Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 704/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 704/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 13-05-2015 în dosarul nr. 44186/3/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A II-A PENALĂ
Dosar nr._
(987/2015)
DECIZIA PENALĂ NR. 704/A
Ședința publică din data de 13.05.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: C. V.
JUDECĂTOR: C. C. L.
GREFIER: S. V.-V.
********
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București, a fost reprezentat de procuror B. E. Eliana.
Pe rol soluționarea apelurilor declarate de inculpatul B. G. și P. DE PE L. TRIBUNALUL BUCUREȘTI, împotriva sentinței penale nr. 347/02.03.2015, pronunțate de Tribunalul București Secția I Penală în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul-inculpat B. G., personal, aflat în stare de arest preventiv, și asistat de avocat ales H. P., în baza împuternicirii avocațiale nr._/2015, aflată la dosarul cauzei la fila nr. 21.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că au sosit relațiile solicitate de la DIICOT – Serviciul Teritorial București și a fost atașată ancheta socială dispusă în cauză cu privire la copii minori ai apelantului-inculpat.
Apărătorul ales al apelantului-inculpat B. G. depune la dosarul cauzei înscrisurile încuviințate ca probă la termenul anterior.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea apelurilor declarate.
Reprezentantul Ministerului Public învederează faptul că apelul vizează soluționarea laturii civile a cauzei la fond, raportat la obiectul dosarului. Inculpatul a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de omor, instanța de fond soluționând latura civilă a cauzei, în condițiile în care nu a respectat dispozițiile art. 19, 20 și 25 Noul Cod de procedură penală. Rezultă din datele cauzei și ancheta socială că la data soluționării cauzei există o contrarietate de interese între minori și inculpat. Instanța de fond era obligată să solicite autorității locale desemnarea unui reprezentant legal al minorilor. Procurorul era obligat să exercite acțiunea civilă din oficiu. Latura civilă s-a soluționat cu încălcarea vădită a dispozițiilor legale. Hotărârea se impune a fi reformată pe latură civilă, implicând o rejudecare a acesteia.
Al doilea motiv de apel îl reprezintă greșita individualizare a pedepsei accesorii, având în vedere că instanța de fond a aplicat ca pedeapsă accesorie, dispozițiile art. 66 alin. 1 lit. a, b și h, omițând să interzică și drepturile prev. de art. 66 alin. 1 lit. e și f Noul Cod penal.
Solicită admiterea apelului, desființarea instanței de fond și trimiterea cauzei spre rejudecarea pentru soluționarea laturii civile cu respectarea dispozițiilor legale, urmând a fi înlăturat aspectul de nelegalitate pe latură penală.
Apărătorul ales al apelantului-inculpat B. G., pe apelul Parchetului, în temeiul art. 421 alin. 2 lit. b Noul Cod de procedură penală, pune concluzii de respingere a acestuia ca nefondat. Solicită să se aibă în vedere că atât reprezentantului Ministerului Public, respectiv procurorul anchetator și cel de ședință, au considerat inoportună exercitarea acțiunii civile în numele copiilor minori, având în vedere referatele de anchetă socială din cele două dosare ale căror hotărâri au fost depuse la dosarul cauzei, cât și referatul dispus de instanța de apel. Solicită să se aibă în vedere dispozițiile art. 20 alin. 4 Noul Cod de procedură penală, care prevăd că în cazul nerespectării dispozițiilor prevăzute la alin. 1 și 2 ale art. 20 Noul Cod de procedură penală, persoana vătămată sau succesorii acestora nu se mai pot constitui parte civilă în procesul penal, putând introduce acțiune separat pe cale civilă. În calea de atac, cererea procurorului este tardivă și nu mai poate fi exercitată.
Pe al doilea motiv de apel, cu privire la interzicerea drepturilor, învederează faptul că hotărârea este legală și temeinică, întrucât pedeapsa complementară aplicată constă în interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b și h pe o durată de 5 ani. Instanța de fond, în mod corect, nu a dispus interzicerea drepturilor părintești, întrucât, potrivit disp. art. 68 alin. 5 din Legea nr. 272/2002-republicată, pe toată durata plasamentului de urgență a celor trei minori exercitarea drepturilor părintești sunt interzise sau decăzute de drept, până când instanța va dispune cu privire la menținerea sau înlocuirea acestei măsuri, dispuse în dosarele nr._/3/2014 și_/3/2014; autoritatea drepturilor părintești este exercitată la acest moment de către bunicii paterni ai minorilor și de către directorul Centrului de plasament cu privire la actele de dispoziție. În consecință, solicită respingerea apelului parchetului și menținerea hotărârii apelate.
Cu privire la propriul apel, învederează faptul că inculpatul a formulat un denunț pentru a beneficia, pe latură penală, la individualizarea pedepsei de dispozițiile art. 19 din Legea nr. 678. În data de 12.05.2015 s-a dat ordonanța de clasare și tot la data de 12.05.2015, s-a înaintat adresa către instanța de apel. S-a vrut ca pe data de 13.05.2015 să existe o soluție, însă puteau fi aduse mai multe argumente pe această cerere. Solicită să se aibă în vedere dispozițiile art. 396 alin. 10 Noul Cod de procedură penală, în sensul reducerii limitelor de pedeapsă pentru infracțiunea prev. de art. 188 Noul Cod penal. Pe circumstanțele reale și personale, dar și față de atitudinea inculpatului de recunoaștere și de faptul că nu este cunoscut cu antecedente penale, solicită să se aplice o pedeapsă sub minimul special prevăzut de lege.
Depune note scrise.
Reprezentantul Ministerului Public, pe apelul inculpatului, raportat la relațiile solicitate de la DIICOT – Serviciul Teritorial București, potrivit cărora s-a dispus clasarea, apreciază că se impune soluția de respingere a apelului ca nefondat. Cu privire la reindividualizarea sancțiunii penale, învederează faptul că instanța de fond a aplicat corect dispozițiile art. 74 Noul Cod penal, având în vedere limitele de pedeapsă pentru infracțiunea de omor și dispozițiile art. 396 alin. 10 Noul Cod de procedură penală. Instanța de fond stabilit o pedeapsă orientată spre limita minimă, dând relevanță circumstanțelor reale și datelor personale ale inculpatului. Solicită menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică.
Apelantul-inculpat B. G., având ultimul cuvânt, în temeiul art. 420 alin. 7 Noul Cod de procedură penală, învederează faptul că regretă fapta comisă, solicitând reducerea pedepsei. Pe apelul Parchetului, solicită respingerea acestuia.
CURTEA,
Asupra apelurilor penale de față, deliberând constată următoarele:
Prin sentința penală nr.347/F din 02.03.2015, pronunțată de Tribunalul București – Secția I penală, în temeiul disp.art.396 alin.1 și 2 C.p.p. raportat la art.188 C.p., cu aplic.art. 396 alin.10 C.p.p. a fost condamnat inculpatul B. G., la o pedeapsă de 9 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor.
In baza art 65 alin.2 C.p. raportat la art 188 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit.a,b și h C.p. pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale cu închisoarea, conform art 68 alin.1 lit.c C.p.
Conform art.404 alin.5 C,.p.p și art 65 C. pen., inculpatului i-au fost interzise și drepturile prev. de art 66 alin.1 lit.a,b și h C.p., ca pedeapsă complementară, pe durata executării pedepsei privative de libertate.
In baza art 404 alin.4 lit. a C.p.p. și art. 72 alin.1 C.p., din pedeapsa pronunțată s-a scăzut perioada în care inculpatul a fost supus unor măsuri preventive privative de libertate, respectiv de la 08.09.2014 la zi.
Conform art. 404 alin.4 lit.b C.p.p. și art. 399 C.p.p. a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului.
In baza art. 108 lit.d C.p. și art. 112 lit.b C.p. s-a dispus confiscarea cuțitului corp delict aflat în custodia Serviciului Criminalistic din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București.
S-a constatat că nu există constituire de parte civilă.
In conformitate cu disp.art.404 alin.4 lit.e C.p.p., art. 398 C.p.p. și art. 274 alin.1 C.p.p a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Instanța de fond a reținut, pe baza mijloacelor de probă administrate (procesele-verbale de constatare, procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșă foto, procesele-verbale de consemnare a convorbirilor purtate la numărul unic pentru apeluri de urgență, raportul de expertiză medico-legală și planșa foto, declarațiile martorilor O. F., O. I., T. G., B. N., E. A. M. și P. N., raportul de expertiză medico-legală psihiatrică privind discernământul inculpatului B. Ghoerghe, declarațiile inculpatului) că la data de 8.09.2014, serviciile medicale de urgență –SMURD- au fost solicitate să intervină în zona străzilor N. Belerciu/., pentru a acorda asistență medicală victimei unei agresiuni. La adresa menționată, pe o alee de legătură între cele două străzi, a fost descoperită decedată numita B. C. în vârstă de 26 ani, prezentând mai multe plăgi înjunghiate în zona toracică superioară.
Conform raportului medico-legal de necropsie nr. A_ „moartea numitei B. C. a fost violentă. Ea s-a datorat hemoragiei interne(hemotorax și hemopericard) prin lezarea ventriculului stâng, urmarea unei plăgi înjunghiate axilarea antero-superioară stângă.
Leziunile s-au putut produce prin lovire cu corp înțepător-tăietor (cuțit) în legătură de cauzalitate directă necondiționată cu decesul.
La autopsie s-au mai constatat 2 plăgi înjunghiate (toracal posterior, paravertebral stâng și suprascapular stâng) și o plagă tăiată la nivelul degetului V mâna dreaptă care s-au putut produce cu corp înțepător-tăietor (cuțit) în același context lezional. Sângele recoltat de la cadavru aparține grupei 0 și nu conține alcool. Decesul poate data din 8.09.2014.”
S-a stabilit că numita B. C. a conviețuit o perioadă de timp cu B. G., conviețuire din care au rezultat 3 copii minori. Intre B. G. și B. C. exista o stare tensionată, adesea conflictuală, determinată de faptul că B. C. pleca din țară la scurt timp după nașterea fiecărui copil iar B. G. consuma adesea mari cantități de alcool sau cheltuia diverse sume de bani (uneori din sumele trimise de concubina sa pentru îngrijirea copiilor) pe jocuri de noroc.
La începutul anului 2014 B. C. a părăsit țara, locuind până la începutul lunii septembrie peste hotare, iar B. G. a făcut același lucru, plecând în Spania.
In luna septembrie 2014 atât B. G. cât și B. C. au revenit în România, iar în ziua de 8.09.2014 cei doi au mers la cumpărături, achiziționând diferite bunuri pentru cei trei copii minori.
Potrivit susținerilor inculpatului B. G., el a fost cel care a suportat cheltuielile respective și, de comun acord cu fosta sa concubină, a decis ca după amiaza să o petreacă împreună cu copiii în parc. De la fiica sa minoră, inculpatul a aflat că B. C. i-ar fi luat din portofel suma de 50 euro pe care i-ar fi oferit-o unei persoane despre care știe că se numește „A.” sau „A.”, și care conviețuia cu fosta sa concubină.
Pe fondul stării conflictuale preexistente, accentuate de informațiile primite în ziua respectivă, B. G., în jurul orelor 17,00, a luat din locuința sa un cuțit utilizat în mod curent la activitățile casnice, și, pe o alee din imediata apropiere a lovit-o pe B. C. cu acest obiect vulnerant, în mod repetat, în zone anatomice vitale. Echipajul medical solicitat la locul agresiunii a constatat decesul Claudiei B.
In primele declarații din 8.09.2014, inculpatul a negat comiterea agresiunii, susținând că se îndrepta spre concubina sa când a observat că o persoană de sex masculin s-a apropiat de aceasta și a început să o lovească folosind un cuțit de mari dimensiuni, după care a părăsit în grabă locul faptei.
Ulterior, inculpatul B. G. a recunoscut infracțiunea comisă, recunoaștere ce s-a coroborat cu declarațiilor martorilor audiați în cauză și rapoartele de expertiză medico-legală.
Martorii T. G. și E. A. M. nu au vizualizat în mod direct momentul aplicării loviturilor de către inculpat, au sesizat că pe . între . ., se aflau doar două persoane adulte – B. G. și B. C. – iar T. G. a observat că B. G. a aruncat peste gardul ce delimitează . în cursul agresiunii; obiectul vulnerant a fost descoperit și ridicat cu ocazia cercetării locului faptei.
Se mai reține că . avut loc ., fără nume sau numere cadastrale, face legătura între străzile N. Belerciu și . prin mutarea gardului unei societăți comerciale care și-a încetat activitatea; această scurtătură este rar frecventată de alte persoane decât locatarii imobilelor învecinate. Atât inculpatul B. G., fosta sa concubină B. C. cât și rudele acestora locuiesc în imobilele din apropiere, fiind cunoscuți de vecini și locatarii acestor imobile, fără posibilitatea vreunei confuzii sau erori.
In declarațiile ulterioare, în cuprinsul cărora inculpatul a recunoscut fapta săvârșită, B. G. a susținut că a comis actul agresiv pe fondul unei stări psihice aparte, determinată de comportamentul fostei sale concubine care îi luase o sumă de bani din portmoneu fără ca el să observe acest lucru și pe care ar fi oferit-o unei persoane de sex masculin cu care avea o altă relație de conviețuire. Starea sa emoțională a fost accentuată și de atitudinea Claudiei B. care la momentul agresiunii se manifesta violent (verbal și fizic) față de minora B. R. în condițiile în care aceasta îi relatase tatălui că episoade similare au avut loc și atunci când a însoțit-o pe mama ei peste hotare.
Întrucât inculpatul B. G. a susținut că a urmat cursurile unei școli speciale, pentru persoane cu anumite afecțiuni sau dizabilități și ar fi fost examinat în timpul minorității la Institutul Național de Medicină Legală, s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice.
Raportul medico-legal nr. A1/9496/28.11.2014 a concluzionat că “B. G. prezintă o tulburare de personalitate de tip antisocial. Păstrează capacitatea psihică de apreciere critică a conținutului și consecințelor faptelor sale. Are discernământul păstrat în raport de fapta pentru care este cercetat.
Expertiza medico-legală psihiatrică atestă că B. G. este un tip „instabil, impulsiv în plan afectiv”, „(…) are slabe mecanisme de control afectiv și prezintă o toleranță scăzută la frustrare cu tendințe de instabilitate psihoemoțională și impulsivitate.”
În drept, s-a constatat că fapta inculpatului B. G., de a aplica victimei mai multe lovituri cu un cuțit într-o zonă anatomică vitală, provocându-i leziuni incompatibile cu viața, constituie infracțiunea de omor, prev. de art. 188 C. pen.
S-a mai reținut că fapta comisă de inculpat a folosit un cuțit, deci o armă albă aptă de a produce moartea victimei, a lovit victima în mod repetat și cu mare intensitate în zone anatomice vitale, ceea ce conduce la concluzia certă că a acționat cu intenție de a ucide.
Infracțiunea de omor, prev. de art. 188 C.pen. nu a fost săvârșită în condițiile arătate la art. 199 C.pen. – violența în familie – în condițiile în care conviețuirea dintre inculpatul B. G. și B. C. încetase cu mai multă vreme în urmă iar de la începutul anului 2014 aceștia părăsiseră România, fiecare stabilindu-și reședința într-o altă țară europeană. De asemenea, în cursul anului 2013 B. C. a părăsit România îndreptându-se spre o destinație necunoscută lui B. G., fapt sesizat de inculpat Poliției Sector 4, care i-a comunicat acestuia rezultatul investigațiilor efectuate.
La individualizarea pedepsei aplicată inculpatului, instanța a avut în vedere criteriile prevăzute de art.74 C. pen., și anume împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, natura și gravitatea rezultatului produs, motivul săvârșirii infracțiunii, scopul urmărit, antecedentele penale, conduita acestuia după săvârșirea faptei și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situație familială și socială.
Fapta comisă de inculpat este deosebit de gravă, aducându-se atingere celui mai important atribut al persoanei – viața, faptă ce prezintă pericol nu numai prin prisma intereselor victimei, pentru întreaga societate, fără respectarea vieții persoanei nu poate fi concepută existența însăși a colectivității și conviețuirea pașnică a membrilor acesteia.
Ca fiind circumstanțe atenuante, instanța de fond a reținut în sarcina inculpatului faptul că nu are antecedente penale, are 8 clase, trei copii minori, a recunoscut săvârșirea faptei și a solicitat ca judecarea cauzei să se facă cu aplicarea dispozițiilor art.375 alin.1 C. pr. pen.
Împotriva acestei hotărâri au formulat apeluri P. de pe lângă Tribunalul București și inculpatul B. G..
P. prin motivele de apel depuse în scris, a criticat hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie pentru greșita stabilire a cadrului procesual și a laturii civile; de asemenea, pentru că nu i-au fost interzise inculpatului drepturile părintești și dreptul de a fi tutore sau curator, ca pedeapsă accesorie.
Inculpatul B. G. a criticat hotărârea pentru greșita individualizare a pedepsei și a solicitat reducerea acesteia cu motivarea că nu are antecedente penale, a recunoscut comiterea faptei.
Inculpatul a depus la dosar înscrisuri în circumstanțiere.
Examinând întregul material probator administrat în cauză potrivit prevederilor art.408 și urm. C. pr. pen., Curtea reține următoarele:
I. Cu privire la apelul declarat de P., se constată că acesta este întemeiat, în limitele și pentru considerentele ce succed.
Sub aspectul soluționării laturii civile a cauzei, nu se constată încălcări ale prevederilor art.19 și urm. C. pr. pen., în raport de situația celor trei minori rezultați din concubinajul inculpatului cu victima.
Așa cum rezultă din referatele de anchetă socială și dispozițiile sentinței civile nr.116/29.01.2015 pronunțată de Tribunalul București – Secția a IV-a civilă, minorii se află în îngrijirea bunicilor paterni, fiind instituită măsura de ocrotire a plasamentului familial. Oricum, exercitarea acțiunii civile împotriva inculpatului, ce execută în acest moment o pedeapsă privativă de libertate îndelungată, neavând bunuri și venituri urmăribile, ar fi în acest moment pur formală și lipsită de eficiență.
Apelul Parchetului este însă întemeiat în ceea ce privește omisiunea nejustificată a instanței de fond de a face aplicarea prevederilor art.66 alin.1 lit.e și f C. pen. fiind interzise drepturile părintești, respectiv a dreptului de a fi tutore sau curator, atât ca pedepse accesorii, cât și ca pedepse complementare.
O asemenea măsură apare ca absolut necesară în contextul datelor concrete ale speței, fiind dovedit că inculpatul a ucis-o pe mama copiilor săi, ceea ce creează o stare de pericol social concret în privința minorilor, incompatibilă cu relațiile normale de familie.
Așa fiind, în baza dispozițiilor art.421 pct.2 lit.a C. pr. pen. va fi admis apelul declarat de către P., se va desființa în parte sentința atacată, iar în rejudecare se va face aplicarea prevederilor art.66 alin.1 lit.e și f C. pen., interzicându-se inculpatului drepturile prevăzute de textele menționate, ca pedeapsă complementară pe o perioadă de 3 ani după acest moment.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței.
II. În ceea ce privește apelul declarat de inculpatul B. G., acesta va fi respins ca nefondat, în baza dispozițiilor art.421 pct.1 lit.b C. pr. pen.
Sub un prim aspect, denunțul efectuat de inculpat a fost clasat de către P., aspectele sesizate neconfirmându-se, astfel că nu operează vreo cauză de reducere a sancțiunii.
În ceea ce privește individualizarea pedepsei aplicate, aceasta este situată spre limita minimă prevăzută de lege, în condițiile în care fapta a fost comisă cu o violență extremă. Instanța de fond a făcut aplicarea prevederilor art.396 alin.10 C. pr. pen. și a reținut în favoarea inculpatului toate datele personale care îi sunt favorabile, astfel încât sancțiunea de 9 ani închisoare nu poate fi în niciun caz considerată ca prea severă.
Se va deduce prevenția apelantului inculpat de la 08.09.2014 la zi, conform prevederilor art.399 și art.424 C. pr. pen.
Văzând și dispozițiile art.274 și urm. C. pr. pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de P. de pe lângă Tribunalul București împotriva sentinței penale nr. 347/02.03.2015 pronunțate de Tribunalul București – Secția I Penală.
Desființează, în parte, sentința atacată și rejudecând:
În baza art. 66 alin. 1, lit. e și f C.pen. interzice inculpatului B. G., ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor părintești, respectiv a dreptului de a fi tutore sau curator, pe o perioadă de 3 ani.
În baza art. 65 alin. 1 rap. la art. 66 alin. 1 lit. e și f C.pen. interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor părintești, respectiv a dreptului de a fi tutore sau curator.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
II. Respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul B. G..
Deduce prevenția inculpatului, de la 08.09.2014 la zi.
Obligă apelantul inculpat la plata sumei de 400 lei reprezentând cheltuieli judiciare, în apel, avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 13.05.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
V. C. L. C. C.
GREFIER,
S. V. V.
Red. C.V.
Dact. A.L. 2 ex./23.06.2015
T-. București. – jud.: G. B.E.
| ← Furtul (art.208 C.p.). Decizia nr. 719/2015. Curtea de Apel... | Infracţiuni rutiere (O.U.G nr. 195/2002). Decizia nr. 669/2015.... → |
|---|
