Verificare măsuri preventive (art.206 NCPP). Decizia nr. 15/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Comentarii

0

Decizia nr. 15/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 09-01-2015 în dosarul nr. 11267/3/2014/a10

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCURESTI SECTIA A II A PENALĂ

DOSAR NR._ (52/2015)

DECIZIA PENALĂ NR.15/CO

Ședința publică din data de 09.01.2015

Curtea constituită din:

P.- C. S.

GREFIER- D. P.

* * * * * *

Ministerul Public - P. de pe lângă ÎNATA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE – D.I.I.C.O.T –STRUCTURA CENTRALĂ– a fost reprezentat de procuror S. Ș..

Pe rol soluționarea contestațiilor formulate de contestatorii inculpați Z. B., M. M., M. Y. S. împotriva încheierii de ședință 23.12.2014 pronunțată de Tribunalul București secția I penală în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns:

contestatorul inculpat Z. B., personal și asistat de avocat ales M. A. cu împuternicire avocațială nr._/2014 emisă de Baroul București.

contestatorul inculpat M. M., personal în stare de arest și asistat de avocat ales D. S. cu împuternicire avocațială nr._/2014 emisă de Baroul București.

contestatorul inculpat M. Y. S. personal în stare de arest și asistat de avocat ales A. B. cu împuternicire avocațială nr._/2014 emisă de Baroul București.

Se prezintă dl. translator de limba ebraică C. O..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în dezbateri.

Apărătorul contestatorului inculpat Z. B., solicită admiterea contestației formulată împotriva încheierii de ședință 23.12.2014 pronunțată de Tribunalul București secția I penală în dosarul nr._, prin care s-a dispus menținerea controlului judiciar.

Arată că la momentul la care Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la faptul măsura preventivă a controlului judiciar trebuie supusă controlului periodic al magistratului s-a confirmat teza referitoare la necesitatea controlului periodic al acestei măsuri din punctul de vedere al oportunității dar și al scopului măsurilor preventive astfel cum sunt reglementate în codul de procedură penală.

În ceea ce privește menținerea măsurii preventive a controlului judiciar cu motivarea referitor la necesitatea ca inculpatul să se afle la dispoziția organelor judiciare, apreciază că motivul nu poate fi primit deoarece clientul său se află sub puterea acestei măsuri preventive de peste 14 luni.

Mai mult pe perioada de timp la care a făcut referire inculpatului i s-a permis de mai multe ori de către organul de urmărire penală, de judecătorul de cameră preliminară și de judecătorului fondului să meargă în străinătate pentru tratament, acesta respectând întocmai obligațiile impuse de instanță.

Apreciază că în prezent numai subzistă temeiurile ce au fost avute în vedere de instanță în momentul în care judecătorul fondului a menținut măsura controlului judiciar.

Arată că trebuie a se avea în vedere poziția procesuală ireproșabilă a clientului său care derivă din respectarea riguroasă a obligațiilor și disciplinei impusă de procesul penal.

De asemenea precizează că inculpatul, clientul său, nu și-a exercitat în mod abuziv drepturile procesuale.

Mai arată că inculpatul clientul său este o persoană în vârstă, suferind de afecțiuni grave, cronice care pentru a se trata la medicul curant din Israel, care îi cunoaște istoricul medical, este nevoit să formuleze cerere la instanță pentru a i se aproba să părăsească țara, or toate aceste formalități nu fac altceva de cât să-i deterioreze mai mult starea de sănătate.

Precizează că procesul în care este implicat clientul său se prefigurează a fi unul de durată, urmează a se administra probatorii complexe, să se audieze martori, or numai în rechizitoriu sunt indicați 23 de martori.

Arată că nu există nici un fel de indicii că inculpatul ar încerca să influențeze buna desfășurare a procesului penal și nici să se sustragă.

Concluzionând în raport de toate considerente invocate solicită admiterea prezentei contestații, cu consecința de a nu se mai dispune prelungirea măsurii controlului judiciar.

Apărătorul contestatorului inculpat M. M., arata că a formulat împotriva încheierii de ședință 23.12.2014 pronunțată de Tribunalul București secția I penală în dosarul nr._, prin care s-a dispus respingerea cererii de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu.

Solicită a se avea în vedere că inculpatul, clientul său se află în stare de arest preventiv de 15 luni, astfel că în opinia apărării s-au depășit limitele rezonabile ale duratei arestării preventive.

Arata că inculpatul are situația cea mai ușoară din dosar fiind trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de șantaj, constând în aceea că în perioada iulie-august 2012 ar fi asistat la anumite plăți făcute de partea vătămată către inculpatul SIMHON EFRAIM ATZMON și cunoștea că aceste plăți nu sunt datorate or pentru o infracțiune similară coinculpatul Z. B. este cercetat și judecat sub puterea măsurii preventive a controlului judiciar.

În ceea ce privește susținerea că inculpatul s-ar afla în stare de recidivă post condamnatorie nu există, arată că menționarea acelui act material de șantaj în august 2013 nu este reală, mai mult hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost rămas definitivă în februarie 2013. Menționează că activitatea infracțională a clientului său se limitează la perioada iulie-august 2012 și numai în raport de partea vătămată Mozaf Idan, astfel că nu se poate reține nicio activitate infracțională la nivelul anului 2013. Precizează că din august 2012 clientul său nu a mai avut nicio activitate infracțională în raport de coinculpatul SIMHON EFRAIM ATZMON singurul pe care-l cunoștea din acest grup infracțional.

Mai arată că motivează judecătorul fondului că ar exista o „posibilă stare de recidivă” în raport de infracțiunea de constituire a unui grup organizat or clientul său nu cunoaște pe nimeni din acest grup.

Din situația de fapt arata că nu rezultă participația inculpatului după momentul august 2013, ca atare faptele sunt concurente cu cele din acea condamnare de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Precizează că la termenul de judecată din 05 ianuarie 2014 judecătorul fondului a pus în vedere procurorului de ședință să clarifice situația privind aceasta stare de recidivă reținută în sarcina clientului său.

Apreciază că luarea față de clientul său a măsurii arestului la domiciliu apare ca fiind proporțională în raport de gravitatea faptelor, mai mult acesta are un domiciliu stabil în comuna P., ., jud. Ilfov unde locuiește împreună cu familia.

Apărătorul contestatorului inculpat M. Y. S. solicită admiterea contestației formulată împotriva încheierii de ședință 23.12.2014 pronunțată de Tribunalul București secția I penală în dosarul nr._, prin care s-a dispus respingerea cererii de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu.

Apărarea apreciază că cererea formulată în sensul de a se dispune înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu, apare ca fiind oportună în acest moment procesual, mai mult clientul său va respecta cu strictețe toate obligațiile ce i se vor impune de instanța de judecată.

Solicită a se avea în vedere că inculpatul are familie, are un copil născut în perioada în care se afla în arest preventiv.

De asemenea arată că inculpatul nu are nici un interes să se sustragă de la cercetări, nu va influența bunul mers al procesului penal, mai mult declarațiile ce urmează a fi luate în fața instanței de judecată nu au legătură cu acesta iar dacă se va impune, clientul său se va prezenta ori de câte ori instanța de judecată îi va solicita.

Un alt aspect ce trebuie a fi avut în vedere este cel cu referire la faptul că partea vătămată care-l acuză de șantaj, a făcut plângere la 1 an și jumătate de la producerea pretinselor infracțiuni. Apărarea arata că în realitate era vorba de o simplă discuție la care clientul său doar a asistat, nu este un infractor și nici inițiator de grup infracțional.

Precizează că inculpatul este grav bolnav de astm bronșic, nu este inițiatorul niciunui grup infracțional, nici nu face parte dintr-un asemenea grup, solicită a i se da posibilitatea de a se trata la domiciliu, în raport de toate aceste considerente solicită a fi admisă prezenta contestație și a se dispune înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu.

Reprezentanta Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea prezentelor contestații ca fiind nefondate și a se dispune menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică.

În ceea ce-l privește pe Z. B. în susținerea prezentei contestații apărarea a invocat numai motive de sănătate, or aceste probleme de sănătate au existat și anterior luării măsurii controlului judiciar și mai mult judecătorul instanței de fond a avut cunoștință de acestea.

Apreciază că motivele invocate nu sunt de natură a determina revocarea măsurii preventive a controlului judiciar pentru că ar contravenii prev.art.242 al.1 NC.p.p.

Referitor la contestațiile formulate de inculpații M. M. și M. Y. S. acestea nu sunt fondate iar pentru buna desfășurare a procesului penal se impune menținerea măsurii arestului preventiv, cu atât mai mult cu cât în sarcina inculpatului M. M. se reține că acesta în comiterea infracțiunilor s-a folosit de amenințare și violență.

Nici în ceea ce-l privește pe inculpatul M. Y. S. nu se impune înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu pe motivul stării de sănătate.

Contestatorul inculpat Z. B., având ultimul cuvânt, arată că a părăsit de 6 ori țara pentru tratament și a revenit de fiecare dată, mai mult fiecare plecare din țară, precum și tratamentul îl costă între 6.000 și 8.000 euro. Arata că este grav bolnav de inimă, suferă de o afecțiune ereditară, solicită să i se permită să-și plece din țară pentru a urma tratamentul și pentru a se verifica situația medicală. Precizează se află pentru prima dată în situația de față.

Contestatorul inculpat M. M., având ultimul cuvânt, regretă că se află în arest, arata că are familie, 2 copii minori, soția nu lucrează și îi are în grijă și pe părinții săi bătrâni și bolnavi.

Contestatorul inculpat M. Y. S. având ultimul cuvânt, este de acord cu cele susținute de avocatul său, solicită să i se înlocuiască măsura arestului preventiv, are familie, este căsătorit cu o persoană de naționalitate română, are un copil mic, are un domiciliu stabil în România în localitatea M., jud.Ilfov. Precizează că este suferind, este dus la Spitalul penitenciar Colibași și îi este frică să nu se îmbolnăvească mai rău, solicită să i se dea șansa de a se trata prin plasarea sa în arest la domiciliu.

CURTEA,

Asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin încheierea de ședință din 23.12.2014,pronunțată în dosarul nr._, Tribunalul București – Secția I Penală, în baza art. 362 cu referire la art. 208 C.pr.pen. a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților SIMHON EFRAIM ATZMON, Kastro Charli, M. Y. S., Erlich Nehemia și M. M..

A menținut starea de arest a inculpaților SIMHON EFRAIM ATZMON(fiul lui Yizhac și A., născut la data de 25.04.1966 în Israel, arestat în baza MAP nr. 42/UP/09.10.2013 emis de Curtea de Apel București Secția a II-a Penală în dosarul nr._ (3326/2013), Kastro Charli ( fiul lui Baruh și Shoshana, născut la data de 17.12.1965 în Israel, arestat în baza MAP nr. 43/UP/09.10.2013 emis de Curtea de Apel București Secția a II-a Penală în dosarul nr._ (3326/2013), M. Y. S.( fiul lui R. și D., născut la data de 05.08.1963 în Israel, arestat în baza MAP nr. 44/UP/09.10.2013 emis de Curtea de Apel București Secția a II-a Penală în dosarul nr._ (3326/2013), Erlich Nehemia(fiul lui Wolf și Sulamit, născut la data de 15.10.1965 în Israel, arestat în baza MAP nr. 46/UP/09.10.2013 emis de Curtea de Apel București Secția a II-a Penală în dosarul nr._ (3326/2013) și M. M.(fiul lui C. și E., născut la data de 11.05.1972 în București, arestat în baza MAP nr. 45/UP/09.10.2013 emis de Curtea de Apel București Secția a II-a Penală în dosarul nr._ (3326/2013).

A respins, ca neîntemeiate, cererile formulate de inculpați de înlocuire a măsurii arestării preventive.

În baza art. 362 cu referire la art. 208 C.pr.pen. a constatat legalitatea și temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar luată față inculpatul Z. B.(fiul lui Eliahu și Tova născut la data de 09.11.1951 în Rehovot, Israel, cu reședința în București, .. 39, sector 5, CNP_, posesor pașaport nr._, permis de ședere temporară Roo288761/15.10.2012).

A menținut măsura controlului judiciar față de inculpatul Z. B..

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr.137D/P/2014 din 01.04.2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaților Simhon Efraim Atzmon, Kastro Charli, M. Y. S., Erlich Nehemia și M. M., reținându-se, în sarcina acestora, următoarele:

I. Inculpatul Kastro Charli, în cursul anului 2012, împreună cu Simhon Efraim Atzmon, a inițiat și constituit un grup infracțional organizat, la care au aderat și pe care l-au sprijinit, prin contribuții permanente sau periodice, inculpa’ii Erlich Nehemia, P. F. C., M. M., M. Y. S., Z. B. și O. A., în vederea comiterii unor infracțiuni grave și în scopul obținerii de beneficii patrimoniale.

Inculpatului Kastro Charli, în noaptea de 03/04.06.2013, împreună cu Simhon Efraim Atzmon și inculpatul Erlich Nehemia și beneficiind de sprijinul inculpatei O. A. și a unei persoane identificate ca fiind Castro Eliran Z., au lipsit de libertate partea civilă Mikael Harfi, pe care au răpit-o prin amenințare cu o armă și au ținut-o, împotriva voinței sale, în apartamentul din complexul rezidențial Ibiza Sol pe parcursul întregii nopți, solicitându-i totodată, în schimbul eliberării, efectuarea unei plăți de 2.000.000 de euro.

Inculpatului Kastro Charli, în dimineața zilei de 04.06.2013, împreună cu Simhon Efraim Atzmon au obligat-o pe partea civilă Harfi Mikael să-i însoțească la cabinetul avocațial deținut de inculpata O. A., unde, sub imperiul constrângerii exercitate pe parcursul întregii nopți precedente, prin lipsirea de libertate și amenințarea cu arme și cu fapte grave la adresa sa și a familiei sale, au obligat-o să semneze un contract de prestări servicii în valoare de 900.000 de euro și să le remită, în temeiul acestuia, suma de 93.000 de euro, bani care au fost virați în contul său în cursul dimineții respective.

Inculpatul Kastro Charli, în dimineața de 04.06.2013 a semnat, în calitate de prestator, un contract fictiv de prestări servicii cu . SRL, reprezentată de partea civilă Mikael Harfi și, cunoscând că întregul conținut al convenției, inclusiv data acesteia, sunt nereale, l-a folosit în mod repetat, în scopul determinării părții civile să efectueze plata și obținerii, în acest mod, a unui folos material injust de către pretinsul creditor.

Cu privire la inculpatul Kastro Charli s-au mai reținut următoarele:

- începând cu luna iunie 2013, împreună cu Simhon Efraim Atzmon, a continuat să exercite presiuni și amenințări cu moartea asupra părții civile Mikael Harfi, invocând contractul fictiv pe care cel din urmă a fost obligat să-l semneze sub imperiul constrângerii, în scopul de a-l determina să le remită sumele de bani pretins datorate în baza convenției;

- la data de 01.08.2013, împreună cu inculpatul P. F. C. s-a deplasat la cabinetul medical deținut de partea civilă Renert Gad Ofir și sub pretextul că sunt rude ale unei foste paciente a acestuia, decedată între timp, l-a amenințat cu moartea, pentru a-l determina să îi remită o sumă de bani;

- începând cu luna iulie 2013, împreună cu Simhon Efraim Atzmon, a continuat să exercite acte de violență fizică și amenințări cu moartea asupra părții civile Iosi Sered și i-a pretins acesteia suma de încă 50.000 de lei, din care i-au fost remiși aproximativ 30.000 lei.

Inculpatul Kastro Charli, în cursul lunii mai 2013, împreună cu Simhon Efraim Atzmon, invocând o pretinsă datorie a părții civile Iosi Sered către martorul Teashala Bitau D., a constrâns partea civilă, prin acte de violență fizică și amenințări grave, să-i remită suma de aproximativ 22.200 lei, bani de care partea civilă a fost deposedată în ziua în care a avut loc acțiunea de amenințare și în ziua următoare.

II. Cu privire la inculpatul Simhon Efraim Atzmon, s-au reținut următoarele:

În cursul anului 2012, împreună cu Kastro Charli, a inițiat și constituit un grup infracțional organizat, la care au aderat și pe care l-au sprijinit, prin contribuții permanente sau periodice, inculpații Erlich Nehemia, P. F. C., M. M., M. Y. S., SIMHON D.-E., Z. B. și O. A., în vederea comiterii unor infracțiuni grave și în scopul obținerii de beneficii patrimoniale.

Inculpatul Simhon Efraim Atzmon, în noaptea de 03/04.06.2013, împreună cu Kastro Charli și inculpatul Erlich Nehemia și beneficiind de sprijinul inculpatei O. A. și a unei persoane identificate ca fiind Castro Eliran Z., au lipsit de libertate pe partea civilă Mikael Harfi, pe care au răpit-o prin amenințare cu o armă și au ținut-o, împotriva voinței sale, în apartamentul din complexul rezidențial Ibiza Sol pe parcursul întregii nopți, solicitându-i totodată, în schimbul eliberării, efectuarea unei plăți de 2.000.000 de euro.

Inculpatul Simhon Efraim Atzmon, în dimineața zilei de 04.06.2013, împreună cu Kastro Charli au obligat-o pe partea civilă Harfi Mikael să-i însoțească la cabinetul avocațial deținut de inculpata O. A., unde, sub imperiul constrângerii exercitate pe parcursul întregii nopți precedente, prin lipsirea de libertate și amenințarea cu arme și cu fapte grave la adresa sa și a familiei sale, au obligat-o să semneze un contract de prestări servicii în valoare de 900.000 de euro și să le remită, în temeiul acestuia, suma de 93.000 de euro, bani care au fost virați în contul inculpatului Kastro Charli în cursul dimineții respective.

Cu privire la inculpatul Simhon Efraim Atzmon s-au mai reținut următoarele:

- în noaptea de 03/04.06.2013, împreună cu inculpatul Kastro Charli și inculpata O. A. au conceput un contract fictiv de prestări servicii, pe care în dimineața zilei de 04.06.2013 partea civilă Mikael Harfi, reprezentant al . SRL a fost obligată să-l semneze prin constrângere, în vederea folosirii ulterioare a actului drept temei al pretinderii unor sume de bani;

- la data de 02.04.2013, împreună cu inculpatul Erlich Nehemia și inculpata O. A. au conceput un contract fictiv de împrumut, pe care părțile civile Cornblum S. și Cornblum Menahem au fost obligate să-l semneze prin amenințare cu formularea, împotriva lor, a unor acuzații penale nereale, în vederea folosirii ulterioare a actului drept temei al pretinderii sumei de 135.000 de euro și obținerii, în acest mod, a unui folos material injust de către pretinsul creditor;

- în cursul lunii februarie 2012, acționând la cererea inculpatului Morad I. și invocând o pretinsă datorie a părții civile Renert Gad Ofir către acesta din urmă, a constrâns partea civilă, prin amenințări grave la adresa sa și a familiei, să-i remită suma de 40.000 euro, bani de care partea civilă a fost deposedată în ziua în care a avut loc acțiunea de amenințare;

- în cursul lunii iulie 2012, acționând la cererea inculpatului Uri Hai și invocând o pretinsă datorie a părții civile Mozafi D. către acesta din urmă, beneficiind de sprijinul inculpatului P. C. și a inculpatului Z. B., a constrâns pe partea civilă, prin amenințări grave la adresa sa și a familiei, să-i remită un ceas din aur și un autoturism marca Nissan Murano, bunuri de care partea civilă a fost deposedată prin intermediul inculpatului P. C.;

- în cursul lunii mai 2013, împreună cu inculpatul Kastro Charli, invocând o pretinsă datorie a părții civile Iosi Sered către martorul Teashala Bitau D., a constrâns partea civilă, prin acte de violență fizică și amenințări grave, să-i remită suma de aproximativ 22.200 lei, bani de care partea civilă a fost deposedată în ziua în care a avut loc acțiunea de amenințare și în ziua următoare;

- la data de 05.11.2012, acționând la cererea inculpatului Erlich Nehemia și invocând o pretinsă datorie a părții civile Cornblum Menahem către acesta din urmă, împreună cu inculpatul M. Y. S., au constrâns pe partea civilă, prin amenințare, să le remită suma de 60.000 de euro; sub imperiul constrângerii psihice, partea civilă le-a remis inculpaților, în aceeași zi, suma de 10.000 de euro, bani pe care aceasta i-a retras de la o unitate bancară, fiind însoțită de inculpatul M. Y. S., diferența de 50.000 de euro fiind remisă inculpaților în ziua de 07.11.2012;

- în cursul lunii martie 2012, împreună cu inculpatul M. Y. S., a continuat să exercite presiuni și amenințări cu moartea asupra părții civile Renert Gad Ofir, invocând aceeași pretinsă datorie către inculpatul Morad I., și a constrâns astfel partea civilă să-i remită suma de încă 40.000 euro;

- în perioada iulie-august 2012, împreună cu inculpatul M. M., a continuat să exercite presiuni și amenințări cu moartea asupra părții civile Mozafi D. și a familiei acestuia, invocând o pretinsă datorie către suspectul Uri Hai, și a constrâns astfel partea civilă să-i remită suma totală de aproximativ 61.500 euro;

- începând cu luna iulie 2013, împreună cu inculpatul Kastro Charli, a continuat să exercite acte de violență fizică și amenințări cu moartea asupra părții civile Iosi Sered și i-a pretins acesteia suma de încă 50.000 de lei, din care i-au fost remiși aproximativ 30.000 lei;

- începând cu luna iunie 2013, împreună cu inculpatul Kastro Charli, a continuat să exercite presiuni și amenințări cu moartea asupra părții civile Mikael Harfi, invocând contractul fictiv pe care cel din urmă a fost obligat să-l semneze sub imperiul constrângerii, în scopul de a-l determina să le remită sumele de bani pretins datorate în baza convenției;

- la data de 01.08.2013, aflând despre încercarea inculpatul Charli Kastro și P. F. C. de a obține o sumă de bani, prin constrângere, de la partea civilă Renert Gad Ofir, îi sprijină pe aceștia, alături de Simhon D., în hotărârea de a continua săvârșirea faptei, în scopul obținerii, în mod injust, a unui folos patrimonial;

- la data de 25.12.2012, împreună cu inculpatul M. Y. S., au continuat să exercite presiuni și amenințări asupra părții civile Cornblum Menahem, determinând-o să semneze un înscris prin care se obliga să le plătească suma de 270.000 de lei, pentru a nu fi în continuare „deranjată” de inculpat; suma de bani menționată anterior a fost remisă inculpaților în două tranșe, respectiv suma de 70.000 de lei la data de 27.12.2012 și suma de 200.000 de lei la data de 04.01.2013;

- în cursul lunii ianuarie 2013, împreună cu inculpatul M. Y. S. și Erlich Nehemia, au continuat să exercite presiuni și amenințări asupra părților civile Cornblum S. și Cornblum Menahem, invocând aceeași pretinsă datorie către inculpatul Erlich Nehemia și au constrâns părțile civile să le remită suma de încă 130.000 euro, bani ce le-au fost plătiți în două tranșe, în cursul aceleiași luni;

- în cursul lunii februarie 2013, împreună cu inculpatul M. Y. S. și o persoană neidentificată până în prezent, a amenințat părțile civile Cornblum S. și Cornblum Menahem cu formularea, împotriva lor, a unor acuzații penale nereale, constând în aceea că, la solicitarea părților civile, l-ar fi agresat fizic pe inculpatul Erlich Nehemia. Pentru a nu fi formulată o plângere penală sub acest aspect, inculpatul a pretins părților civile suma de 35.000 de euro, bani pe care i-a primit în zilele următoare;

- tot cu ocazia discuțiilor purtate în cursul lunii februarie 2013, împreună cu inculpatul M. Y. S. și o persoană neidentificată până în prezent, în baza acelorași amenințări cu formularea, împotriva lor, a unor acuzații penale nereale, inculpatul a pretins părților civile Cornblum S. și Cornblum Menahem plata sumei de încă 80.000 de euro, bani în contul cărora a fost încheiat un contract de vânzare-cumpărare având ca obiect un imobil proprietatea părții civile Cornblum S.;

- în perioada 02.04._13, împreună cu inculpatul Erlich Nehemia și O. A. au continuat să exercite presiuni și amenințări asupra părților civile Cornblum S. și Cornblum Menahem pentru a le determina să le remită sumele de bani pretins datorate în baza contractului fictiv de împrumut pe care aceștia au fost siliți să-l semneze, primind astfel suma totală de 135.000 de euro, respectiv 15.000 de euro în numerar și contravaloarea sumei de 120.000 de euro prin virament bancar.

III. Referitor la inculpatul Erlich Nehemia s-au reținut următoarele:

- în cursul lunilor mai-iunie 2013 a aderat și a sprijinit grupul infracțional organizat inițiat și constituit de Simhon Efraim Atzmon și Kastro Charli, în vederea comiterii unor infracțiuni grave și în scopul obținerii de beneficii patrimoniale;

- în noaptea de 03/04.06.2013, sub pretextul că nu are cu ce să se deplaseze la domiciliu, a atras-o pe partea civilă Harfi Mikael în complexul rezidențial Ibiza Sol din localitatea P., loc în care acesta a fost amenințat cu o armă, răpit și ținut într-un apartament aproximativ 8 ore, împotriva voinței sale, de către inculpații Kastro Charli și Simhon Efraim Atzmon;

- în cursul lunii iulie 2012 a asistat, în scop de intimidare, la momentul constrângerii părții civile Mozafi D., prin amenințări grave exercitate la adresa sa și a familiei, de către inculpatul Simhon Efraim Atzmon, în vederea determinării acestuia la plata unei pretinse datorii către un fost partener de afaceri. Cu această ocazie partea civilă a fost deposedată de un ceas din aur și un autoturism marca Nissan Murano, bunuri care i-au fost luate prin intermediul inculpatul P. C.;

- la data de 05.11.2012, invocând o pretinsă datorie a părții civile Cornblum Menahem, împreună cu inculpatul Simhon Efraim Atzmon și M. Y. S., au constrâns partea civilă, prin amenințare, să le remită suma de 60.000 de euro; sub imperiul constrângerii psihice, partea civilă le-a remis inculpaților, în aceeași zi, suma de 10.000 de euro, bani pe care aceasta i-a retras de la o unitate bancară, fiind însoțită de inculpatul M. Y. S., diferența de 50.000 de euro fiind remisă inculpaților în ziua de 07.11.2012;

- la data de 02.04.2013, a semnat, în calitate de creditor, un contract fictiv de împrumut, conceput de inculpatul O. A. cu sprijinul inculpatul Simhon Efraim Atzmon, contract pe care părțile civile Cornblum S. și Cornblum Menahem au fost obligate să-l semneze prin amenințare cu formularea, împotriva lor, a unor acuzații penale nereale, în vederea folosirii ulterioare a actului drept temei al pretinderii sumei de 135.000 de euro și obținerii, în acest mod, a unui folos material injust;

- în cursul lunii ianuarie 2013, împreună cu inculpatul M. Y. S. și Simhon Efraim Atzmon, invocând aceeași pretinsă datorie a părților civile Cornblum S. și Cornblum Menahem, au continuat să exercite presiuni și amenințări asupra acestora și le-au constrâns să le remită suma de încă 130.000 euro, bani ce le-au fost plătiți în două tranșe, în cursul aceleiași luni;

- în perioada 02.04._13, împreună cu inculpatul Simhon Efraim Atzmon și O. A. au continuat să exercite presiuni și amenințări asupra părților civile Cornblum S. și Cornblum Menahem pentru a le determina să le remită sumele de bani pretins datorate în baza contractului fictiv de împrumut pe care aceștia au fost siliți să-l semneze, primind astfel suma totală de 135.000 de euro, respectiv 15.000 de euro în numerar și contravaloarea sumei de 120.000 de euro prin virament bancar.

IV. Cu privire la inculpatul M. Y. S. s-au reținut următoarele:

- în cursul lunii martie 2012 a aderat și a sprijinit grupul infracțional organizat inițiat și constituit de Simhon Efraim Atzmon și Kastro Charli, în vederea comiterii unor infracțiuni grave și în scopul obținerii de beneficii patrimoniale;

- la data de 05.11.2012, acționând la cererea inculpatului Erlich Nehemia și invocând o pretinsă datorie a părții civile Cornblum Menahem către acesta din urmă, împreună cu inculpatul Simhon Efraim Atzmon, au constrâns partea civilă, prin amenințare, să le remită suma de 60.000 de euro; sub imperiul constrângerii psihice, partea civilă le-a remis inculpaților, în aceeași zi, suma de 10.000 de euro, bani pe care aceasta i-a retras de la o unitate bancară, fiind însoțită de inculpatul M. Y. S., diferența de 50.000 de euro fiind remisă inculpaților în ziua de 07.11.2012;

- în cursul lunii martie 2012, împreună cu inculpatul Simhon Efraim Atzmon - care invoca o pretinsă datorie a părții civile Renert Gad Ofir către un fost partener de afaceri și obținuse deja de la acesta suma de 40.000 de euro - a continuat să exercite presiuni și amenințări cu moartea asupra părții civile și au constrâns-o să le remită suma de încă 40.000 euro;

- la data de 25.12.2012, împreună cu inculpatul Simhon Efraim Atzmon, a continuat să exercite presiuni și amenințări asupra părții civile Cornblum Menahem, determinând-o să semnezeun înscris prin care se obliga să le plătească suma de 270.000 de lei, pentru a nu fi în continuare „deranjată” de inculpatul Simhon Efraim Atzmon; suma de bani menționată anterior a fost remisă inculpaților în două tranșe, respectiv suma de 70.000 de lei la data de 27.12.2012 și suma de 200.000 de lei la data de 04.01.2013;

- în cursul lunii ianuarie 2013, împreună cu inculpatul Simhon Efraim Atzmon și Erlich Nehemia, au continuat să exercite presiuni și amenințări asupra părților civile Cornblum S. și Cornblum Menahem, invocând aceeași pretinsă datorie către inculpatul Erlich Nehemia, și au constrâns astfel părțile civile să le remită suma de încă 130.000 euro, bani ce le-au fost plătiți în două tranșe, în cursul aceleiași luni;

- în cursul lunii februarie 2013, împreună cu inculpatul Simhon Efraim Atzmon și o persoană neidentificată până în prezent, au amenințat părțile civile Cornblum S. și Cornblum Menahem cu formularea, împotriva lor, a unor acuzații penale nereale, constând în aceea că, la solicitarea părților civile, inculpatul Simhon Efraim Atzmon l-ar fi agresat fizic pe inculpatul Erlich Nehemia. Pentru a nu fi formulată o plângere penală sub acest aspect, inculpații au pretins părților civile suma de 35.000 de euro, bani pe care inculpatul Simhon Efraim Atzmon i-a primit în zilele următoare;

- tot cu ocazia discuțiilor purtate în cursul lunii februarie 2013, împreună cu inculpatul Simhon Efraim Atzmon și o persoană neidentificată până în prezent, în baza acelorași amenințări cu formularea, împotriva lor, a unor acuzații penale nereale, au pretins părților civile Cornblum S. și Cornblum Menahem plata sumei de încă 80.000 de euro, bani în contul cărora a fost încheiat un contract de vânzare-cumpărare având ca obiect un imobil proprietatea părții civile Cornblum S..

V. Cu privire la inculpatul M. M. s-au reținut următoarele:

- în perioada 2012-2013, a aderat și a sprijinit grupul infracțional organizat inițiat și constituit de Simhon Efraim Atzmon și Kastro Charli, în vederea comiterii unor infracțiuni grave și în scopul obținerii de beneficii patrimoniale;

- în perioada iulie-august 2012, acționând la cererea inculpatului Simhon Efraim Atzmon, a asistat la mai multe pretinse “plăți” efectuate de partea civilă Mozafi D., primind chiar personal anumite sume de bani, deși cunoștea că victima a remis bunurile și banii sub imperiul constrângerii psihice exercitate de către inculpatul Simhon Efraim Atzmon.

S-a arătat că inculpatul M. M. figurează înscris în cazierul judiciar cu o condamnare la o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare, cu aplicarea dispozițiilor art. 86 ¹ C.p. pe un termen de încercare de 8 ani, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 189 alin. 2 C.p., condamnare dispusă prin sentința penală 1476/19.10.2011 a Judecătoriei Sector 1 București, iar prezentele fapte sunt comise înainte de împlinirea termenului de încercare și considerarea ca executată a pedepsei, astfel că, în sarcina acestuia a fost reținută aplicarea dispozițiilor art. 37 alin.1 lit. a C.p. și art. 5 N.C.P. privind recidiva postcondamnatorie. Sub acest aspect s-a făcut aplicarea dispozițiilor din vechiul cod penal, în vigoare la data când a luat naștere starea de recidivă, acestea fiind mai favorabile inculpatului.

VI. Cu privire la inculpatul Z. B. s-au reținut, în esență, următoarele:

InculpatuluiZ. B., în cursul lunii iulie 2012, a aderat și a sprijinit grupul infracțional organizat inițiat și constituit de Simhon Efraim Atzmon și Kastro Charli, în vederea comiterii unor infracțiuni grave și în scopul obținerii de beneficii patrimoniale.

De asemenea, inculpatului Z. B., în cursul lunii iulie 2012, a asistat, în scop de intimidare, la momentul constrângerii părții civile Mozafi D., prin amenințări grave exercitate la adresa sa și a familiei, de către inculpatul Simhon Efraim Atzmon, în vederea determinării acestuia la plata unei pretinse datorii către un fost partener de afaceri. Cu această ocazie partea civilă a fost deposedată de un ceas din aur și un autoturism marca Nissan Murano, bunuri care i-au fost luate prin intermediul inculpatului P. C..

Tribunalul a reținut căinculpații Simhon Efraim Atzmon, Kastro Charli, M. Y. S., M. M., Erlich Nehemia și alți inculpați au fost arestați preventiv prin încheierea din data de 09.10.2013, pentru o perioadă de 29 de zile, de la data de 09.10.2013 până la data de 06.11.2013, inclusiv, fiind emise în acest sens mandatele de arestare preventivă nr. 42, 43, 44, 45, 46, 47 și 48/UP/09.10.2013.

Prin încheierea din data de 14.10.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție au fost respinse, ca nefondate, recursurile declarate de inculpați.

Ulterior, măsura arestării preventive a fost prelungită și menținută, ultima oară prin încheierea din data de 25.11.2014, pronunțată în prezenta cauză.

S-a reținut că, potrivit art. 362 și art.208 C.pr.pen., astfel cum au fost modificate prin OUG nr.82/2014, instanța se pronunță, la cerere sau din oficiu, cu privire la luarea, înlocuirea, revocarea sau încetarea de drept a măsurilor preventive.

În cauzele în care față de inculpat s-a dispus o măsură preventivă, instanța este datoare să verifice, în cursul judecății, în ședință publică, legalitatea și temeinicia măsurii preventive, procedând potrivit dispozițiilor art. 208.

Judecătorul de cameră preliminară înaintează dosarul instanței de judecată cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea măsurii preventive.

Instanța de judecată verifică din oficiu dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea, prelungirea sau menținerea măsurii preventive, înainte de expirarea duratei acesteia, cu citarea inculpatului.

Dispozițiile art. 207 alin. (3) - (5) se aplică în mod corespunzător.

În tot cursul judecății, instanța, din oficiu, prin încheiere, verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat menținerea măsurii arestării preventive și a măsurii arestului la domiciliu dispuse față de inculpat.

În tot cursul judecății, instanța verifică prin încheiere, din oficiu, periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauțiune sau dacă au apărut temeiuri noi, care să justifice menținerea acestei măsuri. Dispozițiile art. 207 alin. (3) - (5) se aplică în mod corespunzător."

De asemenea, s-a reținut, conform art.207 C.pr.pen., astfel cum au fost modificate prin OUG nr.82/2014,că dispozițiile art. 235 alin. (4) - (6) se aplică în mod corespunzător.

Când constată că temeiurile care au determinat luarea măsurii se mențin sau există temeiuri noi care justifică o măsură preventivă, judecătorul de cameră preliminară dispune prin încheiere menținerea măsurii preventive față de inculpat.

Când constată că au încetat temeiurile care au determinat luarea sau prelungirea măsurii arestării preventive și nu există temeiuri noi care să o justifice ori în cazul în care au apărut împrejurări noi din care rezultă nelegalitatea măsurii preventive, judecătorul de cameră preliminară dispune prin încheiere revocarea acesteia și punerea în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză.

Judecătorul de cameră preliminară, în cursul procedurii de cameră preliminară, verifică, din oficiu, periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauțiune sau dacă au apărut temeiuri noi, care să justifice menținerea acestei măsuri. Dispozițiile alin. (2)-(5) se aplică în mod corespunzător.

Potrivit art.II din OUG nr.82/2014 măsura preventivă a controlului judiciar și cea a controlului judiciar pe cauțiune, aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, continuă și se mențin până la efectuarea verificării prevăzute la alin. (2).

În termen de cel mult 60 de zile de la . prezentei ordonanțe de urgență, procurorul, în cauzele aflate în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, și instanța, în cursul judecății, verifică din oficiu dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive a controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauțiune ori dacă există temeiuri noi care justifică una dintre aceste măsuri preventive, dispunând, după caz, prelungirea, menținerea sau revocarea măsurii preventive, dispozițiile art. 207, 208, 2151 și 216 din Codul de procedură penală aplicându-se în mod corespunzător.

Analizând actele și lucrările dosarului, prin raportare la dispozițiile legale menționate, s-a constatat că măsura arestării preventive a inculpaților Simhon Efraim Atzmon, Kastro Charli, M. Y. S., M. M., Erlich Nehemia este legală si temeinică, iar temeiurile avute în vedere la ultima verificare a stării de arest din data de 25.11.2014 subzistă și impun în continuare privarea inculpaților de libertate.

Astfel, din material probatoriu administrat până la acest moment procesual de organul de urmărire penală și de instanța de judecată a rezultat în continuare suspiciunea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele pentru care au fost trimiși în judecată.

S-a apreciat că prin declarațiile tuturor părților civile audiate nemijlocit de către tribunal, dar și prin declarațiile de la termenul din data de 03.11.2014 ale inculpatului Simhon Efraim Atzmon și prin cea de la termenul din 23.11.2014 a inculpatului Erlich Nehemia și declarația martorei Efraim Meirav de la termenul din data de 22.12.2014, este confirmată în continuare suspiciunea rezonabilă existentă la momentul luării măsurii arestării preventive și la momentul ultimei verificări a stării de arest.

Din declarațiile părților civile audiate pe larg de tribunal au rezultat indicii temeinice în sensul că plata sumelor de bani s-a făcut pe fondul sentimentului de teamă indus de inculpați. Tribunalul a reținut că părțile civile i-au perceput pe toți inculpații ca fiind parte a grupului care urmărea același scop, inclusiv pe inculpații Erlich Nehemia, M. Y. și M. M..

Inculpatul Simhon Efraim Atzmon a recunoscut integral acuzațiile, între care și cea de constituire a unui grup infracțional organizat, în care a arătat că au fost implicați toți ceilalți inculpați, cu excepția inculpatului M. M..

Tribunalul a reținut că date certe în sensul aderării inculpatului M. M. la grupul infracțional, despre care vorbește inculpatul Simhon Efraim Atzmon, au rezultat din notele de redare a convorbirilor telefonice și a celor efectuate în mediul ambiental, redate pe larg în cuprinsul rechizitoriului, dar și din declarația părții vătămate D. Mozafii, date în fața instanței de judecată, în care se vorbește de perceperea acestui inculpat ca parte a mecanismului infracțional care a acționat împotriva sa.

S-a apreciat că probele privind implicarea inculpatului M. M. în organizarea întâlnirii cu martorului Almagor Nimrod de la restaurantul Indian din P., expuse și ele pe larg în rechizitoriu, permit reținerea în continuare a subzistenței temeiurilor care au determinat arestarea preventivă și menținerea acestei măsuri față de inculpat.

Din declarația inculpatului Erlich Nehemia, dată la termenul de judecată din 24.11.2014, precum și din declarația scrisă depusă de acesta la dosar, au rezultat, de asemenea, elemente importante, care întemeiază suspiciunea rezonabilă a săvârșirii faptelor de către inculpați.

Existența unei constrângerii exercitate de inculpatul Simhon Efraim Atzmon asupra inculpatului Erlich Nehemia a fost verificată prin administrarea de probe, la acest moment neexistând date certe care să înlăture caracterul rezonabil al presupunerii că și inculpatul Erlich Nehemia a participat activ la săvârșirea faptelor.

De asemenea, tribunalul a reținut că din probele administrate în ambele faze ale procesului penal rezultă indicii temeinice că, deși sumele de bani și datoriile erau contestate de părțile civile, totuși inculpații au ținut ca stabilirea și plata acestora să se facă de urgență, cu excluderea posibilității unor procese civile în fața autorităților judecătorești.

Tribunalul a reținut existența de probe și indicii temeinice în sensul că multe din datoriile impuse părților civile nu au un caracter real și că acceptarea lor de părțile civile a fost determinată de un sentiment firesc de teamă generat de amenințarea explicită sau implicită cu un rău pentru părțile civile și familia acestora.

De asemenea, Tribunalul a apreciat că, convorbirile telefonice și cele înregistrate în mediul ambiental impun concluzia existenței de indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au obținut bani și bunuri de la părțile civile prin folosirea de amenințări și intimidări.

Stabilirea temeiniciei acuzațiilor și lămurirea încadrării juridice a faptelor fiecărui inculpat, inclusiv sub aspectul participației penale (autor, instigator sau complice) nu s-a putut face la acel moment procesual, întrucât cele mai multe probe nu au fost încă administrate, însă existența probelor din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele nu a putut fi pusă la îndoială în acel stadiu al judecății.

Tribunalul a apreciat că se mențin și cerințele prev. de art. 223 și urm. C.pr.pen. cu referire la art.202 alin.3 C.pr.pen., întrucât inculpații au fost trimiși în judecată pentru infracțiuni de șantaj, tâlhărie, lipsire de libertate în mod ilegal și constituire a unui grup infracțional organizat, pedepsite cu închisoare de 5 ani sau mai mare, iar pe baza evaluării gravității faptelor, a modului și a circumstanțelor de comitere a acestora, s-a constatat că privarea acestora de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, constând într-un sentiment firesc de nesiguranță indus cetățenilor, măsura fiind proporțională cu gravitatea faptelor și necesară pentru realizarea scopului urmărit.

La aprecierea acestor cerințe, tribunalul a avut în vedere următoarele împrejurări, care au rezultat din probele aflate la dosar: amploarea activității infracționale a inculpaților și forma continuată în care au fost săvârșite faptele; natura și gravitatea deosebită a faptelor concrete imputate; atitudinea conjugată a inculpaților de intimidare a părților vătămate, fapt susținut de depunerea la dosar de părțile civile Mozafi D. și Yossi Sered și de martora Mozafi Sorela a unor cereri prin care solicită judecarea cauzei în lipsa lor, iar în cazul în care instanța apreciază necesară prezența acestora la instanță, solicită asigurarea protecției și audierea lor fără a fi prezenți în sala de judecată, întrucât au o stare de teamă; împrejurările și modalitatea în care se prefigurează că au acționat inculpații; cuantumul foarte mare al prejudiciilor cauzate și care se puteau amplifica în cazul neintervenției organelor de anchetă; perseverența, curajul și dezinvoltura, cu care se prefigurează că au acționat cei cinci inculpați, împreună cu coinculpații care au încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției, precum și cu inculpatul Z. B., trimis în judecată în prezenta cauză în stare de libertate; înmulțirea alarmantă a infracțiunilor de aceeași natură cu impact negativ asupra relațiilor sociale privind libertatea și integritatea fizică și psihică a persoanei, precum și a relațiilor patrimoniale; caracterul organizat și de durată al faptelor comise; angrenarea unui număr tot mai mare de persoane constituite în grupuri organizate, care au ca scop comiterea unor fapte similare cu cele deduse judecății. S-a apreciat că toate acestea impun cu necesitate intensificarea eforturilor de reprimare a acestui tip de infracțiuni atât pentru conservarea ordinii publice și pentru întărirea sentimentului de securitate și a celui de încredere în organele abilitate cu cercetarea și combaterea acestor fapte, dar și pentru descurajarea persoanelor tentate să comită astfel de fapte.

Indiciile temeinice că inculpații au acționat împreună cu alte persoane o perioadă mare de timp, în vederea obținerii de venituri ilicite însemnate cu consecința prejudicierii grave a relațiilor patrimoniale, folosirea de mijloace frauduloase și violente pentru comiterea faptelor au justificat presupunerea rezonabilă că lăsarea in libertate a celor cinci inculpați prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, chiar dacă inculpații au petrecut o perioadă în arest preventiv.

Tribunalul a reținut că pericolul concret pentru ordinea publică rezultă și din faptul că se pare că inculpații arestați au indus un sentiment acut de teamă care a determinat pe unele părți vătămate la recunoașterea unor datori deosebit de mari și la plata unor sume importante de bani în contul acestor datorii fictive.

În ceea ce privește durata rezonabilă a măsurii arestării preventive a inculpaților, tribunalul a considerat că în raport complexitatea deosebită a cauzei dată de numărul mare de fapte, de inculpați, părții vătămate și martori, de acte de procedură care au fost și urmează a fi efectuate, de lipsa unor perioade de inactivitate pe parcursul procedurilor judiciare, nu s-a depășit un termen rezonabil.

Mai mult, tribunalul a reținut că pentru lămurirea situației inculpaților s-au fixat termene scurte de judecată, în consens cu dispozițiile art.355 C.pr.pen., iar audierile inculpaților și părților civile au fost ample și îngreunate de faptul că cinci dintre cei șase inculpați și părțile civile audiate sunt vorbitori de limbă ebraică și franceză.

Cu privire la durata rezonabilă a măsurii arestării preventive, tribunalul a mai reținut că trebuie avute în vedere gravitatea faptelor concrete imputate unei persoane, riscul ca persoana să reia activitatea infracțională sau să altereze mijloacele de probă, demersul susținut pentru administrarea cu rapiditate a probelor, în condițiile în care există și alte cauze pe rolul instanței ce reclamă un timp însemnat pentru îndeplinirea actelor de procedură și desfășurarea lor cu celeritate.

Or, de la începerea cercetării judecătorești în luna septembrie 2014, au fost audiate toate părțile civile, inculpații Simhon Efraim Atzmon (la trei termene), M. Y. S. (la două termene), Z. B., M. M. și parțial inculpatul Erlich Nehemia, precum și martora Efraim Meirav.

Tribunalul a reținut că, deși, la data din 15.10.2014, s-a fixat termen începând ora 09.30 pentru continuarea audierilor, inculpații Simhon Efraim Atzmon, Erlich Nehemia și Kastro Charli au refuzat să dea declarații, în condițiile în care anterior au arătat că doresc să fie audiați, iar cauza de față a fost singura programată la acea dată pentru verificarea cât mai rapidă a temeiniciei acuzațiilor.

Prin urmare, s-a apreciat că timpul scurs de la arestarea inculpaților de aproape 1 an, 2 luni și circa două săptămâni nu este dincolo de termenul rezonabil impus de jurisprudența CEDO în cauză, precum cea dedusă judecății.

Referitor la inculpații Kastro Charli, Simhon Efraim Atzmon și Erlich Nehemia, tribunalul a mai reținut că, pe lângă acuzația de constituire a unui grup infracțional organizat, acestora li se impută, între altele, că, beneficiind de sprijinul inculpatei O. A. și a numitului Castro Eliran Z., au lipsit de libertate partea civilă Mikael Harfi, pe care au răpit-o prin amenințare cu o armă și au ținut-o, împotriva voinței sale, în apartamentul din complexul rezidențial Ibiza Sol pe parcursul întregii nopți, solicitându-i totodată, în schimbul eliberării, efectuarea unei plăți de 2.000.000 de euro. De asemenea, li se impută că au obligat pe partea civilă Harfi Mikael să meargă la cabinetul avocațial deținut de inculpata O. A., unde, sub imperiul constrângerii exercitate pe parcursul întregii nopți precedente, prin lipsirea de libertate și amenințarea cu arme și cu fapte grave la adresa sa și a familiei sale, au obligat-o să semneze un contract de prestări servicii în valoare de 900.000 de euro și să le remită, în temeiul acestuia, suma de 93.000 de euro, bani care au fost virați în contul său în cursul dimineții respective.

Or, s-a apreciat că asemenea fapte, cu privire la care există probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că au fost săvârșite, sunt de natură a legitima menținerea stării de arest a celor trei inculpați ca singura în măsură să asigure o desfășurare normală a procesului penal, fără vreo posibilitate din partea inculpaților de a influența martorii sau pe inculpații care au încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției sau de a face presiuni asupra persoanelor vătămate.

Tribunalul a considerat că ar fi mai mult decât inoportun și în măsură să afecteze grav sentimentul de securitate al persoanelor de pe teritoriul țării ca cei trei inculpați, care au acționat după un plan bine pus la punct, prin amenințarea directă cu un pistol și prin amenințări cu moartea sau vătămarea gravă a persoanei vătămate Mikael Harfi și a membrilor familiei sale, să fie cercetați în stare de libertate sau chiar în stare de arest la domiciliu după o perioadă relativ scurtă de arest preventiv.

S-a mai apreciat că faptul că există probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații Kastro Charli, Simhon Efraim Atzmon și Erlich Nehemia au urmărit obținerea de foloase frauduloase însemnate prin amenințări cu moartea sau vătămarea gravă a persoanelor vătămate sau a membrilor familiilor acestora relevă necesitatea ca aceștia să fie judecați în continuare în stare arest preventiv.

În ceea ce privește pe inculpatul M. Y. S., tribunalul a reținut că există probe certe din care rezultă presupunerea rezonabilă că, după ce a aderat și a sprijinit grupul infracțional organizat inițiat și constituit de Simhon Efraim Atzmon și Kastro Charli, împreună cu Erlich Nehemia, a constrâns părțile civile Cornblum Menahem și Cornblum S., prin amenințarea cu fapte grave, să le remită suma de 225.000 euro și 270.000 lei și să încheie un contract de vânzare cumpărare a unui imobil în contul unei datorii fictive de 80.000 euro.

De asemenea, din probele administrate în cursul urmăririi penale și prezentate pe larg în rechizitoriu, a rezultat presupunerea rezonabilă că inculpatul M. Y. S., împreună cu inculpatul Simhon Efraim Atzmon, care invoca o pretinsă datorie a părții civile Renert Gad Ofir către un fost partener de afaceri, a continuat să exercite presiuni și amenințări cu moartea asupra părții civile, care a fost constrânsă să le remită suma de încă 40.000 euro.

În raport de prejudiciile însemnate cauzate persoanelor vătămate și de mijloacele și amenințările folosite, tribunalul a considerat că singura măsură rezonabilă și proporțională, de natură a asigura buna desfășurare a procesului penal, prevenirea alterării mijloacelor de probă, precum și sentimentul de securitate al persoanelor vătămate, martorilor și al cetățenilor, este măsura arestării preventive a inculpatului M. Y. S., care prezintă un risc însemnat de reluare a activității infracționale și de alterare a mijloacelor de probă.

Cu privire la M. M., tribunalul a reținut că îi sunt imputate fapte grave cu privire la care există probe ce întemeiază presupunerea rezonabilă că au fost săvârșite de acest inculpat.

Astfel, pe lângă acuzația de aderare și sprijinire a grupului infracțional organizat inițiat și constituit de Simhon Efraim Atzmon și Kastro Charli, inculpatul M. M. a fost trimis în judecată pentru că, la cererea celui dintâi, a asistat la mai multe pretinse “plăți” efectuate de partea civilă Mozafi D., primind chiar personal anumite sume de bani, deși cunoștea că victima a remis bunurile și banii sub imperiul constrângerii psihice exercitate de către inculpatul Simhon Efraim Atzmon.

Tribunalul a reținut că, din notele de redare a convorbirilor înregistrate în mediul ambiental, rezultă indicii temeinice în sensul că inculpatul M. M. a jucat rolul de om de intervenție, prin prezentarea către persoana vătămată a faptului că este judecat pentru fapte grave aflate pe rolul instanțelor și care au fost mediatizate de mijloacele de comunicare în masă, precum și a necesității plății sumelor de bani pretinse de inculpatul Simhon Efraim Atzmon.

În contextul în care inculpatul M. M. pare a fi recidivist postcondamnatoriu, cel puțin în raport de infracțiunea de aderare la un grup infracțional organizat (grup destructurat în octombrie 2013), fiind condamnat anterior la o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 189 alin. 2 C.pen. anterior, este evident că lăsarea în libertate a acestuia prezintă un risc major și încă actual pentru ordinea publică, pentru buna desfășurare a procesului penal, precum și pentru integritatea declarațiilor viitoare ale martorilor și persoanei vătămate și pentru securitatea acestora.

Riscul lăsării în libertate a rezultat din următoarele afirmații ale inculpatului M. M. făcute în prezența părții civile Mozafi D. și a soției acestuia Mozafi Sorela (înregistrarea ambientală din data de 01.08.2012 depusă la dosar): Singurul care poate să rezolve problema asta, sunt doar eu. Ai înțeles? Sunt singurul care poate să rezolve problema asta. Crede-mă! Nimeni în Bucureștiul ăsta n-are cum să se bage pentru că eu iau cuțitul, îl bag într-un ochi și îi mănânc toată familia lu’ ăla care încearcă să intervină în business-ul, care nu este business-ul meu, este business-ul lu’ Haim, da’ Haim este prietenul meu, n-are voie nimeni să intervină. Poate să fie oricine….. Problema știi de ce? Că io îl ajut pe Haim până la, până la ultima picătură de sânge îl ajut pă Haim. Pentru că dacă intervine F., F. îmi dă banii meide o sută de ori, îi arăt eu cine, merg prin tribunal (neinteligibil) că eu nu am ce sa pierd….Intelegi? Cineva...că bine...ca de ce F.? Pentru că F. a intervenit la combinația asta, F. face plata. Înțelegi? Io îți garantez că face plata. C. ca dacă merg io la pușcărie raman fratii mei, am (neinteligibil). Înțelegi? Am 30, 40 de fini. Are cine să-și facă, să-mi facă meseria. Înțelegi? Cineva trebuie să facă plata. Mie dacă nu-mi plătește D., hai să-ti explic io și i-am explicat.

În ceea ce privește susținerile inculpatului, că nu a făcut aceste afirmații în prezența părții vătămate Mozafi D. și a martorei Mozafi Sorela, tribunalul nu le-a putut lua în considerare, câtă vreme afirmațiile de mai sus au fost înregistrate în mediul ambiental chiar de către soții Mozafi și se află.

În ceea ce privește circumstanțele de ordin personal ale inculpaților, constând în starea de sănătate, situația personală și familială, lipsa antecedentelor penale, perioada petrecută în stare de arest etc., tribunalul a considerat că, de principiu, ele trebuie avute în vedere cu ocazia soluționării cauzei pe fond, întrucât, la acest moment procesual, aceste circumstanțe nu sunt de natură a justifica aprecierea rezonabilă în sensul că nu se impune menținerea arestării preventive, fiind destul de probabil ca, în cazul lăsării lor în libertate sau chiar și în arestat la domiciliu, aceștia să își reia activitatea infracțională sau să încerce zădărnicirea aflării adevărului prin influențarea declarațiilor martorilor.

Tribunalul a mai reținut că menținerea inculpaților în stare de arest nu reprezintă o încălcare a dreptului acestora la un proces echitabil și nici o răsturnare a prezumției de nevinovăție, probele avute în vedere la luarea sau menținerea unei măsuri preventive netrebuind să aibă greutatea celor care stau la baza unei hotărâri de condamnare.

În consecință, în baza art. 362 cu referire la art. 208 C.pr.pen., tribunalul a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților Simhon Efraim Atzmon, Kastro Charli, M. Y. S., Erlich Nehemia și M. M.. Totodată, s-a menținut starea de arest a inculpaților.

Astfel, întrucât temeiurile care au justificat arestarea preventivă subzistă și la acest moment, s-au respins, ca neîntemeiate, cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive formulate de inculpați cu o măsură preventivă mai puțin severă.

Faptul că au trecut circa două săptămâni de la soluționarea contestațiilor formulate de inculpați împotriva încheierii din data de 25.11.2014 de menținere a măsurii arestării preventive a susținut aprecierea tribunalului că temeiurile avute în vedere la menținerea stării de arest subzistă și la acest moment procesual.

Cu privire la inculpatul Z. B., tribunalul a reținut că, prin actul de trimitere în judecată, se reține, în esență, că inculpatulZ. B., în cursul lunii iulie 2012, a aderat și a sprijinit grupul infracțional organizat inițiat și constituit de SIMHON EFRAIM ATZMON și KASTRO CHARLI, în vederea comiterii unor infracțiuni grave și în scopul obținerii de beneficii patrimoniale. De asemenea, inculpatului Z. B., în cursul lunii iulie 2012, a asistat, în scop de intimidare, la momentul constrângerii părții civile Mozafi D., prin amenințări grave exercitate la adresa sa și a familiei, de către inculpatul Simhon Efraim Atzmon, în vederea determinării acestuia la plata unei pretinse datorii către un fost partener de afaceri. Cu această ocazie partea civilă a fost deposedată de un ceas din aur și un autoturism marca Nissan Murano, bunuri care i-au fost luate prin intermediul inculpatului P. C..

Prin încheierea din data de 04.04.2014, pronunțată în cauza de față, în baza art.348 alin.1 cu referire la art.202 alin.1 și alin.3 lit.b C.pr.pen., art.211 și urm. C.pr.pen., s-a luat față de inculpatul Z. B. măsura preventivă a controlului judiciar.

În baza art.215 alin 1 lit. a-c și alin.2 lit.a, d, f, j C.pr.pen., s-a dispus ca, pe durata măsurii preventive a controlului judiciar, inculpatul Z. B. să respecte următoarele obligații:

• să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;
• să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței;
• să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat.
• să nu depășească limita teritorială a României, decât cu încuviințarea prealabilă a instanței;
• să nu se apropie de ceilalți inculpați, de martori, părți vătămate și părți civile, și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect, pe nicio cale;
• să comunice periodic informații relevante despre mijloacele sale de existență;
• să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.

Prin încheierea din data de 10.07.2014, în baza art. 362 cu referire la art. 208 C.pr.pen., s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar luată față inculpatul Z. B. și s-au menținut față de acesta toate obligațiile impuse prin încheierea din data de 04.04.2014, pronunțată în procedura de cameră preliminară.

Judecătorul a reținut că din materialul probatoriu administrat în cauză, între care declarațiile părții vătămate D. Mozafi, inclusiv cea dată în cursul judecății, declarațiile martorei martora Mozafi Sorela M., soția părții vătămate, declarația martorei Merav Efraim, fiica părții vătămate, declarația martorilor F. T., Shemesh Shlomo, B. F. I., B. I. (N. C.), declarația suspectului Uri Hai, declarațiile inculpatului P. F. C., ultimele două declarații ale inculpatului Simhon Efraim Atzmon date în cursul judecății, rezultă că se menține caracterul rezonabil al presupunerii că inculpatul Z. B. a săvârșit faptele pentru care a fost trimis în judecată.

De asemenea, tribunalul a apreciat că în cazul inculpatului Z. B. sunt îndeplinite în continuare condițiile prev. de art. 202 al. 1, 3 și alin.4 lit.b C.pr.pen. cu referire la art.211 și urm. C.pr.pen., întrucât este în interesul procesului penal ca inculpatul să fie la dispoziția organelor judiciare și procedura judiciară să se desfășoare cu celeritate.

Tribunalul a considerat că măsura preventivă a controlului judiciar este proporțională cu gravitatea faptelor imputate, nu a depășit o durată rezonabilă și este încă necesară pentru buna desfășurare a procesului penal.

S-a mai apreciat că, faptul că inculpatul Z. B. are numeroase probleme de sănătatea, nu este de natură a impune revocarea măsurii controlului judiciar, întrucât s-ar prejudicia în mod serios buna desfășurare a procesului penal.

Tribunalul a reținut că revocarea măsurii preventive ar permite inculpatului Z. B. să ia legătura cu martorii din cauză, în special cu cei din Israel și să altereze sau să îngreuneze aflarea adevărului în cauză.

Prin urmare, s-a apreciat că menținerea unui echilibru firesc între interesele justiției și cele ale inculpatului Z. B. implică în mod necesar menținerea unui control minim asupra conduitei acestuia, control ce nu va prejudicia în niciun fel starea de sănătate a inculpatului, care a primit de mai multe ori din partea instanței încuviințarea de a se deplasa în Israel pentru a se îngrijii de propria sănătate în modul pe care acesta l-a considerat cel mai potrivit.

Împotriva acestei soluții au formulat contestații inculpații Zodak B., M. M. și M. Y. S..

Contestatorul inculpat Z. B., prin apărătorul său, a solicitat admiterea contestației formulate, arătând că la momentul la care Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la faptul măsura preventivă a controlului judiciar trebuie supusă controlului periodic al magistratului s-a confirmat teza referitoare la necesitatea controlului periodic al acestei măsuri din punctul de vedere al oportunității dar și al scopului măsurilor preventive astfel cum sunt reglementate în codul de procedură penală.

În ceea ce privește menținerea măsurii preventive a controlului judiciar pe motiv că este necesar ca el să se afle la dispoziția organelor judiciare, inculpatul a apreciat că motivul nu poate fi primit deoarece clientul său se află sub puterea acestei măsuri preventive de peste 14 luni.

Mai mult, inculpatul a arătat că pe perioada de timp la care a făcut referire i s-a permis de mai multe ori de către organul de urmărire penală, de judecătorul de cameră preliminară și de judecătorului fondului să meargă în străinătate pentru tratament, acesta respectând întocmai obligațiile impuse de instanță.

Astfel, a apreciat că în prezent nu mai subzistă temeiurile ce au fost avute în vedere de instanță în momentul în care judecătorul fondului a menținut măsura controlului judiciar, considerând, totodată, că nu există nici un fel de indicii că el ar încerca să influențeze buna desfășurare a procesului penal și nici să se sustragă.

Inculpatul a mai solicitat a se avea în vedere că a avut o poziție procesuală ireproșabilă, care derivă din respectarea riguroasă a obligațiilor și disciplinei impusă de procesul penal.

De asemenea, inculpatul a făcut precizarea că nu și-a exercitat în mod abuziv drepturile procesuale.

În subsidiar, inculpatul a arătat că este o persoană în vârstă, suferind de afecțiuni grave, cronice care pentru a se trata la medicul curant din Israel, care îi cunoaște istoricul medical, este nevoit să formuleze cerere la instanță pentru a i se aproba să părăsească țara, or toate aceste formalități nu fac altceva de cât să-i deterioreze mai mult starea de sănătate.

Contestatorul inculpat M. M., prin apărătorul său, a arătat că a formulat contestație împotriva încheierii de ședință pronunțată de instanța de fond, prin care s-a dispus respingerea cererii de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu, precizând că se află în stare de arest preventiv de 15 luni, astfel că s-au depășit limitele rezonabile ale duratei arestării preventive.

Inculpatul a mai arătat că are situația cea mai ușoară din dosar fiind trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de șantaj, constând în aceea că în perioada iulie-august 2012 ar fi asistat la anumite plăți făcute de partea vătămată către inculpatul SIMHON EFRAIM ATZMON și cunoștea că aceste plăți nu sunt datorate or pentru o infracțiune similară coinculpatul Z. B. este cercetat și judecat sub puterea măsurii preventive a controlului judiciar.

În ceea ce privește susținerea că el s-ar afla în stare de recidivă post condamnatorie, inculpatul a arătat că aceasta nu există și a arătat că menționarea acelui act material de șantaj în august 2013 nu este reală, mai mult hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost rămas definitivă în februarie 2013. A mai precizat că se limitează la perioada iulie-august 2012 și numai în raport de partea vătămată Mozaf Idan, astfel că nu se poate reține nicio activitate infracțională la nivelul anului 2013. A arătat că din august 2012 el nu a mai avut nicio activitate infracțională în raport de coinculpatul SIMHON EFRAIM ATZMON singurul pe care-l cunoștea din acest grup infracțional.

De asemenea, inculpatul a arătat că motivarea judecătorul fondului, că ar exista o „posibilă stare de recidivă” în raport de infracțiunea de constituire a unui grup organizat, nu este corectă, întrucât el nu cunoaște pe nimeni din acest grup.

Totodată, inculpatul a precizat că nu rezultă din situația de fapt participația sa după momentul august 2013, apreciind, astfel, că faptele sunt concurente cu cele din acea condamnare de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Inculpatul a mai precizat că la termenul de judecată din 05 ianuarie 2014 judecătorul fondului a pus în vedere procurorului de ședință să clarifice situația privind aceasta stare de recidivă reținută în sarcina sa.

Astfel, inculpatul a apreciat că, în ceea ce-l privește, luarea măsurii arestului la domiciliu apare ca fiind proporțională în raport de gravitatea faptelor, mai mult el are un domiciliu stabil în comuna P., ., jud.Ilfov unde locuiește împreună cu familia.

Contestatorul inculpat M. Y. S., prin apărătorul său, a solicitat admiterea contestației formulată, apreciind că cererea formulată în sensul de a se dispune înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu, apare ca fiind oportună în acest moment procesual, precizând, totodată, că va respecta cu strictețe toate obligațiile ce i se vor impune de instanța de judecată.

De asemenea inculpatul a arătat că nu are nici un interes să se sustragă de la cercetări, nu va influența bunul mers al procesului penal, mai mult declarațiile ce urmează a fi luate în fața instanței de judecată nu au legătură cu el, iar dacă se va impune, se va prezenta ori de câte ori instanța de judecată îi va solicita.

Inculpatul a mai arătat că un alt aspect ce trebuie a fi avut în vedere este cel cu referire la faptul că partea vătămată care-l acuză de șantaj, a făcut plângere la 1 an și jumătate de la producerea pretinselor infracțiuni, arătând că în realitate era vorba de o simplă discuție la care clientul său doar a asistat, nu este un infractor și nici inițiator de grup infracțional.

Totodată, inculpatul a solicitat instanței să aibă în vedere că are familie, este căsătorit cu o persoană de naționalitate română cu care are un copil născut în perioada în care se afla în arest preventiv, este grav bolnav de astm bronșic, este dus la Spitalul penitenciar Colibași și îi este frică să nu se îmbolnăvească mai rău, astfel că dorește să i se dea șansa de a se trata prin plasarea sa în arest la domiciliu, arătând, în acest sens, că are un domiciliu stabil în România în localitatea M., jud.Ilfov. De asemenea, inculpatul a precizat că nu este inițiatorul niciunui grup infracțional și nici nu face parte dintr-un asemenea grup. În raport de toate aceste considerente, inculpatul a solicitat a fi admisă prezenta contestație și a se dispune înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu.

Examinând actele dosarului și încheierea contestată prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art. 425¹ și art. 208 C.pr.pen., Curtea apreciază nefondate contestațiile formulate, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 362 alin. 2 Cod de procedură penală, în cauzele în care față de inculpat s-a dispus o măsură preventivă, instanța este datoare să verifice, în cursul judecății, în ședință publică, legalitatea și temeinicia măsurii preventive, procedând potrivit dispozițiilor art. 208.

Conform art. 208 alin. 4 din Noul Cod de procedură penală în tot cursul judecății, instanța, din oficiu, verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat menținerii măsurii arestării preventive dispuse față de inculpat.

Se mai reține că art. 242 al. 2 C.pr.pen. prevede că măsura preventivă se înlocuiește, din oficiu sau la cerere, cu o măsură preventivă mai ușoară, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia și, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului, s-a apreciat că măsura preventivă mai ușoară este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. 1 Cod procedură penală.

Analizând actele dosarului prin prisma prevederilor legale menționate se constată că în cauză există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpații Z. B., M. M. și M. Y. S. au săvârșit infracțiunile pentru care sunt judecați.

În acest sens, se reține că de la data la care s-a verificat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive și s-a dispus menținerea stării de arest a acestora nu s-au produs modificări care să aibă aptitudinea de a pune în discuție ceea ce s-a stabilit deja în mod definitiv prin încheierea din 25.11.2014, termen de la care au fost audiați inculpații Simhon Efraim Atzmon, Erlich Nehemia și martora Efraim Meirav, astfel încât Curtea apreciază că în cauză nu se impune reaprecierea subzistenței indiciilor temeinice.

De asemenea, se constată că în mod temeinic judecătorul de fond a apreciat că pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta punerea în libertate a inculpaților rezultă din chiar aptitudinea faptelor pentru care sunt cercetați de a genera o stare de neliniște în rândul societății civile, timpul scurs de la data arestării preventive nefiind apt să epuizeze ecoul negativ al faptelor dată fiind gravitatea deosebită a acestora și având în vedere criteriile indicate în textul de lege, respectiv: gravitatea faptei (acuzațiile sunt foarte grave, inculpații fiind cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de șantaj, tâlhărie, lipsire de libertate în mod ilegal și constituirea a unui grup infracțional organizat), a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia (se presupune în mod rezonabil că inculpații au săvârșit faptele de care sunt învinuiți fiind constituiți într-un grup infracțional organizat), a anturajului și a mediului din care provin, lipsa antecedentelor penale ale acestora precum și mobilul comiterii faptelor.

Astfel, în contextul în care faptele cu privire la care există presupunerea rezonabilă că inculpații le-au săvârșit sunt îndreptate contra mai multor valori sociale deosebit de importante cum ar fi viața și integritatea persoanei fizice, libertatea acesteia și patrimoniul său, infracțiuni cu un impact psihologic puternic asupra comunității, în sânul căreia se naște un sentiment puternic de oprobiu pentru adoptarea unei astfel de conduite infracționale, Curtea apreciază, în consens cu prima instanță, că scopul măsurii preventive, respectiv prezervarea ordinii publice, nu poate fi garantat decât prin privarea de libertate a acestora.

Prin urmare, temeiurile inițiale legate de necesitatea prezervării ordinii publice dată fiind gravitatea acuzațiilor aduse, dar și necesitatea de a asigura bună desfășurare a procesului penal, apar în continuare ca justificând o necesitate reală de interes public în menținerea stării de arest în pofida prezumției de nevinovăție de care se bucură inculpații.

Aspecte ce se impun a fi reevaluate la acest moment sunt reprezentate de caracterul proporțional și necesar al măsurii prin luarea în considerare a duratei de timp ce s-a scurs de la momentul luării acesteia.

În aprecierea caracterului proporțional, dar și necesar al măsurii arestării preventive, judecătorul de drepturi și libertăți va avea în vedere în principal jurisprudența CEDO în materie. Or, Conform jurisprudenței Curții, evaluarea aspectului rezonabil al unei perioade de arestare nu se poate face in abstracto. Măsura în care este rezonabil ca un acuzat să rămână în arest se evaluează în fiecare caz, potrivit caracteristicilor speciale ale acestuia. Or, în condițiile în care arestarea preventivă a inculpaților a fost dispusă de aproximativ 14 luni, în acord cu instanța de fond, Curtea apreciază că motivarea inițială nu și-a pierdut relevanța în acest interval și durata arestului preventiv nu a depășit un caracter rezonabil, avându-se în vedere complexitatea foarte mare a cauzei precum și faptul că în cauză cercetarea judecătorească se apropie de final.

În aceste condiții, circumstanțele personale ale inculpaților Z. B., M. M., M. Y. cum ar fi lipsa antecedentelor penale (cu excepția inculpatului M. M. cu privire la care urmează ca instanța de fond să stabilească dacă a săvârșit infracțiunile în stare de recidivă postcondamnatorie sau postexecutorie), vârsta acestora, situația familială sau medicală, faptul că au colaborat într-o oarecare măsură cu organele judiciare, nu sunt de natură a determina estomparea stării de pericol pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta punerea lor în libertate.

Prin urmare, raportat și la gravitatea faptelor imputate inculpaților, Curtea apreciază că o măsură alternativă – controlul judiciar sau arestul la domiciliu cu impunerea obligațiilor prevăzute de lege – nu este suficientă la acest moment procesual pentru protejarea ordinii publice și garantarea atingerii scopului măsurilor preventive prev. de art. 202 C.pr.pen. respectiv pentru a se asigura, atât prezervarea ordinii publice, cât și buna desfășurare a procesului penal.

Aceste considerente, corelate cu aspectul că arestarea preventivă a inculpaților nu a depășit o durată rezonabilă, conform exigențelor art. 5 pct. 1 litera c din CEDO, justifică, în opinia instanței menținerea temeiurilor care au determinat arestarea preventivă și pe cale de consecință și menținerea măsurii arestării preventive față de aceștia.

Față de cele reținute, constatând că încheierea contestată este legală și temeinică, Curtea, în baza art. 206 Cod de procedură penală rap. la art. 425/1 pct. 7 alin. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge ca nefondate, contestațiile formulate de inculpații Z. B., M. M. și M. Y. S., și-i va obliga pe acesta la plata sumei de 100 lei către stat, cu titlu de cheltuieli judiciare.

În baza art. 275 al. 6 C.pr.pen. retribuția cuvenită interpretului de limbă ebraică pentru un număr de 2 ore prestate va fi suportat din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondate contestațiile formulate de inculpații Z. B., M. M. și M. Y. S. împotriva încheierii din data de 22.12.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală.

Obligă pe fiecare contestator la plata sumei de câte 100 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

Retribuția cuvenită interpretului de limbă ebraică pentru un număr de 2 ore prestate va fi suportat din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 09.01.2015.

PREȘEDINTE,

C. S.

Grefier,

D. P.

Red.C.S.29.01.2015

Thred.V.D./5 ex.

T.B.S1- jud.P.F.

← Lovire sau alte violenţe (art.193 NCP). Decizia nr. 116/2015....		Verificare măsuri preventive (art.206 NCPP). Decizia nr.... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Decizia nr. 110/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice (art.336 NCP). Decizia nr. 133/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI Infracţiuni rutiere (O.U.G nr. 195/2002). Decizia nr. 61/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI Lovire sau alte violenţe (art.193 NCP). Decizia nr. 116/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI Verificare măsuri preventive (art.206 NCPP). Decizia nr. 33/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI Contestaţie împotriva hotărârii judecătorului delegat. Decizia nr. 104/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI Infracţiuni la legea privind piaţa de capital (Legea nr. 297/2004). Decizia nr. 80/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI Strămutare (art. 55 CPP ş.u./art.72 ş.u. NCPP). Sentința nr. 2/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI