Sesizarea cu acordul de recunoaştere a vinovăţiei (art.483 NCPP). Decizia nr. 156/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 156/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 03-02-2015 în dosarul nr. 1790/122/2014
Dosar nr._
(366/2015)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 156
Ședința publică din data de 03 februarie 2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: D. G.
JUDECĂTOR:L. S.
GREFIER: A. P.
Ministerul Public - P. de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism - Serviciul Teritorial București - prin procuror L. F..
Pe rol se află judecarea apelului declarat de apelantul – inculpat N. E. I. împotriva sentinței penale nr.1006/15.10.2014 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._ (termen intermediar stabilit în vederea discutării stării de arest preventiv a apelantului – inculpat).
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul – inculpat N. E. I., personal, aflat în stare de arest, asistat juridic de apărător ales, avocat I. I. M., cu împuternicire avocațială depusă la dosar și apărător desemnat din oficiu, avocat P. A. M., cu delegație pentru asistență juridică obligatorie depusă la dosar asistență juridică obligatorie depusă la dosar.
Se prezintă translator de limba bulgară Rainof P. și depune, în fotocopie, Autorizație nr._ eliberată de Ministerul de Justiție - Serviciul Profesii Juridice Conexe.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul din oficiu, desemnat pentru a acorda asistența juridică obligatorie a apelantului – inculpat, solicită instanței să ia act de încetarea delegației sale față de prezența apărătorului ales și să se dispună cu privire la acordarea onorariului parțial, așa cum prevede Protocolul nr._/2008, încheiat între Ministerul Justiției și U.N.B.R.
Curtea constată că instanța de fond a fost sesizată cu un acord de recunoaștere vinovăției, iar în cauză s-a pronunțat o hotărâre conform acestui acord; drept consecință, pune în vedere apelantului – inculpat, prin apărător ales, să precizeze dacă menține calea de atac a apelului declarat în cauză.
Apărătorul ales al apelantului – inculpat arată că menține calea de atac formulată, apelul vizând hotărârea instanței de fond în care, în mod greșit, deși s-a reținut în considerente că inculpatului i-a mai fost aplicată o pedeapsă de 2 ani, nu s-a făcut aplicarea regulilor privind concursul de infracțiuni; astfel, inculpatului io s-a aplicat o pedeapsă de 1 an închisoare deși se impunerea contopirea celor două pedepse aplicate inculpatului.
În aprecierea apărării, atâta timp cât instanța de fond a reținut în considerente faptul că inculpatul a săvârșit și o altă infracțiune, se impunea aplicarea art. 38 Cod penal.
Totodată, depune la dosar motivele scrise de apel.
Curtea, din oficiu, având în vedere obiectul acestei cauze și împrejurarea că nu sunt și alte părți implicate, pune în discuție preschimbarea termenului acordat pe fondul apelului, respectiv 18.02.2014, la acest termen, 03.02.2015, termen la care să se dezbată apelul.
Reprezentantul Ministerului Public și apărătorul ales al apelului inculpat , având pe rând cuvântul, arată că sunt de acord cu preschimbarea termenului din 18.02.2015, iar apelul declarat în cauză de inculpat să se dezbată la acest termen.
Curtea preschimbă termenul acordat inițial, din data de 18.02.2015 la data de 03.02.2015 și, nefiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul ales al apelantului – inculpat solicită admiterea apelului, desființarea hotărârii instanței de fond și pronunțarea unei hotărâre legale și temeinice, avându-se în vedere următoarele considerente:
Inculpatul a fost urmărit penal pentru două infracțiuni, respectiv punere în circulație de valori falsificate și constituirea și aderarea la un grup infracțional organizat; aceste două infracțiuni au făcut obiectul unor dosare diferite întrucât, astfel cum rezultă din actele prezentei cauze, inculpatul a semnat un acord de recunoaștere a vinovăției.
În ceea ce privește primul dosar, care are ca obiect infracțiunea de punere în circulație a valorii falsificate, inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 2 ani închisoare, hotărâre rămasă definitivă prin respingerea apelului, iar în luna octombrie 2014, în prezenta cauză, pentru cea de-a doua faptă, respectiv constituirea și aderarea la un grup infracțional organizat, inculpatului i s-a aplicat o pedeapsă de 1 an închisoare - avându-se în vedere acordul de recunoaștere a vinovăției.
În aprecierea apărării cele două infracțiuni au fost săvârșite în concurs, astfel că instanța de fond în mod greșit nu a făcut aplicarea disp. art.38 Cod penal în sensul contopirii celor două pedepse, pedeapsa rezultantă fiind de 2 ani și 4 luni închisoare.
În raport de aceste considerente solicită admiterea apelului, desființarea hotărârii pronunțate de prima instanță, să se constate valabilitatea acordului de recunoaștere a vinovăției, să se facă aplicarea art.38 Cod penal și să s stabilească o singură pedeapsă; cu deducerea din pedeapsa rezultantă a perioadei arestului preventiv, respectiv din data de 15.05.2014 la data de 12.09.2014, precum și perioada în care inculpatul a executat pedeapsa stabilită, de 2 ani închisoare, din data de 12.09.2014 la zi.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a apelului având în vedere că prin sentința penală nr.1006/15.10.2014, pronunțată de Tribunalul G., s-a admis acordul de recunoaștere a vinovăției astfel cum a fost încheiat între parchet și inculpat.
Referitor la săvârșirea infracțiunii prev. de art.367 alin.1 Cod penal, cererea de contopire a pedepsei stabilite prin această sentință cu pedeapsa de 2 ani, stabilită prin sentința penală nr. 827/2014, poate face obiectul unei cereri separate.
D. consecință, în raport de toate aceste considerente, apreciază că în mod corect Tribunalul G. a admis acordul de recunoaștere a vinovăției, astfel cum a fost încheiat, motiv pentru care solicită respingerea apelului.
Apărătorul ales al apelantului – inculpat, în replică, invocă art. 488 Cod de procedură penală care spune că se poate face apel în cazul în care avem o hotărâre bazată pe un acord de recunoaștere a vinovăției dacă discuțiile din apel sunt legate de cuantumul pedepsei.
Pe de altă parte solicită să se aibă în vedere că inculpatul este de naționalitate bulgară și dorește să se realizeze cât mai curând transferul în unul din penitenciarele din Bulgaria, iar atâta vreme cât are un dosar pe rolul instanțelor din România nu se poate realiza un astfel de transfer.
Reprezentantul Ministerului Public solicită să se constate că s-a solicitat acest lucru în calea de atac a apelului.
Apelantul – inculpat, personal, având cuvântul – prin translator de limba bulgară, se raliază întrutotul concluziilor apărătorului său ales.
CURTEA,
Deliberând asupra apelului penal de față, reține următoarele:
Prin sentința penală nr.1006/15.10.2014 pronunțată în dosarul nr._, Tribunalul G. a admis, în baza art.485 alin.1 lit. a Cod procedură penală, acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat între P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial G. și inculpatul N. E. I. (fiul lui I. și I., născut la data de 04.03.1960 în R. – Bulgaria, cu domiciliu în R. – Bulgaria, Georgi S. Rakovski, nr.16, CNP:_) cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de constituire/ aderare la un grup infracțional organizat, prevăzută și pedepsită de art.367 alin.1 Cod penal, text de lege în baza căruia a fost condamnat inculpatul, la o pedeapsă de 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de constituire/aderare la un grup infracțional organizat.
În baza art.66 alin.(1) lit. a), b) Cod penal, i s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a sentinței iar în baza art.65 alin.(1) raportat la art.66 alin.(1) lit.a) și b) Cod penal, i s-a interzis acestuia, ca pedeapsă accesorie, exercitarea acelorași drepturi, de la rămânerea definitivă a sentinței și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În baza art.399 alin.1 Cod procedură penală, raportat la art.487 Cod procedură penală, a fost menținută starea de arest a inculpatului N. E. I..
În baza art.72 Cod penal, raportat la art.487 Cod procedură penală, s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și a arestului preventiv de la 15.05.2014 la zi.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond analizând acordul de recunoaștere a vinovăției înaintat de către P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție D. - Biroul Teritorial G. (încheiat la 10.06.2014 și modificat la 22.09.2014 conform procesului verbal existent la fila 26 dosar fond), a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art.480 - 482 Cod procedură penală.
În fapt, s-a reținut că în cursul anului 2013, inculpatul N. E. I. a aderat la un grup infracțional organizat, care avea ca scop falsificarea și punerea în circulație de monede străină, scop în care a introdus pe teritoriul României, monedă străină contrafăcută pe care o primea de la ceilalți membri ai grupului infracțional pe teritoriul Bulgariei, moneda străină contrafăcută fiind vândută în țară de inculpatul B. M. A. (inculpat ce a cumpărat de la inculpatul N. E. I. sumele de bani contrafăcuți și vânduți ulterior investigatorului sub acoperire).
Astfel, la data de 03.03.2014, inculpatul B. M. A. a purtat o convorbire telefonică cu inculpatul N. E. I. care se afla în Bulgaria, în legătură cu o a treia persoană care i-a dat acestuia „o hârtie", „mi-a dat o hârtie. Ia zi și tu că mai ai și la altcineva. Nu știu dacă erați împreună....". În perioada 04-05.03.2014, între cei doi inculpați au avut loc mai multe discuții în legătură cu vânzarea bancnotelor falsificate în valoare de 10.000 USD. În urma acestor discuții, inculpatul B. M. A. a apelat pe telefonul cu numărul_ (prefix Bulgaria) pe inculpatul N. E. I. căruia îi „comandă", „100 bucăți să văd și eu cum merge piața, plata la livrare...". La data de 08.03.2014, investigatorul sub acoperire „M. I." s-a întâlnit, pe raza municipiului G., cu inculpații B. M. A. și N. E. I., de la care a cumpărat suma de 1.700 USD, 15(cincisprezece) bancnote din cupiura 100 USD cu seriile: GH29453867C, BC18562749A, GH64937281B, DF68712968A, IG84726953A / IG84796352C (o bancnotă cu două serii), H14193652A, IG_C, BC39476572E (trei bancnote), IG52814936B (trei bancnote), CE14658397C (două bancnote) și patru bancnote din cupiura 50 USD cu seriile: AF24398230A, AE24398282A, AF24398276A și AF24398159A) .
Tribunalul a reținut situația de fapt descrisă mai sus în urma analizei coroborate a materialului probator administrat în faza urmăririi, respectiv: declarațiile inculpaților B. M. A. și N. E. I. de recunoaștere a săvârșirii faptelor, declarații ce se coroborează cu procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante din data de 15.05.2014, înregistrările convorbirilor telefonice purtate între inculpații B. M. A. și N. E. I. și interceptate, procesele verbale de efectuare de investigații și de supraveghere operativă încheiate de organele de poliție, adresele nr.VIII/1/23 70A/11.04.2014, VIII/1/2370B/11.04.2014,VIII/1/3148A/16.05.2014,VIII/1/3148B/16.05.2014 emise de B.N.R., procesele verbale încheiate de investigatorul sub acoperire „M. I.", raportul de expertiză criminalistică a bancnotelor falsificate, declarațiile martorului Z. N., martor ce a relatat la rândul său că inculpatul B. M. A. se deplasa pe teritoriul Bulgariei de unde cumpăra bani falși pe care ulterior îi vindea în România.
Toate aceste mijloace de probă au confirmat faptul că inculpatul N. E. I., în cursul anului 2013, a aderat la un grup infracțional organizat, care avea ca scop falsificarea și punerea în circulație de monede străină, scop în care a introdus pe teritoriul României, monedă străină contrafăcută pe care o primea de la ceilalți membri ai grupului infracțional pe teritoriul Bulgariei, moneda străină contrafăcută fiind vândută în țară de inculpatul B. M. A. (inculpat ce a cumpărat de la inculpatul N. E. I. banii contrafăcuți și vânduți ulterior investigatorului sub acoperire).
În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului N. E. I. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de constituire/aderare la un grup infracțional organizat, prevăzută și pedepsită de art.367 alin.1 Cod penal.
În consecință, constatând faptul că din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă suficiente date cu privire la existența faptei pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală și cu privire la vinovăția inculpatului N. E. I., că maximul special prevăzut de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului în cuprinsul actului de sesizare este de 5 ani închisoare, că acordul de recunoaștere a vinovăției a fost încheiat în formă scrisă și conține mențiunile prevăzute de art.482 Cod procedură penală, iar cu ocazia încheierii acestuia, inculpatul a fost asistat de avocatul desemnat din oficiu cu împuternicire avocațială depusă la dosarul de urmărire penală, tribunalul a apreciat cuantumul pedepsei, cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror și inculpatul N. E. I., ca fiind suficient pentru atingerea scopului și îndeplinirea funcțiilor de constrângere, de reeducare și de exemplaritate ale pedepsei, astfel că a admis acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție D. - Biroul Teritorial G. cu inculpatul N. E. I., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de constituire/aderare la un grup infracțional organizat, prevăzută și pedepsită de art.367 alin.1 Cod penal.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel inculpatul N. E. I., prin care a solicitat instanței de control judiciar să constate că fapta pentru care a fost condamnat în prezenta cauză este concurentă cu cea pentru care a fost condamnat prin sentința penală nr.827 din 29.07.2014 a Tribunalului G. rămasă definitivă prin decizia penală nr.989 din 12.09.2014 și să dispună contopirea celor două pedepse conform art.38 și urm. Cod penal. A arătat inculpatul că în cauză este vorba de un concurs de infracțiuni întrucât atât infracțiunea de punere în circulație de valori falsificate cât și infracțiunea de constituire/aderare la un grup infracțional organizat au fost comise anterior condamnării definitive pentru vreuna dintre ele.
Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma criticii formulate dar și din perspectiva disp. art. 488 alin 2 cod pr. penală, Curtea constată și reține următoarele:
Împotriva sentinței prin care a fost recunoscut un acord de vinovăție încheiat între procuror și inculpat se poate declara apel numai cu privire la felul și cuantumul pedepsei ori la forma de executare a acesteia.
În speță, apelantul inculpat critică în fapt nu cuantumul pedepsei (ori forma de executare) la care a fost condamnat, prin sentința atacată, pentru comiterea infracțiunii de constituire/aderare la un grup infracțional organizat, ci solicită să se constate că această faptă a fost comisă în concurs real cu o altă infracțiune pentru care a fost condamnat definitiv la pedeapsa închisorii și pe cale de consecință să i se aplice tratamentului sancționator al concursului de infracțiuni.
Cererea apelantului inculpat N. E. I. nu poate fi primită întrucât constatarea și sancționarea concursului de infracțiuni, pentru prima dată, în calea de atac exercitată de inculpat este nelegală, conducând la încălcarea principiului neagravării situației juridice a inculpatului în propria cale de atac, în urma acestui procedeu inculpatul urmând să primească o pedeapsă mai mare decât cea aplicată de prima instanță, dar și al principiului dublului grad de jurisdicție în materie penală consacrat de art.2 din Protocolul 7 al Convenției Europene a Drepturilor Omului.
În acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. LXX/15.10.2007 având de soluționat un recurs în interesul legii, respectiv că nu se poate dispune contopirea pedepselor în mod direct, pentru prima data în căile de atac, în cazul în care contopirea nu a fost dispusă de prima instanță.
Mai mult, așa cum s-a arătat mai sus, potrivit dispozițiilor art.488 alin.2 Cod pr. penală, împotriva sentinței prin care acordul de recunoaștere a vinovăției a fost admis, se poate declara apel numai cu privire la felul și cuantumul pedepsei ori la forma de executare a acesteia. Așadar nu pot fi aduse critici hotărârii primei instanțe sub alte aspecte decât cele strict prevăzute de lege.
Pe de altă parte, Curtea reține că inculpatul are deschisă calea unei cereri distincte pentru contopirea tuturor pedepselor la care a fost condamnat definitiv, conform prevederilor art. 585 alin.(1) lit.a) Cod pr. penală.
Așa fiind, în temeiul art. 488 alin.4 lit.a Cod pr.penală, Curtea va respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul – inculpat N. E. I. împotriva sentinței penale nr.1006/15.10.2014 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._, va deduce reținerea și arestarea preventivă din 15.05.2014 la zi. În baza art.275 alin.2 Cod pr.penală va fi obligat apelantul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat. Se va acorda onorariu avocat oficiu parțial în cuantum de 50 lei ce va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Onorariu pentru interpret de limbă bulgară se va suporta, de asemenea, din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul – inculpat N. E. I. împotriva sentinței penale nr.1006/15.10.2014 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._ .
Deduce reținerea și arestarea preventivă din 15.05.2014 la zi.
Obligă pe apelant la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat. Acordă onorariu avocat oficiu parțial în cuantum de 50 lei care se avansează din fondurile Ministerului Justiției.
Onorariu pentru interpret de limbă bulgară se suportă, de asemenea, din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 03 februarie 2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
D. G. L. S.
GREFIER,
A. P.
Red.D.G./Th.red.C.V.M.-ex.4/18.02.2015
Tribunalul G. – judecător G. Oița
| ← Tâlhărie (art.233 NCP). Decizia nr. 152/2015. Curtea de Apel... | Contestaţie la executare (art.598 NCPP). Sentința nr. 21/2015.... → |
|---|
