Luare de mită (art. 254 C.p.). Decizia nr. 254/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Personal am participat la absolut toate fazele lucrării. După ce am turnat placa peste parter, am constatat că realizarea acoperișului nu este posibilă cu această echipă, întrucât nu aveau cunoștințele necesare, prin urmare, într-o discuție cu domnul C. O. E. am decis înlocuirea acestora cu altă echipă, tot salariați ai . pregătiți din punct de vedere profesional. Aceștia au fost cazați în același loc ca și cei dinaintea lor, executând lucrări de construcție aferente terminării etajului 1 și execuției mansardei. Eu personal am participat la execuția mansardei, până într-un punct reprezentând 60 % din volumul efectiv de lucru, iar după aceea mi-am dat demisia din cadrul societății(…) În condițiile în care se executa întreaga lucrare, valoarea construcției integrală ar fi fost de cca.106.400 euro,fără TVA, la prețurile din acel moment.”

Aceleași aspecte au fost confirmate de ceilalți martori audiați în cauză, respectiv D. CICERONE, M. G. și F. G. M. (vol.3, filele 108-111;103-107; 95-99) .

Din raportul de constatare tehnico-științifică întocmit de specialistul Direcției Naționale Anticorupție, (vol.2, fila 602-606) rezultă că valoarea construcției edificate pentru inculpatul P. P. de către . în cuantum de 392.664 lei, sumă ce include TVA, iar valoarea ce rezultă din bonurile de consum de materiale găsite în evidențele contabile ale . în cuantum de 226.531,4 lei.

De asemenea, s-a reținut de procuror în actul de sesizare că, în cauză s-a procedat la audierea martorei B. M. A., director economic al . a precizat că în anul 2007 societatea a încheiat mai multe contracte de achiziție publică cu Primăria comunei Boișoara și a enumerat o parte din lucrările executate, precizând totodată, că nu cunoaște ca . fi efectuat lucrări de construcție la domiciliul primarului comunei Boișoara.

În ce privește lucrările de construcție primite cu titlu de mită de către inculpatul P. P., la data de 05 aprilie 2009, a fost interceptată o convorbire telefonică între acesta și C. O. E. (vol.1, filele 389 – 390), în care aceștia discută cu privire la pavelele care urmau să fie puse în curtea imobilului construit pentru inculpat, acesta din urmă fiind întrebat de inculpatul C. O. E., printre altele, ce culoare și-ar dori să aibă aceste pavele, răspunsul fiind extrem de sugestiv:

„P. P.: Alo!.... Alo!

C. O. E.: Alo! Să trăiți! Am văzut că m-ați sunat.

P. P.: Să trăiți! Mă scuzați că vă deranjez. Am plecat la Cluj dar v-am sunat că m-a... m-a mințit ăsta din Sibiu cu pavelele.

C. O. E.: Aha!

P. P.: Să le comandați dumneavoastră... I-am dat și banii și... ca să știți.

C. O. E.: Asta e!

P. P.: F...u-l în Dumnezeu pe mă-sa!...neinteligibil...

C. O. E.: Hai că le iau eu. Văd eu de unde... Le iau eu de pe plan local, da?

P. P.: După... Și dup-aia ne întâlnim... 280 de metri pătrați vin și 28 de borduri. Știu ei, băieții.

C. O. E.: Și ce culoare?

P. P.: Ei, asta...mai.... Exact ca ăla... Calul de dar se mai caută pe dinți?

C. O. E.: Păi, hai să facem, eu știu? Măcar spuneți-mi! R., gri...

P. P.: Cum vreți dumneavoastră!

C. O. E.: Una mai veselă, așa... Hai să punem un roșu.

P. P.: Cum ați vrea la dumnea... Eu v-am zis că merg pe mâna dumneavoastră!

C. O. E.: Bine.

P. P.: Bine.

C. O. E.: Vă salut, dom’ primar!

P. P.: Să trăiți, să trăiți!

C. O. E.: Toate bune!”

La data de 07 mai 2009 (vol.1, filele 394- 395) a fost interceptată și înregistrată o altă convorbire telefonică între C. O. E. și un angajat al acestuia, în care discută despre contrafacerea unor oferte privind contractele de achiziție publică încheiate cu Primăria Boișoara și în acest sens redăm:

„C. O. E.: Da, M.!

M.: O., pentru lici...ăăă... pentru ofertele alea, pentru Boișoara, ce dată trec? Data de astăzi sau data de atunci?

C. O. E.: Nu dom’le, trece... trece data de atunci, poate chiar antedatată. Trece și tu o dată din ianuarie.

M.: Aha!

C. O. E.: Și trece date diferite cu câteva zile, știi, la diversele oferte, da?

M.: Da. Bine.

C. O. E.: Și fii atent! Deci, faci trei oferte...

M.: Am înțeles! A noastră cea mai ieftină.

C. O. E.: Și... Așa.

M.: Dup-aia MARVELOV.

C. O. E.: Și Dup-aia mai tragi o dată oferta noastră și scrii pe ea “Situație de lucrări”.

M.: Aha!

C. O. E.: Înțeleseși? Deci să ai...să ai trei oferte și o “Situație de lucrări” la fiecare dintre cele două lucrări.

M.: Aha!

C. O. E.: Deci același lucru, numai că scrii pe ea... în loc de “Ofertă” scrii “Situație de lucrări”.

M.: Am înțeles. P-a noastră.

C. O. E.: Da.

M.: Și următoarea este MARVELOV-u’ și după aia că... la preț este DAGINST-u’.

C. O. E.: Așa, așa.

M.: Da. Bine.

C. O. E.: Bine. Salut!

M.: Salut!”

La data de 15 octombrie 2010, a fost audiat numitul M. M., care a precizat următoarele:

„Un alt aspect, este legat de faptul că firma . un anume C., a obținut în ultimii ani mai multe contracte de achiziție publică dintre care enumăr: întreținere iluminat public, reparații capitale la Școala Boișoara, primărie, căminul cultural, amenajarea râului Valea Boișoarei, rețea canalizare comună, amenajare poduri, iar lucrările au fost efectuate fără respectarea soluțiilor tehnice care oricum erau foarte costisitoare și fără a se respecta indicațiile de proiect.

Toate aceste lucrări sau prestări servicii au fost realizate de ELECTROVÂLCEA în perioada anilor 2007 – 2010. La momentul arestării lui C., în urma anchetei efectuate de D.N.A. Pitești, era în derulare execuția sistemului de canalizare care de la acel moment s-a întrerupt. În legătură cu acest aspect, mai arăt că am aflat de la unii dintre funcționarii primăriei, că primăria a virat nejustificat în avans pentru această lucrare suma de 400.000 lei încă din luna februarie a anului 2010. Mai știu că proiectantul D. A. a fost nevoit să facă două proiecte pentru această lucrare, dintre care unul majorat cu 20% ca valoare față de cel anterior, astfel că valoarea totală a lucrării s-a ridicat de la 4.500.000 lei la 5.700.000 lei.

Proiectantul D. A. trebuia să încaseze de la primărie suma de 30.000 lei contravaloarea serviciilor de proiectare, dar plata acestei sume a fost condiționată de primarul P. P. de realizarea unui nou proiect, așa cum am precizat mai sus, în cadrul căruia era stabilită o valoare a lucrării cu 20 % mai mare. Aceste aspecte le cunosc de la P. V., care este vecin și verișor cu P. P..

În schimb, această firmă i-a construit primarului P. P. o casă în . asemenea, i-a renovat vechea casă a părinților .

Aceste lucrări prin care a fost construită primarului și respectiv reamenajată casa părinților au fost executate astfel:

În luna august 2009 au demarat lucrările cu privire la construirea noii case și a fost dată în folosință în luna noiembrie sau decembrie 2009. Casa veche, aflată tot în aceeași curte, a fost renovată în anul 2008 sau 2009.

Cunosc faptul că aceste lucrări au fost realizate de firma ELECTROVÂLCEA, întrucât pe perioada lucrărilor toată lumea a putut observa grupul de muncitori și utilajele care lucrau la cele două case și care erau personalizate cu însemnele aceste societăți.

În privința casei noi arăt că ea a fost, din câte cunosc, executată în totalitate de ELECTROVÂLCEA, iar casa veche a fost renovată în sensul că a fost refăcută fațada, interioarele și au fost schimbate ferestrele cu tâmplărie PVC.

Așa cum am precizat și în sesizarea mea, P. P. a acumulat o avere impresionantă în senul că deține 3 apartamente în Rm.V., dintre care 2 achiziționate în urmă cu 3-4 ani, iar unul (achiziționat în urmă cu mai mult timp)este renovat recent .

Mai cunosc, dar nu știu foarte exact, că P. P. ar deține o casă în Curtea de Argeș, renovată în acest an, tot de . fi o moștenire din partea părinților vitregi ai soției P. M. și de asemenea, mai deține o casă în localitatea de origine a ginerelui său . “

Relevantă, cu privire la împrejurările în care au fost săvârșite infracțiunile de dare și respectiv luare de mită, atât cu referire la lucrările de construcții, cât și la combina frigorifică, în prezenta cauză este și declarația martorului D. D., din conținutul căreia redăm următoarele:

În perioada 25.06._08 am lucrat fără forme legale la ..V., societate administrată de către numitul C. O. E., în calitate de conducător auto, anterior lucrând la aceeași societate, tot fără forme legale, în calitate de revizor, o perioadă scurtă, nu-mi amintesc exact această perioadă.

Activitatea de conducător auto mi-o desfășuram pe un camion marca M. cu care transportam diferite materiale de construcții și produse electronice pentru magazinele DOMO din Rm. V..

După terminarea lucrărilor de reparații la școala Boișoara, nu pot preciza data, din dispoziția domnul C. O. E. am transportat în repetate rânduri materiale de construcții la domiciliul lui P. P., primarul comunei Boișoara.

Materialele de construcții le luam fie de la depozitul unității, pe baza de aviz de însoțire, fie de la depozitele furnizoare de materiale de construcții pe baza de factură fiscală pe care o predam ulterior la magazia ..V., întocmind și bon de consum pentru materialele transportate la lucrarea menționată mai sus.

Menționez că lucrarea a constat în edificarea unei case de locuit în curtea lui P. P., primarul comunei Boișoara, construcție nouă, fiind în prelungirea unei construcții mai vechi.

Construcția a început cu săpăturile pentru fundație, executarea fundației, ridicarea pereților, la ultimul transport efectuat de către mine construcția fiind la nivelul de roșu, având acoperișul montat.

Până la plecarea mea construcția s-a realizat cu salariați ai ..V., pe care tot eu îi transportam, ducând totodată pentru aceștia la Dispensarul din comună situat aproape de domiciliul numitului P. P., saltele, paturi, precum și un aragaz vechi ce urma să fie folosit de aceștia.

Nu cunosc cine a continuat ulterior lucrările de finisare, montat tâmplărie, instalațiile sanitare, termice, electrice.

Menționez că la momentul în care administratorul C. O. E. mi-a dat dispoziție să transport materiale și echipele de oameni în .-a spus că avem o lucrare, constând în construcția casei primarului comunei, neprecizând dacă aceasta urma să fie terminată la roșu sau la cheie.

Nu am cunoștință dacă între primarul P. P. și ..V. a existat sau nu vreun contract pentru construcția locuinței primarului.

Nu am cunoștință de efectuarea vreunei plăți către ..V. de către P. P. pentru lucrările edificate la domiciliul său.

Mie, personal, primarul P. P. nu mi-a dat niciodată nici o sumă de bani drept plată pentru materialele transportate la casa sa sau manoperă, în scopul transmiterii către C. O. E. sau altor reprezentanți ai societății.

Nu am cunoștință despre proiectul casei lui P. P., primarul comunei Boișoara, ce urma să fie edificată de ..V..

Personal nu am cunoștință de folosirea unor materiale de construcții de la alte lucrări executate de ..V. pe raza comunei Boișoara la domiciliul primarului P. P. pentru a fi folosite la construcția casei acestuia.

Îmi aduc aminte faptul că, înainte de lucrarea reparație Școală Boișoara, ..V. a executat un zid pentru regularizarea cursului unui pârâu, ocazie cu care am transportat de mai multe ori ciment la punctul de lucru și aproape de fiecare dată lăsam o parte din transport la punctul de lucru fiind depozitat în curtea unei persoane aflate în apropierea punctului de lucru, iar o parte o duceam la domiciliul primarului unde era depozitată într-un grajd. Nu cunosc ce destinație avea cimentul depozitat în grajdul primarului.

Fac precizarea că aspectele legate de aceste împrejurări pot fi relatate de un șef de echipă, E. F. din Râmnicu Sărat, finul lui C. O. E. și un alt șef de echipă pe nume P. și despre care știu că domiciliază tot în Râmnicu Sărat.

Fac precizarea că în perioada când se executau lucrările de construcții la casa primarului, în 2007-2008, nu pot preciza cu exactitate am transportat o combină frigorifică, nouă, ambalată, pe care am depozitat-o în casa primarului. Primarul a scos o combină mai veche din casă și a transportat-o la un imobil aflat peste drum de casa primarului care știu că adăpostea stația de pompare a apei în comună.

Combina cea veche a primarului știu că era ruginită la partea de jos.

Combina am luat-o de la magazinul DOMO situat pe . Rm. V. din dispoziția numitului C. O. E..

La momentul transportării acelei combine la domiciliul primarului P. P. nu am primit de la acesta vreo sumă de bani ce ar fi reprezentat contravaloarea combine frigorifice.

Atunci când am ridicat bunul de la magazinul DOMO nu am ridicat nici o factură privind bunul anterior menționat.

Nu cunosc cine a plătit această combină frigorifică.

Știu că numitul A. V., angajat al ..V., a transportat o plasmă ambalată primarului P. P., însă nu cunosc dacă a dus-o la domiciliul acestuia sau în altă parte. Acest bun electrocasnic a fost luat de la sediul firmei fiind depozitat la un moment dat sub o scară interioară, în sediul firmei. Acest lucru s-a întâmplat după ce am transportat eu combina frigorifică la domiciliul lui P. P., primarul comunei Boișoara. Eu personal l-am ajutat pe A. V. să încarce plasma într-o Dacie P. a societății.

Cunosc faptul că după despărțirea de vechiul asociat S. P., C. O. E. depozita în garajul său marfa care nu avea loc în magazinele DOMO(…)”(vol.3., filele 112 -117 ).

S-a reținut de procuror că majoritatea contractelor de achiziție publică au fost atribuite cu încălcarea normelor legale ce reglementează achizițiile publice și în condițiile existenței unei înțelegeri frauduloase între inculpatul P. P. și C. O. E.. Interesul inculpatului P. P. în ce privește atribuirea acestor contracte este evident pentru ca acesta să obțină cu titlu de mită construcția unui imobil proprietate personală.

Pentru a-și acoperi săvârșirea infracțiunilor de luare, respectiv dare de mită, inculpații P. P. și C. O. E. au redactat și semnat în fals un contract de execuție lucrări cu nr.12 din 01 septembrie 2008, încheiat între . și P. P., ce avea ca obiect lucrări de construcție locuință P+M cu o suprafață de 72 mp pentru care P. P. urma să plătească suma de 40.000 euro. În realitate acest contract nu se regăsește evidențiat în evidențele ., nu s-au emis chitanțe fiscale și nici facturi fiscale referitor la acest contract, nu s-au întocmit situații de lucrări și nu s-a plătit prețul acestui contract, acesta fiind întocmit fictiv în scopul anterior menționat.

Contractul în cauză a fost găsit fizic în documentele ridicate de la ..V..

De altfel, martorul D. C. a precizat în declarațiile date la procuror că ar fi auzit o discuție în care C. O. E. ar fi afirmat că ar fi dispus încheierea unui astfel de contract pentru a ascunde săvârșirea infracțiunilor de corupție.

Fiind audiat inculpatul P. P. a precizat că nu cunoaște cine este reprezentantul . și că ar fi aflat cine este administratorul acestei societăți ulterior arestării inculpatului C. O. E., în dosarul nr.75/P/2008. Chiar inculpatul P. P. a recunoscut că nu s-au emis facturi fiscale, așa cum se prevede în acest contract, că nu s-au emis chitanțe fiscale de încasare a prețului, iar mai mult decât atât, . nu avea posibilitatea să execute astfel de lucrări. Este indubitabil că lucrările de construcție au fost edificate de . nu au fost identificate relații comerciale între această societate și . privind construcția imobilului proprietatea inculpatului P. P..

Este cert că toate lucrările de construcție au fost efectuate de . și . era administrată în fapt tot de către inculpatul C. O. E.. Este indubitabil că acest contract falsificat a fost întocmit în dublu exemplar, situație confirmată și de inculpatul P. P., acesta semnând contractul împreună cu C. O. E., cel care, practic, a pus la dispoziție înscrisul falsificat.

Esențial în ce privește activitatea de urmărire penală și de probare a activității infracționale a inculpaților este faptul că în legătură cu acest contract nu au fost emise facturi fiscale, respectiv chitanțe fiscale de încasare a prețului, nu au fost întocmite situații de lucrări și nu s-a plătit prețul. Se observă că obiectul mitei este cuantificat la cca.10% din valoarea contractelor de achiziție publică derulate de Primăria Boișoara cu societățile controlate de inculpatul C. O. E. și este o practică curentă în cazul contractelor de acest gen ca societățile beneficiare să plătească o mită cuantificată între 10 și 20% din valoarea contractelor.

Din Nota de constatare întocmită de Garda Financiară – Secția județeană V., rezultă că în perioada 2007 – 2010, nu au fost identificate relații comerciale între . Rm.V. și inculpatul P. P., domiciliat în comuna Boișoara, CNP_ (vol.2, filele, 382-384).

Existența unor acte frauduloase derulate între inculpații P. P. și C. O. E. este reprezentată și de achiziția de mobilier efectuată de către Primăria Boișoara de la .. Această societate a emis și înregistrat în evidența contabilă factura cu nr._ din 27 decembrie 2007, în condițiile în care a achiziționat mobilier de la . prin trei facturi fiscale din data de 16 ianuarie 2008.

Practic, la data întocmirii facturii fiscale și data recepționării mobilierului, . nu achiziționase aceste bunuri de la societatea anterior menționată.

În legătură cu bunul de uz casnic, remis cu titlu de mită, respectiv combina ARCTIC K346 B+, în valoare de 1.079.90 lei, în agenda ținută de directorul economic B. M., la fila nr.30 a fost identificat acest bun cu mențiunea că a fost remis inculpatului P. P., prin intermediul lui D. C. și a martorului D. P..

Cu ocazia percheziției domiciliare efectuate, în data de 23 martie 2011 la domiciliul inculpatului a fost găsit bunul primit cu titlul de mită .(vol.3, filele 165-168).

Din Nota de constatare întocmită de Garda Financiară – Secția județeană V. sub nr._/30 martie 2011(vol.2, filele 566-567), la solicitarea Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Pitești, rezultă că ..V. a achiziționat o combină frigorifică marca ARCTIC model K346 B+ la data de 29 august 2008 de la ..A. Tg. S., aceasta fiind înregistrată în contul 301 – Materii prime și descărcată din gestiune la aceeași dată printr-un bon de consum corectiv emis pentru lucrarea cod 200 – Primărie Berbești, consumul fiind înregistrat prin contul 601 – Cheltuieli cu materiile prime la aceeași valoare fără TVA de 893,20 lei.

S-a apreciat de procuror că această situație de fapt reprezenta un mod de lucru pentru inculpatul C. O. E., întrucât așa cum rezultă și din dosarele anterioare în care acesta a fost cercetat și trimis în judecată pentru infracțiuni de corupție, bunurile pe care acesta le remitea cu titlu de mită și care erau înregistrate în evidențele societății pe care o administra erau scăzute ulterior pe cheltuieli cu materiile prime, situație care nu era conformă cu realitatea .

S-a considerat totodată, că remiterea de bunuri electrocasnice de la Magazinul DOMO pe care inculpatul C. O. E. îl deținea în franciză, de către acest inculpat către funcționari publici, bunuri care ulterior erau scăzute pe cheltuieli din evidențele . o practică pentru acesta.

Această situație este confirmată și de martorii audiați în cauză.

Cât privește pe inculpatul P. P., cu ocazia audierii din 18 noiembrie 2010, deși nu i s-a cerut să prezinte documente privind achiziția de aparatură de uz casnic, acesta, știind că a primit cu titlu de mită aparatură de uz casnic de la inculpatul C. O. E. a prezentat din proprie inițiativă mai multe documente de achiziție (vol.1, filele 224 -283), printre care se găsește și un document de achiziție a bunului ce i se impută ca fiind primit cu titlu de mită. Încă de la acea dată, inculpatul încerca să-și preconstituie apărări în vederea exonerării de răspundere penală

Din declarația de avere depusă la 13 noiembrie 2009, rezultă că inculpatul P. P. deține o avere impresionantă și anume: 6 terenuri în suprafață de cca.30.000 mp în . în . de 5.000 mp, un teren în Curtea de Argeș în suprafață de 14.000 mp, 2 imobile - case de locuit în . - apartament în Rm.V., un imobil - casă în Rm.V. și un imobil - casă în Curtea de Argeș.

În declarația dată de inculpat la data de 18 noiembrie 2010, rezultă că atât fiul cât și fiica acestuia dețin apartamente în municipiul Rm.V..

În raport de cele expuse, s-a apreciat că faptele săvârșite de inculpatul P. P. și pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală sunt pe deplin dovedite cu probele administrate în cauză.

Cât privește achitarea contravalorii construcției edificată de C. O. E. prin firma administrată de acesta, inculpatul P. P. a precizat că a realizat acest lucru, însă plata nu o poate proba întrucât la remiterea banilor nu a fost prezentă vreo altă persoană. Această apărare a inculpatului vine în contradicție cu probele administrate.

S-a apreciat de procuror că faptele comise de inculpați prezintă un grad de pericol social ridicat având în vedere calitatea în care inculpatul P. a acționat în comiterea infracțiunilor dar și aspectul că inculpatul C. O. E. a mai fost trimis în judecată tot pentru infracțiuni de corupție în 2 dosare, respectiv dosarul nr.75/P/2008 și nr.141/P/2010.

Inculpații și-au întrerupt activitatea infracțională numai urmare intervenției organelor judiciare, intervenție efectuată la data de 01 septembrie 2010, dată la care a fost reținut și ulterior arestat preventiv C. O. E..

S-a mai arătat în rechizitoriu că Direcția Naționale Anticorupție este competentă în instrumentarea cauzei, față de disp.art.13 al.1 lit.a din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.43/2000, în speță „valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracțiunii de corupție este mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 euro”.

În raport de considerentele expuse, s-a arătat că faptele inculpatului P. P., care în perioada anilor 2006 – 2010, în calitate de primar al comunei Boișoara, județul V., în îndeplinirea actelor privitoare la îndatoririle sale de serviciu și în scopul de a face acte contrare acestor îndatoriri, a atribuit și încheiat mai multe contracte de achiziție publică (de furnizare produse și de lucrări), cu încălcarea normelor ce reglementează achizițiile publice, în valoare totală de 4.887.872,87 lei cu ..V. și . Rm.V., societăți controlate de către inculpatul C. O. E., primind efectiv în schimb de la acesta foloase materiale necuvenite în cuantum total de 393.743,90 lei, din care 392.664 lei constând în construcția (materiale și manoperă) în anul 2008 a unui imobil cu două nivele în .,pe terenul proprietatea inculpatului, în aceeași curte cu vechea sa casă și o combină frigorifică marca ARCTIC în valoare de 1.079,90 lei, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită în formă continuată, faptă prev.și ped.de art.254 al.2 C.pen.rap.la art.7 al.1 din Legea nr.78/2000 cu aplic.art.41 al.2 C.pen.

Fapta aceluiași inculpat, care pentru a-și ascunde infracțiunea de luare de mită anterior menționată, a redactat și semnat împreună cu inculpatul C. O. E. contractul nr.12 datat 01.09.2008 încheiat între . și P. P., înscris falsificat în scopul mai sus arătat, în condițiile în care acest document nu se regăsește în evidența contabilă a agentului economic în cauză și nici nu există situații de lucrări, facturi fiscale, respectiv chitanțe de plată referitoare la acesta, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, săvârșită în legătură directă cu infracțiunea de luare de mită în formă continuată, faptă prev.și ped.de art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 rap.la art.290 C.pen. în legătură directă cu infr.prev.și ped.de art.254 al.2 C.pen. rap.la art.7 al.1 din Legea nr.78/2000 cu aplic.art.41 al.2 C.pen.

Cât privește activitatea infracțională a inculpatului C. O. E., administrator al .. V. și administrator în fapt al . Rm.V., constând în aceea că în perioada anilor 2006 – 2010, a oferit și dat efectiv foloase materiale necuvenite inculpatului P. P., în cuantum total de 393.743,90 lei,, din care 392.664 lei constând în construcția (materiale și manoperă) în anul 2008 a unui imobil cu două nivele în .,pe terenul proprietatea inculpatului, în aceeași curte cu vechea sa casă și o combină frigorifică marca ARCTIC în valoare de 1.079,90 lei, în scopul pentru ca inculpatul, în calitate de primar al comunei Boișoara, județul V., în îndeplinirea actelor privitoare la îndatoririle sale de serviciu și în scopul de a face acte contrare acestor îndatoriri, să atribuie și să încheie cu firmele controlate de către învinuit mai multe contracte de achiziție publică (de furnizare produse și de lucrări), cu încălcarea normelor ce reglementează achizițiile publice, în valoare totală de 4.887.872,87 lei întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de dare de mită în formă continuată, faptă prev.și ped.de art.255 C.pen.rap.la art.7 al.2 din Legea nr.78/2000 cu aplic.art.41 al.2 C.pen.

Fapta aceluiași inculpat, care pentru a-și ascunde infracțiunea de dare de mită anterior menționată, a redactat și semnat împreună cu inculpatul P. P. contractul nr.12 datat 01.09.2008 încheiat între . și P. P., înscris falsificat în scopul mai sus arătat, în condițiile în care acest document nu se regăsește în evidența contabilă a agentului economic în cauză și nici nu există situații de lucrări, facturi fiscale, respectiv chitanțe de plată referitoare la acesta, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, săvârșită în legătură directă cu infracțiunea de dare de mită în formă continuată, faptă prev.și ped.de art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 rap.la art.290 C.pen. în legătură directă cu infr.prev.și ped.de art.255 C.pen. rap.la art.7 al.2 din Legea nr.78/2000 cu aplic.art.41 al.2 C.pen.

Prin ordonanța de luare a măsurilor asigurătorii nr.128/P/2010 din 28 martie 2011, s-a dispus instituirea sechestrului penal pe bunurile mobile/imobile aparținând inculpatului P. P., până la concurența sumei de 169.508,48 lei. (vol.3, filele 118-119) iar la data de 30 martie 2011, acestuia i s-a pus în vedere ca într-un termen de cel mult 3 zile, să depună într-un cont bancar, pe numele său, la dispoziția organului de urmărire penală suma de 169.508,48 lei (vol.3, filele 120-121) .

Întrucât inculpatul P. P. a declarat că nu are posibilitatea să depună în cont bancar suma de bani anterior precizată, s-a aplicat sechestrul penal pe construcția – locuință P+1 E, cu destinația casă de locuit, situată în ., proprietatea inculpatului și a soției sale, sens în care a fost întocmit procesul-verbal de aplicare a sechestrului penal nr.128/P/2010 din 30.03.2011 (vol.3, filele 122-124) .

Cu adresa nr.128/P/2010 din 30.03.2011 s-a solicitat Agenției Naționale de cadastru și Publicitate Imobiliară – Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară V., luarea inscripției ipotecare asupra bunului imobil sechestrat mai sus menționat(vol.3, filele 125-126) .

Față de inculpatul P. P. s-a luat în cursul urmăririi penale, prin încheierea nr. 26/CC din 23.03.2011 pronunțată de Tribunalul Argeș -secția penală în dosar_, măsura arestării preventive în temeiul art. 148 litera b și f C. proc. P.., pe o perioadă de 29 zile, la propunerea formulată de DNA Biroul Teritorial Argeș, măsură preventivă fiind valabilă până la data de 20 aprilie 2011 inclusiv.

În faza de urmărire penală, inculpații s-au declarat nevinovați de comiterea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată.

Actul de sesizare a instanței se întemeiază pe următoarele mijloace de probă:

Volumul 1 pg.1

Volumul 2

Volumul 3

Cauza s-a înregistrat pe rolul Tribunalului V. la data de 12.04.2011 sub nr._ .

Prin încheierea din 13.04.2011, definitivă, Tribunalul V. a constatat, în temeiul art. 300/1 din vechiul Cod de procedură penală, că măsura arestării preventive a inculpatului P. P. este legală și temeinică, dispunând menținerea ei. La acea dată nu s-a contestat de către inculpatul P. P. necompetența teritorială a Tribunalului Arges cu privire la luarea măsurii arestării preventive, dispuse anterior.

La data de 10.06.2011, Curtea de Apel Pitești decide prin d.p. nr. 700/R/10.06.2011, ca măsura arestului preventiv în cazul inculpatului P. P. să fie înlocuită cu măsura preventivă constând în obligarea de a nu părăsi localitatea (fila 209, vol. 1, Tribunalul V.).

Totodată, în cazul inculpatului C. O., arestat preventiv în altă cauză penală – dosar 75/p/2008 al Parchetului de pe lângă ÎCCJ – DNA- ST ARGEȘ, la data de 15.06.2011, aceeași Curte de Apel decide înlocuirea arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea( decizia penală nr. 724/R/15.06.2011, fila 210, vol. 1 Tribunalul V.).

La termenul de judecată din 21 septembrie 2011, inculpatul C. O., prin apărător invoca nelegala sesizare a instanței, motivat de faptul că rechizitoriul din 11 aprilie 2011 al DNA – ST Pitești nu îndeplinește condiții legale de care depinde însăși sesizarea legală a instanței, și anume:

1. rechizitoriul nu se limitează la fapta și persoana pentru care s-a început urmărirea penală, cuprinzând într-o mare măsura referiri la acte și fapte presupuse a fi comise de inculpatul C. și care nu au legătură cu cauza;

2. nu se arată în ce constă actele de dare de mită cu scopul de a obține atribuirea nelegală a contractelor de achiziții publice,

3. sunt lovite de nulitate absolută interceptările și redările convorbirilor telefonice precum și autorizațiile pentru interceptarea și înregistrarea convorbirilor.

În susținerea cererii, s-a arătat că in dosarul de urmărire penală nr. 75/p/2008 au fost transferate în prezenta cauză 32 de convorbiri telefonice, prezentate în rechizitoriu ca mijloace de probă. Toate aceste interceptări au fost efectuate în dosar 75/p/2008, înainte de începerea urmăririi penale, respectiv în faza actelor premergătoare, ținând seama că începerea urmăririi penale s-a făcut „in rem” prin rezoluția procurorului la data de 1 august 2010. Or, față de Decizia nr. 962/2009 a Curții Constituționale, administrarea unor astfel de mijloace de probă în faza actelor premergătoare nu este permisă.

Totodată, aceste interceptări și înregistrări au fost obținute în baza autorizațiilor nr. 38/20.03.2009, nr. 61/24.04.2009 și 79/25.05.2009 emise de Tribunalul Argeș, instanță care nu avea competența de a dispune în acest sens, având în vedere prevederile art. 91/1alin. 3 C. proc. P..

În cazul DNA, organizarea acesteia este reglementată de OUG 43/2002 și Legea 304/2004, funcționând pe lângă ÎCCJ, or, ST Pitești funcționează ca un serviciu teritorial, fără a fi un parchet de pe lângă o instanță.

S-a mai susținut că aceeași este situația și în cazul autorizațiilor de percheziție din 31.08.2010 emisă de Tribunalul Argeș în dosar_, redată în procesul verbal din 18.02.2011. În baza acestei autorizații, la data de 01.09.2010 s-au efectuat două percheziții domiciliare: una la domiciliul inculpatului și alta la sediul . din . și 19 B, Râmnicu V., ofițerii DNA au percheziționat și un alt imobil aparținând . nu aveau autorizație, situat în ..

S-a depus la dosar în xerocopie: decizia nr. 962/2009 a CCR, extras Dreptul nr. 7/2010, încheierea din 07.04.2011 a Tribunalului V., încheierea din 311 august 2010 a Tribunalului Argeș, autorizație de percheziție, referat cu solicitarea de efectuare a percheziției domiciliare, proces verbal de percheziție domiciliară din 01.09.2010, certificat de înregistrare ELECTROVÂLCEA și MARVELOV, contract de vânzare cumpărare, schițe, act de alipire, extrase de carte funciară, plan de amplasament.

Prin încheierea din 28 septembrie 2011 Tribunalul V. a respins excepția privind nelegalitatea actului de sesizare, constatând că acesta îndeplinește cerințele înscrise la art. 263 și cuprinde mențiunile prevăzute de art. 203 C. proc. P..

Cu ocazia efectuării cercetării judecătorești, Tribunalul V. a administrat următoarele mijloace de probă: declarații inculpați P. P., C. O.( filele 99, 101, vol. II), declarații martori B. M., G. M. A., G. E.( filele 103-105), D. Cicerone, M. M., M. G.( filele 137-139), D. C.( fila 194), F. G., D. D.( filele 18,11, vol. IV), declarații martori propuși de inculpatul P. P. Rezervă G. – fila 158, B. I. – fila 210, G. C.- fila 241, T. N. – fila 242, M. M. – fila 159, H. S. – fila 161, N. R. – fila 211, M. N. – fila 212, Vâstraș A. – fila 243, declarații martori la propunerea inculpatului C. – T. L.- fila 213, T. D.- fila 245, S. N.- fila 214, P. I. – fila 215, D. C. – fila 160, O. M. – fila 244, D. I.- fila 216, Bulargă A. – fila 217, precum și martorii M. F.- fila 218, I. G. –fila 219, Aspriță V. – fila 220, S. P. – fila 279, propuși de acuzare.

De asemenea, s-a administrat proba cu înscrisuri, sens în care au fost depuse următoarele acte: notificare beneficiar asupra plăților efectuate emisă de APDRP-Programul SAPARD adresa nr. 212/20.05,2008 – fila 11, vol I,, adresa nr. 76/14.05.2008 emisă de Comisia privind determinarea oportunității, Eligibilității și Aprobării Proiectelor din cadrul Guvernului României – fila 40, vol I, dovadă depunere proiect de către . componenta „ Canalizare și epurare ape menajere - fila 42 adresă emisă de către Primăria Boișoara către DNA Pitești cu situația centralizatoare privind contractele de prestări servicii încheiate cu . 2006 până în prezent, din 12.02.2011 – fila 45-48 ordin de plată și factura emisă privind prima tranșă a lucrărilor efectuate la obiectivul canalizare și epurare ape menajere, decizia nr. 28/12.08.2009 a Curții de Conturi, Camera de Conturi V.- fila 49-58, vol. I, Tribunalul V., tabel cu locuitori ai . moral al inculpatului P. P. – fila 168-199, adresa DNA ST Pitești din 25 mai 2011 și acte anexate – fila 213, ordinul 271/15.06.2011 al Instituției Prefectuolui V. – fila 236, înscris emis de Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală privind proiectul „ Lucrări de refacere și modernizare infrastructură rutieră afectate de inundații în anul 2010, acte doveditoare cu privire la edificare „Zid sprijin”, „ Iluminat Stradal”, „ Achiziții urne de votare”, Achiziționare termopane”, „ Canalizare și epurare apă menajeră”, „ Achiziționare mobilier din pal melaminat”, „ Reabilitare Scoală”, proces verbal de constatare, decizie și răspuns dat de Camera de Conturi V., contestații SAPARD, înscrisuri privind casă Curtea de Argeș, casa și teren Boișoara, contract de împrumut și înscrisuri privind finalizarea construcției – depuse în probațiune de inculpatul P. P. – vol. III, Tribunalul Argeș, proces verbal din 23.02.2011 al DNA Pitești de restituire documente- fila 36, vol. IV,, decizia 4100/387/C10/4182, 4234 din 20.08.2009 a Consiliului Național a Contestațiilor referitoare la contractul de achiziție „ canalizare și epurare apă menajeră” – fila 42, proces verbal de constatare din 26.09.2011 a ANAF, Garda Financiară V.- fila 43, ordin de plată, certificat de atestare fiscală,, procese verbale de redare convorbiri telefonice din 21.10.2010, referat în dosar 141/P/2010, fila 70, încheierea nr. 56/22 .10.2010 a ÎCCJ,, proces verbal di 23.11.2010 al DNA ST Pitești, - fila 82, proces verbal de îndreptare eroare materială întocmit de DNA ST PITEȘTI- fila 94, contract de execuție lucrări nr. 12/01.09.2008 - fila 157, adresa Instituției Prefectului V. nr. 1372/29.01.2012,- fila 162, contract de vânzare cumpărare nr. 013 fără dată, - fila 176, raport de control Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice din 27.07.2012 – fila 301, acte referitoare la procedura de licitații depuse în apărare de inculpatul C. - filele 330-349, raport de expertiză tehnică - vol. V, Tribunalul V., raport de expertiză contabilă judiciară, raport de expertiză informatică întocmit de expert A. - vol. VI, raport de expertiză ANRMAP, acte atașate de experți la rapoarte, coraport întocmit de expert observator V. C. și opinie separată expert B. M., experți parte propuși și încuviințați pentru inculpatul C. O. – fila 1, 7, 10, 13, vol. VIII, Tribunal V., facturi fiscale, procese verbale de terminare a lucrărilor – fila 15-25.

Prin sentința nr. 118 din 30 ianuarie 2013, Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât strămutarea judecății cauzei ce formează obiectul dosarului_ de la Tribunalul V. la Tribunalul Teleorman, urmare a admiterii cererii formulate de inculpatul C. O. E.. Prin aceeași hotărâre sunt menținute actele întocmite de instanța de la care se solicită strămutarea.

Anterior strămutării, prin încheierea din 11.01.2012, Tribunalul V. a încuviințat la cererea inculpaților efectuarea de expertize tehnice în construcții, ANRMAP, expertiză contabilă și informatică, apreciindu-le ca fiind utile și pertinente soluționării cauzei.

Cauza s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Teleorman la data de 12.02.2013.

S-au depus la dosar obiecțiuni și puncte de vedere formulate de părți și de procuror asupra rapoartelor de expertiză tehnică în construcții întocmit de expert C., ANRMAP și contabilă, ambele întocmite de expert A. dar și o expertiză informatică precum și răspunsurile date de experți numiți de instanță precum și de experții parte, în urma admiterii acestora.

Asupra raportului de expertiză tehnică informatică întocmit de expert M. Caramihai - aflat la fila 126-143, vol II, dosar Tribunalul Teleorman nu s-au formulat obiecțiuni de către părți și procuror.

De asemenea, s-au depus la dosar următoarele înscrisuri, adresa APDRP, Centru regional Oltenia din 31.10.2012, adrese emise de aceeași agenție la data de 26.01.2007, 25.01.2007, 05.02.2007–filele 46-49, formular G3ACP 3.3 emis de Consiliul local Boișoara - fila 50, decizie privind numirea comisiilor de recepție emisă de Ministerul Educației Cercetării și Tineretului - fila 51,, contract din 28.02.2007 încheiat între MEC și S ELECTROVÂLCEA SA – fila 53, ordin privind aprobarea Nomenclatorului specializărilor expertizei tehnice judiciare – fila 91, proces verbal de constatare încheiat de ANAF, Garda Financiară V. la data de 14.01.2013 – fila 106, proces verbal de constatare din 11.01.2013, adresa Tribunalului V. – Biroul de Expertize judiciare și acte anexate - fila 139 – 143, sentința nr. 159 din 27.09.2012 a Curții de Apel Ploiești în dosar_ - fila 68, vol. II, dosar Tribunalul Teleorman, adresa din 14 martie 2012 a DNA ST Pitești - fila 84, încheiere din 11.02.2012 în dosar_ al Tribunalului V. –fila 111, extrase din bilanț pe anii 2006-2008 în cazul .> Totodată, s-au depus la dosar acte medicale eliberate pe numele inculpaților, acte ce țin de cariera profesională a inculpatului C., și anume diplome, brevete de invenție, autorizații profesionale, liste de lucrări științifice privind pe inculpat și ., note de concluzii.

Analizând întregul material probator aflat la dosarul cauzei, astfel cum a fost evidențiat mai sus, tribunalul a constatat și reținut următoarele:

Inculpatul P. P. a fost primar al comunei Boișoara în perioada de 2000-2011, funcție publică în cadrul unei autorități publice( primărie).

Ținând seama de sfera atribuțiilor ce intră în competența primarului, care prin excelență au conotații de putere publică, apare justificată vocația primarului la calitatea de subiect activ pentru infracțiunile de corupție.

Potrivit art. 2 din Legea 78/2000, aceste persoane au obligația să îndeplinească îndatoririle ce le revin din exercitarea funcțiilor, atribuțiilor sau însărcinărilor încredințate, cu respectarea strictă a legilor, a normelor de conduită profesională și să asigure ocrotirea și realizarea drepturilor și intereselor legitime ale cetățenilor, fără să se folosească de funcțiile, atribuțiile ori însărcinările primite pentru dobândirea pentru ele sau pentru alte persoane de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

Altfel spus, în exercitarea atribuțiilor ce îi sunt conferite prin lege, Primarul trebuie să acționeze de o manieră transparentă, echitabilă, imparțială și în respectul interesului general.

Mai mult, în calitate de președinte al comisiei de licitații, primarul P. P. avea obligația de a garanta un tratament egal și nediscriminatoriu pentru operatori economici care participau la procedura de achiziții publice dar și de a asigura integritatea procesului de achiziție publică.

La data de 07.09.2010, la DNA – Serviciul Teritorial Pitești a fost înregistrat denunțul formulat în scris de numitul G. N., născut în . care se reclama că, în perioada 2006-2010 inculpatul P. P., în calitate de primar al . încheiat mai multe contracte de achiziție publică cu societatea administrată de inculpatul C. O., primind în schimb de la acesta în anul 2008, cu titlu de mită, contravaloarea construcției( manoperă și materiale) a unui imobil cu două nivele în . terenul proprietatea edilului, în aceeași curte cu vechea locuință fila 1, vol. I, DUP).

De asemenea, la data de 01.10.2010 numitul M. M., cu domiciliul în ., a sesizat DNA Pitești cu privire la existența unor fapte de corupție comise de primarul .. În sesizare se arată că inculpatul P. P. a atribuit mai multe lucrări către firme aparținând inculpatului C. și că în ultimii ani inculpatul P. a dobândit o avere importantă. ( fila 6, 12, vol. I, DUP)

Audiat de procuror, cu privire la acuzațiile de luare de mită și fals în înscrisuri sub semnătură privată, în dosar nr. 128P/08.08.2010, urmare a denunțului din 07.09.2010 înregistrat la DNA ST Pitești și formulat de numitul G. N., inculpatul P. P. a arătat următoarele:

Îl cunoaște pe inculpatul C. O. din anul 2005, întrucât firma condusă de acesta, . din 2004 și până în prezent o . lucrări în parteneriat cu Primăria Boișoara și Consilul local Boișoara. Pentru contractele de achiziție publică încheiate de . MARVELOV cu Primăria Boișoara sau cu Consiliul Local, nu a pretins și nu a primit bani, bunuri sau servicii de la C. O. sau de la societățile reprezentante de acesta.

În decembrie 2005 a obținut o autorizație de construcție a unui imobil P+1 iar în anul 2006 a demarat în regie proprie o . lucrări, și anume: a efectuat în regie proprie săpături, cu ajutorul unor oameni din comună, a achiziționat majoritatea materialelor de construcție( afirmație nesusținută de dovezi, după cum se va arăta în continuare), după care, nemulțumit de cei care efectuau construcția dar și din motive de sănătate a abandonat lucrarea.

A susținut același inculpat că, în vara anului 2008 i-a solicitat sprijinul inculpatului C. O. pentru găsirea unei firme care să continue lucrările la imobil iar în urma unor negocieri cu inculpatul C. a stabilit și prețul lucrării, la 40.000 euro. În acest sens a fost încheiat un contract pentru construirea acelui imobil cu . C.. Contractul i-a fost adus de inculpatul C., fiind semnat de . a efectuat lucrări de temelie, zidărie, finisaje interioare și exterioare, instalații electrice și sanitare, majoritatea materialelor de construcție fiind aduse de constructor. Toate detaliile legate de valoarea contractului și de execuție a lucrării au fost discutate cu inculpatul C., necunoscând la acea dată că acesta este și reprezentantul . C. O. i-a achitat, însă nu știe la ce dată, dar se întâmpla după semnarea contractului, suma de 35.000 euro, într-o singură tranșă, pentru care nu a primit factură fiscală și nici bon fiscal, la efectuarea plății nefiind prezente alte persoane. Cu aceeași ocazie, inculpatul P. P. a susținut că angajații . executat lucrări la imobilul menționat( declarație din 18.11.2010- fila 41, dosar up, vol I). A precizat că deține imobilul împreună cu soția, fiind construit în perioada 2006-2009.

Ulterior, prin declarația dată la 23.03.2011, tot în cursul urmăririi penale, inculpatul P. P. aduce o . completări la declarația anterioară, susținând că situația contractelor încheiate de Primăria Boișoara cu . comunicată în adresa înaintată DNA –ST Pitești (contractele și lucrările sunt evidențiate mai sus, în expunerea rechizitoriului) iar documentația necesară participării la procedura de achiziție publică a fost depusă conform dispozițiilor legale, la termenele stabilite prin procedura de achiziție. În calitate de președinte al comisiei de achiziții publice nu l-a favorizat pe inculpatul C. în procedura de atribuire a contratelor către firmele reprezentate de acesta.

Inculpatul P. P. a recunoscut că la imobilul în cauză sunt instalate pavele ce au fost achiziționate și montate de . la același bun- pavele, inculpatul P. a mai adăugat: „Nu am discutat cu C. O. E. nimic legat de această lucrare (achiziționare și instalare pavele), știu că au venit doi muncitori care au măsurat și au efectuat calculele aferente legate de instalarea pavelelor”.( declarație inculpat P. P., fila 36, dup, vol.3 ).

Cât privește existența unei combine frigorifice marca ARCTIC K 346B+, găsite la domiciliul său cu ocazia percheziției domiciliare, inculpatul P. P. a afirmat că aceasta a fost cumpărată de fiul său din Râmnicu V. cu factura_. Angajații . adus nicio combină frigorifică la domiciliul său.

Ascultat atât în cursul urmăririi penale cât și de instanță, inculpatul P. P. a negat constant (ca și inculpatul C.) comiterea faptelor pentru care este trimis în judecată.

Nu a avut probe de adus la prezentarea materialului de urmărire penală, nu a contestat mijloacele de probă administrate în această fază procesuală.

În cursul judecății, prin declarația dată la 28 septembrie 2011( după emiterea facturii nr._/07.09.2011 în valoare de 210.070,99 lei și chitanțelor de plată nr._ din 07.09.2011 și nr._ din 29.09.2011 de către . P. își nuanțează declarațiile anterioare, arătând următoarele:

Renovarea casei vechi (situată pe același teren cu imobilul nou) s-a făcut de . 2000 iar nu în acest an, așa cum a declarat anterior, la data luării declarației fiind „ sub presiunea mascaților” . Nu cunoaște numele persoanei care i-a prezentat contractul de achiziție, în numele .> De asemenea, inculpatul P. P. a prezentat și o nouă variantă cât privește achiziționarea pavelelor, dat fiind că între timp i-au fost prezentate convorbirile telefonice înregistrate( a căror veridicitate nu a fost constestată), susținând că acestea au fost achiziționate de inculpatul C. O., pentru care i-a plătit suma de 10.000 lei iar această sumă nu este inclusă în cei 35.000 euro achitați în decembrie 2008 aceluiași inculpat . Nu a primit nicio chitanță pentru plata pavelelor .

Declarațiile contradictorii și oscilante ale inculpatului P. P. sunt combătute de înregistrarea convorbirilor telefonice purtate între cei doi inculpați la data de 05.04.2008, necontestate sub aspectul veridicității, din care rezultă indubitabil că achiziționarea pavelelor a fost făcută de inculpatul C. P. P. și atribuite inculpatului P. P. cu titlu de „ mită”. Este de menționat că, prin depoziția martorului H. S., audiat la cererea inculpatului P., nu se ajunge la o altă concluzie, martorul confirmând doar o situație petrecută între el și inculpatul P. și nicidecum nu probează plata pavelelor făcută de acest inculpat către C. O..

Totodată, în declarația dată în cursul judecății, inculpatul P. P. a susținut că procesul verbal de recepție a lucrării imobil a fost încheiat în 2011, dată la care MARVELOV i-a eliberat factură.

Este însă de remarcat, că renovarea locuinței vechi, situată pe același teren proprietatea edilului, a fost făcută în anul 2000, conform declarației primarului din 23.03.2011 – fila 35 dosar P., respectiv recent, cum se susține de expertul tehnic C. în raport( însă acest lucru nu a făcut obiectul expertizei), tot cu firma MARVELOV .

De aici se desprinde concluzia că afirmația inculpatului P. P., în sensul că nu cunoștea că inculpatul C. administra în fapt această societate, este nereală, în sprijinul acesteia venind și alte argumente:

-la 18.05.2006 Primăria Boișoara, prin primar P. P., emite o invitație de participare către MARVELOV la cererea de ofertă pentru obiectivul „Refacere zid Boișoara( fila 9, vol. 3, Tribunalul V.), însă potrivit procesului verbal de selectare oferte( fila 15, dosar) este aleasă . oferit prețul cel mai mic;

-la 15.11.2007 între Primăria Boișoara, prin primar P. P. și . Râmnicu V., reprezentată de M. M., în calitate de executant se încheie contractul nr. 112, având ca obiect lucrarea „ Execuție și montaj mobilier din pal melaminat”, prețul fiind de 40.460 lei, cu TVA. Deși contractul poartă ștampila . la executant seamănă izbitor cu cea a inculpatului C. O., aplicată pe celelalte contracte de achiziție depuse la dosar( fila 180, vol 3, Tribunalul V.. Deși aspect a fost invocat și de procuror în actul de inculpare, inculpații nu au făcut nicio obiecție.

Inculpatul C. O. E. era la data reținerii faptelor ca infracțiuni de către procuror, administrator și asociat la S C ELECTROVÂLCEA SA. Totodată, așa cum a relevat probatoriul – declarație G. E., inclusiv declarția inculpatului C., acesta administra în fapt și . Râmnicu V.( reprezentantul legal al acestei societăți fiind numita M. M., concubina inculpatului la aceea dată).

Potrivit probatoriului admnistrat, inclusiv declarațiile inculpaților, între . ., pe de o parte și Primăria Boișoara, pe de altă parte s-au încheiat din anul 2006( dar și anterior acestui an) și până în anul 2010 mai multe contracte de prestări servicii, de lucrări ori de furnizare de produse, după cum urmează:

Contract modernizare iluminat public:

- achiziție directă în urma unei selecții de oferte, încheindu-se contractul nr.1588/16.11.2006 în valoare de 19.922,18 lei în baza căruia s-a emis o singură factură fiscală în valoare de 19.922,18 lei, ce a fost achitată integral;

- achiziție directă în urma unei selecții de oferte, încheindu-se contractul nr.1865/22.11.2007 în valoare de 23.800 lei, în baza căruia s-au emis două facturi fiscale, 20.12.2007-12.500 lei și 16.05.2008 -_,23 lei achitate la 21.12.2007-12.500 lei și 03.12.2008 -_,23 lei

- achiziție directă la 13.08.2008 de materiale iluminat stradal pe bază de factură fiscală în valoare totală de 1.508,24 lei, achitată integral;

Contract refacere zid de sprijin:

- selecție de oferte, încheindu-se contractul nr. 23/26.06.2006 în valoare de 107.925,15, în baza căruia s-au emis 2 facturi fiscale în valoare de 107.925,15, plătite integral;

Contractul alimentare cu apă zonă calamitată:

Proiect finanțat prin programul SAPARD

A fost depusă o singură ofertă a . asociere cu . ce a fost admisă. S-a încheiat contractul nr.16/16.04.2007 în valoare de 545.244,14 lei. Ulterior, prin actul adițional nr.1/20.08.2007 s-a suplimentat valoarea contractului până la suma de 571.891,81 lei. Au fost emise în perioada 03.10._08 4 facturi fiscale în valoare de 571.308,54 lei, achitate integral;

Contract tâmplărie TVC +Aluminiu și geam termopan:

- selecție de oferte la data de 21.05.2009, fără contract, fiind întocmit doar un proces verbal nr.851/25.05.2009 de recepție la terminarea lucrării.

Au fost emise 2 facturi fiscale în valoare de 25.700,33 din data de 30.05.2009, plătite integral la 20.04.2010

Contractul achiziție nisip cuarțos:

-în urma unor referate de necesitate întocmite de viceprimarul comunei Boișoara S. M. s-au făcut 3 achiziții directe în perioada 13.08._09 pe baza a 3 facturi fiscale în valoare totală de_,27 lei, achitate integral;

Contract achiziție urne votare:

-în urma unui referat de necesitate întocmit de viceprimarul comunei Boișoara, S. M., fila 494, vol 2, dup- s-a făcut o achiziție directă de 4 urne votare în data de 30.05.2008 pe baza unei facturi fiscale în valoare de 3929,38 lei, achitată integral;

Contract reabilitare școală:

-prin Actul adițional nr.1/01.06.2007 la contractul nr.W/REPI3/NCB/42/2006 din data de 28.02.2007 încheiat între Ministerul Educației și Cercetării și . prevedea repararea printre alte unități școlare și a Școlii cu clasele I-VIII Bumbuiești - Boișoara, s-a suplimentat valoarea contractuală cu suma de 431.000 lei, sumă primită de Primăria Boișoara de la Consiliul Județean V..

S-au facturat către Primăria Boișoara lucrări în valoare totală de 430.949,38 lei, sumă achitată integral.

Contract canalizare și epurare ape menajere:

- procedura cerere de oferte în cadrul căreia la data de 25.06.2009 s-a făcut publicarea în S.E.A.P. cu dată limită de depunere a ofertelor 06.07.2009, valoarea estimată fiind de 3.089.427 lei fără TVA

- au fost depuse 4 oferte, celelalte 3 oferte concurente fiind declarate inacceptabile, oferta . admisă pentru suma de 3.066.797,91 lei fără TVA. Contestațiile celor 3 firme concurente au fost respinse de Comisia Națională de Soluționare a Contestațiilor

- s-a încheiat contractul nr.1526/18.09.2009 2304.1/09.09.2009 – fila 486, dosar up, vol.2 în valoare de 3.649.489,51 lei cu termen de execuție de 18 luni de la începerea lucrărilor

- lucrarea este în curs de execuție, până în prezent fiind emise facturi fiscale în valoare de 1.626.292,10 lei, acestea fiind achitate integral.

Cu privire la acest contract, din declarația martorei B. a rezultat că, din dispoziția inculpatului C. O., s-a emis în avans o factură fiscală în sumă de 398.000 lei în martie 2010, plătită în aprilie 2010.

Contractul achiziționare mobilier de la .:

- selecție de oferte din 09.11.2007 ocazie cu care se analizează și două oferte ale unor firme concurente datate cu o dată ulterioară, 03.12.2007 și 04.12.2007, una fiind a ., pentru_ lei – fila 561 iar cealaltă . de_ lei, fără TVA, fila 558, dup, vol 2

- s-a încheiat contractul nr.112/15.11.2007 cu . în valoare de 40.460 lei, semnat de Primăria Boișoara, prin primar P. P. și . legal M. M. fila 523, dup, vol 2. Se poate observa existența unei identități de semnătură a reprezentantului legal al . inculpatului C., aplicată pe celelalte contracte încheiate cu Primăria Boișoara.

- s-a emis o factură fiscală de către . la data de 27.12.2007 în valoare de 40.460 lei, achitată integral la data de 28.12.2007.

Din adresa nr._/11.03.2011- fila 382, dosar up vol. II Garda Financiară V. coroborată cu declarații martori – contabil . că mobilierul a fost livrat Primăriei comunei Boișoara la data de 18.02.2008 de către ., firmă ce a facturat produsele către . la data de 16.01.2008.

Primăria a emis factura fiscală la data de 27.12.2007 în valoare de 40.460 lei reprezentând mobilier de birou, deși livrarea acestui s-a produs abia la 18.02.2008, după ce MARVELOV l-a achiziționat de la . la data de 16.01.2008, la un preț mult mai mic, de 22.539,97 lei. Prin urmare, Primăria Boișoara, prin primar, a aprobat plata unor bunuri care nu i-au fost livrate la acea dată de către firma câștigătoare, și, mai mult, pe care aceasta nici nu le achiziționase. Este de menționat că, potrivit declarației martorei G. E., contabil la . activitate al societății nu era producerea de mobilier ori construcția de imobile ci acela de comerț cu materiale de construcții.

Totodată, Primăria Boișoara a închiriat societății ELECTROVÂLCEA, conform contractului 813/26.04.2010 utilaje( tractor, buldoexcavator), la tarife stabilite în baza HCL nr. 13/2009, bunuri pe care aceasta din urmă le-a folosit la execuția lucrării „ canalizare”.

Din nota explicativă a contabilei ., - G. E., dată la 07.03.2011 cu ocazia controlului efectuat de Garda Financiară, aceasta a precizat că, din documentele contabile care i-au fost puse la dispoziție, nu are cunoștință de existența unor relații comerciale în perioada 2006-2010 între . P.. Nu a înregistrat în contabilitate nici un document privind achiziție materiale de construcții ori alte înscisuri contabile care privesc pe cele două părți.

Această situație este confirmată de raportul de expertiză contabilă întocmit în cauză de expert A., raport care concluzionează că, în perioada 2007- aprilie 2011 în contabilitatea . nicio evidență cu privire de achiziții bunuri, materiale de construcții ori alte materiale ce privesc . P. P..

Inculpatul C. O. a uzat pe tot parcursul urmăririi penale de dreptul la tăcere, drept reglementat de art. 17 paragraful 3 din Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice și consacrat de art. 6 din CEDO.

În cursul cercetării judecătorești, prin declarația dată la data de 28 septembrie 2011 (fila 101, vol. 2, Tribunalul V.), inculpatul C. O. a arătat că, în anul 2003, l-a cunoscut pe inculpatul P. P. iar în iunie 2008, cu prilejul unei vizite la Școala din Boișoara a fost contactat de primar care l-a întrebat dacă cunoaște vreo firmă care ar putea să-i construiască o casă.

Este de remarcat afirmația făcută de inculpatul C. în acel context, anume: „ Eu, cu intenția de a avea un portofoliu cât mai mare de lucrări i-am spus că există o firmă care i-ar putea face lucrarea”. În continuare, inculpatul a susținut în declarație că, după o săptămână i-a făcut primarului o ofertă de 50.000 euro, negociată apoi la 40.000 euro. La data de 01.09.2008 a mers la inculpatul P. P. cu un contract de antrepriză, înregistrat la firma . că acest contract a fost redactat și semnat de martora S. N. și că tot în luna septembrie firma a început lucrarea. La 15 decembrie 2008 construcția era gata, la roșu, șarpanta și acoperișul nefiind edificate de firma care a construit, firmă care îi aparține.

Fiind audiată de instanță (fila 214, vol. IV, Tribunalul V.), martora S. N. a arătat că funcționează ca jurist în cadrul ., la solicitarea inculpatului C. O., a redactat, pe calculator, le sfârșitul anului 2008 contractul nr. 12 ce privea pe . semnat și nu a înregistrat acel contract. După redatare l-a înmânat inculpatului C. O., la cererea acestuia.

Același inculpat a susținut în declarația dată la 28 septembrie 2011 că, din valoarea de 40.000 euro a primit de la inculpatul P. P. suma de 35.000 euro, acest fapt petrecându-se în biroul său din sediul ELECTROVÂLCEA, în prezența martorului A. B., contrar celor afirmate de P. P., care a susținut constant că la înmânarea sumei de 35.000 euro către C. nu mai erau alte persoane de față. A mai susținut inculpatul C. că nu a eliberat factură ori chitanță pentru suma primită, de 35.000 euro, aducând în acest sens o explicație, cel puțin puerilă, aceea că: i-a fost jenă să spună că tot el reprezintă S C MARVELOV. A mai arătat că, la aceea dată, inculpatul P. P. nu a cunoscut că el este și administrator la .> A mai arătat inculpatul că, circa două săptămâni, două echipe ale sale, una de la . de la . în . de O. M., care a lucrat la edificarea casei primarului, fiind cazată într-un imobil, pe cheltuiala primarului iar cea de-a doua, condusă de martorul D. C., care a lucrat la Școala din Boișoara și care a dat indicații tehnice și la edificarea casei.

Cât privește costul unor pavele instalate la casa inculpatului P., inculpatul C. a afirmat că el a achiziționat pavelele respective, prețul fiind achitat de primar, fără a se întocmi vreun document justificativ. A mai susținut că nu a participat niciodată personal cu documentația la deschiderea ofertelor pentru licitație publică și nici la licitația privind achiziție de mobilier câștigată de .> Cu referire la materialele de construcție folosite la construirea casei primarului, a arătat că, întrucât între MARVELOV și ELECTROVÂLCEA existau numeroase relații comerciale, acestea au fost achiziționate de MARVELOV de la . urmă asigurând și personalul pentru realizarea instalației electrice. De remarcat că, la aceea dată, inculpatul C. nu face referire la existența unui anumit contract încheiat între cele două societăți în temeiul căruia . imobilul inculpatului Ppopescu P..

Faptul că imobilul construcție P+1 apaținând primarului P. P. a fost construit (folosindu-se materiale și manoperă) din dispoziția inculpatului C. O. cu echipe de muncitori de la . din depozițiile martorilor care au coordonat aceste echipe.

Astfel, martorul D. C. – inginer în perioada 2005-_ la . date atât la urmărirea penală - la 29.03.2011, 01.11.2010 cât și în instanță la 14.12.2011, a arătat că în vara anului 2008 inculpatul C. O., reprezentantul legal al . spus să ia legătura cu inculpatul P. P., primar al comunei Boișoara și să stabilească detaliile construirii unei case. Martorul a arătat că, în acest sens, a solicitat inculpatului P. P. proiectul tehnic, detalii de construcție, proiect de autorizație de construcție, însă acesta i-a replicat că nu le are. În aceste condiții, susține martorul, luând în considerare că inculpatul C. i-a prezentat două fotografii, spunându-i că „așa trebuie să arate casa” și că aceasta trebuie predată la cheie primarului, a gândit singur detaliile de construcție și a dimensionat cantitățile de materiale, în timp ce detaliile de arhitectură au fost stabilite de inculpatul P. P..

Același martor a afirmat că a lucrat la construcția imobilului cu o echipă formată din 7-8 muncitori, condusă de A. Bularga, cu care a executat următoarele lucrări: lucrări de săpătură pentru fundație (combătând astfel susținerea inculpatului P. P., care a afirmat că le-a făcut în regie proprie), a turnat talpa de fundare pentru fundație, inclusiv placa peste parter, folosind materiale ca oțel, cherestea, cărămidă, ciment, toate aduse de . sens martorul a susținut că imobilul are 8 m lățime și 14 m lungime, fundația de 50 cm și adâncimea de 1,10 m structura de rezistență fiind cu stâlpi din beton, zidăria din cărămidă. Același martor a arătat în declarația dată la 29.03.2011 că, întrucât a gândit detaliile construcției, a sugerat inculpatului C. O. execuția unei terase însă acesta i-a replicat „să găsească soluții mai simple pentru că el plătește”.

Martorul a mai arătat că după turnarea plăcii peste parter s-a schimbat echipa de muncitori iar în toamna anului 2008 a demisionat, la plecarea sa fiind executate lucrările aferente etajului 1 iar mansarda terminată în proporție de 60%.

Cât privește valoarea totală a lucrării, în declarațiile date la parchet, martorul a apreciat că acestea se ridică la peste 3.000.000 lei pentru ca apoi, în cursul judecății, să declare că valoarea construcției este de aproximativ 1.600.000 lei. Această valoare este apropiată de cea stabilită de experți judiciari în rapoartele de expertiză tehnică efectuate în cauza de față.

Așa cum a susținut chiar inculpatul C., echipa condusă de martorul D., urmare a demisiei acestuia, a fost înlocuită cu o altă echipă condusă de martorul F. G., care au continuat lucrările.

Potrivit declarației date de martorul F. (f. 95) angajat la ELECTROVÂLCEA, în vara sau toamna anului 2008 a fost solicitat de inculpatul C. să continue lucrările începute de martorul D. la locuința primarului P. P., construcția fiind executată la acel moment „ la roșu”, cu învelitoarea montată. Martorul a afirmat că a efectuat astfel lucrări de: tencuială interioară, zugrăveli interioare, placări cu rigips la mansardă, gresie băi, living, scări, placări cu faianță băi, placare și zugrăveli exterioare, instalații termice și sanitare, pavaj cu pavale de culoare roșu cu gri în curte, izolație termică cu vată minerală la acoperiș, placare cu polistiren la bucătărie și a unei băi existente anterior și care au fost incluse în noua construcție, materialele fiind aduse în exclusivitate de la . de P. P. și soția acestuia după cataloage ale furnizorilor de produse, după care acestea erau comandate și după livrare erau montate. Furnizorii aduceau materialele la sediul societății din Rm. V. și erau trimise la punctul de lucru ulterior, întocmindu-se bonuri de consum. Martorul a declarat că nu cunoaște cu ce documente erau livrate către punctul de lucru și că, personal, nu a văzut nici un moment ca P. P. să facă vreo plată vreunui salariat al societății sau către inculpatul C. O..

Conform declarației acestui martor, construcția a fost finalizată integral în nov. 2009 și predată la cheie inculpatului P. P.(declarație din 29 martie 2011, fila 95, dosar u.p. vol. 3). Declarația martorului se coroborează cu declarația inculpatului P. P., dată la 18.11.2010 și în care a susținut că imobilul a fost construit în perioada 2006-2009( fila 48, dup vol. 1).

Atât martorul D. C. cât și martorul F. G. au declarat că nu au întocmit situații de lucrări, devize întrucât nu li s-a solicitat acest lucru și că plata salariilor atât pentru ei cât și a muncitorilor s-a făcut de către . salariați erau. Nu au fost plătiți de P. P..

Faptul că cei doi martori au executat cu echipe de muncitori lucrările la care au făcut referire este confirmat, așa cum s-a arătat mai sus, de către inculpatul C. O., reprezentantul .> Tribunalul mai constată că în cauză au fost ascultați și martorii M. G. și D. Cicerone- salariați ai . susținut, de asemenea, că lucrarea – construcție imobil aparținând inculpatului P. P. a fost executată de echipe conduse de martorii D. și F.. Martorul D. Cicerone a mai afirmat că a făcut parte din echipa care a executat la casa primarului P. lucrări de instalații termice și sanitare, întocmind o schiță releveu a construcției pentru a dimensiona instalația, neexistând o astfel de schiță. Martorul nu a întocmit situații de lucrări sau plată pentru că nu i s-au solicitat.

Aceeași situație este prezentată și de martorii M. F. și I. G., care s-au ocupat de instalațiile electrice la imobilul P+1 aparținând inculpatului P. P.. Martorii au afirmat că materialele folosite erau aduse de la . întocmit documentații pentru acestea și nici situații de lucrări. Totodată, martorul I. G. a afirmat că montarea lămpilor s-a făcut în condițiile în care „imobilul era finalizat”.

De asemenea, din procesele verbale întocmite de Garda Financiară V. precum și din raportul de expertiză contabilă întocmit în cauza de față de expertul contabil a rezultat că în evidența . înregistrate în perioada bonuri de consum, reprezentând materiale de construcții și instalații pentru „ Primar Boișoara”, „ Casa Boișoara”, în valoare totală de 226.531, 4 lei fără ca acestea să fie trimise la contabilitate spre înregistrare, fiind trecute astfel doar pe cheltuieli. Bonurile erau necesare pentru că în baza lor se puteau ridica materialele din magazia .> Inculpatul P. P. a susținut că lucrarea a fost executată de . unui contract încheiat cu aceasta – contractul nr. 12/1.09.2008 (găsit la percheziția domiciliară efectuată la sediul ELECTROVÂLCEA), însă în evidența contabilă a acestei societăți nu s-a înregistrat până la momentul demarării cercetărilor penale în cauza de față nici un document justificativ care să ateste că societatea (ori altă persoană mandatată, subantreprenor) a edificat construcția. Abia în septembrie 2011(după sesizarea instanței și la aproape doi ani de la finalizarea lucrării) inculpații întocmesc chitanțe și facturi cu privire la plata lucrării – construcție imobil.

În nici un moment, pe parcursul urmăririi penale și nici după sesizarea instanței, până la începerea cercetării judecătorești, inculpații nu au afirmat că urmăreau să întocmească situații de lucrări, facturi și chitanțe fiscale cu privire la construcția imobilului în cauză, mai mult inculpatul P. P. a susținut că a efectuat plata construcției edificate în temeiul contractului nr. 12/01.09.2008 în decembrie 2008, prin înmânarea sumei de 35 00 euro inculpatului C. O., rămânând astfel de achitat doar diferență de 5000 euro.

Ascultate cu privire la edificarea construcției în cauză, martorele B. M. - director economic la . E., contabil la . chiar în faza inițială a cercetărilor penale – declarații 08.09. 2010 și 23.11.2010 (fila 34, 53), menținute ulterior în cursul judecății, că nu au cunoștință ca ELECTROVÂLCEA, respectiv MARVELOV, să fi executat lucrări de construire imobil pentru inculpatul P. P., primar al comunei Boișoara și nu cunosc despre existența unor contracte încheiate în acest sens. Cât privește . E. a mai arătat referitor la factura_ din 27.12.2007 emisă de . Boișoară că, deși această societate nu este producătoare de mobilă a achiziționat mobilier de la . a trei facturi fiscale din luna ianuarie 2008, înregistrate în contabilitate. Prețul de achiziție a fost mult mai mic decât cel aplicat Primăriei Boișoara( dublu).

Aceeași martoră a mai susținut că problemele legate de evidența contabilă a . cu inculpatul C. O. și că, în situația în care societatea ar fi realizat lucrări sau producție, ar fi fost înregistrate în contabilitate facturile și notele de recepție aprovizionare cu materiale, precum și bonurile de consum sau situațiile de lucrări. De asemenea, martora G. E. a afirmat că nu a înregistrat în contabilitatea MARVELOV nici un bon de consum referitor la materiale folosite la construirea casei primarului P. P..

Martora G. M. A.- operator ELECTROVÂLCEA a confirmat însă că a operat bonuri de consum pentru „ casa Boișoara”, „ Primar Boișoara” bonuri prin care se certifica doar scoaterea unor materiale de construcție din magazia ELECTROVÂLCEA. Martora a mai susținut că aceste bonuri nu au fost trimise la contabilitate pentru înregistrare.

De menționat că, în perioada de edificare a construcției aparținând inculpatului P. P. de către . Boișoara, prin primar P. P. și . C. O. se aflau în derulare și se purtau discuții între cei doi inculpați cu privire la modalitatea de participare și de obținere a unor lucrări de achiziție publică de către societatea celui din urmă, cu referire aici la lucrări de înlocuire tâmplărie încheiat între Primărie și ELECTROVÂLCEA, în valoare de 21.597( contract încheiat la 25.05.2008, prin achiziție directă), contract nr. 2304.1din 09.09.2009 având ca obiect „canalizare și epurare ape menajere în valoare totală de 3.649.489,51 lei, achiziții 4 urne votare în valoare de 3929,38 lei (contract încheiat la 12.06.2008), lucrări de reabilitare școală Boișoara, efectuate în baza actului adițional din 28.02.2007 în valoare de 2.061.860,30 lei (confirmate de martorul D. C.), ceea ce îl plasează pe primarul P. P. într-un vădit conflict de interese.

Martorul D. a confirmat că, în timp ce se executau lucrări la casa primarului, muncitori din cadrul . la Scoala Boișoara, în executarea contractului încheiat între MEC și . actului adițional încheiat cu Primăria Boișoara.

Chiar inculpatul C. O. a susținut în declarația dată la instanță –fila 112, vol. 2, T. V.), că, timp de aproximativ două săptămâni cele două firme pe care le administra, „lucrau una la casa primarului iar cealaltă la Școală”( fila 102, vol. 2, Trib. V.).

Un alt act ce denotă înțelegerea inculpaților cu privire la atribuirea preferențială de lucrări de Primăria Boișoara către inculpatul C.( în acest caz este vorba de proiectul referitor la canalizare și epurare ape menajere, atribuit către . nr. 1526/18.09.2009 în valoare de 3.649.489,51 lei și care a avut termenul de depunere a ofertelor la 06.07.2009 iar publicarea în SEAP la data de 25.06.2009), prin încălcarea atribuțiilor de către primarul P. P., este relevat și de depoziția martorei T. V., consultant pe managementul proiectelor de achiziții), care în declarațiile date a arătat că, având în vedere competențele sale, în cursul anului 2009 i s-a solicitat de primarul P. P. dar și de C. O. un punct de vedere cu privire la o fișă achiziții proiect canalizare pe OUG 7/2006, întocmită de o persoană pe nume C. R., fișă ce i-a fost înmânată de primarul P. P.. Tot cu aceea ocazie a fost întrebată dacă respectiva fișă poate fi modificată în așa fel încât să fie favorabilă unui anumit ofertant( fila 66, dosar UP, vol. 1). Martora a afirmat că proiectul tehnic pentru lucrarea canalizare era întocmit anterior procedurii de achiziții.

Declarația martorei se coroborează cu procesul verbal de trecere a unor convorbiri și comunicări telefonice ( fila 379, vol. 1 DUP), cu referire la convorbirea dintre martoră și inculpatul C. purtată la data de 22.06.2009 (sesiunea_), aflată la fila 416, vol. 1, DUP.

Faptul că inculpatul C. urmărea contrafacerea unor oferte de achiziție publică încheiate cu Primăria Boișoara, rezultă și din convorbirea telefonică purtată între acesta și un angajat al . de M., la data de 07.05.2009, din care redăm:

„C. O. E.: Da, M.!

M.: O., pentru lici...ăăă... pentru ofertele alea, pentru Boișoara, ce dată trec? Data de astăzi sau data de atunci?

C. O. E.: Nu dom’le, trece... trece data de atunci, poate chiar antedatată. Trece și tu o dată din ianuarie.

M.: Aha!

C. O. E.: Și trece date diferite cu câteva zile, știi, la diversele oferte, da?

M.: Da. Bine.

C. O. E.: Și fii atent! Deci, faci trei oferte...

M.: Am înțeles! A noastră cea mai ieftină.

C. O. E.: Și... Așa.

M.: Dup-aia MARVELOV.

C. O. E.: Și Dup-aia mai tragi o dată oferta noastră și scrii pe ea “Situație de lucrări”.

M.: Aha!

C. O. E.: Înțeleseși? Deci să ai...să ai trei oferte și o “Situație de lucrări” la fiecare dintre cele două lucrări.

M.: Aha!

C. O. E.: Deci același lucru, numai că scrii pe ea... în loc de “Ofertă” scrii “Situație de lucrări”.

M.: Am înțeles. P-a noastră.

C. O. E.: Da.

M.: Și următoarea este MARVELOV-u’ și după aia că... la preț este DAGINST-u’.

C. O. E.: Așa, așa.

M.: Da. Bine.

C. O. E.: Bine. Salut!

M.: Salut!”

Faptul că inculpatul P. P. a acționat părtinitor și ilegal în atribuirea contractelor de achiziții către firmele inculpatului C. O., prin încălcarea prevederilor art. 2 din Legea 78/2000 este relevat și de înregistrarea convorbirilor telefonice dintre cei doi inculpați purtate la datele de 15.06.2009, ora 16:58:55, ( transcriere la fila 406, vol 1, dup) având următorul conținut, redat integral:

C. O. E.: Să trăiți!

P. P.: Să trăiți, domn" director, să trăiți!

C. O. E.: Ăăă... îmi cer scuze. Cred că dormeați.

P. P.: Nu, domnu". Nu am auzit, a venit cineva din Spania.

Eram chiar acolo, dar nu am semnal în bucătărie. Am ieșit afară colo în drum.

C. O. E.: Aha! Domn" primar, haideți, că dacă tot vă deranjai, să spun de ce vă sun.

P. P.: Nu, ar fi culmea să mă deranjați!

C. O. E.: E domnu" C. BODODEA pe la mine.

P. P.: Așa...

C. O. E.: Și mă întreba de chestia aia, de Ordonanța 7. Ce ați făcut cu treaba aia?

P. P.: Deci îi dăm drumul pe...

C. O. E.: îi dăm drumul pe Ordonanța 7?

P. P.: Pe Ordonanța 7 și fac alt proiect cu majoritar drumuri.

C. O. E.: Bine. Păi haideți atunci să-i dăm drumul la ăsta pe Ordonanța 7...

P. P.: Păi, mâine plecați undeva din V.?

C. O. E.: Nu, mâine sunt acia. Haideți mâine să-l luăm si pe domn " BODODEA să facem caietul de sarcini...

P. P.: Da. Mâine la prima oră sunt la dumneavoastră cu toate astea, cu...

C. O. E.: Pe la ce oră?

P. P.: Zece e bine ?

C. O. E.: E bine. Veniți cu S.F.- ul, neapărat.

P. P.:Da, da.

C. O. E.:Deci, mâine la zece, da? Ca să îl cooptăm și pe domn Bododea, să facem caietul de sarcini și să îi dăm drumul la licitație că dup-aia timpul e scurt.

P. P.:Da, da.

C. O. E.:O să fie multe contestații.

P. P.:Am… n-o să fie, dă-I în mă-sa că-I rezolv! Bine, dar asta cu nebunii…

C. O. E.: Bine.

P. P.:Bine, bine. Să trăiți !

C. O. E.:Vă salut1 Toate bune !

P. P.: Să trăiți !

În același sens este și convorbirea telefonică purtată la data de 18.06.2009 ora 15:15:09, între C. O. E. și numitul BODODEA C., având următorul conținut:

BODODEA C.: Alo!

C. O. E.: Văzui că mă sunași.

B0DODEA C.: Poți vorbi?

C. O. E.: Da.

B0DODEA C.: Mă, cred că asta...ăăă.... nu merge, cu asta. Cum îi zice? Cu... Zi-i să-i zic. Cu R.. S-a luat ăsta de ea pe la Costești, nu știu ce dracu au făcut p-acolo.

C. O. E.: Păi stai domne, un pic că... fii atent cum facem! Pe R. nu-l aducem. Am vorbit cu primaru". Nu-l băgăm în comisie, dă-l în Cristosu" mă-sii!

BODODEA C.: Păi, dar atuncea la ce a făcut el fișa de date achiziție? A facut-o...el a făcut-o tot așa cum face proiectele. Asta e fișa de date.

C. O. E.: L-a rugat primarul dom "le! Și noi modificam fișa de date. După ce modificăm, i-o ducem primarului, o publică pe SE . la treabă, dă-l în crucea mă-sii de bou!

BODODEA C.: Asta, fișa de date e pentru proiectare cu execuție.

C. O. E.: Nu se poate! Păi, el mi-a zis că are proiectul făcut.

BODODEA C.: Păi aia...păi are proiectul făcut, dar înseamnă că a greșit fișa de date. Sau cum să-ți mai spun? Nu știu ce să mai spun, dar hai că vorbim atuncea!

C. O. E.: Hai că vorbim atuncea. Da.

B0DODEA C.: Dar eu îți spusei de ce. Asta se cam... că am auzit-o mai demult, că tot îmi zicea, zice: "Bă, eu nu știu dar la Boișoara... "Bine, fă, dacă nu vrei... Nu e, nu e. "

C. O. E.: Hai că discutăm când viu.

B0DODEA C.: Aha. Eu sunt până la Ocnele M. și viu acuma.

C. O. E.: Bine. Păi atuncea, sună-mă tu când ajungi.

BODODEA C.: Da. Hai, că eventual, venim la tine, că acolo e mai ...

C. O. E.: Bine. Mai bine așa. Bine. Salut.

La data de 18.06.2009 ora 16:43:06. CI0GESCU O. E. poartă cu P. P., următoarea convorbire telefonică, din care reiese de asemenea, prin coroborare cu celelalte mijloace de probă admnistrate, înțelegerea frauduloasă a inculpaților cu privire la atribuirea contractelor de achiziței publică:

P. P.: Alo!... Alo!

C. O. E.: Să trăiți!

P. P.: Să trăiți!

C. O. E.: D." primar, mâine, pe la ce oră veniți încoace?

P. P.: Păi, ăsta zice că la șapte îmi aduce ălea și dup-aia vin și vă las un exemplar acolo.

C IOGESCU O. E.: Proiectul vi-l aduce, da?

P. P.: Și cu caietul.

C. O. E.: Dar și proiectul! Și pe suport electronic, dacă e să v- aducă.

P. P.: Dar crezi că știe ăsta să facă pe suport electronic?

C. O. E.: Cine?

P. P.: R., ăsta.

C. O. E.: Păi, trebuie să îl aibă pe un CD, ceva...

P. P.: Aha!

C. O. E.: Dați-i un telefon și rugați-l să vă aducă pe CD ca să vă fie mai ușor.

P. P.: Aha! Eu vin direct la dumneavoastră. Cum sosește el, îl las să plece șoferul...

C. O. E.: Deci.. Aha! Bine, domn primar. Deci, să v-aștept atunci cât mai de dimineață, da?

P. P.: Păi, eu, dacă el vine la șapte, am plecat eu la... îl las pe el să plece înainte și la șapte și zece am plecat și eu după...

C. O. E.: Păi dar, cum poate să vină el la șapte?

P. P.: Păi, a zis că trimite numai șoferul cu ele.

C. O. E.: Bine.

P. P.: Deci, nu... și așa el nu e de cuvânt. E un... un agarici d-ăsta, dar nu... Dacă vine la șapte, eu...

C. O. E.: Atuncea, eventual, mai amânăm un pic publicarea pe SEAP, da?

P. P.: Păi, da, eu cum să... nu public pană când nu mă întorc de la dumneavoastrâ.

C. O. E.: Să punem la punct, întâi. Da, bine, domn primar.

P. P.: Am înțeles. Bine.

C. O. E.: Să trăiți!

P. P.: Să trăiți!

De asemenea, este de menționat, sub aspectul probării aceleași înțelegeri, și interceptarea convorbirii telefonice din data de 22.06.2009 ora 07:47:27, între inculpatul C. O. E. și P. P., din care redăm:

P. P.: Alo!

C. O. E.: Vă salut!

P. P.: Să trăiți, domn director!

C. O. E.: Să trăiți, să trăiți! îmi spuse doamna TU DOR A să va sun.

P. P.: Așa...

C. O. E.: Deci, uitați cum am gândit-o noi.

P. P.: Da.

C. O. E.: S-o publicăm joi.

P. P.: Da.

C. O. E.: Da, și având în vedere că valoarea este mică...

P. P.: Da.

C. O. E.: O publicăm ca și cerere de ofertă, ca să reducem t impul, de la 30 de zile, la 10 zile.

P. P.: Ok.

C. O. E.: Deci, valoarea este sub 750.000 de euro și vă nermite Iegea.

P. P.: Ne permite legea. B..

C. O. E.: Și atuncea, o să fie lunea cealaltă... o să aveți licitație.

P. P.: E bine. E bine, și joi... sau cum...?

C. O. E.: Dar trebuie să veniți joi încoace, eu știu, de dimineață... sau nu, în jurul orei patru vrem s-o publicăm. Veniți și dumneavoastră pe Ia unu.

P. P.: Da, da, da.

C. O. E.: Deci, v-așteptăm, joi, la ora unu, acia.

P. P.: Am înțeles. Vin cumva ăștia azi? Nu știți, nu...?

C. O. E.: Cu ce anume?

P. P.: Muncitorii. Trimiteți electricieni, ceva, azi, încoace? Nu...

C. O. E.: Nu trimit astăzi. Vă sun eu cu o zi înainte.

P. P.: Bine.

C. O. E.: Vă sun cu o zi înainte, da?

P. P.: Da, da.

C. O. E.: Să trăiți, să trăiți!

P. P.: O zi bună! Să trăiți!

Este de remarcat, din conținutul acestor convorbiri, interesul fiecărui inculpat în realizarea rezoluțiilor infracționale, respetiv interesul inculpatului C. în obținerea contractului de achiziție privind proiectul „ canalizare”, în timp ce P. P. este interesat de „aducerea muncitorilor” și continuarea edificării construcției.

Mulțumit de răspunsurile primarului (mai exact de concursul pe care acesta il dă în obținerea lucrării) și interesat în obținerea acesteia, inculpatul C. O. îi spune următoarea zi, 23.06.2009, inculpatului P. P. că îi va trimite muncitori dar că urmează să mai aleagă corpuri de iluminat, răspunsul primarului fiind elocvent:

„Ce să mai aleg(…) merg pe mâna dumneavoastră”.

Aceste convorbiri telefonice au avut loc între inculpați la câteva zile înainte de data selecției de oferte (din 25.06.2009) pentru lucrarea canalizare și epurare ape menajere.

Procedura de achiziție publică „Cerere ofertă,”, având ca obiect atribuirea contractului de lucrări „ canalizare și epurare ape uzate menajere în . fost supusă unei verificări de către ANAF, DGFP V., compartimentul de verificare a achizițiilor publice, constatându-se abateri referitoare OUG 30/2006 ce constituie contravenții, conform art. 5 alin. 1 din Ordonanță (raport de activitate aflat la fila 137-152, vol. III, Tribunalului V.).

Faptul că au fost respinse două contestații ce au privit modul de comunicare a rezultatului procedurii de atribuire a contractului de mai sus de către Consiliul Național de soluționare a Contestațiilor( fila 153, vol. III, Tribunalul V.) nu are nicio relevanță cât privește existența înțelegerii frauduloase dintre cei doi inculpați cu privire la atribuirea contractului către . de convorbirile telefonice astfel cum au fost prezentate mai sus coroborate cu depoziția martorei T. V..

Un alt episod relevat de probatoriu și care conduce la existența elementului material al infracțiunii de luare/dare de mită, sub forma pretinderii și primirii de foloase necuvenite este și cel referitor la modalitatea de obținere de către primar a pavelelor ce urmau a fi puse în curtea acestuia.

Astfel, din convorbirea purtată de inculpați la data de 05.04.2009, este relevant următorul pasaj:

„P. P.: Alo!.... Alo!

C. O. E.: Alo! Să trăiți! Am văzut că m-ați sunat.

P. P.: Să trăiți! Mă scuzați că vă deranjez. Am plecat la Cluj dar v-am sunat că m-a... m-a mințit ăsta din Sibiu cu pavelele.

C. O. E.: Aha!

P. P.: Să le comandați dumneavoastră... I-am dat și banii și... ca să știți.

C. O. E.: Asta e!

P. P.: F...u-l în Dumnezeu pe mă-sa!...neinteligibil...

C. O. E.: Hai că le iau eu. Văd eu de unde... Le iau eu de pe plan local, da?

P. P.: După... Și dup-aia ne întâlnim... 280 de metri pătrați vin și 28 de borduri. Știu ei, băieții.

C. O. E.: Și ce culoare?

P. P.: Ei, asta...mai.... Exact ca ăla... Calul de dar se mai caută pe dinți?

C. O. E.: Păi, hai să facem, eu știu? Măcar spuneți-mi! R., gri...

P. P.: Cum vreți dumneavoastră!

C. O. E.: Una mai veselă, așa... Hai să punem un roșu.

P. P.: Cum ați vrea la dumnea... Eu v-am zis că merg pe mâna dumneavoastră!

C. O. E.: Bine.

P. P.: Bine.

Față de contextul în care s-au petrecut faptele, este de observat că, deși pretinderea folosului necuvenit de către inculpatul P. P. este făcută în termeni aluzivi, ea este înțeleasă de cel căruia i-a fost adresată, în speță, inculpatul C..

Așa cum s-a dovedit de depozițiile martorilor( martor Flancheș G.) coroborate cu raportul de expertiză tehnică, în curtea primarului au fost puse de către angajații . inculpatului C. O., pavele de culoare roșu cu gri

Cu privire la achiziționarea pavelelor, inculpatul P. a prezenta 2 variante, ce s-au dovedit a fi neveridice: că ar fi plătit inculpatului suma de 10.000 lei reprezentând contravaloarea pavelelor și o altă variantă că prețul acestora se regăsește în suma de_ euro, înmânată inculpatului C. O. în decembrie 2008, și care reprezenta plata parțială a contractului nr. 12/1.09.2008( din cei_ conveniți).

Aceste variante se exclud una pe cealaltă, ținând seama pe de o parte că problema achiziționării lor se punea, conform convorbirii prezentate mai sus, necontestată sub aspectul conținutului, la data de 05.04.2009, deci ulterior remiterii prețului de_ euro iar pe de altă parte dacă prețul pavelelor era inclus în suma de_ euro, nu mai era nevoie ca inculpatul P. P. să facă o nouă plată pentru același bun în sumă de_ lei, în aprilie 2009.

În realitate, costul și instalarea pavelelor de către muncitorii . folosul necuvenit primit de inculpatul P. P. de la inculpatul C. O., reprezentant . contractelor de achiziție și lucrări atribuite până la aceea dată dar și pentru cele care urmau a fi atribuite în viitor.

Veridicitatea convorbirile telefonice ori modul în care s-a făcut transcrierea acestora nu a fost contestată de către inculpatul P. P..

Coroborând aceste mijloace de probă cu alte mijloace de probă administrate – declarații martori, procese verbale de control încheiate de ANAF, Garda Financiară, expertize, rezultă în mod cert existența unei înțelegeri frauduloase între inculpați cu privire la atribuirea de către inculpatul P. P. (președinte de comisie achiziții publice în cadrul Primăriei Boișoara), preferențial, contracte de achiziții către firma aparținând inculpatului C. O., ELECTROVÂLCEA, evident în schimbul primirii unor foloase necuvenite, în speță, în schimbul edificării și suportării costurilor necesare construcției imobilului P+1 (materiale și manoperă), pe terenul proprietatea primarului dar și a unui bun electrocasnic .

De altfel, chiar în declarația dată de inculpatul C. O. la data de 28 septembrie 2011 (fila 101, verso, vol. II, T. V.) acesta a arătat că intenția sa în raporturile cu primarul P. P. era „aceea de a avea un portofoliu cât mai mare de lucrări”, referindu-se bineînțeles la obținerea lucrărilor de achiziții publice ori de alte lucrări, cu sprijinul primarului, președinte de comisie, ceea ce s-a și întâmplat.

Cât privește contractele de achiziție încheiate de societățile controlate de inculpat – . MARVELOV, cu Primăria Boișoara, prin primar P. P., în raportul de control întocmit de Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice din 27 iulie 2012 s-au constatat o . nereguli, apreciate ca fiind contravenții și sancționate de autoritate( fila 301, vol. IV, Tribunalul V.).

Cu referire la contractul de lucrări nr. 1526/18.09.2009 având ca obiect „ canalizare și epurare ape menajere în valoare de 3.066.797,91 lei fără TVA, Autoritatea a constatat că Primăria, în calitate de autoritate contractantă a stabilit în cazul operatorilor economici participanți la procedură îndeplinirea anumitor cerințe( de ex., să aibă un profit net pozitiv pe anul 2008, să aibă o anumită cifră de afaceri, etc.) ce nu se impuneau în cauza respectivă, încălcând astfel principiul proporționalității prevăzut de art. 2 alin. 2 litera c din OUG 34/2006 privind achizițiile publice.

Așa cum s-a demonstrat de probatoriu, inculpatul P. P., în calitate de primar, în atribuirea contractelor de achiziției publică către inculpatul C. O. a încălcat și alte principii prevăzute de OUG 34/2006, respectiv cele referitoare la garantarea tratamentului egal și nediscriminatoriu în cazul operatorilor economici participanți la procedură dar și al asigurării transparenței și integrității procesului de achiziție publică.

În cursul judecății cauzei, inculpatul C. O. a contestat legalitatea mijloacelor de probă susținând că înregistrarea convorbirilor telefonice și autorizarea interceptării acestora a avut loc în faza actelor premergătoare, fapt nelegal potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 962/2009 .

De asemenea, inculpatul, prin apărător a contestat și legalitatea percheziției efectuate la imobilul din ., Râmnicu V..

Totodată, inculpatul C. a susținut că mijloacele de probă obținute în urma interceptării convorbirilor și efectuării percheziției sunt nelegale întrucât autorizațiile au fost dispuse de o instanță necompetentă teritorial, referindu-se la Tribunalul Argeș.

Aceste apărări au fost reiterate de inculpat, prin apărător, și în notele scrise depuse la dosar, după rămânerea în pronunțare a cauzei.

Tribunalul a constatat că cererile sunt neîntemeiate având în vedere următoarele considerente:

Este adevărat că, în privința interceptărilor telefonice, abordarea Curții Europene a Drepturilor omului este riguroasă, subliniind că o astfel de ingerință în dreptul unei persoane se poate justifica doar pe bănuială legitimă și serioasă că persoana vizată a fost implicată în săvârșirea unei infracțiuni și doar dacă legea prevede suficiente garanții împotriva arbitariului ( Hot. R. c. României).

Potrivit art. 91/1 alin. 1 C. proc. P.. din 1969, în vigoare la data obținerii autorizațiilor „Interceptarea și înregistrarea convorbirilor, comunicărilor efectuate prin telefon ori prin orice mijloc electronic de comunicare se realizează cu autorizarea motivată a judecătorului, la cererea procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală, în condițiile prevăzute de lege, dacă sunt date sau indicii temeinice privind pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni pentru care urmărirea penală se efectuează din oficiu, iar interceptarea și înregistrarea se impun pentru stabilirea situației de fapt sau pentru că identificarea sau localizarea participanților nu poate fi făcută prin alte mijloace ori cercetarea ar fi mult întârziată”.

Curtea Constituțională a României a decis în mod constant în jurisprudența sa (decizia 410 din 10 aprilie 2008, publ. în MO 338/01.05.2008, inclusiv prin decizia invocată de apărare și, recent în decizia 92/27.02.2014), că întreaga secțiune din Codul de procedură penală din 1968, referitoare la interceptări și înregistrări audio și video prevede suficiente garanții prin reglementarea în detaliu a justificării emiterii autorizației, a condițiilor și a modalității de efectuare a înregistrărilor, a instituirii unor limite cu privire la durata măsurii, a consemnării și certificării autenticității convorbirilor înregistrate, a redării integrale a acestora, a definirii persoanelor care sunt supuse interceptării, pronunțându-se în sensul respingerii excepțiilor de neconstituționalitate cu care a fost sesizată în fiecare caz în parte.

Pe de altă parte, legalitatea strângerii acestor probe în faza actelor premergătoare a fost confirmată în numeroase decizii de speță de Înalta Curte de Casație și Justiție( exemplificând aici, decizia nr. 10 din 7 iulie 2008 a secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție) .

Autorizarea interceptărilor în cauza de față s-a făcut cu autorizarea prealabilă a judecătorului, de o instanță competentă material și teritorial, cum este Tribunalul Argeș, potrivit dispozițiilor art. 91 din Codul de proc.. pen.

Astfel, potrivit art. 91/1 alin. 3 C. proc. P. în vigoare la aceea dată, „ autorizația se dă (… )de președintele instanței căreia i-ar reveni competența să judece în primă instanță sau de la instanța corespunzătoare în grad, în a cărei circumscripție se află sediul parchetului din care face parte procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală”.

Fiind vorba de o competență alternativă, autorizațiile în discuție au fost eliberate de Tribunalul Argeș, ca instanță egală în grad cu instanța competentă să judece cauza în primă instanță (Tribunalul V.) și în a cărei circumscripție se află sediul Serviciului Teritorial al DNA Pitești, serviciu care face parte din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Cât privește percheziția domiciliară efectuată la adresa din ., Râmnicu V., se constată următoarele:

Actele procedurale menționate sunt efectuate într-un alt dosar de urmărire penală, cu nr. 75/P/2008 aflat pe rolul Tribunalului Călărași, cu termen de judecată la 04.09.2014, astfel că nu sunt suficiente elemente și nici mijloace de verificare pentru a se pronunța asupra existenței vreunei ilegalități a efectuării percheziției și a obținerii mijloacelor de probă respective.

A constatat instanța că, prin încheierea din 31.08.2010 a Tribunalului Argeș (dosar_ s-a autorizat percheziția domiciliară la sediul . adresa din . și 19 A( vol. 1, fila 77-80, dosar P.).

Potrivit documentului de alipire din 26.08.2008 și încheierii nr._ din 27.08.2008, la imobilul din F. nr. 19 s-a alipit imobilul situat în F. nr. 17( sediul MARVELOV), toate imobilele în număr de 4, inclusiv cel alipit, constituind un singur corp, situat în ..

La momentul efectuării percheziției, conform procesului verbal întocmit la 01.09.2010 ( fila 81), nu au fost opoziții, actul fiind semnat de reprezentanți ai . martorul M. G., împuternicit în acest sens de inculpatul C. O., precum și de martorii asistenți A. S. I. și S. I., ambii salariații ai ., văzând și argumentele expuse mai sus, se apreciază că mijlocul de probă – proces verbal de percheziție are aparența de legalitate și, prin urmare, probele obținute nu pot fi înlăturate.

De altfel, în procesul verbal încheiat de organele de anchetă penală la 19 noiembrie 2010 (fila 289, vol1, dup), cu privire la ridicarea de la sediul MARVELOV, din ., Râmnicu V., a unor documente contabile aparținând . 2007-2009, activitate ce s-a desfășurat în prezenta martorilor M. G. - împuternicit de . E. - contabil MARVELOV, s-a făcut precizarea că . în imobilul din . iar actele contabile solicitate au fost aduse de contabilă, ocazie cu care aceasta a afirmat că le-a găsit în sala de protocol din imobilul situat în F. nr. 19( sediul ELECTROVÂLCEA).

În cauză s-a mai formulat de apărare solicitări de achitare a inculpaților P. și C., întrucât nu s-a probat existența înțelegerii dintre cei doi inculpați cu privire la luarea/darea de mită, nu există un mobil al infracțiunii de dare de mită, în condițiile în care contractele de licitație încheiate de inculpatul C., reprezentant al . valoare mică în raport cu valoarea folosului dat inculpatului P. P.( construcția imobilului).

Ori, așa cum s-a stabilit în cursul urmăririi penale, aspect reținut și de instanță, valoarea totală a contractelor de achiziție atribuite de Primăria Boișoara, prin primar P. P. către ., în perioada analizată -2006-2008, se ridică la 4.887.872,87 lei, prin urmare, nu vorbim de o valoare mică. Această valoare nu a fost contestată de niciuna din părți.

A constatat tribunalul că, potrivit art. 254 C. pen. din 1969( în vigoare la data comiterii faptelor, și aplicabil față de prevederile art. 5 NCP, după cum se va vedea în continuare) infracțiunea de luare de mită constă în fapta funcționarului public sau a altui funcționar care, direct sau indirect, pretinde ori primește bani sau alte foloase care nu i se cuvin, ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge în scopul de a îndeplini ori a întârzia neîndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu, sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri.

Conform art. 7 alin. 3 din Legea 78/2000(anterior modificării prin LEGE 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal) constituie agravantă a infracțiunii de luare de mită săvârșirea faptei de un funcționar cu atribuții de control sau de o persoană care, potrivit legii, are atribuții de constatare sau de sancționare a contravenției, urmărire sau judecare a infracțiunii (aceste ultime dispoziții sunt preluate în art. 7 literele b) și c) din Legea 78/2000 modificată).

De asemenea, conform art. 1 alin. 1 litera a din Legea 78/2000, subiect activ al infracțiunii de luare de mită, este, printre altele, și persoana care exercită o funcție publică, indiferent de modul în care a fost investită, în cadrul autorității publice sau instituțiilor publice.

În speța de față, față de probatoriul administrat și considerentele expuse anterior, modalitatea de realizare a elementului material a infracțiunii de luare de mită a constat în pretinderea și primirea de foloase de către inculpatul P. P., în calitate de primar al comunei Boișoara și președinte al comisiei de licitații publice din cadrul Primăriei, care nu i se cuvin în scopul de a îndeplini ori a întârzia neîndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu, sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri.

Noul Cod penal menține această modalitate de comiterea a infracțiunii, prin reglementarea infracțiunii de luare de mită la art. 289 C. pen, renunțând însă la varianta agravantă a săvârșirii infracțiunii de către un funcționar cu atribuții de control, prevăzută de art. 254 alin. C. pen, fapta urmând a fi încadrată în alin. 1 sau 2 al art. 289, după caz, în situația în care devin aplicabile aceste dispoziții.

Cât privește infracțiunea de dare de mită, aceasta constă în fapta unei persoane fizice sau juridice de a promite, de a oferi sau de a da, direct ori indirect, bani sau alte foloase unui funcționar în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini ori a întârzia îndeplinirea unui cat privitor la îndatoririle sale de serviciu, sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri.

Jurisprudența în materie relevă dificultăți de probare a infracțiunilor de corupție, cum este și cazul infracțiunilor de luare și dare de mită, dificultăți explicabile prin natura infracțiunilor, având în vedere că acestea implică, de regulă, doi autori distincți a 2 infracțiuni diferite - luare și dare de mită. Aceste persoane nu au interesul să divulge fapta, întrucât folosul este transmis pentru un lucru nelegal. Dovada comiterii unor astfel de infracțiuni, cu excepția flagrantului, se face anevoios, tocmai pentru că persoanele implicate urmăresc fie disimularea mitei sub forma unui împrumut, fie încheie acte juridice în fals tocmai pentru a acoperi „ mita”, scopul fiind în toate cazurile încercarea de a scăpa de răspunderea penală. Cât privește declarațiile martorilor, de regulă, în această materie, ele sunt probe indirecte, iar împrejurările dovedite de martori sunt fapte probatorii și nu fapte principale.

În speța de față, probatoriul administrat astfel cum a fost evidențiat mai sus conduce în mod cert la concluzia existenței elementelor constitutive ale celor două infracțiuni de luare, respectiv dare de mită comise de inculpatul P. P., respectiv C. O., pentru considerentele menționate mai sus.

Astfel, așa cum s-a arătat, la dosar există depoziția martorului D. C. care a arătat că, în vara lui 2008 inculpatul C. i-a spus să ia legătura cu inculpatul P. P. pentru a stabili detaliile construirii unei case pe terenul proprietatea primarului, lucrare ce a fost predată la cheie în nov. 2009, așa cu a declarat martorul F. G., plata materialelor și a salariilor celor care au lucrat la ridicarea construcției a fost asigurată de . de declarațiile tuturor martorilor care au lucrat la imobil.

De altfel, martorul D. a declarat că din discuțiile cu inculpatul C., a înțeles că lucrarea este suportată de acesta.

Apărarea inculpatului P. P. în sensul că a demarat lucrări în regie proprie în anul 2006 și că o parte din materialele folosite la ridicarea construcției i-au aparținut nu poate fi luată în considerare pe de o parte pentru că nu sunt dovezi suficente care să ateste cantitatea și felul materialelor pretinse de inculpat iar pe de altă parte martorul B. I.( fila 210, vol. IV, Tribunalul V.), propus de acesta, face referire la efectuarea de lucrări - săpături la fundație - în 2008 iar nu în 2006, așa cum susține inculpatul P.. Mai mult, martorul D. C. a declarat că șanțurile pentru temelie și fundația construcției a fost realizată de echipa sa, respectiv de .> Deși lucrarea s-a făcut în etape, de echipe de muncitori, nu există devize de lucrări, nu există înregistrări cu privire la lucrări, la materiale, la costuri, etc. în contabilitatea societății care era executantul lucrării, respectiv MARVELOV, decât după trimiterea în judecată a inculpaților, la mai bine de 1 an și jumătate de la finalizarea lucrării. Bonurile de consum au fost înregistrate în contabilitatea . că lucrarea a fost efectuată de angajați săi în baza unui contract de pretări servicii încheiat cu MARVELOV în 2007 și prelungit succesiv, în fiecare an, contract de care angajații . ai . cunoștință, doar pe cheltuieli nu și pe venituri.

S-au administrat dovezi, respectiv depoziții martori care confirmă că lucrarea a fost finalizată în nov. 2009, fiind începută în vara-toamna anului 2008, cu muncitori de la . care între Primăria Boișoara și . în derulare contracte de achiziții publice, primarul P. P. având calitatea de președinte al comisiei de atribuire a contractelor de licitație. Printr-un act, numit „Dispoziție”, primarul numea membrii comisiei de evaluare a licitației. Tot primarul era cel care atesta printr-o declarație că achizițiile erau efectuate în mod corect ( cu referință aici la declarația privind proiectul „ Alimentare cu apă . de inundațiile din aprilie – septembrie 2007- fila 199, vol 3, dup; proiectul a fost finanțat prin SAPARD și atribuit .> De asemenea, la dosar sunt înregistrări ale convorbirilor telefonice purtate între inculpați, ori de inculpatul C. și alte persoane, salariați ai . teza existenței unei înțelegeri frauduloase între inculpați, în sensul că P. P. în calitate de primar, în virtutea acestei calități și ca președinte de comisie în atribuire de contracte de achiziție publică să dea concursul în sprijinirea inculpatului C. O., în obținerea, prin intermediul firmelor controlate de acesta, a contractelor de achiziție publică.

Este lipsită de relevanță împrejurarea că primarul, în calitate de președinte de comisie licitație nu avea decât o competență parțială, aspect invocat de apărare. Pentru existența infracțiunii de luare de mită este suficient ca funcționarul să fi traficat cu propria sa parte din puterea colectivă.

Corelativ aceste acțiuni a inculpatului P., în scopul obținerii contractelor de achiziție, inculpatul C. asigura foloase necuvenite inculpatului P., în cauza de față edificarea imobilului casă P+1 precum și o combină frigorifică marca ARCTIC în valoare de 1.079,90 lei.

Faptul că între ei doi inculpați exista o înțelegere în acest scop este relevat și de depoziția martorului T. V., care la data de 18.01.2011, f. 64, dosar, a arătat că i s-a cerut consultanță pe proiect canalizare de către P. P. și C. O., urmărindu-se avantajarea acestuia din urma și atribuirea contractului.

Pentru a da aparența legalității activităților desfășurate, inculpații au încheiat contractul de execuție lucrări nr. 12/01.09.2008, având ca obiect „ Lucrări de construcții – locuință P +M cu o suprafață de 72 mp ( structură de rezistență, șarpantă, învelitoare, tencuieli și finisaje interioare) la prețul de_ euro. Conform contractului, lucrarea urma a fi finalizată până la 31.12.2009.

Așa cum s-a arătat anterior, obiectul de activitate al . însă „ construcții imobil” ci de „ comerț cu materiale de construcție”.

Deși contractul este încheiat de inculpatul P. P. cu . M. M., din adresa comunicată de această societate, rezultă că reprezentantul său legal nu cunoștea detalii despre contract, afirmând că de acesta s-a ocupat inculpatul C. O., cum s-a și întâmplat în realitate(dosar urmărire penală – fila 126, volI). De altfel, semnătura aplicată pe acest contract nu are nimic de-a face cu cea aplicată pe adresa la care s-a făcut referire, semnată de M. M..

În realitate, la edificarea construcției nu s-a luat în considerare contractul și nici autorizația de construire nr. 4 din 23 decembrie 2005, de care inculpatul uzează în apărare, detaliile construcției fiind stabilite între inculpatul C. și inculpatul P. P., de comun acord, aspect dovedit de martori. Expertul tehnic în construcții a stabilit în raport că nu a existat un proiect tehnico economic al construcției și nici un proiect de instalații, suprafața construită diferă de cea din contract și autorizație, fiind în urma măsurătorilor efectuate de expert (în prezența experților parte), de 193,40 mp.

De asemenea, ceea ce s-a construit în realitate este P+1 și mansardă, numărul de camere este mai mare decât cel menționat în autorizație, ceea ce confirmă, alături de celelalte mijloace de probă administrate, caracterul de înscris fals al contractului nr. 12/01.09.2008, el neexprimând voința reală a părților.

Apărarea inculpatului P. în sensul că nu a cunoscut la data întocmirii actului și nici ulterior, decât în momentul arestării inculpatului C. (în vara lui 2010), că . în fapt tot de inculpatul C. este nereală, nesusținută de dovezi, fiind făcută „pro cauza”, în condițiile în care inculpatul admite că detaliile referitoare la edificarea construcției, și vorbim aici de un imobil P+1, dar și cele referitoare la negocierea prețului, plata acestuia au fost discutate cu inculpatul C. O.. Deși inculpatul P. P. a negat faptul că angajații . la construcția locuinței în convorbirile telefonice avute cu inculpatul C. O. îi solicită acestuia „ muncitori pentru lucrări”, referindu-se evident la muncitorii . lucrarea construcție imobil.

Ori, este greu de crezut că o persoană, care are și calitatea de primar, stabilește detalii și toate amănuntele referitoare la construcția propriei locuințe P+1, inclusiv procurarea de pavele precum și de plată a serviciilor cu o persoană care nu este executantul lucrării, ci intermediar și care acționează fără a prezenta documente justificative cu privire la calitatea sa, la serviciile prestate atât de intermediar cât și de executant.

De altfel, inculpatul P. P. dar și inculpatul C. O. „se pierd” în declarații contradictorii cu privire la efectuarea plății serviciilor conform contractului nr. 12/1.09.2008, de care uzează ca probă în apărare. Astfel, inculpații nu cunosc data exactă a încheierii în fapt a contractului, nu cunosc data exactă a plății aproape în integralitate a prețului contractului încheiat, nu au documente privind lucrările executate- devize de lucrări, facturi și chitanțe de plată, acestea fiind produse în cursul judecății, la aproape 2 ani de la finalizarea lucrării, fapt ce demonstrează, față și de considerentele expuse mai sus, că locuința P+1plus mansardă a reprezentat folosul necuvenit primit de inculpatul P. P. drept „răsplată” pentru concursul dat în procedura de atribuire a contractelor de achiziție.

În timp ce inculpatul P. P. susține, în toate declarațiile date, că a înmânat inculpatului C. O. în decembrie 2008( fără a se preciza o dată exactă) suma de_ euro, ca plată parțială a serviciilor menționate în contract, din cei_ cât s-a convenit prețul, de față fiind doar ei doi, inculpatul C. prezintă o altă variantă, și anume că suma de bani a fost dată de P. în prezența unui martor, Bulargă A.. Depoziția martorului Bulargă A. ( din 14 martie 2012) fila 217, dosar Trib. V., vol. IV) în care acesta confirmă efectuarea unei plăți în euro, fără a preciza suma, este privită de instanță ca subiectivă, la aceea dată martorul era angajatul . un interes, pe de o parte, iar pe de altă parte, declarația nu se coroborează cu celelalte mijloace de probă.

De altfel, dacă exista efectuată plata, inculpații întocmeau un act care să dovedească acest fapt, cu atât mai mult cu cât ea reprezenta venit pentru . declarat la organul fiscal în termen de cel mult un an de la finalizarea lucrării, conform legislației fiscale în vigoare la acea dată. Oricum, nu mai era necesară o nouă plată în septembrie 2011, conform chitanțelor depuse de inculpați.

Totodată, contractul nr. 12/01.09.2008 nu a fost înregistrat la organul fiscal, așa cum obligă legislația fiscală, tocmai pentru că el nu exprima o situație reală și nu putea fi justificat cu documente aferente.

Din raportul de expertiză informatică întocmit de expert și necontestat de părți se reține că acest înscris ( contractul nr. 12/01.09.2008) a fost preluat după un alt calculator, expertul arătând nu se poate stabili cu certitudine data la care a fost creat, fiind modificat anterior lui oct 2008.

Faptul că acest înscris exista anterior datei de oct 2008 nu înseamnă că el exprimă și adevărul cu privire la datele conținute, în cauză fiind probat caracterul fals al acestui înscris, înțelegerea frauduloasă a inculpaților, materializată în interesul inculpatului C. de a obține contractele de achiziție prin încălcarea de către primar, în calitate de președinte al comisiei de licitație a obligațiilor cei incumbă în această calitate precum și interesul inculpatului P. de a obține foloase necuvenite prin încălcarea atribuțiilor de serviciu.

De asemenea, susținerea inculpatului C. O., în notele scrise, că . lucrările de construcție a imobilului aparținând inculpatului P. P. în temeiul contractului nr. 17/05.03.2006 nu legitimează aceste lucrări, în condițiile în care niciuna din părțile contractante (. P.) nu au cunoscut această situație, anume că . de construcție a imobilului în baza contractului nr. 17/05.03.2006. De altfel, nici inculpatul C. O., în declarația dată la instanță nu se prevalează de acest contract pentru a justifica faptul construirii. Nici în factura nr. 1320 din 06.09.2011 emisă de . MARVELOV, reprezentând lucrări executate la casa inculpatului P. Petree nu se face referire la acest contract.

Este de remarcat și aspectul că, în august 2011, după aproximativ 2 ani de la finalizarea construcției, inculpatul P. P. notifică . nu avusese până atunci nici un fel de comunicare) cu privire la remedierea unor deficiențe ale construcției ce a format obiectul contractului nr. 12/01.09.2008.

Procedând de o asemenea manieră, inculpatul a urmărit crearea cadrului necesar (aparent legal) pentru întocmirea ulterioară a situaților de lucrări, a procesului verbal de recepție și a facturilor cu privire la valoarea și plata construcției, lucru care s-a și întâmplat. În urma acestei notificări se încheie procesul verbal de recepție și se emite factura fiscală nr._/07.09.2011 de către MARVELOV în valoare de 210.070,90 lei, plătită de inculpat conform chitanțelor nr._ din 07.09.2011 și_ din 29.09.2011.

Or, așa cum se prevedea la art. 134/1 din Codul fiscal în vigoare la data finalizării construcției - nov. 2009, prestările de servicii care determină decontări sau plăți succesive sunt considerate efectuate la data la care sunt emise situațiile de lucrări, rapoarte de lucru, alte documente similare pe baza cărora se stabilesc serviciile efectuate sau, după caz, în funcție de prevederile contractualele data acceptării acestora de către beneficiari. În toate situațiile, perioada de decontare nu poate depăși un an.

Aspectul că aceste documentele încheiate în septembrie 2011 sunt înregistrate în evidențele contabile precum și la organele fiscale, conform proceselor verbale de constatare încheiate de ANAF, Garda Financiară V. în ianuarie 2013 ( anexate de inculpat în xerocopie la notele scrise) nu schimbă cu nimic situația prezentată mai sus, ele doar certifică o anumită situație, și anume faptul că au fost întocmite și evidențiate în actele contabile precum și la organele fiscale .

Cu privire la aceste înscrisuri, expertul în construcții, a precizat în raport (completare) că există bonuri facturate de MARVELOV și plătite de P. P. care nu se regăsesc în listele de materiale ale devizelor care au stat la baza determinării valorii construcție.

Același expert a arătat că nu există un proiect tehnic de construcție, așa încât, la întocmirea raportului a avut în vedere lucrările realizate și constatate în urma inspecției și măsurătorilor la fața locului. În baza acestora au fost întocmite antemăsurătorile și devizele aferente lucrării, rezultând că lucrările din ian – decembrie 2009 au o pondere mai mare în valoarea construcției.

Față de aceste împrejurări a apreciat că nu era necesară cunoașterea evidenței contabile.

De asemenea, expertul contabil a precizat în lucrarea efectuată în cauză că, prestatorul . în data de 06.09.2011 factura nr._ către beneficiarul MARVELOV, prin care a facturat „lucrări executate conform situației de plată anexată” în valoare de_, 40 lei, la care a calculat TVA de 24%, rezultând o valoare de 161.074,95 lei. S-a constatat de către expert, în urma comparării valorilor evidențiate în fișele contabile cu cele facturate că acestea nu corespund, fiind facturate materiale în volum valoric mai mic cu_,77 lei față de valoarea lucrărilor evidențiate în fișele contabile pentru „ casa P. P.”.

Prin urmare, aceste valori înscrise în factura fiscală nr._/07.09.2011 nu pot fi luată în considerare la stabilirea folosului necuvenit obținut de inculpatul P. P. de la inculpatul C. O., actul în cauză fiind întocmit pro cauza.

Având în vedere raportul expertului contabil coroborat cu întreg materialul probator administrat și față de considerentele prezentate, tribunalul a apreciat că folosul necuvenit obținut de inculpatul P. P. în speța de față se ridică la 170.581,72 lei, reprezentând c/v materiale și manoperă utilizată la construirea imobilului P+1 și mansardă situat în . terenul proprietatea inculpatului precum și o combină frigorifică marca ARCTIC, în valoare de 1.079,90 lei.

Instanța și-a însușit în acest fel concluziile expertului contabil AL M. M., menționate în raportul depus în vol. VI, Tribunalul V., valoarea materialelor consumate pentru realizarea lucrărilor fiind de 151.191, 91 lei iar manopera de 19.389,81 lei.

Instanța nu a avut în vedere suma de 392.664 lei ca reprezentând folosul obținut de inculpat, cât privește valoarea construcției, astfel cum a fost reținută în rechizitoriu, întrucât la stabilirea acestei valori au fost avute în vedere criterii de raportare la alte imobile ce nu legătură cu imobilul în cauză. De altfel, această valoare nu a mai fost susținută nici de procuror în dezbateri.

La dosar s-au administrat dovezi și cât privește primirea cu titlu de mită a bunului electrocasnic, în același scop, de către inculpatul P. P. de la inculpatul C. O..

În procesul verbal de percheziție domiciliară efectuată la domiciliul inculpatului P. P. s-a făcut mențiunea că, în timpul percheziției, în imobilul supus percheziției, compus din parter, etaj și mansardă, în holul de la ., în partea stângă, a fost identificată o combină marca ARCTIC A+, cu . 346B+, având codul_19874607, menționat pe o etichetă lipită pe spatele combinei precum și certificatul de calitate și garanție al bunului. Acest ultim înscris nu are completate rubricile privitoare la vânzător și cumpărător și nici cele ce privesc numărul facturii, data emiterii, semnătura și ștampila vânzătorului.

Cu privire la acest bun, inculpatul P. P. a afirmat că îi aparține, fiind achiziționat de ginerele său și pentru care deține înscrisuri doveditoare. A depus în acest sens, încă de la data de 19.11.2010, copia facturii fiscale nr._ din 19.09.2005 privitor la bunul „ Combină ARCTIC KS 35 NS+( fila 225, vol. 1 DUP). Or, așa cum se observă din înscrisul depus chiar de inculpat( prin avocat ales) bunul pentru care a depus factura fiscală de mai sus are alte caracteristici decât cel găsit cu ocazia percheziției, pentru acesta din urmă nefiind depuse niciun fel de dovezi cu privire la achiziție.

În schimb, cu ocazia percheziției din 01.09.2010 la . într-o agendă albastră, agendă martora B.) există mențiunea « D.- Primar Boișoara – P., cu privire la bunul combină ARCTIC, în valoare de 1079 lei.

Totodată, așa cum a rezultat din depozițiile martorilor D. C. și D., un astfel de bun a fost adus la domiciliul primarului P. P., din dispoziția inculpatului C. O., bunul fiind nou.

Mai mult, astfel cum rezultă din adresa_/30.03.2011 a Gărzii Financiare V. (fila 566, vol. II, DUP), în evidența de gestiune informatizată a . iulie – spetembrie 2008 se află înregistrată achiziționarea de către societate a 1 bucată combină frigorifică marca ARCTIC model K346 B +, în data de 29.08.2008 de la ..A. Târgu S., aceasta fiind înregistrată în contul 301- materii prime și descărcată din gestiune la aceeași dată, printr-un bon de consum (colectiv) emis pentru lucrarea (comandă) cod 200 –Primărie Berbești, consumul fiind înregistrat pe contul 601 – cheltuieli cu materii prime, la aceeași valoare fără TVA, de 893,20 lei.

Având în vedere aceste aspecte, adresa nr. 1718/11.03.2014 emisă de Primăria orașului Berbești către inculpatul C. O., și anexată la concluziile scrise, potrivit căreia produsul combină frigorifică marca ARCTIC model K346 B nu a fost cuprins în situațiile de lucrări și nu a existat plăți pentru acesta apare ca fiind lipsită de relevanță .

De altfel, și cu privire la combina Arctic inculpații P. P. și C. fac afirmații contradictorii, ambii susținând că au adus câte o combină nouă pentru muncitorii care lucrau la imobilul primarului.

Susținerile inculpaților sunt contrazise de probatoriu, acesta stabilind cu certitudine că bunul (nou) a fost adus și lăsat cu tilu de mită, de inculpatul C., prin angajații săi, la domicilul primarului. E adevărat, muncitorii care au lucrat la imobil li s-a pus la dispoziție un astfel de bun, însă, așa cum au susținut chiar muncitorii, era vorba de un frigider vechi.

Prin urmare, a constatat tribunalul că, și cu privire la acest bun sunt dovezi care susțin teza că bunul în cauză a reprezentat, alături de construcția imobilului (materiale și manoperă) folosul necuvenit primit de inculpatul P. P. pentru ajutorul dat în calitate de primar, respectiv de președinte a comisiei de licitații, la atribuirea de achiziții publice și lucrări către . inculpatul C. O..

De asemenea, s-a reținut că ambii inculpați au fost trimiși în judecată și pentru comiterea infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată în legătură directă cu infracțiunea de luare, respectiv dare de mită, comise în formă continuată, fapte prevăzute de art. 17 litera c din Legea 78/2000 raportat la art. 290 C. pen.

Potrivit art. 290 C. penal din 1969, infracțiunea constă în falsificarea unui înscris sub semnătură privată prin vreunul din modurile arătate la art. 288, și anume prin contrafacerea scrierii, a subscrierii sau alterarea înscrisului în orice mod, dacă făptuitorul folosește înscrisul falsificat ori îl încredințează altei persoane spre folosire, în vedere producerii unei consecințe juridice. Fapta se pedepsește cu închisoarea de a 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

Infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată este prevăzută în Noul Cod penal la art. 322, conținutul constitutiv al infracțiunii fiind similar cu acela al art. 290 CP 1969, cu mențiunea că textul anterior făcea trimitere numai la art. 288 din CP 1969.

S-a susținut de apărare că în cauză nu-și găsește aplicarea prevederea înscrisă la art. 290 C. pen., dat fiind că înscrisul constând în contract prestări servicii nr. 12/01.09.2008 încheiat între S MARVELOV și P. P. nu a fost modificat prin una din modalitățile prevăzute la art. 288 C. pen., și anume prin contrafacerea scrierii, a subscrierii sau alterarea înscrisului în orice mod, așa încât se impune achitarea inculpaților.

Și această cerere este neîntemeiată.

Astfel, așa cum s-a arătat anterior, semnătura aplicată pe acest înscris la rubrica prestator în cazul administratorului M. M. nu seamănă deloc cu cea aplicată de aceeași persoană în adresa comunicată parchetului în cursul urmăririi penale.

Pe de altă parte, înscrisul respectiv a fost alterat din punct de vedere al conținutului, atestând împrejurări nereale, din moment ce construcția imobilului executat de . inculpatului C. O. a reprezentat folosul necuvenit obținut de inculpatul P. P. de la inculpatul C. O., pentru sprijinul acordat de acesta, în calitate de primar și de președinte comisie de licitații în obținerea contractelor de achiziții publice de către cel de-al doilea.

Or, confecționarea unui înscris sub semnătură privată, care conține mențiuni necorespunzătoare adevărului, dacă făptuitorul folosește înscrisul falsificat în vederea producerii unei consecințe juridice, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută în art. 290 C. pen.

În aceste condiții, cererea de achitare formulată de inculpați, prin apărători, pentru infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată s-a constatat că este nefondată.

În raport de considerentele expuse, tribunalul a apreciat ca fiind dovedite infracțiunile în raport de care inculpații au fost trimiși în judecată.

Inculpații au acționat cu forma de vinovăție cerută de lege în aceste situații, respectiv intenția directă.

În cursul judecații faptelor penale a intrat în vigoare Legea 286/2009 privind Codul Penal și Legea 187/2012 de punere în aplicare precum și Legea 135/2010 privind Codul de procedură penală și Legea 255/2013 de punere în aplicare a acesteia.

Infracțiunile de dare, respectiv de luare de mită prevăzute la art. 254, respectiv 255 din Codul penal din 1969 își găsesc corespondent în NCP în prevederile art. 289, respectiv în art. 290.

Noul cod penal nu mai reține forma agravată a săvârșirii infracțiunii de către un funcționar cu atribuții de control, prevăzută de art. 254 alin. 2 din vechiul Cod penal, fapta putându-se încadra în prevederile art. 289 alin. 1 și 2 NCP.

În toate situațiile, subiectul activ al infracțiunii de luare de mită este, de regulă calificat prin calitatea de funcționar public, în accepțiunea prevederilor art. 147 din C. pen de la 1969, respectiv art. 175 NCP iar primarul unei comune, cum este cazul inculpatului P. P. în speța de față, are această calitate.

Cât privește regimul sancționator în cazul infracțiunii de luare de mită, vechiul Cod penal prevede pedeapsa închisorii de la 3 la 10 ani în cazul infracțiunii tip și de la 3 la 15 ani în cazul formei agravate prevăzute de art. 254 alin. 2 C. pen., în timp ce Noul Cod penal reduce maximul special la 10 ani.

Referitor la infracțiunea de dare de mită prevăzută de art. 255, în raport de care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului C., conținutul constitutiv al infracțiuni de dare de mită prevăzut de NCP la art. 290 este similar celui din art. 255 C. penal 1969.

Din perspectiva tratamentului sancționator, limitele de pedeapsă prevăzute de legea nouă sunt mai ridicate – închisoarea de la 2 la 7 ani față de închisoarea de la 6 luni la 5 ani.

Infracțiunile comise de inculpați, de luare, respectiv dare de mită și fals în înscrisuri sub semnătură privată au fost comise în condițiile concursului real de infracțiuni, prev. de art. 33 litera a din vechiul C. pen.

Sub aspectul legii penale aplicabile, art. 5 alin. 1 din NCP, dispune că, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

Prin Decizia nr. 265/06.05.2014 Curtea Constituțională a României a statuat că dispozițiile art. 5 din NCP sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile, în sensul că viciul de neconstituționalitate al interpretării prevederilor art. 5 din C. penal poate fi înlăturat numai dacă legea penală mai favorabilă se aplică în ansamblul ei, fără a se putea combina dispoziții penale mai favorabile din mai multe legi succesive întrucât s-ar crea pe cale justițiară, o a treia lege care neagă rațiunea de politică penală concepută de legiuitor.

Astfel spus, în aplicarea legii penale mai favorabile, trebuie avut în vedere criteriul aprecierii globale a legii penale mai favorabile, ceea ce presupune compararea legilor penale succesive și alegerea aceleia care, în ansamblul dispozițiilor sale, creează o situație mai blândă pentru acuzat.

Procedând la compararea cuantumului și conținutului pedepselor în fiecare caz în parte, condițiile de incriminare în cazul unității și pluralității de infracțiuni, modalitățile de individualizare a pedepsei, tribunalul a apreciat în raport de prevederile art. 5 C. pen. și față de Decizia Curții Constituționale nr. 265/06.05.2014 dar și în acord atât cu acuzarea cât și cu apărarea, că în speța de față, legea penală mai favorabilă este, vechiul Cod penal din 1969, așa încât, răspunderea penală a inculpatului se va raporta la dispozițiile acestuia.

Cu privire la individualizarea pedepsei, tribunalul a avut în vedere criteriile generale înscrise la art. 72 C. pen. raportate la împrejurările cauzei, respectiv la gradul de pericolul social ridicat al faptelor comise de inculpați, la împrejurările în care s-au comis faptele penale, la modul în care inculpații au conceput și pus în aplicare rezoluțiile infracționale, la calitatea în care inculpatul P. P. a acționat în comiterea infracțiunii de luare de mită, dar și la persoana inculpatului C., intenția dovedită a acestuia de a obține contracte și lucrări cu Primăria Boișoara prin coruperea primarului, încercarea celor doi inculpați de scăpa de răspunderea penală prin întocmirea înscrisului falsificat, atitudinile inculpaților cu privire la faptele pentru care sunt judecați, constând în negarea acestora, valoarea mitei, văzând însă și datele care caracterizează persoana inculpatului P. P., primar al comunei Boișoara din anul 2000, faptul că acesta este privit de o mare parte din cetățenii comunei ca fiind o persoană care s-a implicat pozitiv în problemele comunității, a educat mii de elevi din postura de învățător în localitatea Boișoara, având față de aceștia o conduită morală, aspecte reliefate de înscrisurile depuse la filele 168-199, vol. 1, dosar Tribunalul V. și depoziții martori, urmează să dispună condamnarea inculpaților în baza textelor legale aplicabile, la pedepse cu închisoarea, după cum urmează:

Astfel, în baza art. 254 alin. 2 C. pen. din 1969 raportat la art. 7 alin. 1 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen. și art. 5 din Noul Cod penal a dispus condamnarea inculpatului P. la pedeapsa închisorii de 3 ani.

În baza art.290 Cod Penal din 1969 în legătură directă cu infracțiunea prev. de art.254 al.2 Cod Penal rap. la art.7 al.1 din L.78/2000( anterior modificării prin L.187/2012), cu aplic.art.41 al.2 Cod Penal și art.5 din NCP a dispus condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa închisorii de 6 luni.

A constatat că dispozițiile art.17 lit.c din L.78/2000 reținute în actul de sesizare a instanței au fost abrogate prin L.187/2012, pct.10.

A constatat că infracțiunile au fost comise de inculpat în condițiile concursului real de infracțiuni prevăzut de art. 33 litera a C. P.. în temeiul acestor dispoziții și ale art. 34 lit.b Cod Penal a dispus contopirea pedepselor aplicate, urmând ca inculpatul P. P. să execute pedeapsa cea mai grea, și anume 3 ani închisoare.

Având în vedere natura și gravitatea infracțiunilor comise, persoana inculpatului P. P., dispozițiile Deciziei nr. LXXIV/2007( publ. In MO NR. 545/18.07.2008) a ÎCCJ, a interzis acestuia drepturile pre. la art.64 al.1 lit.a, teza a II-a, lit.b și c Cod Penal, în condițiile art.71 Cod Penal. La interzicerea dreptului înscris la art. 64 litera c C. Penal, referitoare la dreptul de a ocupa o funcție de natura aceleia de care inculpatul s-a folosit pentru comiterea infracțiunii, instanța a avut în vedere instituirea unei prevenții generale în cazul inculpatului P. P..

De asemenea, constatând că aplicarea pedepsei complementare este obligatorie față de inculpat, în raport de dispozițiile art. 254 alin. 1 și 2 C. P. și art. 65 alin. 2 C. P.. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 al.1 lit.a teza a II-a, lit.b și c Cod Penal pe o durată de 2 ani, în condițiile art.65 Cod Penal.

S-a apreciat de instanță că nu se impune aplicarea față de inculpat a circumstanțelor judiciare atenuante prevăzute de art. 74 C. P.., privitoare la conduita bună a acestuia înainte de comiterea faptei, respectiv lipsa antecedentelor penale și comportamentul bun în societate, dovedit de înscrisuri și martori, dat fiind gradul de pericol social ridicat al faptelor comise. Aceste împrejurări favorabile inculpatului P. au fost avute în vedere de instanță în cadrul criteriilor generale de individualizare a pedepsei, determinând aplicarea unei pedepse orientate la minimul special prevăzut de lege.

În baza art.255 Cod Penal din 1969 rap. la art.7 al.2 din L.78/2000 (anterior modificării prin L.187/2012) cu aplic.art.41 al.2 Cod Penal și art.5 din NCP, a dispus condamnarea inculpatului C. O. E., la pedeapsa închisorii de 2 ani.

În baza art.290 Cod Penal în legătură directă cu infracțiunea prev. de art.255 Cod Penal rap. la art.7 al.2 din L.78/2000, cu aplic.art.41 al.2 Cod Penal și art.5 din NCP a aplicat față de același inculpat pedeapsa închisorii de 6 luni.

Constatând că faptele au fost comise în condițiile concursului real de infracțiuni prevăzut de art. 33 litera a C. P.., în baza art.33 lit.a – 34 lit.b Cod Penal a dispus contopirea pedepselor aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 (doi) ani închisoare.

A interzis interzice inculpatului drepturile prev.de art.64 al.1 lit.a, teza a II-a și lit.b Cod Penal, în condițiile art.71 Cod Penal.

Nici în acest caz instanța nu a dat eficiență dispozițiilor art. 74 C. P.., cât privește lipsa antecedentelor penale în cazul inculpatului C., față de gradul de pericol social ridicat al faptelor comise de acesta. Față de modul și mijloacele în care inculpatul a acționat în comiterea atât a infracțiunii de dare de mită cât și a falsului în înscrisuri sub semnătură privată, este judecat pentru același gen de fapte de corupție și într-un alt dosar penal aflat pe rolul Tribunalului Călărași, cu termen de judecată la 4.09._, potrivit datelor evidențiate în sistemul ECRIS, instanța s-a orientat la o pedeapsă orientată deasupra minimului special, în raport de prevederile 52 C. P..

Ca modalitate de executare a pedepselor aplicate inculpaților, instanța a apreciat că, față de lipsa antecedentelor penale și vârsta fiecăruia dintre ei, de 60 ani în cazul inculpatului P. și de 53 de ani în cazul inculpatului C., faptul că ambii au fost cercetați în stare de arest preventiv (inc. C., în cauza aflată pe rolul Tribunalului Călărași), cu implicații asupra înțelegeri de către inculpații a gravității faptelor pentru care sunt judecați, scopul pedepsei înscris la art. 52 din vechiul Cod penal( și menținut la art. 3 din Legea 254/2013) se poate realiza și prin suspendarea sub supraveghere a pedepsei, conform art. 86/1 C. pen.

Așa fiind, în baza art.86/1 Cod Penal a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicate în cazul fiecărui inculpat și se va fixa termen de încercare de 4 ani conform art.86/2 Cod Penal.

A obligat inculpații ca, pe durata termenului de încercare, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a. să se prezinte la datele fixate la serviciul de probațiune desemnat cu supravegherea;

b. să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință, locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c. să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d. să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență.

A atras atenția inculpaților asupra condițiilor ce decurg din aplicarea art.86/4 Cod Penal.

A făcut în cauză aplicarea, totodată, a dispozițiilor art.71 al.5 Cod Penal.

Întrucât față de inculpatul P. P. s-a luat în cursul urmăririi penale măsuri preventive, în temeiul art. 399 NCPP, a dedus din pedeapsa aplicată acestui inculpat durata prevenției de la 23.03.2011 la 10.06.2011 și se va menține față de acesta măsura controlului judiciar dispusă prin încheierea din 18.02.2014 a Tribunalului Teleorman, definitivă. Menținerea măsurii se impune în raport de prevederile art. 202 alin. 1 C. P.., menținându-se temeiurile pentru care a fost dispusă dar și pentru desfășurarea în bune condiții a procesului penal.

Având în vedere că în cazul infracțiunilor de corupție ce au format obiectul cauzei de față operează confiscarea specială prevăzută de art. 254 al.3 Cod Penal din 1969 se va dispune confiscarea de la inculpatul P. P. a sumei de 170.581,72 lei reprezentând c/v materiale și manoperă utilizate la construirea unui imobil P + 1 + M situat în . terenul proprietatea inculpatului, precum și a unei combine frigorifice marca ARCTIC în valoare de 1.079,90 lei.

Ca măsură asigurătorie, a menținut măsura sechestrului asigurător dispusă de procuror în temeiul art. 163 și urm. C. Pp în dosar 128P/2010 la data de 28.03.2011 și în raport de care s-a întocmit procesul verbal de sechestru la 30.03.2011.

De asemenea, în temeiul art.397 al.3 Cod Procedură Penală și în vederea restabilirii situației anterioare, a dispus anularea înscrisului falsificat, respectiv contract nr.12/1.09.2008 încheiat între . Rîmnicu V. și inculpatul P. P..

A respins cererea formulată de inculpatul C. O. E., prin avocat, de constatare a nelegalității mijloacelor de probă administrate în dosarul nr.75P/2008 al DNA – ST Pitești și utilizate în cauza de față, ca nefondată.

În baza art.398 rap. la art.274 Cod Procedură Penală a obligat inculpații la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de câte 7000 lei fiecare.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat apel P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție și inculpații P. P. și C. O. E..

P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie sub aspectul omisiunii aplicării pedepsei accesorii și complementare prev. de art. 64 lit. c) Codul penal din anul 1969 (în cazul inculpatului C. O. E.) și pentru greșita individualizare a pedepselor sub aspectul cuantumului și modalității de executare.

În motivarea apelului, parchetul a arătat că:

Potrivit art. 255 din codul penal și art. 290 din codul penal, incriminări în baza cărora inculpatul a fost condamnat, aplicarea pedepselor accesorii și complementare nu este obligatorie, însă având în vedere faptul că inculpatul a săvârșit infracțiunile de dare de mită și fals în înscrisuri sub semnătură privată, în calitatea de administrator al S.C. „Electrovâlcea" S.R.L. și beneficiar real al S.C. „Marvelov", se impune aplicarea pedepselor accesorii și complementare prevăzute de art. 64 lit. a) teza II, lit. b) și lit. c) din codul penal (funcția de asociat și administrator la o societate comercială).

Necesitatea dispunerii acestor pedepse împotriva inculpatului este determinată și de faptul că acesta a înregistrat (prin intermediul angajaților săi) în evidențele contabile mita dată efectiv inculpatului P. P., constând în manopera și materialele folosite la construcția imobilului acestui din urmă inculpat.

În egală măsură, inculpatul C. O. E. a folosit societățile comerciale în afacerea de corupție, acestea participând și obținând fraudulos contracte cu administrația publică locală, angajații lor fiind efectiv folosiți la materializarea mitei în construcția edificată edilului corupt, inculpatul P. P..

De asemenea, inculpatul C. O. E. a întocmit documente false în numele societăților comerciale al cărui reprezentant era, în scopul acoperirii infracțiunii de dare de mită.

Așadar, faptele săvârșite de inculpat au presupus folosirea abuzivă de către acesta a calității societare deținute, motiv pentru care se impune aplicarea pedepselor accesorii și complementare menționate.

Astfel, se realizează sancționarea efectivă, proporțională și descurajantă a inculpatului, realizându-se și o necesară prevenție prin îndepărtarea inculpatului de inducerea și reprezentarea societăților comerciale, funcții pe care inculpatul le folosește fraudulos, ilegal.

Practic, prin exercitarea abuzivă a funcțiilor deținute și atribuite de lege, în numite condiții, inculpatul s-a dovedit nedemn pentru deținerea în continuare a nor calități ce presupun respectarea legii și inexistența unor condamnări penale.

Mai mult decât atât, conform art. 6 alin. 2 din Legea nr. 31/1999, "Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii., au fost condamnate pentru., fals, uz de fals, înșelăciune.. dare sau luare de mită..".

Potrivit art. 73¹ din Legea societăților, nr. 31/1990, „Persoanele care, potrivit art. 6 alin. (2), nu pot fi fondatori nu pot fi nici administratori, directori, membri ai consiliului de supraveghere și ai directoratului., iar dacă au fost alese, sunt decăzute in drepturi".

Și pentru considerentul legal mai sus menționat se impune aplicarea pedepselor accesorii și complementare prevăzute de art. 71-64 lit. a), teza II, lit. b) și c) din codul penal.

Cu privire la greșita individualizare a pedepselor parchetul a arătat că:

Analizând motivele pentru care prima instanță a dispus aplicarea unor pedepse a căror executare a fost suspendată sub supraveghere, în primul rând, se poate observa caracterul relativ, neconvingător și mai ales contradictoriu al acestora.

Astfel, în mai multe paragrafe ale sentinței penale apelate, instanța de judecată, referindu-se la faptele săvârșite de cei doi inculpați și la probele ce dovedesc caracterul penal al acestora, constată caracterul grav al infracțiunilor comise, atitudinea procesuală contradictorie și nejustificată a inculpaților, înțelegerea frauduloasă și încercarea acestora de a induce în eroare organele judiciare prin întocmirea unor înscrisuri false, inclusiv după eliberarea inculpatului P. P. din arestul preventiv.

În acest sens sunt următoarele mențiuni ale primei instanțe de judecată:

- „Declarațiile contradictorii și oscilante ale inculpatului P. P. sunt combătute de înregistrarea convorbirilor telefonice.." (pag. 31, par. 7);

- „..se desprinde concluzia că afirmația inculpatului P. P., în sensul că nu cunoștea că inculpatul C. administra în fapt această societate, este nereală.." (pag. 31, par. final);

- „A mai susținut inculpatul C. că nu a eliberat factură ori chitanță pentru suma primită, de 35.000 euro, aducând în acest sens o explicație, cel puțin puerilă..."(oaq.34, par. final);

- apărarea inculpatului P. în sensul că nu a cunoscut la data întocmirii actului și nici ulterior, decât în momentul arestării inculpatului C. că . în fapt tot de inculpatul C. este nereală, nesusținută de dovezi, fiind făcută „pro cauza"..(pag. 51, par. 5);

- „..inculpatul P. P. dar și inculpatul C. O. „se pierd" în declarații contradictorii.." (pag. 51, par. 7);

- „..gradul de pericolul social ridicat al faptelor comise de inculpați., calitatea inculpaților. încercarea celor doi inculpați de scăpa de răspunderea penală prin întocmirea înscrisului falsificat, atitudinile inculpaților cu privire la faptele pentru care sunt judecați, constând în negarea acestora, valoarea mitei., natura și gravitatea infracțiunilor comise., (pag. 56-57).

Cu toate acestea, instanța de judecată nu a dat valoare sporită propriilor constatări și concluzii corecte, bazate pe aprecierea obiectivă a probelor administrate în cauză, ci, dimpotrivă, aplicat inculpaților pedepse cu suspendarea executării sub supraveghere, ceea ce este nejustificat și netemeinic.

În al doilea rând, din analiza faptelor penale săvârșite și a persoanei celor doi inculpați, rezultă gravitatea infracțiunilor comise și atitudinea procesuală și conduita personală negativă a acestora.

În privința faptelor penale comise de cei doi inculpați, în deplin acord cu instanța de fond, se remarcă caracterul grav al acestora, pericolul social concret al faptelor penale fiind evidențiat de următoarele:

> Ambii inculpați au săvârșit o pluralitate de infracțiuni, respectiv infracțiuni de corupție în formă continuată și fals în înscrisuri sub semnătură privată, ceea ce arată faptul că inculpații au acționat conștient, faptele nefiind astfel o greșeală izolată în plan social;

> Mobilul săvârșirii infracțiunilor de către cei doi inculpați a fost obținerea unor avantaje patrimoniale rapide și substanțiale dar ilicite pentru ei, în detrimentul comunității locale și cu distorsionarea gravă a concurenței în mediul afacerilor;

> Inculpații s-au folosit în săvârșirea infracțiunilor de calitatea de demnitar local, primar ales și administrator al unei societăți comerciale, deturnând funcțiile de la scopul pentru care ele au fost deținute, în interes personal și material;

> Inculpații au săvârșit faptele penale pe o durată de timp consistentă, mai multe contracte de achiziție publică fiind atribuite ilegal de către inculpatul primar P. P. prin coruperea acestuia de către inculpatul C. O. E.; durata mare de timp în care s-au comis infracțiunile, numărul de contracte atribuite ilegal, relațiile de afaceri astfel dezvoltate de inculpați, apropierea lor în detrimentul interesului comunității locale, demonstrează dorința inculpaților de a desfășura în timp numeroase afecțiuni ilicite cu consecințe grave la nivelul comunie Boșoaia ce necesită dezvoltarea corectă a unor proiecte locale pentru cetățeni;

> Valoarea mitei este una importantă, cu atât mai mult cu cât vorbim despre o comună iar aceasta este materializată în construirea unei case;

> Contraprestația obținută de inculpatul C. O. E., prin coruperea inculpatului primar P. P., este extrem de valoroasă, aceasta constând în obținerea mai multor contracte de achiziție ce presupun obținerea unor sume de bani consistente pentru inculpat și societățile sale comerciale;

> Construirea casei primarului corupt, P. P. s-a realizat în timp și a devenit un fapt notoriu la nivelul comunității locale, aspect de natură a decredibiliza rolul alesului local în comunitatea respectivă și a demonstra lipsa oricăror mecanisme interioare ale inculpatului menite a-l face să conștientizeze gravitatea faptei;

-Inculpatul C. O. P. a înregistrat în evidențele contabile mita, a dispus ca angajații săi să construiască o casă folosind materialele societății comerciale, a dispus ca o combina frigorifică să fie achiziționată din banii companiei și să fie predată cu titlu de mită inculpatului primar, a purtat discuții cu angajații firmei cărora le-a solicitat să întocmească documentație frauduloasă cu prilejul „licitațiilor", fapte ce dovedesc lipsa unor principii de respectare a legii și normelor de conviețuire socială.

De asemenea, conduita procesuală a inculpaților și profilul personal al acestora, înainte de săvârșirea faptelor penale și în timpul urmării penale și al judecății, denotă preocuparea inculpaților în obținerea unor resurse financiare ilicite, lipsa conștientizării faptelor și încercarea de inducere în eroare a organelor judiciare, astfel:

> După trimiterea în judecată penală și punerea în libertate, inculpatul P. P. a inițiat cu sprijinul inculpatului C. O. E., întocmirea unor „documente contabile", cu aparența de legalitate în vederea justificării plății pentru construirea casei, în condițiile în care aceștia au susținut anterior că suma de bani din „contractul" încheiat (fals) fusese plătită anterior; prin întocmirea acestor înscrisuri, inculpații au încercat inducerea în eroare a instanței de judecată, conduită procesuală ce trebuie valorificată de instanța de judecată în procesul de individualizare a pedepselor și executării acestora;

> Inculpatul C. O. E. a fost trimis în judecată prin alte dosare penale, fiindu-i imputate alte fapte de corupție, ce se presupune că au fost săvârșite în aceeași modalitate, aspect ce demonstrează lipsa unei conduite sociale pozitive;

> Inculpații au oferit explicații apreciate chiar de instanța fondului ca fiind puierile sau contradictorii, pro causa, ceea ce arată faptul că aceștia nu au fost preocupați decât de obținerea unei soluții judiciare favorabile, fără a încerca astfel să dovedească conștientizarea faptelor penale;

Inculpatul P. P. – prin apărător ales – a criticat, la rândul său sentința pentru netemeinicie și nelegalitate arătând în esență următoarele:

S-a susținut că instanța de fond a ignorat și nu a apreciat declarațiile de martori, înlăturând nejustificat apărări ale inculpatului care ar fi condus la o soluție de achitare, a refuzat completarea raportului de expertiză contabilă în urma obiecțiunilor formulate de inculpat, nu a ținut cont de concluziile scrise formulate în apărare în legătură cu încadrarea juridică a faptelor ce au făcut obiectul judecății.

Cu privire la netemeinicia sentinței petentul inculpat a invocat greșita apreciere a probelor arătând că instanța de fond s-a găsit într-o gravă eroare în ceea ce privește reținerea că valoarea contractelor atribuite către societățile coinculpatului C. era mare, referindu-se la perioada anterioară semnării contractului de prestări servicii nr. 12/01.09.2008, selectarea firmei câștigătoare a fost efectuată de întreaga comisie de evaluare a ofertelor, la nivelul primăriei, responsabil cu achizițiile publice era numita M. M., inculpatul neavând în acest sens, atribuții; contractele ce au făcut obiectul verificării inspectorilor Curții de Conturi și al inspectorilor din cadrul ANRMAP care nu au constatat nereguli la atribuire; s-a apreciat nelegal că expertul desemnat de instanță era competent pentru raportul de expertiză ANRMAP.

-a mai constatat că, sub aspect subiectiv, nu există motivarea reală ca inculpatul P. P. să primească mita, rolul lui în atribuirea contractului de achiziții publice fiind circumscris normelor legale și că, edificarea casei a început în anul 2005, apelantul efectuând un împrumut de 35.000 euro la 06.04.2008 și semnând contractul 12/_ cu . recomandat de inculpatul C. O. E..

La data de 06.09.2011 s-a întocmit, pentru remedierea unor defecțiuni alte acte ce au fost înregistrate în contabilitatea . urmare, nu există scopul urmărit ceea ce conduce la achitarea sa pentru luare de mită.

S-a mai apreciat că expertiza informatică realizată dovedește că înainte de luna octombrie 2008 a fost redactat contractul nr. 12/01.09.2008 ceea ce infirmă susținerea că este fals și întocmit pro causa, că nu există o alterare sau contrafacere a unui înscris preexistent astfel că acuzația de fals în înscrisuri sub semnătură privată nu se susține.

În consecință, apelantul inculpat P. P., prin apărătorul ales, a solicitat:

• In ceea ce privește infracțiunea de luare de mita prevăzuta de art.254 alin.2 C.pen anterior rap. la art.7 alin.1 din Legea nr.78/2000 cu aplicare art.41 alin.2 C.pen anterior, achitarea inculpatului P. P. in principal in temeiul art.17 alin.2 rap. la art.16 alin. 1 lit.a N.C.Proc.pen iar in subsidiar rap. la art.16 alin.1 lit.b N.C.Proc.pen pentru ca fapta nu exista, iar in subsidiar pentru ca nu este prevăzuta de legea penala deoarece:

- Contractele pretins atribuite sau încheiate in mod nelegal fie sunt anterioare lucrărilor executate si serviciilor prestate de . fie sunt atribuite in favoarea altor beneficiari;

- Din probele administrate in cazuza rezulta ca achizițiile publice si semnarea contractelor a avut loc in condiții de legalitate;

- Lucrările executate si serviciile prestate de . in favoarea inculpatului P. P. au fost realizate contra cost si au avut la baza un contract legal incheiat in acest sens;

- Nu a existat nici o intelegere intre inculpatul P. P. si inculpatul C. E. privitor la pretinsul obiect al mitei.

• In ceea ce privește infracțiunea de fals in înscrisuri sub semnătura privata prevăzuta de art.17 lit.c din legea 78/2000 rap. la art.290 C.pen anterior in legătura directa cu infracțiunea prevăzuta de art.254 alin.2 C.pen anterior rap. la art.7 alin.1 din legea 78/2000, achitarea inculpatului P. P. in principal in temeiul art.17 alin.2 rap. la art.16 alin.1 lit.a N.C.Proc.pen iar in subsidiar rap. la art.16 alin.1 lit.b N.C.Proc.pen pentru ca fapta nu exista, iar in subsidiar pentru ca nu este prevăzuta de legea penala deoarece:

-Contractul nr.12 din 01.09.2000 încheiat intre . si inculpatul P. P. nu a fost falsificat conform concluziilor expertizei informatice si depozițiilor martorilor audiați in cauza;

- Falsul intelectual în înscrisuri sub semnătura privata nu a constituit infracțiune pana la data de 01.02.2014 când a intrat in vigoare noul cod penal, având in vedere ca art.290 C.pen anterior face trimitere la art. din același cod.

Inculpatul C. O. E. – prin apărători aleși a criticat, de asemenea, sentința pentru netemeinicie și nelegalitate arătând – în esență, că:

În mod greșit prima instanță a reținut că este dovedită atribuirea nelegală a contractelor de achiziții publice executate de . raza comunei Boișoara, județul V., aspect pentru care s-au disjuns cercetările întrucât pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, s-a dispus neînceperea urmăririi penale.S-a invocat în sprijinul acestei susțineri și lipsa de calificare a expertului contabil desemnat pentru efectuarea expertizei în achiziții publice, precum și nelegalitatea raportului de control al inspectorilor ANRMAP efectuat într-un alt dosar.

S-a susținut, în legătură cu convorbirile redate în scris că există divergențe notabile între conținutul suportului optic și procesele verbale de redare a convorbirilor, niciuna dintre acestea nu corespunde cu momentul redat pe suportul optic. Ca dovadă s-a invocat existența procesului verbal de îndreptare eroare materială depus de reprezentantul Ministerului Public la 17.01.2012 în vol. al IV – lea - fila 94.

În același mod, a fost criticată interpretarea greșită dată de prima instanță declarațiilor testimoniale, precum și reținerea eronată ca probă a notelor de constatare întocmite de Garda Financiară Argeș, întrucât actele încheiate de organele specializate ale Gărzii Financiare nu sunt mijloace de probă în sensul legii procesual penale.

În motivele scrise au fost dezvoltate, pe larg criticile referitoare la aprecierea greșită a probelor de către prima instanță arătându-se în concluzie, în esență, că lipsește mobilul dării de mită întrucât a participat în condiții legale la achizițiile publice organizate de Primăria Boișoara.

S-a mai invocat nelegalitatea emiterii achizițiilor de interceptare emise în dosarul nr. 75/P/2008 de Tribunalul Argeș care nu avea competența teritorială legală precum și nelegalitatea autorizației de percheziție emisă de Tribunalul Argeș la 31.08.2010, în dosarul nr._ .

În consecință, apelantul inculpat C. O. E. - prin apărători aleși, a solicitat:

In ceea ce privește infracțiunea de dare de mită, prevăzută de art. 255 C. pen. anterior, rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, vă rugăm să dispuneți achitarea, în principal, în temeiul art. 17 alin. (2) rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) C. pr. pen., iar în subsidiar rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) C. pr. pen.;

Referitor la infracțiunea de dare de mită, a solicitat achitarea, în principal, pentru că fapta nu există, iar în subsidiar pentru că nu este prevăzută de legea penală, deoarece:

(iv)contractele pretins atribuite sau încheiate în mod neleqal fie sunt anterioare lucrărilor executate și serviciilor prestate de S.C.

MARVELOV S.R.L., în favoarea coinculpatului P. P., fie

sunt atribuite altor beneficiari, fără nicio legătură cu inculpatul

C. O. E..

(v)lucrările executate și serviciile prestate de .., în favoarea coinculpatului P. P., au fost realizate contra cost și au avut la bază un contract încheiat în acest sens;

(vi)nu a existat nicio înțelegere între inculpatul C. O.

E. și coinculpatul P. P. privitor la pretinsul obiect

al mitei;

În ceea ce privește infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 290 C. pen. anterior, aflată în legătură cu infracțiunea prevăzută de art. 255 C. pen. anterior rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, să se dispună achitarea, în principal, în temeiul art. 17 alin. (2) rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) C. pr. pen., iar în subsidiar rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) C. pr. pen.;

Privitor la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, a solicitat achitarea, în principal pentru că fapta nu există, iar în subsidiar pentru că nu este prevăzută de legea penală, deoarece:

(iii)contractul nr. 12 datat 01.09.2008, încheiat între .. și P. P., nu a fost falsificat, fapt confirmat de persoanele audiate în cauză și de expertiza informatică, în concluziile căreia se arată că ultima modificare a documentului în format electronic este din luna octombrie a anului 2008, ceea ce înseamnă că prima formă a acestui document este anterioară modificării survenite;

(iv) falsul intelectual în înscrisuri sub semnătură privată nu a constituit infracțiune până în data de 1 februarie 2014, când a intrat în vigoare noul Cod penal, având în vedere că art. 290 Codul penal anterior face trimitere la art. 288 din același cod.

Examinând legalitatea și temeinicia sentinței penale apelate prin prisma criticilor invocate, precum și sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit art. 417 alin. 2 Cod procedură penală, Curtea constată:

Apelanții inculpați în cauză, prin apărători aleși, au criticat sentința Tribunalului Teleorman prin care s-a reținut vinovăția acestora pentru comiterea infracțiunilor corelative de luare de mită și dare de mită și fals în înscrisuri sub semnătură privată, fapte prev. de art. 254 alin. 2 rap. la art. 7 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 din Codul penal din 1969, art. 255 rap. la art. 7 alin.2 din Legea nr.78/2000 și art. 290 rap. la art. 17 lit.c din Legea 78/2000 pentru care s-a dispus trimiterea în judecată prin rechizitoriul nr. 128/P/2010 din 22 martie 2011, P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.N.A. – P. Teritorial Pitești din data de 11.04.2011, în principal, pentru nelegalitatea unor mijloace de probă administrate cu referire la interceptarea și înregistrarea convorbirilor efectuate prin telefon și percheziția domiciliară efectuată la . pentru greșita apreciere a probelor administrate, atât a declarațiilor testimoniale cât și a opiniilor separate formulate la expertizele efectuate precum și ignorarea probelor în apărare din care rezultă că, în mod nelegal și netemeinic, au fost trași la răspundere penală.

Cu privire la administrarea probelor, Curtea reține că, P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.N.A. – Serviciul Teritorial Pitești a fost sesizat cu privire la săvârșirea unor infracțiuni de corupție prin denunțul formulat de G. N., ulterior fiind înregistrată și sesizarea numitului M. M. din care rezultă că, inculpatul P. P., în calitate de primar al comunei Boișoara, județul V. a acordat mai multe contracte de achiziție publică firmei . de C. O. E. care, în schimb a edificat lucrări de construcție la casa primarului, aspecte care erau cunoscute în comunitatea locală.

În cursul actelor premergătoare, au fost audiați D. C., inginer constructor la . a relatat că, în cursul lunii august 2008, inculpatul C. O. E. i-a cerut să discute cu inculpatul P. P. detaliile executării unei case Parter + etaj pe terenul proprietatea acestuia, lucrările de construcție au fost demarate în luna august 2008, martorul conducând lucrarea de edificare a casei până la data când a plecat din firma inculpatului, prin demisie; conform declarațiilor, materiale necesare construirii casei erau aprovizionate de . pentru lucrare erau folosiți muncitori de la .>declarația din 01.11.2010 – fila 28 și urm. vol. ( d.u.p.).B. M. A., director economic al . a arătat că firma a efectuat mai multe lucrări pentru primărie, facturile fiscale către furnizori erau întocmite de ea și erau decontate la 15-30 de zile conform prevederilor contractuale,din contul de trezorerie al primăriei; a mai arătat că, din dispoziția inculpatului C. O. E. a emis factură în avans în valoare de 398.000 lei în luna martie 2010, plata acestei facturi fiind făcută de primărie în aprilie sau mai 2010, cu referire la lucrarea de execuție canalizare. P. P. a fost audiat, inițial, la 18.11.2010 și a consimțit să dea declarații în prezența apărătorului ales, menționând olograf că lucrarea de canalizare și epurare ape menajere făcea parte dintr-un proiect SAPARD și a fost atribuită pe procedura achiziție publică către . desemnată câștigătoare, cu care a încheiat contractul, în anul 2009. A mai arătat că pentru acest proiect guvernul a alocat inițial suma de 400.000 lei și cunoscând că putea plăti în avans până la 30% din valoarea contractelor, i-a solicitat administratorului . O. E. să emită factură fiscală în avans, factură ce a fost decontată de primărie în decembrie 2009, iar ulterior, în anul 2010 a fost stornată și emisă o altă factură pentru lucrare împreună cu situația de lucrări.

A mai arătat că a construit casa din . – 2009, iar începând cu anul 2008 a încheiat contract pentru construirea acestui imobil cu firma ., recomandată de C. O. E., materialele au fost aduse în majoritate de către constructori Contractul semnat de MARVELOV i-a fost adus de C. O. E. și apoi l-a semnat și el; i-a plătit suma de 35.000 euro lui C. O. E., într-o singură tranșă pentru care nu a primit factură fiscală sau bon fiscal, nefiind martori de față la remiterea sumei (declarația olografă din 18.11.2010 - filele 47-50, vol. I d.u.p.); G. E. persoană ce a ținut evidența contabilă a . – firmă cu asociat unic și administrator M. M. (concubina inculpatului C. O. E.) care a arătat că problemele legate de evidența contabilă le discuta cu C. O. E., societatea nu realiza venituri sau producție pentru că nu existau înregistrări de facturi, note de recepție de aprovizionare cu materiale, bonuri de consum sau situații de lucrări; pentru facturile de materiale i se dădeau spre înregistrare facturi de vânzare (declarația olografă din 23.11.2010 – fila 53 d.u.p. – vol. I); G. M., operator calculator, la . olografă din 18.10.2010 – fila 57 vol. 8 d.u.p.), au fost ridicate înscrisuri de la . conform procedurii prev. de art. 97, în condițiile art. 96 Codul de procedură penală anterior, sub luare de dovadă – proces verbal din data de 19.10.2010 constând în acte de evidență contabilă.

Prin procesul verbal din data de 14.01.2011 întocmit de procurorul de caz din cadrul D.N.A. – Serviciul Teritorial Pitești au fost preluate în cauză, un nr. de convorbiri telefonice interceptate pe baza autorizațiilor emise de Tribunalul Argeș, în dosarul nr. 75/P/2008 potrivit disp. art. 91² alin, 5 Codul de procedură penală anterior, în conformitate cu care convorbirile sau comunicările interceptate și înregistrate pot fi folosite în altă cauză penală dacă din cuprinsul acestora rezultă date sau informații concludente și utile privitoare la pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni dintre cele prev. de art. 91 alin. 1 și 2 Codul de procedură penală anterior.

Interceptările convorbirilor telefonice au fost autorizate în conformitate cu art. 91¹ alin. 1 și 2 Cod procedură penală, legalitatea lor nefiind condiționată de începerea urmăririi penale iar procesele verbale de redare ce constituie mijloace de probă, sunt evaluate potrivit principiului aprecierii probelor.

Prin urmare, Curtea, contrar opiniei apărării, nu are temei pentru a exclude de la aprecierea probelor administrate conținutul informativ al convorbirilor telefonice interceptate.

Cât privește percheziția domiciliară contestată în cauză, Curtea observă că a fost autorizată de Tribunalul Argeș prin încheierea de ședință din 31.08.2010, la propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiției – D.N.A. – Serviciul Teritorial Pitești, percheziția fiind dispusă motivat de această instanță, în cursul urmăririi penale în dosarul nr. 75/P/2008 (dosar ce privea pe inculpatul C. O. E.), fiind legal efectuată potrivit prevederilor art. 100 Codul de procedură penală anterior.

Autorizația a fost eliberată pentru efectuarea unei percheziții la sediul social declarat și de fapt al . relevanță sub aspectul legalității dacă autorizația a conținut un număr de imobil eronat.

Procesul verbal de percheziție care consemnează ridicarea de înscrisuri ce vizează documentele contabile este reglementar întocmit și a fost semnat, fără obiecțiuni de reprezentanții. . prezența martorilor asistenți.

Prin procesul verbal nr. 128/P/2010 din 14.03.2011- P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.N.A. – Serviciul Teritorial Pitești procurorul de caz a consemnat efectuarea actelor premergătoare urmăririi penale iar, potrivit art. 224 Codul de procedură penală anterior, procesul – verbal prin care se constată efectuarea unor acte premergătoare poate constitui mijloc de probă.

După începerea urmăririi penale, prin rezoluția nr. 128/P/2010 din 22.03.2011 au fost audiați ca martori B. M. A., G. M. A., G. E., D. C., F. G. M., M. M., M. G., D. Cicerone, D. D. (filele 72 -119 – vol. 3 d.u.p.).

Efectuând cercetarea judecătorească, tribunalul V. a procedat la audierea inculpaților care și-au menținut poziția procesuală de nerecunoaștere a faptelor pentru care au fost trimiși în judecată precum și la reaudierea martorilor propuși prin rechizitoriu, în condiții de nemijlocire și contradictorialitate, administrând totodată și probe solicitate în apărarea inculpaților, martori și înscrisuri.

Anterior strămutării cauzei, prin încheierea din 11.01.2012, Tribunalul V. a încuviințat în apărare, administrarea probei cu expertiză (tehnică, în construcții, ANRMAP, contabilă și informativă).

Prin urmare, contrar criticilor apărării vizând nelegalitatea unor probe administrate, analizând prin prisma principiilor loialității și al legalității administrării probelor, Curtea nu a identificat motive care să justifice excluderea interceptărilor convorbirilor telefonice ori a înscrisurilor obținute la percheziția efectuată la sediul .>

Critica apărării vizând greșita apreciere a probelor, este vădit nefondată.

Efectuând propria evaluare a probelor administrate în cauză, legale și concludente adevărului, Curtea constată ca dovedite următoarele circumstanțe factuale:

În perioada 2006 – 2010 între societatea . de inculpatul C. O. E. și primăria comunei Boișoara reprezentată de inculpatul P. P. în calitate de primar s-au încheiat mai multe contracte de achiziție publică (de furnizare de lucrări) în valoare de cca. 4.887.872,87 lei. La data sesizării instanței, se afla în curs de derulare contractul de execuție lucrări nr. 2304.1/09.09.2009 înregistrat la Primăria Boișoara sub nr. 1526/18.09.2009 având ca obiect „Canalizare și epurare ape menajere în . totală de_,51 lei, lucrarea fiind finanțată din bugetul de stat, conform OG 7/2006 privind constituirea programului de dezvoltare a infrastructurii de spațiul rural, cu modificările ulterioare (documentație transmisă de Primăria Boișoara referitoare la contractele de achiziție publică încheiate cu . de control al Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice nr. 444/14/27.07.2012, raportul de expertiză juridică întocmit în dosarul nr. 1901/09.01.2011, la 14.12.2012).

Contractele au fost semnate de către inculpatul P. P. în calitate de primar și tot acesta, în exercitarea atribuțiilor de ordonator principal de credite, potrivit legii administrației publice 215/23.04.2001 rep. asigura derularea contractelor și efectuarea plăților prin executarea dispozițiilor de plată.

Din declarațiile martorei B. M. A. (cea inițială, olografă, dată la 08.09.2010, menținută la momentul procesual al reaudierii, în cursul cercetării judecătorești), director economic la . că aceasta urmărea încasarea facturilor și plățile se efectuau ritmic, la 15-30 de zile conform prevederilor contractuale, din contul de trezorerie al primăriei în contul societății. Aceeași martoră a arătat că a emis,pentru lucrarea de canalizare și epurare ape menajere, din dispoziția lui C. O. E. factură în avans, de 398.000 lei, factura fiind ulterior stornată,elemente de fapt confirmate în declarația olografă dată de inculpatul P. P. la data de 18.11.2010, acesta arătând că i-a solicitat lui C. O. E. să emită factură în avans, factură ce a fost decontată în luna decembrie 2009, iar ulterior, în anul 2010 a fost stornată și emise facturi pentru lucrare împreună cu situația de lucrări.

Potrivit datelor expertizei, pentru proiectul „Canalizare și epurare ape menajere în . Român a repartizat prin HG nr. 432/08.04.2009 M. Of. 248/04.04.2009 într-o primă etapă, 398 mii lei (Vol. VII dosar fond – Tribunalul V.).

Analiza efectuată prin Raportul de control al Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea achizițiilor publice nr. 441/4/27.07.2012 a evidențiat mai multe încălcări și neconformități la contractele derulate între Primăria Boișoara și . perioada 2006 – 2009, acestea nemaifiind sancționabile întrucât s-au constatat prescrise.

Din convorbirile telefonice interceptate în mod autorizat între inculpații P. P. și C. O. E., astfel cum sunt redate în procesele – verbale existente la dosarul cauzei rezultă, în mod convingător, că ambii inculpați inițiau înțelegeri anterioare, de fraudare a procedurilor de achiziție publică (aranjarea caietelor de sarcini și a ofertelor) în așa fel încât să fie favorizată .>(ex.gratia convorbirea din 15.06.2009, ora 16:58:55 – transcrisă fila 406 vol. I d.u.p.; convorbirea din data de 18.06.2009, ora 16:43:06).

Ceea ce este însă relevant este împrejurarea că inculpatul C. O. E. administrator al .>avea interesul de a obține aceste contracte finanțate pe bani publici și totodată, interesul de a fi efectuate plăți în mod ritmic, factorul decident în acest caz fiind inculpatul P. P. care deținea funcția publică de primar.

Curtea a găsit extrem de relevantă împrejurarea că inculpatul C. O. E. a primit „anticipat” un avans într-un cuantum semnificativ (398 mii lei) din contractul menționat privind lucrarea de canalizare și epurare apă care a fost atribuit în procedura de achiziții „cererea de oferte”, împrejurare dovedită, dincolo de orice îndoială.

Pe de altă parte, Curtea reține ca dovedită împrejurarea că, în cursul anului 2008, inculpatul C. O. E. a executat lucrări de construcție și a contribuit la edificarea unei case pe terenul proprietatea inculpatului P. P. în continuarea casei vechi, cu materialele furnizate de . cu muncitori de la aceeași firmă al cărei administrator era.

În acest sens, în declarațiile testimoniale administrate, martorii D. C., F. G. M. (ingineri constructori la . au supravegheat lucrările la casa inculpatului P., din dispoziția inculpatului C. O. E.), M. M., M. G., D. Cicerone, D. D. au arătat constant și concordant cum s-au efectuat lucrările de construcții, că aceste lucrări au fost efectuate de muncitori angajați și plătiți de . de inculpatul C. O. E., că materialele erau aprovizionate de . pentru aceste materiale se „întocmeau bonuri de consum”.

Bonurile de consum au fost identificate în urma controlului efectuat de Garda Financiară la 03.11.2010 la sediul . de materiale fiind înscrise în trei fise de cod, înregistrate pe cheltuieli în evidența contabilă a . a avea ca și corespondent venituri din lucrările executate (vol. II d.u.p.).

Relevantă cu privire la reținerea ca dovedită a primirii foloaselor necuvenite constând în lucrări de execuție a unei case cu două nivele și, în completarea dovezilor deja arătate, este și convorbirea telefonică interceptată la data de 05.04.2009, dintre coinculpații în cauză din care rezultă că referitor la pavelele ce urmau să fie montate în curtea inculpatului - primar, acesta alege „să meargă pe mâna” inculpatului – om de afaceri menționând zicala populară „calul de dar nu se caută la dinți”.

Relevantă pentru a reține dincolo de orice dubiu, sub aspect subiectiv, scopul urmărit de ambii inculpați este și convorbirea interceptată între aceștia la 22.06.2009 ora 7:47:27 din care rezultă interesul inculpatului C. O. E. în obținerea contractului de achiziții privind proiectul de „canalizare” în timp ce inculpatul P. P. îi solicită trimiterea de muncitori pentru continuarea lucrărilor la casa părintească.

La data de 25.06.2009, la scurt timp după convorbirea menționată, a avut loc „ selecția de oferte” pentru lucrarea de canalizare și epurare ape menajere, proiect obținut de . de inculpatul C. O. E..

Ambii inculpați s-au apărat arătând că, pentru executarea lucrărilor de construcție, între . și P. P. s-a încheiat un contract de execuție lucrări nr. 12 din 01.09.2009.

Încă din etapa actelor premergătoare, în declarația inițială dată olograf, inculpatul P. P. a menționat existența acestui contract, aspect confirmat și de inculpatul C. O. E..

În susținerea afirmațiilor, prin apărător, inculpatul P. P. a depus contractul de execuție lucrări nr. 12 din 1 septembrie 2008 încheiat între . și P. P. ce avea ca obiect lucrări de construcție locuințe P+M cu o suprafață de 72 mp prețul fiind de 40.000 euro. În declarația dată inițial, inculpatul P. P. a arătat că . i-a fost recomandată de inculpatul C. O. E..

Totodată, inculpatul P. P. a arătat că a împrumutat suma de 35.000 euro de la martorul Vâstraș A. (văr primar) conform unui contract de împrumut, la 06.04.2008 (filele 182 – 190 și 192 vol. I d.u.p.), sumă pe care a remis-o inculpatului C. O. E., personal fără nici măcar un început de dovadă scrisă și fără ca în acea împrejurare să fie prezenți martori.

Inculpatul P. P. nu a putut oferi o explicație logică a faptului remiterii sumei de bani inculpatului C. O. E. deși, conform contractului încheiat cu . altele erau procedurile privind modalitatea de plată, iar inculpatul C. O. E. nu avea nicio calitate, conform aceluiași contract.

Conform declarațiilor martorei G. E. – expert contabil care s-a ocupat cu evidența contabilă a ., verișoara administratorului „de jure” al societății, martora M. M. (concubina inculpatului C. O. E.) societatea nu executa lucrări și nu avea raporturi comerciale cu Primăria sau primarul, neexistând evidențiate în contabilitate facturi, note de recepție aprovizionare materiale, bonuri de consum ori situații de lucruri relatând că, pentru facturile de materiale primea pentru înregistrare, facturi de vânzare.

Totodată, toate chestiunile legate de evidența contabilă le discuta cu inculpatul C. O. E. (declarația din data de 23.11.2010, fila 53 vol. I d.u.p., menținută în cursul procesului).

Împrejurarea că nu există niciun document înregistrat, evidențiat, care să ateste derularea reală a contractului de execuție lucrări între . și inculpatul P. P. conduce la concluzia că acest contract este formal întocmit, iar mențiunile sale nu atestă împrejurări reale, astfel că, în mod corect,s-a reținut că este vorba de un fals.

Contractul a fost întocmit pentru a crea o aparență de legalitate a lucrărilor executate la casa proprietatea inculpatului P. P. și pentru a scunde ilicitatea folosului primit de acesta, speculând atribuțiile care îi incumbau, calitatea sa de primar.

În acest sens, Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât ca, în conformitate cu art. 290 Codul penal anterior, infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în modalitatea „alterării” înseamnă și plăsmuirea unui înscris care conține mențiuni necorespunzătoare adevărului (decizia nr. 2996 din 12.07.2011 – ICCJ – Secția Penală).

Inculpații, apelanți în cauză, au dat declarații succesive în legătură cu modul în care a fost încheiat contractul și s-a plătit prețul, declarații care nu pot fi reținute fiind, în mod justificat, înlăturate pe criteriul nesincerității dedus din necoroborarea cu celelalte fapte și împrejurări ce rezultă în mod evident din toate celelalte probe administrate (fiind relevant că înscrisurile și evidența contabilă fac dovada convingător).

Mai mult, pentru a-și consolida apărările, la 06.09.2011 inculpații au semnat un proces verbal de recepție și a fost emisă de . factură fiscală în valoare de_,94 lei, sumă pe care beneficiarul construcției – locuință inculpatul P. P., a achitat-o integral, plata fiind efectuată în numerar prin casă, în luna septembrie 2011. Preconstituirea acestor documente justificative pentru plata prețului lucrărilor de construcție, la scurt timp după punerea în libertate a inculpatului P. P. (10.06.2011), este o dovadă, în plus, că susținerile inițiale în legătură cu plata sumei de 35.000 euro sunt neconforme adevărului.

Apărările inculpatului P. P. au fost,de asemenea, în mod temeinic înlăturate și în legătură cu faptul primirii, cu titlu de mită, de la inculpatul C. O. E. a unui bun „combină marca Artic A+”, identificat la percheziția domiciliară, bun care- așa cum rezultă din declarațiile martorilor D. C. și D. D.- a fost adus la domiciliul inculpatului P. P., din dispoziția inculpatului C. O. E., din mențiunea existentă în agenda martorei B. M. A. (director economic . cu ocazia percheziției din data de 01.09.2010 care face referire la acest bun precum și din înregistrarea acestui bun în evidența contabilă a .> la momentul achiziționării în contul „materii prime” concomitent cu descărcarea din gestiune, la aceeași dată, printr-un bon de consum corectiv.Totodată, contrar apărărilor formulate, martorii care au executat lucrări la imobilul inculpatului P. au declarat că au avut la dispoziție un frigider vechi.

Prin urmare, Curtea reține că probele administrate dovedesc că inculpatul P. P., primar al comunei Boișoara a primit în mod direct, foloase necuvenite (materiale și manoperă pentru construirea unei case de locuit și un bun de folosință îndelungată) cu scopul de a facilita coinculpatului C. O. E., administrator .>încheierea, în mod preferențial, de contracte de achiziție publică, cu primăria, foloasele fiind determinate la valoarea stabilită prin expertiză tehnică judiciară însușită, în mod fundamentat, de către prima instanță, (170.581,72 lei -contravaloarea materiale și manoperă utilizată la construirea imobilului P+1+manoperă situat în . terenul proprietatea inculpatului), precum și o combină frigorifică marca Artic, în valoare de 1.079,90 lei), sume supuse confiscării speciale, conform art. 254 alin. 3 Codul penal din 1969.

Corelativ, coinculpatul C. O. E., administrator al .>a comis acte de corupere asupra primarului comunei Boișoara, asigurându-i acestuia substanțiale foloase materiale în scopul special urmărit,de a obține contracte și de a beneficia de plata la timp a lucrărilor efectuate în baza contractelor de achiziție publică (așa cum s-a arătat,din probele administrate a rezultat inițierea unor înțelegeri și aranjamente care sa conducă la câștigarea licitațiilor de către firmele inculpatului;totodată, inculpatul,mai înainte de executarea vreunei lucrări ori prezentarea vreunei situații de lucrări în cazul contractului „canalizare și epurare ape menajere în . ”cererea de oferte” a primit în avans de la primar, suma de 398.000 lei -repartizată de guvern primăriei, factura fiind ulterior stornată și emisă o alta pe baza situațiilor de lucrări).

Concluzionând, Curtea reține că probele administrate în cauză fac dovada temeinică a împrejurărilor de fapt reținute și converg la stabilirea vinovăției ambilor inculpați cu privire la infracțiunile corelative de corupție pentru care au fost trimiși în judecată – respectiv dare de mită și luare de mită, fapte ce întrunesc obiectiv și subiectiv elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 254 alin. 2 Codul penal din 1969 rap. la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 255 Codul penal din 1969 rap. la art. 7 alin. 2 din Legea nr. 78/2000, texte în baza cărora, în mod legal, inculpații au fost condamnați, în aplicarea principiului mitior lex, conform art. 5 Cod penal.

Totodată, Curtea reține că vinovăția inculpaților este dovedită și cu privire la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 Codul penal din 1969 – text aplicabil în considerarea aceluiași principiu, infracțiune aflată în concurs cu conexitate consecvențională întrucât a servit drept mijloc pentru ascunderea faptelor de corupție.

În acord cu susținerile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A., Curtea constată că, sub aspectul modalității de executare, pedepsele principale stabilite nu sunt proporționale cu vinovăția inculpaților și nu răspund unei juste evaluări a criteriilor de individualizare referitoare la gravitatea concretă a faptelor de corupție, dedusă din modalitatea în care fiecare dintre inculpați a speculat, în beneficiul propriu, obținerea de avantaje, pe căi ilicite, metodele de fraudă a achizițiilor publice convenite în baza unor înțelegeri ilicite (prin contrafacerea ofertelor și modificarea caietelor de sarcini) perioada de timp în care s-au derulat acțiunile de conivență infracțională a inculpaților.

Luând în considerare și atitudinea procesuală a inculpaților, de neasumare a faptelor comise și a consecințelor lor, Curtea apreciază că pentru asigurarea reinterției sociale viitoare, pozitive, se impune executarea efectivă a pedepselor principale al căror cuantum este corespunzător disuasiv, raportat la limitele de pedeapsă prevăzute de lege.

Și critica parchetului privind omisiunea aplicării ca pedeapsă accesorieși complementară a interzicerii drepturilor de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârșirea infracțiunii, conform art. 64 alin. 1 lit. c din Corul penal din 1969 – lege identificată ca fiind mai favorabilă, este fondată.

În acest sens, Curtea reține că, în circumstanțele factuale dovedite, în care inculpatul C. O. E. s-a folosit de calitatea de administrator de societate comercială pentru a obține contracte cu administrația publică locală, în mod preferențial, scop în care a corupt primarul, asigurându-i construcția unei case de locuit prin folosirea muncitorilor și materialelor firmei pe care o administra, a înregistrat în evidențele contabile, pe cheltuieli, mita dată efectiv inculpatului P. P., a întocmit documente false în numele societăților comerciale pe care le administra cu scopul acoperirii infracțiunii de dare de mită, interzicerea dreptului de a fi administrator este necesară și proporțională cu natura infracțiunii de corupție, împrejurările cauzei și persoana inculpatului.

D. pentru care, Curtea în baza art.421 pct.2 lit.a Cod procedură penală va admite apelul declarat de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție împotriva sentinței penale nr.62 din data de 27.05.2014 pronunțată de Tribunalul Teleorman Secția Penală.

Va desființa,în parte,sentința penală apelată numai cu privire la omisiunea aplicării pedepsei accesorii și complementare și modalitatea de executare a pedepselor principale și rejudecând,în fond:

Va descontopi pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului P. P. și va repune în individualitatea lor pedepsele componente:

În baza art.254 al.2 Cod Penal 1969 rap. la art.7 al.1 din L.78/2000 cu aplic. art.41 al.2 Cod Penal 1969 și art. 5 din Cod Penal va condamna pe inculpatul P. P. la pedeapsa principală de 3 ani închisoare și la pedeapsa complementară de 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 al.1 lit.a teza a II-a, lit.b și c Cod Penal 1969.

În baza art.290 Cod Penal 1969 cu aplic. art.5 Cod penal va condamna pe același inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare.

În baza art.33 lit.a – 34 lit.b ,35 alin.1 Cod Penal 1969 inculpatul P. P. va executa pedeapsa cea mai grea, de 3(trei) ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 al.1 lit.a teza a II-a, lit.b și c Cod Penal 1969.

Va interzice inculpatului drepturile pre. la art.64 al.1 lit.a, teza a II-a – lit.b și c Cod 2 Penal, în condițiile art.71 Cod Penal 1969.

Va descontopi pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului C. O. E. și va repune în individualitatea lor pedepsele componente:

În baza art.255 Cod Penal din 1969 rap. la art.7 al.2 din L.78/2000 cu aplic.art.41 al.2 Cod Penal 1969 și art.5 Cod penal, va condamna pe inculpatul C. O. E. la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art.65 alin.1 Cod penal 1969 va interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 al.1 lit.a, teza a II-a și lit.b și c Cod Penal 1969 pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art.290 Cod Penal 1969 cu aplic.5 Cod penal va condamna pe același inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare.

În baza art.33 lit.a – 34 lit.b ,art.35 alin.1 Cod penal 1969 inculpatul C. O. E. va executa pedeapsa cea mai grea, de 2 (doi) ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 al.1 lit.a teza a II-a, lit.b și c Cod Penal 1969.

Va interzice inculpatului drepturile prev.de art.64 al.1 lit.a, teza a II-a, lit.b și c Cod Penal, în condițiile art.71 Cod Penal 1969.

Va menține celelalte dispoziții.

În baza art.275 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina statului.

În baza art.421 pct.1 lit.b Cod procedură penală va respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații P. P. și C. O. E. împotriva aceleiași sentințe.

În baza art.275 alin.2 și 4 Cod procedură penală va obligă pe fiecare apelant intimat inculpat la câte 500 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.421 pct.2 lit.a Cod procedură penală admite apelul declarat de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție împotriva sentinței penale nr.62 din data de 27.05.2014, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Penală.

Desființează, în parte,sentința penală apelată numai cu privire la omisiunea aplicării pedepsei accesorii și complementare și modalitatea de executare a pedepselor principale și rejudecând,în fond:

Descontopește pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului P. P. și repune în individualitatea lor pedepsele componente:

În baza art.254 al.2 Cod Penal 1969 rap. la art.7 al.1 din L.78/2000 cu aplic. art.41 al.2 Cod Penal 1969 și art. 5 din Cod Penal condamnă pe inculpatul P. P. la pedeapsa principală de 3 ani închisoare și la pedeapsa complementară de 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 al.1 lit.a teza a II-a, lit.b și c Cod Penal 1969.

În baza art.290 Cod Penal 1969 cu aplic. art.5 Cod penal condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare.

În baza art.33 lit.a – 34 lit.b ,35 alin.1 Cod Penal 1969 inculpatul P. P. execută pedeapsa cea mai grea, de 3(trei) ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 al.1 lit.a teza a II-a, lit.b și c Cod Penal 1969.

Interzice inculpatului drepturile pre. la art.64 al.1 lit.a, teza a II-a – lit.b și c Cod 2Penal, în condițiile art.71 Cod Penal 1969.

Descontopește pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului C. O. E. și repune în individualitatea lor pedepsele componente:

În baza art.255 Cod Penal din 1969 rap. la art.7 al.2 din L.78/2000 cu aplic.art.41 al.2 Cod Penal 1969 și art.5 Cod penal, condamnă pe inculpatul C. O. E. la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art.65 alin.1 Cod penal 1969 interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 al.1 lit.a, teza a II-a și lit.b și c Cod Penal 1969 pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art.290 Cod Penal 1969 cu aplic.5 Cod penal condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare.

În baza art.33 lit.a – 34 lit.b ,art.35 alin.1 Cod penal 1969 inculpatul C. O. E. execută pedeapsa cea mai grea, de 2 (doi) ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 al.1 lit.a teza a II-a, lit.b și c Cod Penal 1969.

Interzice inculpatului drepturile prev.de art.64 al.1 lit.a, teza a II-a, lit.b și c Cod Penal, în condițiile art.71 Cod Penal 1969.

Menține celelalte dispoziții.

În baza art.275 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina statului.

În baza art.421 pct.1 lit.b Cod procedură penală respinge,ca nefondate, apelurile declarate de inculpații P. P. și C. O. E. împotriva aceleiași sentințe.

În baza art.275 alin.2 și 4 Cod procedură penală obligă pe fiecare apelant intimat inculpat la câte 500 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 16 februarie 2015.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

C. C. C. N. M.

GREFIER

V. E.

Red. C.C.C.

Dact.G.P.

2 ex.