Lovire sau alte violenţe (art.193 NCP). Decizia nr. 116/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 116/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 27-01-2015 în dosarul nr. 5556/299/2013

Dosar nr._

(4313/2014)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA I PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR.116

Ședința publică din data de 27.01.2015

Curtea constituită din:

Președinte:V. A. P.

Judecător: E. R. C.

Grefier:C. D. R.

Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de procuror D. F..

Pe rol se află soluționarea apelului declarat de apelantul inculpat C. M. O. și apelanții părți civile M. L. M. și M. A. D. împotriva sentinței penale nr. 249/19.03.2014 pronunțată de Judecătoria Sector 1, în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa apelantului inculpat C. M. O. reprezentat juridic de apărător ales, avocat B. B. cu împuternicire avocațială nr._/16.12.2014 depusă la dosar, lipsind apelanții părți civile M. L. M. și M. A. D., reprezentați juridic de apărător ales substituent pentru avocat C. B., cu delegație de substituire depusă la dosar, intimatele părți civile S. C. de Urgență UPU Smurd București, S. C. de Chirurgie Prof. Dr. D. T., S. C. de Urgență C., S. C. de Urgențe Oftalmologice, S. C. Sf. M. și intimata parte vătămată H. R. G.. Se prezintă martorii A. R. și I. M.. Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

În temeiul dispozițiilor art. 420 alin. 11 rap. la art. 381 alin. 1 Cod procedură penală, Curtea procedează la ascultarea martorilor A. R. și I. M., sub prestare de jurământ, declarațiile acestora fiind consemnate și atașată la dosarul cauzei.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri:

Apărătorul ales al apelantului inculpat, având cuvântul, solicită admiterea apelului și achitarea inculpatului în temeiul art.396 alin.5 rap. la art.16 lit. c Cod procedură penală, apreciind că din materialul probator nu s-a stabilit până la acest moment dacă inculpatul este cel care a săvârșit infracțiunea de vătămare corporală.

În susținere, solicită a se avea în vedere toate declarațiile martorilor atât din cursul urmării penale cât și cele date în fața instanței de judecată, martori care cunosc incidentul, toată situația de fapt, dar nu cunosc identitatea agresorului.

Relevantă este declarația martorului C. R. M., martor propus de partea vătămată M. L. M. care a susținut faptul că a fost în prezența părții vătămate tot timpul, pe parcursul altercației, a văzut incidentul, numai că nu cunoaște persoana agresorului.

În fața instanței de fond, acesta a fost audiat, a precizat că îl cunoaște pe inculpat, dar nu acesta este agresorul.

Relevante sunt și declarațiile martorilor H. E. și B. A. care atestă faptul că a existat un incident, fiind prezenți la acest incident, numai că niciunul dintre martori nu l-a văzut pe inculpat lovind părțile vătămate, ci dimpotrivă, au văzut că inculpatul a fost cel lovit de părțile vătămate.

Având în vedere că probele referitoare la vinovăție nu sunt probe certe și concrete, existând îndoieli cu privire la vinovăția inculpatului, se poate aplica principiul in dubio pro reo.

În subsidiar, solicită aplicarea disp. art.396 alin.5 Cod procedură penală rap. la art.16 lit. d Cod procedură penală, apreciind că faptele au fost săvârșite în condițiile excesului scuzabil prev. de art.26 alin.1 Cod procedură penală.

Solicită a se avea în vedere rezoluția prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 1 prin care părțile vătămate au fost scoase de sub urmărire penală pentru săvârșirea infracțiunii de loviri și alte violențe, întrucât fapta nu a prezentat gradul de pericol social al unei infracțiuni, aplicându-li-se sancțiunea cu caracter administrativ de amendă.

În mod indubitabil, s-a constatat că părțile vătămate au săvârșit o faptă împotriva inculpatului, însă nu s-a concretizat într-o infracțiune.

Având cuvântul cu privire la apelurile declarate de părțile vătămate, solicită respingerea acestora ca nefondate.

Apărătorul ales al apelantelor părți civile, având cuvântul, susține că apelurile declarate vizează două aspecte, respectiv pe latură penală greșita aplicare a legii de către instanța de fond, respectiv lex tertia, iar pe latură civilă cuantumul redus al daunelor morale și materiale acordate de instanța de fond.

În ceea ce privește latura penală a cauzei, apreciază că sentința penală atacată încalcă dispozițiile Curții Constituționale 265/2014, instanța de fond aplicând o lex tertia în încercarea de a identifica legea penală mai favorabilă.

S-a stabilit că disp. art.5 Cod penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor legii succesive în stabilirea legii penale mai favorabile.

În acest sens, în opinia sa, legea penală mai favorabilă este Noul Cod Penal, având în vedere faptul că maximul pedepsei în cazul Vechiului Cod Penal este de 5 ani închisoare, iar conform Noului Cod Penal pedeapsa este alternativă cu amendă.

Raportat la toate criteriile ce vor fi avute în vedere la stabilirea legii penale mai favorabile, apreciază că, avându-se în vedere și Decizia nr.1470/2011 a Curții Constituționale, legea penală mai favorabilă este Noul Cod Penal, urmând a se aplica dispozițiile referitoare la toate instituțiile sub acest aspect.

Cu privire la daunele morale, apreciază că instanța de fond nu a dat eficiență tuturor criteriilor de stabilire a cuantumului acestor daune.

Urmare a acelui incident în care au fost implicate părțile civile și inculpatul, acestea au suferit grave consecințe, relevante în acest sens fiind declarațiile martorilor date la acest termen de judecată.

Totodată, solicită a se avea în vedere consecințele negative psihice și fizice suferite, intensitatea cu care au fost percepute toate aceste consecințe vătămătoare și afectarea pe plan personal a situației familiale, profesionale și sociale.

Cu privire la vătămările suferite, acestea au fost constatate fără niciun dubiu prin certificatele medico-legale existente la dosar.

Mai mult, trebuie a se avea în vedere că este vorba despre o persoană înarmată cu un cuțit, . a avut loc într-un loc public, motivul agresiunii și modalitatea în care a înțeles să se apere inculpatul agresând trei bărbați nu justifică aplicarea unei pedepse sub minim și nici acordarea unor daune materiale și morale într-un cuantum atât de scăzut.

Relevantă este și atitudinea inculpatului din faza de urmărire penală care a încercat să nege pe tot parcursul urmăririi penale săvârșirea faptelor, a încercat să facă o plângere penală împotriva părților civile, însă în acel dosar s-a dispus o amendă administrativă neatacată de către inculpat, ori față de toate aceste elemente și modalitatea de săvârșire a faptelor, apreciază că se impune aplicarea unor pedepse într-un cuantum mai ridicat pe Noul Cod Penal.

Sub aspectul laturii civile, solicită majorarea daunelor astfel cum au fost formulate în scris.

Având cuvântul cu privire la apelul declarat de inculpat, solicită respingerea acestuia, apreciind că există suficiente probe ce au fost reținute de instanța de fond cu privire la vinovăție, relevantă fiind declarația martorului C. M. care avea calitatea de barman la acea dată și care l-a observat personal pe inculpat cum a aplicat lovituri părții civile M. L. M..

Totodată, există la dosar și declarațiile părților civile, declarația martorului Z. D. L., procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșele fotografice, din toate aceste probe rezultând că inculpatul se face vinovat de săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa.

Apărătorul ales al apelantului inculpat, având cuvântul în replică, precizează că afirmația potrivit căreia inculpatul avea asupra sa un cuțit este eronată, atât timp cât partea vătămată M. L. avea un cuțit asupra sa, iar în ceea ce privește declarația martorului C. M., este adevărat că l-a recunoscut pe inculpat ca fiind implicat în această situație, însă în declarația dată în fața instanței de fond a precizat că nu inculpatul este cel care a săvârșit aceste infracțiuni și nu cunoaște identitatea agresorului.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, apreciază că din declarațiile persoanelor vătămate care au fost constante de-a lungul procesului penal precum și din declarațiile administrate în cursul urmăririi penale, prin coroborare, rezultă că inculpatul este cel care a săvârșit cele trei infracțiuni, iar în ceea ce privește teoria excesului scuzabil, solicită a se avea în vedere pe de o parte proporționalitatea dar și faptul că nu s-a făcut în niciun fel dovada că inculpatul s-ar fi aflat sub imperiul unei emoții atât de puternice încât să depășească limitele unei legitimi apărări.

În ceea ce privește aplicarea globală a legii, este încălcată Decizia nr.265/2014 a Curții Constituționale, însă apreciază că această situație nu se poate remedia întrucât, teoretic, în apelul părții vătămate se poate agrava situația inculpatului dar în această cauză, pedepsele aplicate de instanța de fond nu se impun a fi majorate, avându-se în vedere împrejurările concrete în care au fost săvârșite infracțiunile, iar pentru infracțiunea prev. de art.193 alin.2 Noul Cod penal, respectiv art.181 din Vechiul Cod Penal, limitele de pedeapsă sunt aceleași, diferind doar amenda, însă trecerea pe Noul Cod Penal ar însemna agravarea situației inculpatului pentru două infracțiuni, concursul de infracțiuni fiind în defavoarea acestuia precum și modalitățile de executare efectivă a pedepsei.

Cu privire la latura civilă a cauzei, apreciază că nu s-a făcut dovada cheltuielilor materiale efectuate de părțile civile, iar în ceea ce privește daunele morale, avându-se în vedere și participarea părților civile în acest conflict, sumele acordate de instanța de fond reflectă situația de fapt.

Față de aspectele precizate, solicită respingerea ambelor apeluri ca nefondate.

CURTEA,

Prin sentința penală nr. 249/19.03.2014 pronunțată de Judecătoria Sector 1, în dosarul nr._, s-au hotărât următoarele:

„În baza disp. art.386 Cod procedură penala schimba incadrarea juridica din infractiunea prev. de art. 181 alin.1 V.C.pen. în art. 193 alin. 2 N.C.penal privind pe inculpatul C. M. O..

În baza art. 396 C. proc. P.. rap. la art. 180 alin. 1 V. C.pen. cu aplic. art. 5 N C.pen., condamnă pe inc. C. M. O. (fiul lui P. și L., născut la data de 07.06.1981 în București, domiciliat în București ., sector 1, CNP_) la pedeapsa închisorii de 1 lună, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovire și alte violențe in dauna partii vatamate M. L.-M..

În baza art. 71 alin..1 V.C.pen. aplică inculpatului pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b V.C.pen.

În baza art. 396 Cod procedură penala rap. la art. 180 alin. 2 V. C.pen. cu aplic. art. 5 N. C.pen., condamnă pe inc. C. M. O. la pedeapsa închisorii de 3 luni, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovire și alte violențe in dauna partii vatamate H. R. G..

În baza art. 71 al.1 V.C.pen. aplică inculpatului pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b V.C.pen.

În baza art. 396 Cod procedură penala rap. la art. 193 alin. 2 N. C.pen. cu aplic. art. 5 Noul C.pen., condamnă pe inc. C. M. O. la pedeapsa închisorii de 6 luni, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovire și alte violențe in dauna partii vatamate M. A.-D..

În baza disp. art. 33 alin.1 lit.a și 34 alin.1 lit.b cod penal contopește pedepsele aplicate inculpatului, urmand ca acesta sa execute pedeapsa rezultanta de 6(șase) luni inchisoare.

În baza art. 71 alin.1 V.C.pen. aplică inculpatului pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b V.C.pen.

În temeiul art. 81 C.pen. din 1969 suspendă condiționat executarea pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani și 6 luni calculat potrivit dispozițiilor art.82 C.pen. din 1969.

În temeiul art. 71 alin.5 C.pen. din 1969 suspendă executarea pedepsei accesorii pe durata suspendarii executarii pedepsei principale.

În temeiul art. 359 C.proc.pen. din 1969 atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor care atrag revocarea suspendării condiționate a pedepsei prevăzute de art. 83 C.pen. din 1969.

În baza art. 397 C.proc.pen. rap. la art. 25 alin. 1 C.proc.pen., admite în parte acțiunea civilă formulată și obligă inculpatul la plata următoarelor sume: -Partii civile M. A.-D., domiciliat în Voluntari, . nr.103, ..Ilfov, 3000 lei daune morale și respinge ca neintemeiata cererea de daune materiale.

-Părtii civile M. L.- M., domiciliat în Voluntari, . nr.103, ..Ilfov, 300 lei daune morale și respinge ca neintemeiata cererea de daune materiale.

- Constata că partea vatamata H. Roventă Gheorghită, domiciliat în București . nr.25, sector 4, S. de Urgenta OMF Dr T. Bucuresti,, cu seidul în București Calea Plevnei nr.17-21, sector 1, S. de Oftalmologie Bucuresti, cu seidul în București . nr.1, sector 1 și UPU SMURD, cu sediul în București Calea Floreasca nr.8, sector 1 nu s-au constituit parti civile in cauza.

În baza art. 397 C.p.p. rap. la art. 313 alin. 1 din Legea nr. 95/2006, obligă inculpatul la plata sumei de 2004,10 lei lei către partea civilă S. C. de Urgență București Sfinta M., cu sediul în București ..37-39, sector 1, 83,95 lei partii civile S. C. C. Bucuresti, cu sediul în București . nr.1, sector 3 cu titlu de cheltuieli de spitalizare.

În baza disp. art. 404 alin. 4 lit. f cod procedura penala dispune restituirea către partea vatamata M. L.-M. a unui cutit lung de 32 cm ridicat conform dovezii . nr._ din 14.11.2011 a Sectiei 1 Politie-fila 119 d.u.p.

În baza art. 274 alin. 1 C.p.p., obligă inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat în valoare de 900 lei (C. IBAN RO59TREZ7035032XXX005229, Cod fiscal_ deschis la Trezoreria Sectorului 3, beneficiar Judecătoria Sector 1).”

Analizând actele si lucrările dosarului, probatoriul administrat în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:

În data de 15.10.2011, în jurul orei 03:00, în cadrul unui scandal care a avut loc în clubul „La B.”, situat pe Calea Dorobanților, nr. 18, Sector 1, inculpatul C. M. Oviciu a agresat fizic pe numiții: H. R. G., provocându-i leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare 8-9 zile de îngrijiri medicale, Morean A.-D., provocându-i leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare 22-25 zile de îngrijiri medicale, și M. L.-M..

În urma unei sesizări cu privire la existența unui scandal, la fața locului s-a deplasat un echipaj de poliție cărora M. L. M. le-a declarat că a fost atacat împreună cu tatăl său și un agent de pază de către un grup de 5-6 persoane de sex masculin, iar una dintre persoane a avut un cuțit cu care a încercat să îl lovească. Organele de poliție au constat că M. A. D. prezenta urme de lovire la nivelul feței, iar H. R. G. prezenta urme de lovire în zona capului. La fața locului, organele de poliție au identificat una dintre persoanele implicate în altercație, respectiv pe inculpatul C. M. O., iar în curtea interioară a clubului au găsit un cuțit ce prezenta urme de culoare brun-roșcat (proces verbal de depistare, d.u.p. f. 22-23).

Din declarațiile părții civile M. A. D. rezultă că în data de 15.10.2011, în jurul orelor 03:00, în timp ce se afla în fața restaurantului ”La B.”, a fost agresat fizic de mai multe persoane prin lovirea cu pumnii și picioarele, suferind leziunii ce au necesitat pentru vindecare 22-25 de zile de îngrijiri medicale, potrivit certificartului medico-legal nr. A2/6946/_, eliberat de INML M. Minovici. Ulterior, a partea civilă a identificat persoanele ca fiind C. M. O., A. B., „Lunculescu”, „Fantezie”, bodyguardul lui T. V. și „P.”.

Din declarațiile lui M. L. M. rezultă că la momentul săvârșirii evenimentelor, se afla în incinta clubului-restaurant „La B.”, unde încerca să aplaneze un conflict ce luase naștere între clienții, iar unul dintre participanții la scandal, identificat ulterior ca fiind inculpatul C. M. O., l-a lovit cu pumnul în zona feței. În acel moment M. L.-M. a plecat pentru a cere ajutorul unor prieteni pentru a-i da afară din restaurant pe cei care făceau scandal. Întrucît persoanele responsabile pentru producerea scandalului au ieșit din local, M. L.-M. le-a urmat, dar a fost lovit de una dintre persoane. Refugiindu-se în curtea interioară a restaturantului, a fost urmat de inculpatul C. M. O. care l-a lovit în zona feței, iar partea civilă s-a dezechilibrat, moment în care inculpatul a încercat să îl taie cu un cuțit, reușind să îl atingă în zona burții, rupând bluza (planșa fotografică privind aspecte fixate cu ocazia cercetării la fața locului,f. 94 din d.u.p.).

Din declarațiile persoanei vătămate H. R. G. rezultă că la data de 15.10.2011, în jurul orelor 03:00, în timp ce se afla la etajul clubului „La B.” a fost agresat fizic de aproximativ 3-4 indivizi, identificându-l pe inculpatul C. M. O. ca fiind persoana care l-a lovit cu un pahar în zona capului. Un alt individ a cărui față nu a văzut-o l-a tăiat cu un obiect ce părea a fi un cuțit. În învălmășeala creată, persoana vătămată s-a dezechilibrat și a căzut pe scări, iar în momentul când a încercat să se ridice mai mulți indivizi au început să îl lovească cu picioarele.

Martorul C. R.-M., care avea funcția de barman la momentul săvârșirii evenimentelor, a declarat că în data 15.10.2011, când a coborât în curtea interioară a clubului l-a văzut pe M. L.-M. împreună cu alte două persoane de sex masculin purtând o discuției pe un ton mai ridicat. La un moment dat M. L.-M. a fost lovit cu un pumn de una dintre persoane și a căzut, iar o altă persoană a continut să îl lovească. Ulterior, martorul a aflat că una dintre persoanele care au aplicat lovituri se numea C. M. O.. În urma loviturilor primite, persoana vătămată a primit 8-9 zile de îngrijiri medicale conform certificatului medico-legal nr. A2/6832/15.10.2011 eliberat părții vătămate (f. 57).

Martora Z. D. L. a precizat că în timp ce se afla la garderobă, la un agent de pază a venit un client, care după ce l-a întrebat dacă este bodyguard, a început să îl lovească. Martora a plecat să ia legătura cu unul dintre patronii restaurantului, M. L. M. sau M. A. D., iar pe hol a observat o altercație între un agent de pază al restaurantului și doi clienți, aceștia lovindu-se reciproc.

Făcându-și apariția M. L. M. și M. A. D., care prezenta urme de sânge pe îmbrăcăminte și părea lovit la față, au mers în curtea interioară a restaurantului, unde M. L. M. a căutat un obiect cu care să îi lovească pe agresori. Întrucât nu a găsit nimic, au ieșit toți trei din curte. În acel moment unul dintre indivizi a venit spre ei, M. L. M. a fugit în interiorul restaurantului, martora arătând că a rămas pe loc cu M. A. D..

Imediat și-au făcut apariția aproximativ 7-8 indivizi care, recunocându-l pe M. A. D. ca fiind tatăl lui M. L.-M., au început să îl lovească cu pumnii și cu picioarele. Indivizii au fugit în momentul când la fața locului și-a făcut apariția un echipaj de poliție.

Din declarațiile inculpatului C. M. O. reiese că în data de 15.10.2011, în intervalul orar 02:00-03:00, se afla în clubul La B., iar în momentul în care a vrut să plece acasă a vărsat din greșeală tava cu pahare a unei chelnerițe.

După ce a achitat contravaloarea paharelor, au venit numiții M. L. M. și M. A. D., patronii clubului, care l-au agresat fizic și verbal, fiind lovit cu o sticlă în bărbie.

Acesta a căzut inconștient, fiind scos afară de doi prieteni de-ai săi, unde M. L. M. și M. A. D. au venit însoțiți de doi bodyguarzi, dar a reușit să fugă pe . nu a depus certificate medico-legale din care să rezulte dacă a suferit sau nu leziuni care să necesite un anumit număr de zile de îngrijiri medicale. Inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei, iar în cursul judecății a dat declarații contradictorii. Astfel, în timpul audierii din data de 04.09.2013, a declarat că în momentul în care a ieșit de la baie, M. L.-M. se bătea cu M. A. D. și deși inculpatul a încercat să se ferească a fost lovit și a fost inconștient. Această declarație diferă de cele susținute în cursul urmăririi penale și în susținerile, ulterioare, din fața instanței de judecată.

Din declarațiile martorilor A. B. (f. 174), I. Rusten-A. (f. 206), E. R. H.(f. 172) și Ozata Alev Burhan (f. 175) rezultă că inculpatul a fost lovit de către M. L. M. și M. A. D., de către primul cu o sticlă în cap și de către al doilea cu un obiect contodent, iar în club era o stare de agitație și de scandal, în care mai multe persoane se băteau reciproc, își adresau înjurii și țipete, mai multe geamuri și sticle de bere fiind sparte.

Aceste declarații de martor au făcut referire numai la un moment din desfășurarea evenimentului, cel în care a fost lovit inculpatul C. M. O. de către părțile civile.

Cu privire la faptele de lovire săvârșite de către M. L. –M. și M. A.-D., prin rechizitoriu, s-a apreciat, în mod corect, că acestea întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzute de art. 180 alin. 1 C. pen., dar s-a reținut existența unui impediment la punerea în mișcare a acțiunii penale, datorită lipsei de pericol social specific unui infracțiunii, respectiv, s-a reținut aplicarea art. 10 lit. b). ind. 1 C.pr.pen.

Pentru a reține această situație de fapt, instanța a avut în vedere următoarele mijloace de probă: declarații parte civilă M. A.-D. (f. 173), declarații parte civilă M. L.-M. (f. 79) declarații partea vătămată H. R. G. (d.u.p. f. 54-56), declarații martor Z. D. L. (d.u.p.,f. 59-62), proces verbal de cercetare la fața locului și planșe fotografice (d.u.p.,f. 76-96). Raportat la aceste mijloace de probă, instanța a respins apărarea inculpatului conform cărei în cauză nu sunt probe din care să rezulte că inculpatul Carșoveanu M. O. a săvârșit infracțiunile.

Inculpatul a invocat existența cauzei de imputabilitate prevăzute de art. 16 lit. d). N.C.proc.pen, respectiv existența excesului scuzabil prev. de art. 26 alin. 1 C.pen. Excesul scuzabil are ca principală caracteristică depășirea limitelor legitimei apărări, pe fondul tulburării sau temerii de care a fost stăpânit cel care a săvârșit fapta pentru a înlătura atacul.

S-a apreciat că apărarea inculpatului conform cărei s-a aflat într-o stare de profundă tulburare nu poate fi reținută. Astfel, pe de o parte, loviturile primite de M. A. D. și H. R. G. depășesc intensitatea loviturilor pe care l-a primit inculpatul. Acest lucru rezultă din certificatele medicare ale celor două victime, conform cărora au suferit câte 22-25 zile de îngrijiri medicale, respectiv 8-9 zile de îngrijiri medicale, în timp ce loviturile primite de inculpat nu au necesitat îngrijiri medicale. Pe de altă parte, inculpatul nu poate fi sub influența unei stări de tulburare sau de temere deoarece el a venit însoțit de un grup de prieteni în club, care au fost alături de el când aplicat o parte dintre lovituri, de exemplu loviturile aplicate lui Hrișu R. G., având astfel un sentiment de siguranță.

Având în vedere . Legii 289/2009 privind Codul penal, făcând aplicarea legii penale mai favorabile, în cauză s-a apreciat că se impune schimbarea încadrării juridice a faptei de vătămare corporală, săvârșite față M. A.-D., prevăzută de art. 181 alin. 1 V.C.pen. în art. 193 alin. 2 N. C.pen. datorită limitelor de pedeapsă, care prevăd pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa închisorii. Raportat la principiile legii mai favorabile prevăzute de art. 5 N.C.pen., instanța a menținut încadrarea dată faptelor de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180 alin. 1 V.C.pen. și lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180 alin. 2 V.C.pen.

Față de săvârșirea în concurs a celor trei fapte și raportat la dispozițiile art. 5 N.C.pen, instanța a aplicat dispozițiile referitoare la concurs din V.C.pen, respectiv art. 33 alin. 1 lit. a). și art. 34 alin. 1 lit b)., deoarece regimul sancționator al cumului juridic este mai favorabil inculpatului.

În drept, fapta constând în lovirea cu pumnii a părții civile M. L.-M. constituie infracțiunile de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180 alin. 1 V.C.pen. Fapta inculpatului Carșoveanu M. O. constând în lovirea cu pumnii și cu sticla în cap a persoanei vătămate H. R. G., provocându-i leziuni care au necesitat 8-9 zile de îngrijiri medicale întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180 alin. 2 V.C.pen. Fapta constând în lovirea cu pumnii și picioarele a părții civile M. A. D., provocându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare 22-25 de zile, constituie infracțiunea de vătămare corporală prevăzută de art. 193 alin. 2.

Sub aspectul laturii obiective, a infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzute de art. 180 alin. 1 și alin. 2 V.C.pen și a infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzute de art. 193 alin. 2 N.C.pen, instanța a reținut că elementul material constă în acțiunea de lovire sau exercitare a oricăror alte violențe. Acțiunea inculpatului care a lovit cu pumnii pe M. L. M., a lovit cu pumnii și cu o sticlă în cap pe H. R. G. și a lovit cu pumnii și picioarele pe M. A. D., realizează elementul material al infracțiunii de lovire sau alte violențe. Urmarea imediată este diferită în funcție de varianta săvârșirii infracțiunii. În cazul infracțiunii prevăzute de art. 180 V.C.pen., în forma de bază, reglementată de alin. 1, urmarea constă în suferință fizică, iar în forma agravată, reglementată de alin. 2, urmarea constă în vătămarea care a necesitat pentru vindecare 8-9 zile de îngrijiri medicale. În cazul infracțiunii prevăzute de art. 193 alin. 2 C.pen., urmarea imediată constă în leziunile traumatice care au necesitat pentru vindecare între 22-25 de zile de îngrijiri medicale. Legătura de cauzalitate dintre elementul material și urmarea imediată este prezumată, având în vedere săvârșirea faptelor, în cele trei forme, prin lovire.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu vinovăție, în modalitatea intenției directe, conform dispozițiilor art. 16 alin. (3) lit. a). C.pen., întrucât a prevăzut rezultatul faptei sale și a urmărit producerea lui prin săvârșirea faptei sale. Nu se poate reține cauza de neimputabilitate prevăzută de art. 26 alin. 1 N.C.pen., adică excesul neimputabil, deoarece în persoana inculpatului nu există starea de temere sau de tulburare având în vedere împrejurările săvârșirii faptelor.

În ceea ce privește individualizarea pedepsei, instanța de fond a reținut criteriile prevăzute de art. 74 N.C.pen.

Pedeapsa prevăzută de art. 180 alin. 1 V.C.pen este de la o lună la trei luni sau amenda, pedeapsa prevăzută de art. 180 alin. 2 V.C.pen. este de la 3 luni la 2 ani sau amenda, iar în cazul infracțiunii prevăzute de art. 193 alin. 2 N.C.pen. pedeapsa este de la 6 luni la 5 ani sau amenda.

Cele trei infracțiuni au fost săvârșite în concurs real într-un local, în cursul nopții, în jurul orelor 03:00 și au fost atinse relațiile sociale create în jurul integrității fizice a persoanei, infracțiunile săvârșite având o gravitate redusă, prin raportare la urmările imediate produse.

În ceea ce privește modul și mijloacele de săvârșire a faptelor, instanța a reținut că inculpatul a acționat în cadrul unui grup, față de restul membrilor acțiunea penală a fost disjunsă prin rechizitoriu. Prin această modalitate a profitat de circumstanțele favorabile oferite de acționare în grup, care conferă un grad de incertitudine asupra persoanei care săvârșește fapta, mai ales în condițiile întunericului din timpul nopții, și impresia de forță. În plus, a utilizat un cuțit penru a-l atacă pe M. L. M., în curtea interioară.

În ceea ce îl privește pe inculpat, acesta este în vârstă de 31 de ani, este căsătorit, cu stagiul militar nesatisfăcut, are studii superioare și loc de muncă și este lipsit de antecedente penală. Cu privire la conduita după săvârșirea infracțiunii, acesta a refuzat să recunoașcă faptele.

Circumstanțele comiterii faptei, precum și situația personală a inculpatului a fost luată în calcul și valorificate în orientarea spre mimin a cuantumului pedepsei și la modalitatea de executare a pedepsei aplicate.

Față de cele reținute, prima instanță a pronunțat soluția menționată în cele de mai sus.

Pe latură civilă, instanța de fond a constatat că S. C. de Urgență „Sfânta M.” București și S. C. C. București s-au constituit părți civile pentru sumele reprezentând cheltuielile de spitalizare, în cuantum de 2004,10 lei, respectiv 83,95 lei (f. 27-30, 45-46, 49). În temeiul art. 313 alin. 1 Legea 95/2006, persoanele care prin faptele lor aduc prejudicii sau daune sănătății altei persoane răspund potrivit legii și sunt obligate să suporte cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată.

Având în vedere dovezile de cheltuieli de spitalizare prezente în dosar și lipsa unor dovezi de plată din partea victimelor, instanța a obligat inculpatul la plata sumei de 2004,10 lei către S. C. ”Sfânta M.” București și a sumei de 83.95 lei către S. C. C. București.

În ceea ce privește daunele materiale cerute de celelalte două părți civile, în condițiile în care cheltuielile de spitalizare au fost acordate direct unităților spitalicești, iar părțile nu au mai făcut dovada altor cheltuieli, instanța de fond a respins pretențiile de daune materiale ca neîntemeiate.

Cu privire la daunele morale cerute de partea civilă M. A.-D. în cuantum de_ lei, prima instanța le-a admis în parte. Având în vedere că în urma leziunilor au fost necesare 22-25 de zile de îngrijiri medicale, suferințele cauzate de lovituri, inconfortul cauzat vieții obișnuite, instanța a obligat inculpatul la plata unei sume de 3000 lei.

Cu privire la daunele morale cerute de partea civilă M. L.-M. în cuantum_ lei, prima instanța le-a admis în parte. Leziunile produse nu au necesitat zile de îngrijiri medicale, dar au produs suferințe de un anumit grad și au disturbat într-o anumită măsură desfășurarea activității zilice, motive pentru care instanța a obligat inculpatul la plata unei sume de 300 lei.

Instanța de fond a constatat că partea vătămată H. Roventă G., S. de Urgență OMF Dr. T. București, S. de Oftalmologie București și UPU Smurd nu s-au constituit parte civilă.

Având în vedere ridicarea unui cuțit lung de 32 de cm de către lucrători din cadrul Secției 1 de Poliție, conform dovezii . nr._ din 14.11.2011 (fila 119 d.u.p.), raportat la art. 25 alin. 2 N.C.pen și în temeiul art. 404 alin. 4 lit. f)., instanța de fond a dispus restituirea acestuia către partea civilă M. L.-M..

În baza art. 274 alin 1 C.pr.pen., instanța de fond a obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 900 lei.

Împotriva acestei sentințe au declarat apeluri, apelantul-inculpat C. M. O., precum și apelanții-părți civile M. L. M. și M. A. D..

Apelantul-inculpat C. M. O., a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței aatacate și rejudecând pe fond, achitarea sa în baza art. 16 lit. c NCPP, întrucât nu există probe care să ateste că el este autorul faptelor pentru care a fost trimis în judecată, iar declarațiile martorilor audiați pe situația de fapt sunt contradictorii și nu-l indică ca fiind autorul agresiunilor exercitate asupra părților vătămate. În subsidiar a solicitat achitarea în baza art. 16 lit. d NCPP, apreciind că a săvârșit faptele cu depășirea limitelor legitimei apărări, fiind incidentă cauza de neimputabilitate prev. de art. 26 al. 1 NCP, excesul neimputabil.

Apelanții-părți civile M. L. M. și M. A. D., au criticat sentința instanței de fond atât în ceea ce privește latura penală, respectiv încălcarea deciziei Curții Constituționale nr. 265/2014, în sensul neaplicării în mod global a legii penale mai favorabile, precum și sub aspectul individualizării pedepselor aplicate inculpatului, pe care le-au considerat prea mici, iar în ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei rezultante au apreciat că se impune aplicarea disp. art. 86 ind. 1 VCP și nu a disp. art. 81 VCP.

Pe latură civilă au solicitat majorarea cuantumului daunelor materiale și morale acordate de către judecătorul fodnului.

Examinand sentința atacata, pe baza actelor si lucrărilor dosarului, a criticilor formulate, precum si conform art. 417 și urm. NCPP, Curtea constata urmatoarele:

Referitor la apelul declarat de către apelantul-inculpat C. M. O., respectiv în caeea ce privește primul motiv de apel vizând lipsa probelor care să conducă la stabilirea vinovăției inculpatului în comiterea celor trei infracțiuni pentru care s-a dispus condamnarea sa, Curtea observă că din declarațiile părții civile M. A. D. rezultă că în data de 15.10.2011, în jurul orelor 03:00, în timp ce se afla în fața restaurantului ”La B.”, a fost agresat fizic de mai multe persoane prin lovirea cu pumnii și picioarele, suferind leziunii ce au necesitat pentru vindecare 22-25 de zile de îngrijiri medicale, potrivit certificartului medico-legal nr. A2/6946/_, eliberat de INML M. Minovici. Ulterior, partea civilă a identificat persoanele ca fiind C. M. O., A. B., „Lunculescu”, „Fantezie”, bodyguardul lui T. V. și „P.”.

Din declarațiile părții vătămate M. L. M. rezultă că la momentul săvârșirii evenimentelor, se afla în incinta clubului-restaurant „La B.”, unde încerca să aplaneze un conflict ce luase naștere între clienții, iar unul dintre participanții la scandal, identificat ulterior ca fiind inculpatul C. M. O., l-a lovit cu pumnul în zona feței. În acel moment M. L.-M. a plecat pentru a cere ajutorul unor prieteni pentru a-i da afară din restaurant pe cei care făceau scandal. Întrucît persoanele responsabile pentru producerea scandalului au ieșit din local, M. L.-M. le-a urmat, dar a fost lovit de una dintre persoane. Refugiindu-se în curtea interioară a restaurantului, a fost urmat de inculpatul C. M. O. care l-a lovit în zona feței, iar partea civilă s-a dezechilibrat, moment în care inculpatul a încercat să îl taie cu un cuțit, reușind să îl atingă în zona burții, rupând bluza (planșa fotografică privind aspecte fixate cu ocazia cercetării la fața locului, f. 94 din d.u.p.).

Martorul C. R.-M., care avea funcția de barman la momentul săvârșirii evenimentelor, a declarat că în data 15.10.2011, când a coborât în curtea interioară a clubului l-a văzut pe M. L.-M. împreună cu alte două persoane de sex masculin purtând o discuției pe un ton mai ridicat. La un moment dat M. L.-M. a fost lovit cu un pumn de una dintre persoane și a căzut, iar o altă persoană a continut să îl lovească. Ulterior, martorul a aflat că una dintre persoanele care au aplicat lovituri se numea C. M. O., identificându-l pe acesta de pe planșele foto. În urma loviturilor primite, persoana vătămată a primit 8-9 zile de îngrijiri medicale conform certificatului medico-legal nr. A2/6832/15.10.2011 eliberat părții vătămate (f. 57).

Din coroborarea acestor declarații cu concluziile certificatelor medico-legale emise pe numele părților vătămate, Curtea apreciază că rezultă fără dubiu că inculpatul C. M. O. este autorul infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată și condamnat de către prima instanță.

Această concluzie a Curții nu înlătură însă împrejurarea că și inculpatul la rândul său a fost lovit de către părțile vătămate, împrejurare, care de altfel reiese din depozițiile martorilor A. B., I. Rusten-A., E. R. H. și Ozata Alev Burhan, însă inculpatul nu a prezentat un cat medical care să ateste gravitatea loviturilor primite și consecințele acestora.

Referitor la apărarea inculpatului vizând incidența cauza de neimputabilitate prev. de art. 26 al. 1 NCP, Curtea consideră că în condițiile în care în cauză nu s-a făcut dovada unui atac direct, imediat, material și injust, declanșator al conflictului, generat de părțile vătămate, căruia inculpatul să-i fi răspuns într-o stare de tulburare sau temere, prin depășirea limitelor unei apărări proporționale cu gravitatea atacului, este evident că o astfel de ipoteză se impune a fi înlăturată.

Mai mult, așa cum a subliniat și judecătorul fondului, pe de o parte, loviturile primite de părțile vătămate M. A. D. și H. R. G. depășesc intensitatea loviturilor pe care le-a primit inculpatul, acest lucru rezultând din certificatele medicale ale celor două părți vătămate, conform cărora au suferit 22-25 zile de îngrijiri medicale, respectiv 8-9 zile de îngrijiri medicale, în timp ce loviturile primite de inculpat nu au necesitat îngrijiri medicale, iar pe de altă parte, inculpatul nu putea fi sub influența unei stări de tulburare sau de temere deoarece el a venit însoțit de un grup de prieteni în club, care au fost alături de el când a aplicat o parte dintre lovituri, părților vătămate, ceea ce i-a conferit un sentiment de siguranță.

Pentru toate aceste considerente, Curtea va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpat.

În ceea ce privește apelurile declarate de părțile vătămate M. L. M. și M. A. D., Curtea observă că primul motiv de apel vizează nerespectarea deciziei Curții Constituționale nr. 265/2014.

Sub acest aspect, se constată că la momentul pronunțării sentinței apelate, respectiv la data de 19.03.2014, decizia sus-menționată nu fusese pronunțată, această decizie datând din data de 06.05.2014, fiind obligatorie începând cu data publicării în Monitorul Oficial al Românei, respectiv din data de 20.05.2014, astfel încât nu i se poate imputa judecătorului fondului împrejurarea nerespectării ei.

Pe de altă parte, Curtea constată că prima instanță a apreciat numai cu referire la infracțiunea prev. de art. 181 al. 1 VCP, parte vătămată M. A. D., că se impune aplicarea disp. art. 386 NCPP și în consecință schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prev. de art. 193 al. 2 NCP, pentru celelalte două infracțiuni, prev. de art. 180 al. 1 VCP, parte vătămată M. L. M. și prev. de art. 180 al. 2 VCP, parte vătămată H. R. G., ca de altfel și în ceea ce privește tratamentul sancționator al concursului de infracțiuni și respectiv modalitatea de executare a pedepsei rezultante, a apreciat că legea veche este lege penală mai favorabilă.

În condițiile în care, pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. art. 193 al. 2 NCP se încadrează în limitele prev. de art. 181 al. 1 VCP, fiind situată la limita minimă a textului incriminator, în ambele reglementări penale, noul cod penal neschimbând limitele speciale ale pedepsei pentru această infracțiune, singura deosebire față de vechiul cod penal, fiind prevederea ca pedeapsă alternativă a amenzii penale, este evident că schimbarea de încadrare juridică dispusă de instanța de fond a devenit o simplă formalitate, fără efecte asupra regimului sancționator, astfel încât, nu se impune o intervenție a Curții sub acest aspect.

Legalitatea pedepsei de 6 luni închisoare, în oricare din reglementări, determină concluzia că acest motiv de apel este nefondat, fiind indubitabil că indicarea unuia sau altuia dintre textele incriminatoare, fără alte efecte asupra cuantumului sancțiunii aplicate, nu ar demonstra decât un formalism excesiv al instanței de control judiciar, în condițiile în care motivul invocat de către apelanții-părți civile nu este de natură să denote nelegalitatea hotărârii atacate.

Referitor la criticile vizând cuantumul pedepselor aplicate inculpatului și modalitatea de executare a pepdesei rezultante, Curtea le va cenzura ce nefondate, apreciind că prin raportare la disp. art. 72 VCP sau la disp. art. 74 NCP, aceste pedepse au fost corect stabilite ca și cuantum, la aplicarea lor, instanța d fond, reținând în egală măsură atât circumstanțele concrete ale săvârșirii faptelor, gravitatea acestora urmările produse asupra părților vătămate, dar și circumstanțele personale al inculpatului.

În egală măsură, prima instanță a apreciat corect că poate face aplicarea disp. art. 81 VCP, dispunând suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante de 6 luni închisoare, raportat la aceleași criterii de individualizare menționate anterior.

În ceea ce privește criticile învederate de părțile civile cu referire la latura civilă a cauzei, Curtea observă în primul rând că martorii audiați la termenul de judecată din data de 27.01.2015, în fața instanței de apel nu au relevat elemente noi cu privire la pretențiile materiale ale părților civile.

În aceste condiții, având în vedere, așa cum a reținut și prima instanță că pretențiile materiale ale părților civile nu au fost probate în nici un fel, în mod corect s-a dispus respingerea acestor solicitări ca neîntemeiate, cheltuielile de spitalizare fiind acordate direct unităților spitalicești.

Cu privire la daunele morale cerute de partea civilă M. A.-D. în cuantum de_ lei, de asemenea, în mod întemeiat prima instanța le-a admis în parte.

Curtea reține că în urma leziunilor suferite de această parte vătămată au fost necesare 22-25 de zile de îngrijiri medicale, suferințele cauzate de lovituri ca și inconfortul cauzat vieții obișnuite, fiind inerente, și recompensate în mod just de către instanța de fond prin acordarea sumei de 3000 lei.

Cu privire la daunele morale cerute de partea civilă M. L.-M. în cuantum_ lei, în mod asemănător, prima instanța le-a admis în parte, apreciind că în condițiile în care leziunile produse acestei părți vătămate nu au necesitat zile de îngrijiri medicale, dar au produs suferințe de un anumit grad și au disturbat într-o anumită măsură desfășurarea activității zilice, se impune acordarea sumei de 300 lei.

În condițiile în care prejudiciul moral reprezintă consecințele dăunătoare suferite de o persoană și care constau în dureri fizice și psihice ale victimei, în cazul de față prejudiciul moral este rezultatul durerilor fizice suferite ca urmare a leziunilor provocate prin lovire, respectiv prin tăierea cu un cuțit, disconfortul creat de existența rănilor și deranjul provocat vieții curente.

Mai mult, după cum a reținut și judecătorul fondului, la aprecierea întinderii și gravității acestui prejudiciu sunt avute în vedere și efectele pe care incidentul l-a avut asupra vieții cotidiene a părților vătămate.

Nu în ultimul rând, Curtea are în vedere că sumele solicitate de părțile vătămate cu titlu de daune morale sunt excesive și nu corespund criteriilor de apreciere stabilite jurisprudențial în astfel de spețe, precum și faptul că acordarea unei sume de bani cu acest titlu trebuie să reprezinte în primul rând o satisfacție morală pentru partea vătămată și nu un prilej de îmbogățire, aceste daune, echivalând, cel puțin simbolic, cu suferințele fizice și psihice îndurate de partea vătămată.

Este evident că în asemenea cazuri orice sumă ar fi acordată cu titlu de daune morale, nu ar putea să repună părțile în situația anterioară săvârșirii infracțiunii sau să înlăture prejudiciile cauzate.

Se mai cuvine precizat că de cele mai multe ori, părțile vătămate ale unor infracțiuni de violență, la stabilirea sumei solicitate cu titlu de daune morale au în vedere și daunele materiale suferite, incluzând în mod nejustificat în cuantumul daunelor morale, anumite cheltuieli efectuate sau care urmează a fi efectuate pentru însănătoșire, eludând faptul că asemenea cheltuieli se solicită cu titlu de daune materiale.

Pentru toate aceste considerente, Curtea apreciază că sumele de 3.000 lei, respectiv de 300 lei, sunt în măsură să asigure o satisfacție echitabilă părților vătămate, astfel încât și sub aceste aspect se impune respingerea apelurilor declarate de apelanții-părți civile M. L. M. și M. A. D., ca nefondate.

D. urmare, Curtea, în baza art.421 pct. 1 lit. b CPP va respinge ca nefondate apelurile declarate de apelantul-inculpat C. M. O., precum și de apelanții-părți civile M. L. M. și M. A. D., împotriva sentinței penale nr. 249/19.03.2014 a Judecătoriei Sectorului 1 București.

Văzând și disp. art. 275 al. 2 NCPP.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.421 pct. 1 lit. b CPP respinge ca nefondate apelurile declarate de apelantul-inculpat C. M. O., precum și de apelanții-părți civile M. L. M. și M. A. D., împotriva sentinței penale nr. 249/19.03.2014 a Judecătoriei Sectorului 1 București.

În baza art. 275 al. 2 NCPP obligă fiecare dintre apelanți, la câte 300 lei, cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 27.01.2015.

Președinte, Judecător,

P. V. A. C. E. R.

Grefier,

R. D. C.

Red. CER

2 ex. /29.01.2015

Dosar fond nr._ - Jud. Sector 1 București

Jud. fond – O. C.

← Infracţiuni rutiere (O.U.G nr. 195/2002). Decizia nr. 61/2015....		Verificare măsuri preventive (art.206 NCPP). Decizia nr.... →

Lovire sau alte violenţe (art.193 NCP). Decizia nr. 116/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Lovire sau alte violenţe (art.193 NCP). Decizia nr. 116/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI