Plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată (art.340 NCPP). Sentința nr. 70/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Sentința nr. 70/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 10-04-2015 în dosarul nr. 1840/2/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A II-A PENALĂ
Dosar nr._ (1066/2015)
SENTINȚA PENALĂ nr.70/F
Ședința din Camera de Consiliu din data de 10 aprilie 2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: GEORGIANA TUDOR
GREFIER: C. B.
. . . . . . .
MINISTERUL PUBLIC- P. de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat prin procuror E. Eliana B..
Pe rol se află soluționarea contestației în anulare formulată de N. M. cu privire la hotărârea pronunțată la data de 18.12.2014 de Secția a II-a penală a Curții de Apel București în dosar nr._ .
Fără citare părți.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul cu privire la contestația formulată.
Reprezentanta Parchetului, având cuvântul, pune concluzii de respingere a contestației în anulare ca inadmisibilă în principiu, conform art.431 C.p.p. având în vedere că la data soluționării plângerii nu era obligatorie procedura de citare așa cum este invocată de petent drept caz de contestație în anulare.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei penale de față:
La data de 24.03.2015 pe rolul Curții de Apel București - Secția a II-a Penală a fost înregistrată contestația în anulare formulată de N. M. sub nr._ (1066/2015).
În temeiul art. 426 C.p.p., N. M. a formulat contestație în anulare împotriva încheierii din 18.12.2014 a Curții de Apel București, Secția a II-a Penală (Dosar nr._ ), motivând, în esență, că judecata a avut loc fără citarea intimaților, deși aceasta era obligatorie.
Prin Încheierea din 18.12.2014 a Curții de Apel București, Secția a II-a Penală (Dosar nr._ ), definitivă – obiect al prezentei contestații în anulare –, s-au dispus următoarele:
„În baza art.341 alin.6 lit.a C. pr. pen. respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul N. M. T. împotriva ordonanței de clasare a cauzei nr. 535/P/2014 din data de 03.07.2014 dată de P. de pe lângă Curtea de Apel București.
În baza art.275 alin.2, 4 C. pr. pen., obligă petentul la plata sumei de 300 de lei cheltuieli judiciare către stat.”
Procedând la examinarea admisibilității în principiu a contestației în anulare, în baza art. 431 C. proc. pen., Curtea constată că aceasta este inadmisibilă și o va respinge ca atare, pentru următoarele motive:
Contestația în anulare este inadmisibilă dacă este declarată împotriva hotărârilor care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu apel, fiind fără cale de atac sau supuse celeilalte căi de atac ordinare - contestația. Aceasta, întrucât potrivit art. 432 alin. (1) C. proc. pen., „instanța (...), dacă găsește contestația întemeiată, desființează prin decizie hotărârea a cărei anulare se cere și procedează fie de îndată, fie acordând un termen, după caz, la rejudecarea apelului [și nu a contestației - n.n.] sau la rejudecarea cauzei după desființare”, iar conform art. 432 alin. (4) C. proc. pen., „sentința dată în contestația în anulare este supusă apelului, iar decizia dată în apel este definitivă”. Astfel fiind, dacă am considera admisibilă contestația în anulare declarată împotriva hotărârilor pentru care legea prevede calea de atac a contestației, ar însemna că împotriva hotărârii date ulterior admiterii căii extraordinare de atac și rejudecării cauzei să poată fi declarat apelul, deși este o cauză pentru care legea nu prevede nicio cale de atac – situația din speță – sau prevede contestația, ca și cale de atac.
Prin urmare, potrivit Codului de procedură penală în vigoare, contestația în anulare, indiferent de motivul invocat, poate fi exercitată numai împotriva hotărârilor penale definitive prin care s-a soluționat fondul cauzei, pentru că numai aceste hotărâri sunt susceptibile de a fi atacate cu apel.
În consecință, este inadmisibilă contestația în anulare declarată împotriva încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară respinge plângerea împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată, în condițiile art. 340-341 C.p.p., întrucât art. 341 alin. (8) C.p.p. prevede că aceasta este definitivă, pe de o parte, iar pe de altă parte nu este vorba de o hotărâre prin care instanța să fi soluționat fondul cauzei (pronunțându-se potrivit art. 396 și/sau art. 397 C.p.p., privind rezolvarea acțiunii penale și/sau civile).
În altă ordine de idei, chiar dacă am accepta că este admisibilă prezenta contestație în anulare prin prisma hotărârii atacate, calea de atac nu ar putea fi admisă date fiind motivele invocate. Astfel, deși citarea intimaților la judecată a devenit obligatorie în raport de Decizia Curții Constituționale nr. 599 din 21.10.2014, publicată în M. Of. nr. 886 din 5 decembrie 2014, lipsa acesteia nu ar putea atrage admiterea prezentei contestații.
Astfel, cazul prevăzut în art. 426 lit. a) C. proc. pen. privește situația când judecata în apel a avut loc fără citarea legală a unei părți sau când, deși legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate.
În primul rând, hotărârea care poate fi atacată trebuie să fie una pronunțată în apel – ceea ce nu este cazul în speță.
În al doilea rând, contestația în anulare întemeiată pe prevederile art. 426 lit. a) C. proc. pen. poate fi introdusă de către persoana față de care procedura de citare nu a fost îndeplinită conform legii sau care, deși legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate. Nici aceasta nu este situația petentului, care nu numai că a fost legal citat, dar a și fost prezent la judecarea plângerii.
Prin urmare, va respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatorul N. M. împotriva Încheierii din 18.12.2014 a Curții de Apel București, Secția a II-a Penală (Dosar nr._ ).
Văzând și prevederile art. 275 alin. (2) C.p.p.,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatorul N. M. împotriva Încheierii din 18.12.2014 a Curții de Apel București, Secția a II-a Penală (Dosar nr._ ).
Obligă pe contestatorul N. M. la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 10.04.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
G. T. C. B.
Red.jud.G.T. / Dact.EA-16.04.2015/4 ex
← Vătămarea corporală din culpă (art. 184 C.p.). Decizia nr.... | Intervenirea unei legi penale noi (art.595 NCPP). Decizia nr.... → |
---|