași direct de către inc. K. J. sau indirect de către inc. B. G., R. V. și B. B. următorii: P. E., R. MIMAI, G. L., P. I., S. D. și T. N., persoane pe care aceștia le-au folosit pentru a încerca plasarea pe teritoriul României sau în străinătate, la diverse bănci și instituții financiare a instrumentelor de plată falsificate. De asemenea, au fost atrași în aceeași rețea, și martorii C. C., B. G., N. G., V. P. I., N. V., T. C. și K. I. care, fără să cunoască împrejurările legate de modul de valorificare a instrumentelor financiare falsificate, au fost folosiți de inculpați pentru transportul sau predarea acestora către alte persoane ce operau pe teritoriul altor state.

Cei doi, inc.B. G. și B. B. s-au deplasat în Italia, unde la rîndul lor, au luat legătura cu numiții DALLA ROVERE PIERLUIGI, R. TOSI SAVONUZZI, FACHERIS LUIGI și GIORGIO CONȚI, cetățeni italieni, pe care i-au convins să participe la activitatea infracțională de punere în circulație a “internațional money orders” falsificate(vol.III, filele 144-145).

Având asupra sa documentele mai sus menționate, emise de către funcționarii din cadrul Raiffeisen Bank, precum și o parte din instrumentele financiar-bancare falsificate, inc.K. J. și-a concentrat activitatea de încercare de punere în circulație a “internațional money orders” falsificate în București și în alte țări din Uniunea Europeană, utilizîndu-i de această dată pe cei doi inculpați, B. B. și B. G..

In continuare sunt prezentate activitatile infracționale desfășurată de B. B., inc.B. G. și R. V., sub “coordonarea” inc.K. J., activitati ce au avut drept scop punerea în circulație și valorificarea instrumentelor financiare false:

B. B., l-a cunoscut pe inc.K. J. în cursul anului 1999 și a restabilit cu acesta „legături de afaceri” în octombrie 2004, cînd cetățeanul sîrb i-a fost prezentat ca potențial partener de către G. LI V.. Cu acea ocazie, așa cum rezultă din declarația lui B. B., inc.K. J. i-a povestit că deține anumite instrumente financiare, afirmativ emise de către o bancă din Statele Unite, ce puteau fi utilizate în sistemul bancar, propunîndu-i acestuia să încerce să le valorifice împreună (vol.I, filele 46-106).

Fiind de acord cu propunerea făcută, s-a încheiat documentului denumit “acord de activitate pentru investiție comună”, înregistrat sub nr.1/11.11.2004, prin care inc.K. J. și B. B., ultimul în calitate de reprezentant al TRIDENT INVESTMENT HOLDING LTD, stabileau mai multe reguli cu privire la punerea în circulație a instrumentelor financiare ce fac obiect de cercetare în prezenta cauză; B. B. a primit de la inc.K. J. un număr de 15 instrumente financiare falsificate, afirmativ emise de către SECURITY PACIFIC N. BANK, cu o valoare nominală de 2000 USD fiecare, pentru a le verifica și încasa, în condițiile în care trei dintre aceste instrumente nu aveau . număr, așa cum rezultă și din anexa nr. 1/23.12.2004, semnată de cei doi inculpați (vol. 17, fila 69).

B. B. a declarat faptul că a avut suspiciuni “cu privire la legalitatea acestora, deoarece o parte dintre instrumente aveau serii reale, iar o altă parte aveau serii nereale”. De asemenea, a mai precizat faptul că, o parte din instrumentele financiare pe care le-a primit la data de 23.12.2004 de la inc.K. J., le-a înmînat spre valorificare în februarie 2005 numitului PANUCA VALERI, care la rîndul său le-a înmînat fratelui său, PANUCA ALEXEI, pentru a fi valorificate în SUA la CITY BANK, constatîndu-se ulterior, că banca a refuzat plata lor deoarece instrumentele erau contrafăcute. Această împrejurare rezultă și din corespondența pe care HABITAT & . a purtat-o cu BANK OF AMERICA în care se arată faptul că se știa că pe acest considerent a fost refuzată plata. Din documentul autentificat sub nr.7202/15.08.2006 pus la dispoziție de către B. B. rezultă că societatea HABITAT & . din Italia ar fi purtat la 4.07.2006 o corespondență cu BANK OF AMERICA - Sucursala Milano și Sediul Central din California, în sensul că a solicitat acestei bănci să onoreze instrumentele ce fac obiect de cercetare în prezenta cauză; astfel, în scrisoarea respectivă se precizează că în momentul în care s-a încercat încasarea acestora la CITY BANK din New York au fost restituite, purtînd ștampila de “CONTRAFĂCUT”, motiv pentru care societatea italiană solicita băncii să efectueze verificările necesare cu privire la aceste instrumente; în legătură cu această scrisoare din comisia rogatorie comunicată de autoritățile italiene a rezultat faptul că, ea face parte dintr-o întreagă corespondență pe care grupul infracțional a purtat-o cu BANK OF AMERICA în încercarea de a determina banca să achite contravaloarea instrumentelor falsificate, însă refuzul a fost constant deoarece acestea erau false (voi. 18, filele 281-287)

B. B. a dorit să continue colaborarea cu inculpatul K. J. și pentru că documentele întocmite de cei doi, nu au fost considerate ca suficiente, au mai încheiat în cursul anului 2006 un addendum la “acordul de activitate pentru investiții comune”, prin care și-au reafirmat intenția de punere în circulație a instrumentelor ce fac obiect de cercetare în prezenta cauză.

Inc. K. J. prin împuternicirea autentificată sub nr.3684/24.06.2005, în calitate de posesor al “internațional money orders” l-a împuternicit pe B. B., în calitate de reprezentant al TRIDENT INVESTMENT HOLDING LTD, să îndeplinească toate actele și procedurile legale pentru utilizarea acestor instrumente financiare în valoare de 370 milioane USD, numindu-l administrator al acestor înscrisuri.

B. B. s-a deplasat în repetate rînduri în Italia, unde i-a contactat prin intermediul asociatului său, GIORGIO CONȚI, pe numiții R. TOSI SAVONUZZI și ITALO FACHERIS, reprezentanți ai HABITAT & ., cărora le-a propus să încerce punerea lor în circulație. Astfel, la data de 19.01.2006 B. B. a trimis un e-mail către R. TOSI SAVONUZZI în care îi preciza acestuia că urmează să-i trimită în Italia instrumentele financiare emise de SECURITY PACIFIC N. BANK, în valoare de 352 milioane USD, din care 50 milioane USD se află depuse la Raiffeisen Bank- Sucursala V., iar diferența se află la dispoziția sa, într-o instituție non bancară, și care poate fi depozitată oricînd într-o bancă occidentală. De asemenea, B. B. mai preciza faptul că din suma ce va fi obținută ca urmare a valorificării acestor instrumente inculpatului K. J. nu-i va mai reveni nimic deoarece acesta “era (la acel moment) în afara afacerii”, motiv pentru care 50% din sumă îi va reveni lui, iar 50% societății HABITAT & ., respectiv numiților R. TOSI SAVONUZZI și ITALO FACHERIS. B. B. a purtat o intensă corespondență electronică cu numitul R. TOSI SAVONUZZI, căruia la datele de 31.01.2006 și 1.02.2006 i-a trimis mai multee-mail-uri în care îi preciza că se află în posesia documentelor care îi dau dreptul să facă tot ceea ce dorește cu “internațional money orders”, emise de SECURITY PACIFIC N. BANK, deoarece a reînnoit contractul cu inc.K. J., și ca atare a dobîndit putere deplină să hotărască cu privire la aceste instrumente financiare.

Urmare a acestor discuții purtate de persoanele mai sus menționate, în anul 2006 s-au încheiat la Bergamo-Italia, două contracte cu nr.HS/THI/352/MIL/2006 și THI/HS/IMO/_/2006 prin care HABITAT & SCIENCE, prin numitul R. TOSI SAVONUZZI se obliga să primească și să valorifice de la TRIDENT INVESTMENT HOLDING LTD, reprezentantă de B. B., un număr de 176.000 de “internațional money orders” afirmativ emise de către SECURITY PACIFIC N. BANK, în valoare de 352 milioane USD. Cu această ocazie B. B. i-a predat într-o primă etapă, numitului R. TOSI SAVONUZZI, un număr de 20 de instrumente financiare false, pe de o parte în vederea punerii lor în circulație și a valorificării, iar pe de altă parte pentru a-1 convinge să fie de acord cu preluarea unei cantități mai mari de asemenea instrumente, motiv pentru care într-o a doua etapă i-a mai înmînat încă un număr de 666 de “internațional money orders”, cu același scop.

In legătură cu cele 20 de instrumente financiare predate, B. B. a declarat că 10 le-a primit de la inc.B. G., iar 10 le-a primit de la martorul T. C., care le-a introdus personal pe teritoriul Italiei pentru a i le înmîna. Referitor la celelalte 666 de instrumente financiare false, afirmativ emise de către SECURITY PACIFIC N. BANK pe care le-a predat tot cetățeanului italian, B. B. a declarat că are cunoștință că acesta, la rîndul său, le-ar fi depus într-o casetă de valori la BANCA DI R., urmînd ca ulterior să încerce valorificarea lor, precizînd în același timp că în situația în care “pica afacerea” acesta trebuia să restituie instrumentele financiare fie inculpatului personal, fie delegaților inc.K. J..

La data de 4.03.2006, B. B. a fotografiat întreaga cantitate de instrumente financiare falsificate și a transmis fotografiile realizate către numitul R. TOSI SAVONUZZI, pentru ca acesta, la rîndul său, să le utilizeze, în momentul în care va discuta cu anumite bănci posibilitatea valorificării lor. Faptul că B. B. a fost cel care a fotografiat instrumentele financiare falsificate este confirmat de împrejurarea că în calculatorul său personal, cu ocazia percheziției informatice realizate, s-au identificat fotografiile, de care am amintit mai sus, și care sînt identice cu cele comunicate de autoritățile judiciare italiene ca fiind găsite în calculatorul numitului R. TOSI SAVONUZZI cu ocazia percheziției efectuate și despre care acesta afirmă că le-a primit de la B. B.. La rîndul lor, cetățenii italieni R. TOSI SAVONUZZI și ITALO LUIGI FACHERIS, la data de 7.03.2006 au fotografiat cele 666 de “internațional money orders”, precizînd că vor utiliza aceste fotografii la anumite bănci din Africa în momentul în care se va încerca valorificarea instrumentelor financiare.

Mai mult decât atât, din analiza probelor administrate în cauză, a rezultat faptul că între societatea numitului R. TOSI SAVONUZZI, HABITAT & . și BANK OF AMERICA s-a purtat o intensă corespondență dată de faptul că mai multe bănci din SUA, Africa și Europa au refuzat să accepte instrumentele financiare ce fac obiect de cercetare în prezenta cauză, restituindu-le pe considerentul că sînt false.

Deoarece în Italia încercarea de valorificare a instrumentelor falsificate nu s-a soldat cu obținerea resurselor financiare ilicite urmărite, B. B. a continuat să facă demersuri în România, la Raiffeisen Bank - Sucursala V., pentru obținerea dreptului de administrare asupra instrumentelor, pe care inculpatul K. J. le-a depus în casetele de valori, emițînd, în acest sens, către bancă mai multe adrese în care preciza că TRIDENT INVESTMENT HOLDING LTD este noua deținătoare a acestora. Prin aceleași adrese acesta solicita băncii încredințarea instrumentelor spre administrare TRIDENT INVESTMENT HOLDING LTD. Cu toate demersurile realizate, B. B. nu a reușit să intre în posesia acestora deoarece banca i-a refuzat accesul la casetele de valori închiriate de inc.K. J..

Cum rezultă din declarațiile martorei Z. STELUȚA M., consilier juridic la Raiffeisen Bank, adresa și numărul de fax indicate de B. B. pentru a se purta corespondența în numele TRIDENT INVESTMENT HOLDING LTD, s-au dovedit a fi false, aspect ce a indicat băncii că cele susținute de acesta nu corespund realității.

Deoarece în continuare numitul R. TOSI SAVONUZZI îi solicita documente cu privire la autenticitatea instrumentelor financiare false, B. B. a considerat util a se folosi de identitatea martorului B. M. în relația cu cetățeanul italian, în sensul că a creat un cont de e-mail pe care l-a denumit după numele martorului și i l-a comunicat cetățeanului italian, lăsîndu-i acestuia impresia că poate coresponda direct cu martorul.

Audiat în legătură cu această împrejurare, B. B. a declarat că a procedat în acest fel, deoarece dorea să supravegheze corespondența pe care R. TOSI SAVONUZZI o purta cu presupusul B. M. și încerca, pe această cale, să evite excluderea sa din afacere .

La data de 16.03.2006, R. TOSI SAVONUZZI a trimis un nou e-mail către contul indicat de B. B. ca aparținînd martorului B. M., în care îi mulțumea acestuia pentru colaborarea pe care o are cu B. B., referitor la instrumentele financiare ce fac obiect de cercetare în prezenta cauză, solicitându-i totodată trimiterea prin e-mail a unei copii de pe pașaportul său, împreună cu un certificat care să-i ateste titlul de avocat.

Primind mesajul respectiv, B. B. i-a trimis “partenerului său de afaceri” R. TOSI SAVONUZZI o copie scanată a unui pașaport falsificat, ce apărea a fi emis pe numele martorului BARDAȘU M., dar cu datele de identificare, semnătura și fotografia inc. B. G., aceste documente fiind identificate în calculatorul său personal cu ocazia percheziției informatice efectuate(voi. VIII, fila 98).

Audiat în legătură cu această situație, B. B. a negat că ar fi falsificat prin scanare pașaportul inc.B. G., arătînd că martorul B. M. se face vinovat de acest lucru, deoarece el ar fi comunicat cetățeanului italian acele înscrisuri ce în prealabil au fost primite de la martor.

Afirmațiile sale sînt însă infirmate de declarațiile martorului B. M., care audiat fiind, a precizat că nu a purtat niciodată discuții cu numitul R. TOSI SAVONUZZI, pe care nu îl cunoaște și căruia nu i-a transmis vreo copie de pe pașaportul său și nu își explică cum a ajuns acel document în posesia acestuia. Mai mult decît atît, martorul a mai declarat că îi cunoaște pe B. B. și inc.B. G. deoarece erau cunoscuți ca făcînd parte din grupul inc.K. J..

De altfel, cu ocazia percheziției informatice realizate asupra calculatorului aparținînd lui B. B. au fost identificate atît copiile legale ale celor două pașapoarte aparținînd inc.B. G., cît și copia pașaportului falsificat, ce cuprindea fotografia martorului BARDAȘU M. și datele de identificare ale inc.B. G., act care a fost găsit de autoritățile judiciare italiene și în calculatorul numitului R. TOSI SAVONUZZI, despre care acesta a afirmat că l-a primit de la B. B..

B. B. s-a deplasat la data de 28.03.2006 la Monte Carlo și a fost de acord să semneze cu italienii, un contract în formă autentică prin care se certifica în fața notarului, hotărârea lor comună de punere în circulație a unui număr de 176.000 “internațional money orders”, afirmativ emise de SECURITY PACIFIC N. BANK, în valoare totală de 352 milioane USD. B. B. a certificat în fals că instrumentele sânt valid emise de către SECURITY PACIFIC N. BANK, deși avea cunoștință încă din luna mai 2005 că banca respinsese cu titlu de “CONTRAFĂCUT” decontarea unor astfel de “internațional money orders”. Această împrejurare este confirmată de faptul că în calculatorul inc.B. B., cu ocazia percheziției informatice efectuate, au fost identificate asemenea instrumente financiare, scanate și purtând ștampila respectivă.

Tot cu acea ocazie, s-a procedat din nou, la fotografierea “internațional money orders”, fotografiile respective fiind identificate la domiciliul numitului R. TOSI SAVONUZZI cu ocazia percheziției ce i-a fost efectuată de către autoritățile judiciare italiene .

In legătură cu instrumentele financiare predate cetățenilor italieni, urmare a contractului încheiat mai sus, inc. B. B. a declarat că acestea au fost primite de la martorul T. C., care, la rîndul său, le-ar fi primit de la inc.K. J.. Audiat, în legătură cu împrejurarea de a fi transportat asemenea instrumente financiare, martorul T. C. a declarat că cele afirmate de inc.B. B. sînt nereale, deoarece el niciodată nu a efectuat un astfel de transport, nu cunoaște nimic în legătură cu aceste instrumente, unicul său rol legat de inc.K. J. fiind acelea de a-i asigura protecția în anumite deplasări pe care acesta le-a efectuat. La rîndul său, martorul N. V., audiat fiind a declarat faptul că în luna martie 2006 pe cînd se afla în Italia la Trento împreună cu martorul T. C. s-au întîlnit cu inc.B. B., care i-a solicitat acestuia să semneze mai multe documente și a negat faptul că i-ar fi fost predate instrumente financiare în valoare de 108 milioane USD. Cele declarate de martor sînt confirmate și de P. I. care audiat fiind a confirmat faptul că martorul T. I. C. a fost cel care îi asigura inc.K. J. paza și protecția.

Așa cum rezultă din comisia rogatorie comunicată de autoritățile italiene, în perioada 10.04.2006 - sfîrșitul lunii iunie 2006, între R. TOSI SAVONUZZI, ITALO LUIGI FACHERIS și B. B. a avut loc un schimb de corespondență cu un ton ofensiv și amenințător referitor la încercările nereușite de punere în circulație a instrumentelor financiare ce fac obiect de cercetare în prezenta cauză.

Întreaga activitate infracțională desfășurată de B. B. în mod direct, inc.K. J., în mod indirect, prin intermediul acestuia și numiții R. TOSI SAVONUZZI, ITALO LUIGI FACHERIS și GIORGIO CONȚI în Italia a fost stopată la data de 25.07.2006 când reprezentanții legitimi ai filialei din Milano ai BANK OF AMERICA au sesizat autoritățile judiciare italiene în legătură cu o tentativă de înșelăciune, în sensul că s-a încercat încasarea mai multor instrumente financiare false, afirmativ emise de către SECURITY PACIFIC N. BANK. Referitor la legalitatea instrumentelor financiare introduse la plată de către inculpații și făptuitorii mai sus menționați, BANK OF AMERICA a comunicat faptul că urmare a examinării lor, s-a constatat că acestea au fost contrafăcute și deci introduse ilegal în circuitul bancar pentru a fi prezentate la încasare .

Mai mult decât atât, din actele aflate la dosarul cauzei a rezultat faptul că în cursul anului 1999 BANK OF AMERICA a emis un mesaj către toate băncile din Europa de Est și către filialele sale prin care aducea la cunoștință faptul că instrumente financiare, afirmativ emise de SECURITY PACIFIC N. BANK în valoare de 2000 USD fiecare sînt falsificate, că hîrtia utilizată are o calitate slabă, inferioară, culoarea cernelii este diferită de cea legal emisă de către bancă, inscripțiile de pe bilete au fost adăugate prin fotocopiere sau cu ajutorul computerului, în speță fiind vorba despre instrumente falsificate. De altfel, din verificările efectuate de autoritățile judiciare italiene a rezultat faptul că numitul R. TOSI SAVONUZZI a încercat să încaseze asemenea “internațional money orders”, mai întîi la BANCA DI R., apoi la CITY BANK din New York și apoi la BANQUE DE DEVELOPPMENT DU M., de fiecare dată titlurile fiind înapoiate acestuia după ce au fost contrasemnate și anulate cu ștampila “FALSIFICAT”. In acest sens din adresele_ din 2.11.2006,_ din 26.09.2006,_/10.11.2006 și procesele-verbale de sechestru și operațiuni îndeplinite din 25.09.2006 întocmite de autoritățile italiene rezultă că urmare a analizelor efectuate nu există dubii cu privire la faptul că instrumentele financiare prezentate spre încasare de R. TOSI SAVONUZZI sînt false, motiv pentru care s-a dispus sechestrarea lor și efectuarea unor percheziții la domiciliile cetățenilor italieni implicați.

BANK OF AMERICA a comunicat autorităților italiene prin adresa din 24.07.2006 că instrumentele financiare prezentate la plată de numitul R. TOSI SAVONUZZI sînt false și că nu au fost emise de către bancă, iar la o simplă comparație a copiilor comunicate de către autoritățile italiene cu cele ridicate de autoritățile române din Raiffeisen Bank - România și de la domiciliile inculpaților, se poate constata că este vorba de aceleași instrumente financiare, provenințe din aceeași sursă, respectiv din rețeaua infracțională a inc. K. J..

B. B. a încheiat o nouă . înscrisuri, de data aceasta cu numitul FACHERIS ITALO LUIGI căruia i-a înmînat un număr de 666 “internațional money order”, de la seria_ la_ și de la seria_ la_, în vederea valorificării.

Deoarece nici de această dată nu s-a reușit obținerea rezultatului scontat, B. B. a luat legătura cu inc.K. J. comunicîndu-i toate aceste aspecte, hotărind împreună, urmare a discuțiilor purtate să se deplaseze cu o parte din instrumentele financiare false în Elveția pentru a încerca valorificarea lor acolo.

Ca atare, B. B. împreună cu numitul GIORGIO CONȚI, în calitate de reprezentanți ai TRIDENT INVESTMENT HOLDING LTD la data de 21.04.2006 au încheiat un înscris sub semnătură privată cu numitul UGO MASCETTI BRATTINI, reprezentant al societății elvețiene “TIH”, căruia i-au înmânat un număr de 25.000 instrumente financiare afirmativ emise de către SECURITY PACIFIC N. BANK, în valoare de 2000 USD fiecare, în vederea valorificării și punerii în circulație (vol. 17, filele 102-107).

La data de 26.04.2006, la Zurich, B. B. cu asociatul său, a întocmit acte similare cu numitul ADOLFO MALO GODINES, înmânându-i și acestuia un număr de 28.373 instrumente financiare false, tot pentru punerea lor în circulație și valorificare(vol. 17, filele 98-101).

Deoarece în continuare nu se reușea obținerea rezultatelor financiare scontate, la data de 2.02.2006 B. B., a hotărât să încerce valorificarea lor pe teritoriul României, motiv pentru care s-a prezentat personal la sediul BRD - Sucursala Medgidia, unde a încercat să încaseze două instrumente financiare falsificate, respectiv pe cele cu seriile_ și_, afirmativ emise de către SECURITY PACIFIC N. BANK în valoare nominală de 2000 dolari fiecare.

Constatându-se că instrumentele respective sunt false, banca a refuzat să accepte decontarea lor și i-a comunicat inculpatului că nu este posibilă plata acestora; audiați fiind martorii C. B. și DEMIANOSCHI C., angajați la BRD - Sucursala Medgidia au confirmat faptul că la data de 2.02.2006 B. B. s-a prezentat la sediul băncii și a introdus spre încasare instrumentele financiare afirmativ emise de SECURITY PACIFIC N. BANK dînd dispoziție ca sumele de bani să-i fie virate în contul său personal. Martora DEMIANOSCHI C. a mai declarat că inculpatul mai avea asupra sa 25-30 de asemenea instrumente financiare necompletate; fiind prezentată o planșă cu fotografiile mai multor persoane, printre care și cea a inc.B. B., cei doi martori l-au indicat fără dubiu pe acesta ca fiind persoana care s-a prezentat la sediul băncii pentru a încasa cele două instrumente financiare false.

La data de 3.01.2005 inc.K. J. și B. B. au încheiat un contract cu G. L., în calitate de reprezentant al Centrului Internațional Antidrog-IDEC, prin care i se puneau la dispoziție instrumente financiare pentru a fi puse în circulație; acesta a declarat că cei doi se comportau ca parteneri, specificîndu-i faptul că au și încheiat un contract în acest sens, singurul instrument financiar pe care l-a văzut fiind cel prezentat de B. B. (protocolul încheiat de Centrul Internațional Antidrog - IDEC, reprezentat de către G. L. și inc.K. J. prin care acesta din urmă se obliga să dea Centrului 10% din suma ce îi va reveni în urma operațiunii financiare ce se va finaliza în baza protocolului încheiat cu B. B., în calitate de reprezentant al TRIDENT INVESTMENT HOLDING LTD, vol. 17, filele 331- 332).

Inculpatul B. G., l-a cunoscut pe inc.K. J. în cursul anului 1994 și l-a reîntîlnit în cursul anului 2004, cînd cetățeanul sîrb i-a propus inculpatului înființarea unei societăți comerciale în care amîndoi să dețină calitatea de asociați. Cu acea ocazie, așa cum rezultă din declarația inc.B. G., inc.K. J. i-a relatat că deține mai multe instrumente financiare, afirmativ emise de către o bancă din Statele Unite, ce puteau fi utilizate în sistemul bancar, drept garanții pentru obținerea de credite, propunîndu-i acestuia să încerce să le valorifice împreună (vol.I, filele 118-119, 122-130, 132-158). Tot cu această ocazie, inc.B. G. l-a cunoscut și pe R. V. despre care știa că este asociatul și persoana de încredere a inc.K. J.. Urmare a discuțiilor purtate, inc.B. G. a fost de acord cu propunerea inc.K. J. de înființare a societății comerciale, motiv pentru care, împreună cu acesta a înregistrat ., societate la al cărei capital social cetățeanul sîrb trebuia să contribuie cu instrumentele financiare ce urmau a fi depuse drept garanții, iar inc.B. G. urma să aducă proiectele de investiții necesare în vederea dezvoltării activității comerciale.

Inc. B. G., și-a recrutat „proprii asociați” pe care i-a folosit într-o manieră similară cu B. B., în vederea valorificării instrumentelor financiare false, în România, Germania, Italia și Israel.

Cum rezultă din declarațiile inc.B. G., urmare a mai multor discuții pe care acesta le-a avut cu inc.K. J. despre anumite investiții pe care doreau să le realizeze, acesta din urmă i-a adus în cursul anului 2004, o cantitate de “internațional money orders”, despre care a afirmat că le-a avut depuse într-o bancă din Timișoara, împreună cu documentația de proveniență, pe care le-a lăsat în custodia sa.

La data de 9.12.2004 între inc. K. J., în calitate de reprezentant al Companiei BARTER IMPORT EXPORT și inc.B. G., în calitate de reprezentant al . s-a încheiat contractul de asociere în participațiune nr.112, în baza căruia cei doi inculpați au hotărît punerea în circulație a instrumentelor financiare ce fac obiect de cercetare în prezenta cauză în valoare de 40 milioane USD(vol.17, filele 139-140, 154-156).

Conform declarației inc.B. G., imediat după încheierea contractului de asociere în participațiune nr.112 din 9.12.2004, inc.K. J. a depus instrumentele financiare în valoare de 40 milioane USD în casetele băncii Raiffeisen Bank - Sucursala V., încheindu-se în acest sens un contract de închiriere casete valori mobiliare. La data de 14.02.2005, prin actul adițional nr.1 la contractul mai sus menționat, cei doi inculpați au mărit cuantumul instrumentelor financiare ce urmau a fi puse în circulație de la 40 milioane USD la 370 milioane USD (vol.17, filele 141-142).

In continuare, inc.K. J. a procedat la depunerea și retragerea succesivă din casetele de valori închiriate la Raiffeisen Bank - Sucursala V. a unei părți din instrumentele financiare falsificate, pe care împreună cu R. V. le-a transportat și depozitat la sediul societății inculpatului B. G., ., ajungându-se ca, în final, inc.K. J. să păstreze în casetele de valori de la Raiffeisen Bank instrumente financiare în valoare de aprox. 52 milioane USD, iar inc.B. G. să rămînă în custodie, în vederea valorificării, cu instrumente financiare în valoare de aprox.60-70 milioane USD.

La data de 10.07.2005, inc.K. J. l-a împuternicit pe inc. B. G., prin procura specială autentificată de av. CUȘ SEPTIMIU, sub nr.22, să reprezinte Compania BARTER IMPORT EXPORT în relațiile cu societățile comerciale, în relație cu analizarea posibilității de punere în circulație și valorificare a unui număr de 135.000 instrumente financiare ce fac obiect de cercetare în prezenta cauză, în valoare de 270 milioane USD (vol. 17, fila 115).

In aceeași zi, între aceleași persoane s-a mai emis o alta procură specială, certificată de același avocat, purtînd același număr, prin care de data aceasta inc.K. J., în calitate de proprietar al “internațional money orders” emise de SECURITY PACIFIC N. BANK l-a împuternicit pe inc.B. G. și pe martorul T. C. I. să încerce punerea în circulație și valorificarea acestora; spre deosebire de prima procură menționată mai sus, în care se prevedea numărul de instrumente financiare ce trebuiau valorificate, de data aceasta în cea de-a doua procură se constată că inc.K. J. acorda celor două persoane un drept general de dispoziție cu privire la “internațional money orders”, fără însă a preciza numărul acestora. Deoarece martorul T. I. C. nu poseda cunoștințele tehnice necesare și persoanele care ar fi putut ajuta la punerea în circulație a instrumentelor financiare falsificate și pentru că acesta a refuzat să mai fie implicat în această operațiune, la data de 31.01.2006, martorul l-a împuternicit la rîndul său pe inc.B. G., tot printr-o procură specială certificată de av.CUȘ SEPTIMIU, sub nr.47, să execute singur mandatul special primit de la inc.K. J. în legătură cu instrumentele financiare ce fac obiect de cercetare în prezenta cauză .

Audiat în legătură cu această situație, inc.B. G. a declarat că inc.K. J. a încheiat procurile, întrucât acesta urma să părăsească teritoriul României.

Martorul T. I. C. a confirmat cele menționate, precizînd că motivul pentru care a emis la rîndul său procura nr.47 a fost dat de faptul că în luna iulie 2005 urmare a unei deplasări pe care a realizat-o împreună cu inc.B. G. în Italia la Vicenza, acesta i-a solicitat să semneze mai multe documente și pentru că nu știa ce semnează a cerut să nu mai fie implict în tranzacție. Martorul a mai declarat că după ce inc.B. G. a fost arestat s-a întîlnit cu R. V., care se sustrăgea urmăririi penale și i-a recomandat acestuia să nu se mai ascundă de autoritățile statului deoarece se cunoștea faptul că cei doi lucraseră o lungă perioadă de timp cu inc.K. J. (vol. 17, fila 68,168);.

Referitor la documentele pe care inc.K. J. i le-ar fi înmînat și lăsat în custodie inculpatului B. G., acesta a declarat că a primit două categorii de documente, instrumentele financiare ce fac obiect de cercetare în prezenta cauză, împreună cu documentele ce le confereau aparența de legalitate, precum si documentele ce aparțineau . SRL Pitești și de care avea grijă R. V..

Astfel, la data de 31.01.2006, inc.B. G. împărțea împreună cu B. B. dreptul de dispoziție cu privire la instrumentele financiare falsificate provenite de la inc.K. J..

R. V. a acceptat să locuiască la sediul societății ., fiind persoana care întocmea contractele și documentele necesare pentru ca persoanele fizice sau juridice alese de inc.B. G. să poată pune în circulație instrumentele afirmativ emise de SECURITY PACIFIC N. BANK. R. V. a declarat faptul că inc.B. G. avea drept de dispoziție cu privire la instrumentele financiare ce erau depuse la Raiffeisen Bank - Sucursala V., iar legat de activitatea sa a recunoscut faptul că întocmea documentele necesare pentru a se pune în circulație aceste instrumente.

- Prima încercare de punere în circulație a instrumentelor falsificate, din partea inc.B. G. a avut loc în luna august 2005 cînd acesta s-a deplasat în Italia, împreună cu martorul T. C. I. ocazie cu care l-a împuternicit la data de 13.08.2005, pe cetățeanul italian DALLA ROVERE PIERLUIGI să încerce să pună în circulație și să valorifice “internațional money orders” afirmativ emise de către SECURITY PACIFIC N. BANK(vol.17, filele 144-145) .

Cu ocazia percheziției efectuate la domiciliul inc.B. G. au fost identificate o . înscrisuri ce au fost primite de la inc.K. J. pentru a se conferi un aspect de legalitate instrumentelor în discuție și de asemenea s-au identificat copii după pașaportul și buletinul martorului T. C. I..

Au mai fost identificate, de asemenea, mai multe instrumente financiare ce fac obiect de cercetare în prezenta cauză, dintre care o parte nu au . număr și care, urmare a expertizării, s-a constatat că acestea nu prezintă caracteristicile ordinelor de plata autentice.

Aceste documente ridicate cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la inc.B. G., constituie probe de vinovate a inc.B. G..

- Inc.B. G. a procedat la a doua încercare de punere în circulație a instrumentelor financiare, în lunile noiembrie/decembrie 2005, în sensul că, i-a înmînat un număr de 500 de instrumente financiare ce fac obiect de cercetare în prezenta cauză, unei persoane pe nume G. A., cetățean moldovean, căruia i-a solicitat să se deplaseze în Israel pentru a încerca valorificarea lor. Conformîndu-se solicitării venite din partea inculpatului, numitul G. A. s-a deplasat la Tel Aviv în Israel, iar la data de 8.12.2005 a încercat încasarea unui instrument financiar, ce purta seria_, pe care l-a introdus la plată la Banca UNION BANK OF ISRAEL LTD.

Data fiind lipsa de acoperire, a fost refuzat la plată, aspect adus la cunoștința inc.B. G. de o comunicare a JP M. (adresa nr._/14.12.2005 aparținînd JP M. CHASE prin care se comunică inc.B. G. că instrumentul financiar cu seria_ introdus la plată la Banca UNION BANKOF ISRAEL LTD din Tel Aviv la 8.12.2005 a fost refuzat la plată - vol. 17, filele 113-114).

- Inculpatul a continuat să identifice diverse persoane doritoare să participe la încercările sale de punere în circulație a instrumentelor de plata falsificate și implicit de incercare de obținere a resurselor financiare ilicite. Astfel, in luna februarie 2006, inc. B. G. și R. V. l-au cunoscut prin intermediul numitului V. C. pe T. N., care a fost de acord să încerce să valorifice instrumentele financiare ce fac obiect de cercetare în prezenta cauză. Ca atare, între inc.B. G. și N. T., acesta în calitate de reprezentant al Centrului Ortodox Filocalia, la data de 21.04.2006 s-a încheiat un contract prin care se hotăra punerea în circulație a unor instrumente ce fac obiect de cercetare în prezenta cauză, în valoare de aprox. 20 milioane USD, din valorificarea cărora inculpatul urma să primească 30%, respectiv 6 milioane USD.

T. N. a declarat faptul că i-a cunoscut pe inc. B. G. și R. V. în perioada februarie/martie 2006, cînd primul inculpat i-a oferit instrumente în valoare de 20 milioane USD ce le avea depozitate în două geamantane aflate la sediul societății; a mai declarat că a încercat valorificarea unui astfel de instrument în Statele Unite, însă nu s-a reușit încasarea banilor, deoarece banca a comunicat că instrumentul este fals, sens în care a luat legătura cu inc.B. G. și i-a precizat acest aspect, ocazie cu care a refuzat propunerea inculpatului de a-i înmîna noi instrumente financiare spre valorificare ( declaratie urmarire penala si in apel la 15.01.2015 ).

Deși T. N. a luat la cunoștință despre faptul că instrumentele financiare în discuție au fost refuzate de bancă la plată, prin intermediul numitului V. C. si D. J., a incercat valorificarea mai multe instrumente financiare, care însă au fost respinse la plată de către PIRAEUS BANK București pe considerentul că sînt false (din adresa nr.2565/1.06.2006 a PIRAEUS BANK împreună cu documentele justificative rezultă că martorul D. J. s-a prezentat împreună cu T. N. la 17.02.2006 la sediul băncii și a încercat încasarea instrumentelor financiare cu seriile_ și_ afirmativ emise de SECURITY PACIFIC N. BANK în valoare nominală de 2000 USD fiecare, cerere respinsă la data de 12.04.2006 datorită faptului că acestea erau insuficient completate, respectiv false (vol.18, filele 204-224).

Pînă la aflarea rezultatului verificării celor doua instrumente financiare arătate anterior, numitul D. J. I. s-a deplasat în G. unde a încercat valorificarea altor 5 asemenea instrumente, autoritățile judiciare grecești dispunînd arestarea lui pentru încercarea de fraudare a băncii.

Si martorul K. I. a primit la rîndul său un număr de 7 bilete în valoare de cîte 2000 USD fiecare, afirmativ emise de SECURITY PACIFIC N. BANK pentru a încerca să le valorifice. Conform declarației acestuia, în momentul în care le-a primit, deși nu era de specialitate, a avut o serioasă rezervă cu privire la legalitatea lor deoarece hîrtia era de o calitate foarte proastă și nu prezentau nici un fel de semn de siguranță, putandu-se observa foarte ușor că era o hîrtie obișnuită; a mai declarat că a solicitat opinia unui specialist din SUA pentru a verifica aceste instrumente, iar acesta i-a comunicat că bilete similare au fost emise de către o bancă din SUA care a dat faliment, că biletele au fost retrase din circulație, nemaifiind valabile și că îi sugerează să nu încerce valorificarea lor; a confirmat că îl cunoștea pe inc.B. G. care de-a lungul timpului fusese interesat în inițierea și dezvoltarea mai multor afaceri (vol.V, filele 200-202 si declaratie mentinuta in apel vol.3, fil.11).

Ca atare, inc.B. G., a transmis instrumente financiare ce fac obiect de cercetare în prezenta cauză, cu scopul de a fi puse în circulație. Martorii N. V., T. C. I., K. I., S. I., NEAMTU G. și V. I. au precizat faptul că deși nu au primit, întotdeauna, direct de la inculpat instrumentele financiare, îl cunoșteau și știau că era vorba despre bilete plecate de la el.

Martorul V. P. I., audiat in apel, a declarat:” Ne-au fost prezentate niște instrumente de plata derivate financiar, eu fiind inginer fizician avand și studii de finanțe banci și un curs la UBS. Eu il cunoșteam pe B. G., instrumentul in copie fiindu-mi prezentat de T. N.. Eu am trimis acel instrument de plata in Elveția pentru a fi verificat. Eu am intrebat acest lucru in 2006 și mi s-a spus ca instrumentele de plata au fost emise in 2005 de N. Pacific Bank America și sunt valabile...” Declaratia este singulara, nesustinuta de probe si contrara celorlalte probe administrate, motiv pentru care nu poate fi avuta in vedere de Curte.

Martorul C. C. audiat fiind în legătură cu instrumentele financiare ce fac obiect de cercetare în prezenta cauză a precizat că T. N. a încercat plasarea acestora și în Germania, iar legat de inc.B. G. și B. B. știa că la rîndul lor dețin instrumente de același tip pe care le-au înmînat mai multor persoane în vederea punerii lor în circulație.

Inc.B. G., a avut în cursul urmăririi penale si al judecatii o atitudine nesinceră, nuanțîndu-și poziția procesuală de la o declarație la alta, în funcție de probele ce erau administrate, încercînd să acrediteze ideea că nu a avut cunoștință că instrumentele sînt false; a recunoscut insa că-l cunoștea pe inculpatul K. J. din anul 1994 și că au înființat în anul 2004 o societate împreună, pe care au intitulat-o ., și că cetățeanul sîrb i-a adus la sediul societății o cantitate de asemenea instrumente financiare pe care a declarat că a avut-o depusă la o bancă în Timișoara; a mai recunoscut că a încheiat mai multe contracte cu inc.K. J. și că știa despre depozitele realizate de acesta la Raiffeisen Bank, precizînd în același timp că nu i s-a părut ciudat că o persoană a transportat într-un geamantan fără pază instrumente financiare de plată în valoare de aprox. 130 milioane USD; a recunoscut că a avut cunoștință despre faptul că o parte din bilete nu au . număr și că știa de comunicarea JP M. CHASE că acestea nu pot fi decontate; a mai declarat că l-a întîlnit pe B. în anul 2006 cînd a venit la el la firmă trimis fiind de inc.K. J. pentru a discuta în legătură cu instrumentele financiare ce erau depuse la Raiffeisen Bank iar cei doi s-au deplasat împreună la bancă, nu au putut ridica instrumentele financiare depozitate și au încheiat împreună un contract ce viza posibilitatea de punere a lor în circulație.

In apel, inc.B. G. si-a modificat declaratiile: „ ... Precizez că instrumentele bancare a căror punere în circulație am fost acuzat nu prezintă niște falsuri deoarece acestea sunt instrumente bancare preplătite cu utilizare drept garanție. Aceste instrumente bancare au fost folosite drept garanție pentru programul „Milenium 3” în vederea obținerii de fonduri pentru anumite investiții care urmau a fi finalizate pe teritoriul României. Nu m-am prezentat la nici o unitate bancară cu instrumentele bancare în discuție pentru punerea lor în circulație sau pentru obținerea de creditare...”.

Martora P. A. M., audiata si in apel, afirma contrariul:” Eu am lucrat la Raifeissen Bank - Sucursala București și circa prin anul 2004 i-am cunoscut pe K. și B., prezentandu-se ca și clienți, inchiriind o casa de valori. S-a făcut un proces-verbal prin care s-au primit destul de multe inscrisuri, fiind notate seriile și numerele acestora. Am inscris ca număr acele documente . și s-a menționat ca banca nu are nicio legătură cu valabilitatea, autenticitatea acestora...”

Curtea, s-a aflat in imposibilitate obiectiva de audiere a inculpatului K. J., acesta fiind plecat din tara si mutat de la domiciliul cunoscut din Serbia, la o adresa necunoscuta, acesta sustrăgându-se de la definitivarea urmăririi penale si judecata.

Analizînd întreaga activitate infracțională desfășurată de B. B., inc.K. J., R. V. și inc.B. G., împreună cu toate persoanele menționate anterior, se constata că în perioada 2004-2006, în mod repetat, aceștia au încercat punerea în circulație a instrumentelor financiare afirmativ emise de SECURITY PACIFIC N. BANK, fără a reuși să facă acest lucru, de fiecare dată băncile care au fost investite cu decontarea lor comunicîndu-le faptul că acestea nu pot fi plătite deoarece sînt falsificate.

Probatoriul administrat cu privire la existența infracțiunii de inițiere si constituire a unui grup de crimă organizată, ilustrează că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.7 alin. 1 din Legea nr.39/2003, in sarcina inculpatul K. J., în sensul că acesta a initiat o rețea infractionala, cooptând în aceasta mai mulți cetățeni români și italieni, a căror participație a constat în încercarea de plasare pe piața financiar bancară a instrumentelor falsificate și, implicit, inducerea în eroare a instituțiilor bancare.

Gruparea infracțională a fost bine constituită, fiecare persoană a avut un rol bine determinat, cunoscându-și „locul și atribuțiile" cu privire la încercările de punere în circulație a instrumentelor falsificate. Pentru aceasta, inculpatul K. J. a recrutat și folosit persoane în vederea punerii în circulație a instrumentelor financiare falsificate cu scopul de a obține resurse financiare ilicite, dovedind o perseverență infracțională, justificată și de necesitatea recuperării cheltuielilor efectuate, pentru falsificarea instrumentelor financiare, pentru „legendarea" provenienței acestora, pentru introducerea și depozitarea în România, precum și pentru încercările nereușite de decontare la diversele instituții bancare; grupul infracțional inițiat de K. J. are o existență de sine stătătoare, din anul 2003 până la intervenția organelor de urmărire penală.

Gruparea infracțională a avut urmatoarea structura, pentru valorificarea instrumentelor falsificate:

-inculpatul K. J. a fost inițiatorul, conducătorul și coordonatorul acesteia, fiind consultat de toate celelalte persoane în legătură cu toate acțiunile și deciziile ce au privit instrumentele financiare falsificate;

-R. V. a fost asistentul său personal și asociat cu acesta la . SRL, persoană care l-a însoțit și participat la toate întâlnirile și discuțiile ce au vizat instrumentele financiare falsificate, fiind în același timp omul de legătură cu inculpații B. B. și B. G.;

-palierul imediat următor a fost alcătuit din B. B. și B. G., persoane pe care inculpatul K. J. le- a împuternicit să se ocupe, în lipsa sa, de „administrarea și plasarea" instrumentelor financiare ce fac obiect de cercetare în prezenta cauză, inculpați care, la rândul lor, independent unul de celălalt, au cooptat în activitatea infractionala și alte persoane cărora le-au înmânat instrumentele financiare falsificate în vederea punerii lor în circulație;

- alt palier a fost alcătuit din cetățenii italieni R. Tosi Savonuzzi, Italo Luigi Facheris, Giorgio Conți și D. Rovere Pierluigi, precum și din cetățenii români cooptați de către inculpați pentru a pune în circulație instrumentele financiare falsificate, respectiv martorii G. L., T. N., R. M., S. D., P. I., Martorii V. C., V. P. llarie, N. G., C. C., G. A. și C. M..

În ceea ce privește infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003 de care a fost acuzat inculpatul K. J., instanța de fond a constatat in mod gresit, că faptele acestuia nu constituie fapte penale, deși cum s-a aratat, mai mult de 3 persoane, au acționat pentru o perioadă relativ lunga de timp, în mod coordonat, în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material, avand continuitate si structură determinată prin roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului ( art.2 alin.1 din LEGEA Nr. 39 din 21 ianuarie 2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate ).

Acest lucru rezultă și din interceptările convorbirilor telefonice purtate de inculpat, care confirmă legăturile existente între aceștia, acțiunile coordonate de punere în circulație a intrumentelor financiare falsificate, faptul că în mod repetat s-a încercat valorificarea lor și nu s-a reușit acest lucru și că B. B., R. V. și inc.B. G. au fost cei care puneau în executare dispozițiile primite de la inc.K. J. cu privire la instrumentele de plată falsificate (din interceptările telefonice realizate ca urmare a autorizațiilor de interceptare nr.207/AI/2006; 312/AI/2006; 256/AI/2006 rezultă faptul că B. B. și inc.B. G. sînt cei care au primit drept de dispoziție de la inc.K. J. de a pune în circulație instrumentele financiare ce fac obiect de cercetare în prezenta cauză, că aceștia au avut drept de dispoziție cu privire la “internațional money order” falsificate (vol.8, filele 1-138).

Desi pentru infracțiunile de fals de monedă și alte valori s-a dispus achitarea prin sentința penală nr.1198 din 13 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul București – Secția a II-a Penală, definitivă prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție 4286/30.11.2010, nu lipsește obiectul de activitate a grupului infracțional, întrucât acesta a vizat săvârșirea de infracțiuni de înșelăciune. Cu privire la aceste instrumente financiare, sentința penală nr.1198 din 13 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul București – Secția a II-a Penală, a constatat, cu autoritate de lucru judecat, că instrumentele financiare introduse în țară de inculpatul K. J. sunt false, nu au putere circulatorie, fiind lipsite de valoare juridică.

Din analiza mijloacelor de probă existente la dosarul cauzei, rezultă cu certitudine că inculpatul K. J., ajutat fiind de către inculpatul B. G., au incercat punerea în circulație a unui număr de 172.000 ,,internațional money orders" falsificate, prin repetate încercări de introducere a acestora spre decontare la diverse instituții bancare din România, Italia, Israel sau SUA, nedecontarea acestora datorându-se modalității de falsificare a acestor instrumente financiare, ceea ce a condus la refuzul băncilor de a onora plățile.

Acuzațiile penale formulate de procuror, vizează si încercarea de inducere în eroare în mod repetat a unor persoane juridice, bănci, prin crearea unei bonități financiare ireale, cu ajutorului înscrisurilor provenite de la diverse persoane juridice, dintre care unele fiind bănci, unde erau depuse instrumentele false.

Prin urmare, este irelevanta susținerea inculpaților, in sensul ca niciuna dintre unitățile bancare nu a pretins în procesul penal că ar fi fost victima unei încercări de inducere în eroare, in condițiile in care activitățile inculpaților dovedesc contrariul. Din contra, in cauză, autoritățile române au fost sesizate prin mai multe plângeri sau sesizări, astfel:

- la 04.03.2004, prin plângerea lui M. I., referitoare la cercetarea lui K. J., R. V., Stamenkovici V., privind săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, fals și uz de fals, cu ocazia punerii în circulație de instrumente financiare falsificate;

- la 02.02.2006, prin plângerea BRD, cu privire la solicitarea inculpatului B. B. de a încasa instrumente financiare false;

- la 08.09.2006 de autoritățile din Serbia, prin Unitatea Națională Europe, privind falsificarea și transportul în România de către K. J. a instrumentelor de plată falsificate; prin adresa nr._, emisă de către Centrul Regional privind Combaterea Criminalității Transfrontaliere privind încercarea de punere în circulație pe teritoriul României a instrumentelor financiare.

Faptele continuate cercetate, au rămas în forma tentată, întrucât instrumentele false nu au putut fi valorificate. Prin manopere dolosive, după cum s-a arătat, s-a creat o „istorie” de origine a acestor instrumente financiare care să le ofere o aparență de legalitate și să se confirme existența unei așa-zise surse de proveniență, pentru ca ulterior să fie folosite in încercarea de obținere de finanțări ilicite.

Relevante sunt și declarațiile martorilor M. A. (martor cu identitate protejată), R. V., P. R., V. T., U. D., I. A., M. I., P. A., Z. Steluța, T. N., Gorgoneață L., Jackson P., Bartaș M. și T. C. din care rezultă că inculpatii K. și B. G. au încercat să inducă în eroare diverse instituții bancare sau persoane fizice și juridice în scopul valorificării instrumentelor financiare despre care acești doi inculpați cunoșteau că sunt falsificate.

Cei doi inculpați B. G. și K. J., nu au participat in mod direct, in calitate de autori, la punerea in executare a înșelăciunilor, ci prin acte de complicitate, prin persoanele folosite de aceștia in încercările de înșelăciune.

De asemenea, cum s-a arătat, întrucât doar o mica parte din instrumentele financiare deținute de inculpați au fost depuse spre verificare bancara, încercarea de inducerea in eroare nu poate fi reținută in forma agravanta a infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. 5 C.pen, complicitatea la tentativa de înșelăciune comisa de cei doi inculpați, in forma continuata, nefiind susceptibila a produce consecințe deosebit de grave, in accepțiunea art.146 VCP.

Curtea apreciază nerelevanta susținerea apararii inc. B. G., in sensul ca s-au depus la bănci doar copii xerox ale instrumentelor de plata, in condițiile in care, s-a stabilit printr-o hotărâre judecătoreasca definitiva, in care a fost judecat pentru alte infracțiuni si inc. B. G., ca instrumentele de plata nu sunt valabile, acestea fiind de altfel refuzate la plata de către toate unitățile bancare.

Curtea va face aplicarea disp. art. 5 NCP, astfel cum a fost interpretat prin decizia Curții Constituționale nr. 265/06.05.2014, publicată în Monitorul Oficial nr.372/20.05.2014 si va constata că în cauză, legea penală mai favorabilă pentru inculpații K. J. și B. G. este legea veche, chiar daca legea noua prevede pedepse reduse, in raport de dispozițiile privind infracțiunea continuată( chiar si in cazul unor subiecți pasivi diferiți), concursul de infracțiuni( spor de pedeapsa facultativ), suspendarea condiționată a executării pedepsei( cu obligații de supraveghere in noua reglementare) si cele privind prescripția răspunderii penale( posibilitatea prescripției speciale, într-o perioada, pe un termen redus ).

Curtea, in baza art. 386 C.proc.pen. va dispune, pentru motivele aratate anterior, schimbarea încadrării juridice a faptelor de care este acuzat inculpatul K. J. din art. 215 alin. 1, 2 și 5 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., în art.26 rap. la art. 20 C.pen. combinat cu art. 215 alin. 1, 2 C.pen, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.

De asemenea, pentru aceleași motive, in baza art. 386 C.proc.pen., Curtea va dispune schimbarea încadrării juridice a faptelor de care este acuzat inculpatul B. G., din art. 26 rap. la art. 20 rap. la art. 215 alin. 1, 2 și 5 din Codul penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, în art,26 rap. la art. 20 C.pen. combinat cu art. 215 alin. 1, 2 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.

Curtea va condamna pe inc. K. J. la pedepse cu închisoare, orientate spre minimul special prevăzut de lege, in raport de faptul ca infracțiunile nu au produs prejudicii, dar cu executare in penitenciar, in raport de gradul ridicat de pericol social al infracțiunii de inițiere si constituire de grup infracțional organizat transfrontalier si de faptul ca inculpatul s-a sustras urmăririi penale si judecații.

Inculpatul B. G., va fi condamnat la o pedeapsa cu închisoare, a cărei executare va fi suspendata condiționat, in raport de faptul ca tentativa la infracțiunea continuata nu a produs prejudicii.

Se constata ca in raport de pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile de care cei doi inculpați se fac vinovați, termenul de 10 ani al prescripției răspunderii penale, prev. de art.122 alin.1 lit. b cpp, nu s-a împlinit, întrucât faptele infracționale s-au epuizat in cursul anului 2006, după cum s-a prezentat anterior in situația de fapt. Verificând încheierea Curții din 12.03.2014, se constata ca nu s-a constatat că a intervenit prescripția răspunderii penale, cum a susținut apărarea inc. B. G..

Prin încheierea din 13.07.2006, pronunțată de Tribunalul București - Secția a Il-a Penală, față de inculpatul B. G., s-a dispus emiterea mandatului de arestare preventivă nr.338/UP pe o durată de 29 de zile. Anterior, prin încheierea din data de 09.05.2006, aflată în dosarul nr._/3/2006, Tribunalul București, Secția l-a Penală, s-a dispus arestarea în lipsă pentru 30 zile a inculpatului K. J., fiind emis mandatul numărul 172/UP/09.05.2006.

La data de 28.01.2011,în urma emiterii mandatului european de arestare și a îndeplinirii procedurii prevăzute de art. 152 din C.pr.pen., instanța a dispus încarcerarea inculpatului K. J., fiind pus în executare mandatul nr.172/UP/09.05.2006, iar la data de 11.02.2011, Curtea de Apel București a admis recursul inculpatului K. J. dispunând revocarea măsurii arestării preventive și punerea în libertate de îndată a acestuia; prezentarea materialului de urmărire penală nu s-a putut face acestui inculpat, întrucât acesta s-a sustras de la urmărirea penală, deși avea cunoștință despre cercetările ce se efectuează în cauză. Astfel, după cum rezultă din materialul probator administrat în cauză, imediat după ce instanța de judecată a dispus revocarea mandatului de arestare în procedura prevăzută de art. 152 din C.pr.pen.,inculpatul a părăsit România, sustragandu-se judecatii.

Se va constata că inculpatul B. G. a fost reținut și arestat preventiv în perioada 13.07.2006 – 05.01.2007 (MAP nr. 338/UP/2006 emis de Tribunalul București, Secția a II-a Penală).

In ceea ce privește latura civilă a cauzei, băncile asura cărora s-a pus in executare tentativa de fraudă au arătat că nu se consideră prejudiciate și, drept urmare, nu s-au constituit parti civile.

În baza art.118 lit.b Cod penal, va dispune confiscarea si anularea unui număr de 25.326 instrumente financiare false, ce au făcut obiect de cercetare în prezenta cauză ridicate de la Raiffeisen Bank SA- București, conform procesului verbal întocmit la 17.03.2006, file 83- 88 vol.IV.

În baza art. 118 lit. b din Codul penal, va dispune confiscarea si anularea instrumentelor financiare falsificate, ridicate de la domiciliile inc. B. G. și B. B., aflate in vol.17, fil.118-138.

În baza art. 275 al. 1 si 2 CPP cheltuielile judiciare avansate de stat, pentru efectuarea numeroaselor acte de urmărire penala, in cuantumul stabilit de procuror, vor fi suportate de inculpații K. J. și B. G., cate 5.000 lei fiecare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art.421 pct. 2 lit. a CPP admite apelul declarat de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, împotriva sentinței penale nr. 482 din data de 23 iulie 2012, pronunțată de Tribunalul București – Secția II Penală, în dosarul nr._ .

Desființează sentința penală atacată și rejudecând pe fond:

Face aplicarea disp. art. 5 NCP, astfel cum a fost interpretat prin decizia Curții Constituționale nr. 265/06.05.2014, publicată în Monitorul Oficial nr.372/20.05.2014 si constată că în cauză, legea penală mai favorabilă pentru inculpații K. J. și B. G. este legea veche.

1. În baza art. 386 C.proc.pen. dispune schimbarea încadrării juridice a faptei de care este acuzat inculpatul K. J. din art. 215 alin. 1, 2 și 5 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., în art.26 rap. la art. 20 C.pen. combinat cu art. 215 alin. 1, 2 C.pen, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.

În baza art.26 rap. la art. 20 C.pen. combinat cu art. 215 alin. 1, 2 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen, condamnă pe inculpatul K. J. la 2 ani închisoare, cu aplic. art. 71 – 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.

În baza art. 65 Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa complementară prev. de art. 64 alin. 1 lit.a teza a II-a și lit. b Codul penal, pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 7 alin. 1 si 2 din Legea nr. 39/2003 condamnă pe același inculpat la 3 ani închisoare cu aplic. art. 71 - 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b din Codul penal.

În baza art. 65 Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa complementară prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Codul penal pe o durată de 2 ani.

În baza art. 33 lit. a Cod penal, art. 34 lit. b si art.35 alin.3 Cod penal, inculpatul K. J. urmează a executa pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, cu aplic. art. 71 - 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b din Codul penal.

În baza art. 65 Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi prev. de art. 71 - 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Codul penal pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

Deduce prevenția inculpatului de la data de 28.01.2011 la 11.02. 2012 (MAP nr. 172/UP/09.05.2006 pus în executare la 28.01.2011).

2. În baza art. 386 C.proc.pen. dispune schimbarea încadrării juridice a faptei de care este acuzat inculpatul B. G., din art. 26 rap. la art. 20 rap. la art. 215 alin. 1, 2 și 5 din Codul penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, în art,26 rap. la art. 20 C.pen. combinat cu art. 215 alin. 1, 2 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.

În baza art,26 rap. la art. 20 C.pen. combinat cu art. 215 alin. 1, 2 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen, condamnă pe inculpatul B. G. la 2 ani închisoare cu aplic. art. 71 - 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b din Codul penal.

În baza art. 65 Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa complementară prev. de art. 64 alin. 1 lit.a teza a II-a și lit. b Codul penal, pe o durată de 2 ani.

În baza art. 81 Cod penal, suspendă condiționat executarea pedepsei închisorii pe un termen de încercare de 4 ani.

Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal referitoare la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art. 71 alin. 5 din Codul penal, suspendă executarea pedepselor accesorii prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Codul penal.

Constată că inculpatul B. G. a fost reținut și arestat preventiv în perioada 13.07.2006 – 05.01.2007 (MAP nr. 338/UP/2006 emis de Tribunalul București, Secția a II-a Penală).

În baza art.118 lit.b Cod penal, dispune confiscarea si anularea unui număr de 25.326 instrumente financiare false, ce au făcut obiect de cercetare în prezenta cauză ridicate de la Raiffeisen Bank SA- București, conform procesului verbal întocmit la 17.03.2006, vol.4, file 83- 88.

În baza art. 118 lit. b din Codul penal, dispune confiscarea si anularea instrumentelor financiare falsificate, ridicate de la domiciliile inc. B. G. și B. B., aflate in vol.17, fil.118-138.

În baza art. 275 al. 3 CPP cheltuielile judiciare avansate de stat, in apel, vor rămâne în sarcina acestuia.

Onorariul avocatului din oficiu pentru intimatul inculpat K. J., în cuantum de 400 lei, se suportă din fondul Ministerului Justiției.

Onorariul parțial al avocatului din oficiu pentru intimatul inculpat B. G., în cuantum de 200 lei, se suportă din fondul Ministerului Justiției.

În baza art. 275 al. 1 si 2 CPP cheltuielile judiciare avansate de stat, pentru efectuarea urmăririi penale, vor fi suportate de inculpații K. J. și B. G., cate 5.000 lei fiecare.

Definitiva.

Pronunțată în ședință publică, azi 27.01.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

P. V.-A. M. C. M.

GREFIER,

R. C. D.

Red. V.A.P.

Dact.G.P.

8 ex.

Red. M. U. – Tribunalul București – Secția a II-a Penală

← Lipsirea de libertate în mod ilegal (art.205 NCP). Decizia nr....		Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice (art.336 NCP).... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Intervenirea unei legi penale noi (art.595 NCPP). Decizia nr. 16/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI Furtul (art.208 C.p.). Decizia nr. 15/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI Înlocuire măsură preventivă (art.242 NCPP). Decizia nr. 30/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI Lipsirea de libertate în mod ilegal (art.205 NCP). Decizia nr. 111/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice (art.336 NCP). Decizia nr. 133/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI Infracţiuni rutiere (O.U.G nr. 195/2002). Decizia nr. 61/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI Lovire sau alte violenţe (art.193 NCP). Decizia nr. 116/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI Verificare măsuri preventive (art.206 NCPP). Decizia nr. 15/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI