Traficul de influenţă (art.257 C.p.). Decizia nr. 425/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 425/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 18-03-2015 în dosarul nr. 7389/3/2014
Dosar nr._ (Număr în format vechi 247/2015)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 425/A
Ședința publică din data de 18.03.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: V. C.
JUDECĂTOR: L. C. C.
JUDECĂTOR: C. S.
GREFIER: V.-V. S.
********
Ministerul Public - P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, a fost reprezentat de procuror I. D..
Pe rol soluționarea apelului formulat de apelantul inculpat B. D. M. împotriva sentinței penale nr. 2731 din data de 25.11.2014 pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul-inculpat B. D. M., personal și asistat de avocat ales I. Hasotti, în baza împuternicirii avocațiale . nr._/2015, aflată la dosarul cauzei la fila nr. 33.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea acordă cuvântul în susținerea apelului declarat.
Apărătorul ales al apelantului-inculpat Brand D. M. pune concluzii de admitere a apelului, solicitând desființarea hotărârii atacate și achitarea inculpatului, în temeiul art. 396 alin. 5 coroborat cu art. 16 lit. a Noul Cod de procedură penală.
În subsidiar, solicită reducerea pedepsei și amânarea aplicării acesteia, conform art. 83 Noul Cod penal.
În ceea ce privește achitarea, învederează faptul că aceasta se impune ca urmare a faptului că fapta nu există, nefiind întrunite elementele constitutive ale acesteia. A fost trimis în judecată pentru presupusa săvârșire a infracțiunii de trafic de influență, susținându-se în rechizitoriu (pag. nr.15) că ar fi acceptat promisiunea remiterii sumei de 400.000 de euro de către denunțătorul D. C., lăsând să se înțeleagă că ar avea influență asupra magistratului I. M. G., fără a se preciza dacă a solicitat și acceptat această sumă pentru sine sau pentru altcineva. În realitate, din toate probele administrate, nu rezultă că ar fi săvârșit această infracțiune.
Solicită să se aibă în vedere faptul că denunțul de la care a pornit acest dosar este făcut împotriva martorului S. Sumlaș, un avocat din cadrul Baroului Satu-M., pe care inculpatul l-a pus în legătură cu D. C. pentru că acesta avea nevoie de un avocat. Depozițiile testimoniale nu vin să susțină această acuzație. Martorul S. Sumlaș declară că tot ceea ce a făcut inculpatul a fost să-l pună în legătură cu denunțătorul. La rândul lui, denunțătorul declară că inculpatul B. D. M. nu a avut nicio legătură și nu i-a pretins nicio sumă de bani. La fel a declarat și fiul acestuia D. R. A. C..
Condamnarea s-a bazat pe o înregistrare ambientală a unei convorbiri purtate la restaurantul SOFA la data de 06.09.2013, în care se susține că inculpatul ar fi acceptat suma de 400.000 de euro.
Așa cum se observă din rechizitoriu, filele 9-10, rezultă că inculpatul nu avea cunoștință despre nicio sumă. Avea convingerea intimă că se discută despre un onorariu avocațial. Ulterior, a realizat că fapta ar putea avea o posibilă conotație penală și că s-ar putea discuta despre altceva în legătură cu acei 400.000 de euro.
Din înregistrarea din data de 09.09.2013, din OMV Petrom, se observă că inculpatul se desistează de la orice activitate cu potențial infracțional, arătând că nu vrea să mai aibă legătură cu această situație.
Din probele administrate în cauză, rezultă că inculpatul nu a acceptat niciodată nicio promisiune bani, nici pentru sine, nici pentru avocatul S. Sumlaș, pentru a se interveni pe lângă procurorul I. M. G..
În ceea ce privește latura obiectivă a infracțiunii, învederează că nu este îndeplinită nici condiția subiectului pasiv secundar. În ceea ce privește această infracțiune, subiectul pasiv secundar este un funcționar public care are anumite atribuții legate de cauză. Ce se poate susține, cel mult, este că ar fi avut o anumită influență asupra avocatului S. Sumlaș, dar acest nu este funcționar public. Nu avea nicio atribuție cu dosarul penal aflat în cercetare. Nu ar fi putut să dispună scoaterea de sub urmărire penală a denunțătorului D. C.. Nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii pe latură obiectivă. Nu sunt întrunite aceste condiții nici pe latură subiectivă, în sensul că legea prevede, art. 291 Noul Cod penal, că fapta trebuie săvârșită cu intenție directă și cu scopul de a determina funcționarul să facă sau să nu facă ceva ce intră în atribuțiile sale de serviciu. Inculpatul nu a avut niciodată reprezentarea faptul că s-ar comite o infracțiune.
În ceea ce privește solicitarea subsidiară, solicită să se observe, din cuprinsul sentinței penale atacate, că nu s-a făcut aplicarea art. 19 din OUG nr. 43, privind activitatea D.. Inculpatul, în dosarul în care este cercetat la Satu M. a făcut un denunț împotriva martorului denunțător D. C. și a altor doi coinculpați pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, dare de mită și complicitate la luare de mită. S-a dispus clasarea cauzei, în ceea ce-l privește, pentru complicitate la dare de mită pentru că a încunoștințat organele de cercetare penală înainte ca ele să fi fost sesizate.
Reținerea instanței, în sensul că nu se poate face aplicarea acestei cauze de reducere a pedepsei întrucât nu a avut drept scop decât o nepedepsire a propriei infracțiuni. Art. 19 din OUG nr. 43 nu prevede nicio condiție cu privire la intenția pe care o are inculpatul atunci când efectuează un asemenea denunț. La individualizarea pedepsei trebuia să se aibă în vedere și acest denunț și să se rețină cauza de reducere a limitelor de pedeapsă la jumătate.
În consecință, solicită admiterea apelului și achitarea inculpatului. În subsidiar, solicită reducerea pedepsei cu reținerea art. 19 din OUG nr. 43.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a apelului ca nefondat. Tot probatoriul administrat dovedește că inculpatul a săvârșit infracțiunea de care este acuzat. Solicită să se aibă în vedere convorbirea din data de 06.09.2013, astfel cum se regăsește în file nr. 84-88, din vol. 1 al dosarului de urmărire penală. Din conținutul acestei convorbiri reiese faptul că inculpatul, pe tot parcursul convorbirii, a știut tot timpul că este vorba despre acceptarea unei sume de 400 de euro. Nu se poate spune că această sumă de 400 de euro ar fi fost văzută ca onorariu de avocat, pentru că din lecturarea acestei convorbiri reiese, inclusiv, faptul că, la un moment dat, cei doi discută despre scoaterea de sub urmărirea penală a denunțătorului și despre faptul că inculpatul îi garantează scoaterea de sub urmărire penală. Prin urmare, atâta timp cât îi garantează denunțătorului această scoatere de sub urmărire penală, în context făcându-se referire la suma de 400.000 de euro, nu se poate afirma că această sumă ar fi fost data ca și onorariu către avocat. Această convorbire se coroborează, indirect, cu declarațiile denunțătorului și martorilor audiați în cauză. Altceva nu există, cu atât mai mult nu a avut loc acea remitere efectivă a sumei, lucru avut în vedere de către judecătorul fondului la individualizarea pedepsei și la modalitate de executare. Probatorul administrat este suficient pentru a se constata săvârșirea faptei de către inculpat, fiind întrunite toate elementele constitutive ale infracțiunii, inclusiv existența vinovăției.
În ceea ce privește faptul că procurorul nu ar apărea nominalizat, în mod expres, cu numele în conținutul acestei convorbiri, așa cum a statuat și doctrina și practica judiciară, pentru existența infracțiunii de trafic de influență nu este necesar o nominalizare expresă a persoanei pe lângă care se pretinde efectuarea traficului de influență. Este suficient să se facă trimitere la instituția din care face parte persoana respectivă. Tot din conținutul convorbirii, rezultă că inculpatul face referire la procuror, știind despre ce procuror este vorba.
Sunt suficiente elemente pentru a se constata faptul că hotărârea atacată este legală și temeinică din punctul de vedere al condamnării.
În ceea ce privește faptul că inculpatul nu ar fi beneficiat de disp. art. 19 din OUG nr. 43/2002, solicită să se aibă în vedere că judecătorul fondului a analizat de ce nu ar beneficia de aceste dispoziții, menționând, în afară de faptul că ar fi urmărit exonerarea de răspundere penală, faptul că acel denunț, în realitate, nu a facilitat identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane. Scopul pentru care a fost introdus art. 19 din OUG nr. 43/2002 era ca astfel de denunțuri să fie formulate tocmai pentru a identifica și trage la răspundere penală persoane care au săvârșit infracțiuni, scop care nu a fost îndeplinit.
Referitor la individualizarea pedepsei, la cuantumul și modalitatea de executare a acesteia, apreciază că, în mod temeinic, judecătorul a apreciat că se impune orientarea unei pedepsei înspre minimul acesteia iar, ca modalitate de executare, suspendare sub supraveghere. A avut în vedere faptul că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, are studii superioare, că este tânăr și integrat social.
Apreciază că nu se impune amânarea aplicării pedepsei, având în vedere că este vorba de infracțiuni de corupție.
Apărătorul ales al apelantului-inculpat, în replică, învederează faptul că proba principală este, într-adevăr, acea înregistrare a convorbirii de la SOFA și folosirea sintagmei „garantez”, solicitând să se observe în ce context a garantat pentru procuror. Erau coinculpați în acel dosar, deci știa cine era procurorul care ancheta dosarul. Avocatul Silvu Sumlaș era și avocatul lui. În toată convorbirea se discută că nu sunt probe și de ce soluție ar putea să dispună. Inculpatul a garantat că procurorul este un om corect și că, în situația în care nu sunt probe, se va dispune scoaterea de sub urmărire penală. Celelalte probe de la dosar nu se coroborează nici măcar cu depoziția martorului denunțător, în condițiile în care inculpatul B. D. a făcut, la rândul său, un denunț împotriva acelui inculpat care s-a confirmat, fiind trimis în judecată.
În ceea ce privește acel denunț și reținerea art. 19, solicită să se aibă în vedere că soluția de clasare este definitivă, organele de cercetare penală apreciind că denunțul lui i-a ajutat să identifice și să tragă la răspundere alte persoane care au comis infracțiuni.
Apelantul-inculpat B. D. M., având ultimul cuvânt, în temeiul art. 420 alin. 7 Noul Cod de procedură penală, învederează faptul că, pe toată durata cercetării penale, a refuzat să se prezinte cu un avocat, deoarece a considerat că nu a greșit cu nimic. D. când a fost trimis în judecată s-a prezentat cu un avocat.
Arată faptul că nu i-a propus denunțătorului să-i dea un avocat, ci el a venit cu propunerea. Nu s-a oferit să-i facă vreun serviciu. El i-a cerut un serviciu. A garantat pentru acel avocat pentru că îi este prieten dar și avocat.
Solicită să fie achitat.
Curtea dispune acordarea sumei de 50 lei, cu titlu de onorariu apărător din oficiu.
CURTEA,
Asupra apelului penal de față:
Prin sentința penală nr.2731 din 25.11.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția I penală,
In baza art. 291 alin.1 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 C. pen. a fost condamnat inculpatul B. D. –M. la pedeapsa de 2 ani închisoare.
In baza art.91 C.p. s-a suspendat sub supraveghere executarea acestei pedepse pe un termen de încercare de 3 ani, calculat de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
In baza art. 93 alin.1 C.p. pe durata termenului de încercare s-a stabilit ca inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile:
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
In baza art.93 alin.2 C.p. s-a impus condamnatului obligația de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.
In baza art.93 alin.3 C.p. pe durata termenului de încercare inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei Satu M. sau în cadrul Centrului Social de Urgență pentru Adulți - Municipiul Satu M. pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.
In baza art.91 alin.4 C.p. s-a atras atenția inculpatului asupra disp.art.96 C.p.
In baza art.274 alin.1 C.p.p. a fost obligat inculpatul la 4.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Tribunalul a reținut următoarea situație de fapt:
În data de 06.09.2013, inculpatul B. D.-M. a acceptat promisiunea remiterii sumei de 400.000 euro de către denunțătorul D. C., lăsând să se creadă că are influență asupra magistratului I. M.-G., procuror-șef al Serviciului Teritorial Oradea din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, pentru a-l determina să dispună o soluție favorabilă, respectiv, scoaterea de sub urmărire penală a denunțătorului, în dosarul penal 43/P/2013 înregistrat pe rolul Direcției Naționale Anticorupție – Biroul Teritorial Satu-M..
Instanța de fond a avut în vedere probele administrate la urmărirea penală (Denunțul formulat de D. C. la data de 06.09.2013; Declarațiile olografe B. D. M. din 27.09.2013 și din 02.10.2013; Declarația învinuitului B. D. M. din 02.10.2013; Declarația suspectului B. D. M. din 24.02.2014; Declarația inculpatului B. D. M. din 26.02.2014; Declarația inculpatului B. D. M. din 24.02.2014; Procesul-verbal de redare a discuției purtată în mediul ambiental la data de 06.09.2013, între D. C. și B. D. M.; Procesul-verbal de redare a discuției purtată în mediul ambiental la data de 09.09.2013, între D. C. și B. D. M.; Declarația martorului Sumlas S. V. din 10.10.2013; Declarația olografă a martorului Sumlaș S. V. din 27.09.2013; Declarația martorului D. C. din 08.10.2013; Declarația martorului D.-R. C.-A. din 08.10.2013; Verificările efectuate pe site-urile mai multor publicații online; Corespondență Direcția Națională Anticorupție – Biroul Teritorial Satu M. cu Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților; Corespondență Direcția Națională Anticorupție – Secția de Combatere a Corupției cu Direcția Națională Anticorupție – Secția de Combatere a Corupției; Corespondență Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a Corupției cu Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților; Corespondență Direcția Națională Anticorupție - Secția de combatere a Corupției – cu Direcția Națională Anticorupție – Biroul Teritorial Satu M.; Corespondență Direcția Națională Anticorupție - Secția de combatere a Corupției – cu Direcția Națională Anticorupție – Biroul Teritorial Satu M.), precum și probele din instanță (declarații inculpat și declarații martori).
Tribunalul a apreciat că incriminatoare pentru inculpat este înregistrarea ambientală din 06.09.2013 realizată la restaurantul „Sofa”care arată că inculpatul avea cunoștință de demersurile frauduloase efectuate de denunțător pentru a scăpa de un dosar penal, demersuri în care s-a implicat și le-a susținut.
Față de această situație de fapt, judecătorul fondului a considerat că nu pot fi primite concluziile de achitare, în condițiile în care fapta există (fiind dovedită cu probe), este prevăzută de legea penală, nu se poate susține, rezonabil, că ar lipsi vinovăția prevăzută de lege și nu există vreo cauză justificativă sau de neimputabilitate.
Instanța de fond a mai constatat că inculpatul nu beneficiază de disp. art.19 din OUG nr.43/2002, întrucât denunțul său, formulat mult după începerea urmăririi penale și în privința sa și după arestarea sa în cauza respectivă nu a facilitat identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit infracțiuni ce intră în competența Direcției Naționale Anticorupție, ci a urmărit doar exonerarea de răspundere penală pentru complicitate la dare de mită.
La individualizarea pedepsei s-a avut în vedere că modul de săvârșire a faptei a fost unul oral, neefectuându-se acte efective de remitere de sume de bani, iar după înregistrarea de la „Sofa” din 06.09.2013 inculpatul nu s-a mai implicat în prezenta cauză, ceea ce relevă o stare de pericol mai redusă pentru valoarea socială ocrotită.
Tribunalul a reținut și că motivul săvârșirii faptei îl constituie, în principal, relațiile de prietenie cu denunțătorul, respectiv că inculpatul nu are antecedente penale, are studii superioare, este tânăr și integrat social.
Prin prisma acestor criterii, s-a apreciat că aplicarea unei pedepse în cuantumul minim prevăzut de lege (2 ani închisoare) și cu aplicarea disp. art.91 C.p. (singura modalitate neprivativă de libertate posibilă față de maximul pedepsei de 7 ani închisoare), asigură îndeplinirea scopului educativ al pedepsei, fără a fi necesară privarea de libertate a inculpatului.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel inculpatul B. D. M. solicitând achitarea, în temeiul art.16 alin.1 lit. a din Codul de procedură penală, întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență.
În esență, inculpatul a susținut că nu a acceptat nicicând, nici pentru el și nici pentru S. Sulumaș promisiunea de bani pentru a interveni pe lângă procurorul I. G..
Tot pe latură obiectivă s-a precizat că nici condiția subiectului pasiv secundar nu este întrunită în prezenta cauză, deoarece inculpatul nu a pretins niciodată că ar avea vreo influență asupra procurorului G. I. și nici măcar P. nu a formulat vreo acuzație în acest sens.
Inculpatul a apreciat că nici în ceea ce privește latura subiectivă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, întrucât nu a avut niciodată reprezentarea faptului că ar comite infracțiunea de trafic de influență.
În subsidiar, inculpatul a solicitat stabilirea unei pedepse mai reduse și amânarea aplicării acesteia.
O altă critică a vizat faptul că instanța de fond nu a reținut în beneficiul inculpatului cauza de reducere a pedepsei prevăzută de art.19 din OUG NR. 34/2002, având în vedere că denunțul pe care l-a formulat a avut ca efect trimiterea în judecată a altor persoane pentru infracțiuni ce intră în competența D..
Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, în raport de criticile formulate cât și sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 417 alin. (2) Cod procedură penală, apreciază apelul declarat de inculpatul B. D. M. ca fiind neîntemeiat, pentru următoarele considerente:
În examenul propriu realizat asupra cauzei, Curtea constată că probatoriul administrat în cauză demonstrează, fără echivoc, că în data de 06.09.2013, inculpatul B. D.-M. a acceptat promisiunea remiterii sumei de 400.000 euro de către denunțătorul D. C., lăsând să se creadă că are influență asupra magistratului I. M.-G., procuror-șef al Serviciului Teritorial Oradea din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, pentru a-l determina să dispună o soluție favorabilă, respectiv scoaterea de sub urmărire penală a denunțătorului în dosarul penal 43/P/2013 înregistrat pe rolul Direcției Naționale Anticorupție – Biroul Teritorial Satu-M., faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență, prevăzută de art. 291 alin.1 din Codul penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
Astfel, conform declarațiilor martorului D. C., în perioada 23.07._13, acesta a ocupat funcția de vicepreședinte al A.N.R.P., cu ocazia ședințelor de partid cunoscându-l pe inculpatul B. D. M..
În toamna anului 2012, B. D. M. s-a deplasat la biroul lui D. C. situat în incinta imobilului din Calea Floreasca nr. 202, sector 1, București, ocazie cu care i-a relatat că are nevoie de sprijin într-un dosar de restituire a unui imobil obținut în baza unei hotărâri judecătorești. Potrivit relatărilor martorului, întrucât la acel moment activitatea A.N.R.P. era suspendată, recomandarea pe care i-a adresat-o inculpatului a fost de a solicita ajutorul unei case de avocatură.
În intervalul iulie-august 2013, președintele A.N.R.P., numitul B. G., s-a aflat în concediu de odihnă, motiv pentru care și-a delegat atribuțiile de conducere a instituției către numitul D. C., vicepreședinte la acel moment. În aceste împrejurări, într-una din zile, cel mai probabil la începutul lunii august, martorul a fost apelat telefonic de procurorul șef al Serviciului Teritorial Oradea din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, numitul I. M.-G., care i-a cerut înaintarea cu celeritate a unor înscrisuri pe care le solicitase anterior într-o adresă trimisă către instituție. După aproximativ două zile, procurorul I. M.-G. l-a apelat din nou telefonic și i-a pus in vedere că trebuie să se deplaseze la sediul D.N.A. - Biroul Satu-M. în vederea audierii.
Martorul s-a conformat și, pe data de 13 august 2013, fără a fi însoțit de un avocat, a mers la Satu-M..
Cu ocazia audierii, procurorul I. M.-G. i-a pus mai multe întrebări, respectiv dacă îi cunoaște pe numiții B. D. M., M. Michael, o altă persoană care ieșise anterior din biroul procurorului, precum și dacă obișnuiește să ia masa la restaurantul "La C." din București. După aceste discuții, procurorul a ieșit din birou și a revenit imediat cu o hârtie, comunicându-i martorului că îi aduce la cunoștință învinuirea. D. C. a lecturat parțial înscrisul prezentat de procuror și totodată a întrebat pe acesta din urmă care este de fapt acuzația pe care i-o aduce, răspunsul fiind "abuz în serviciu". De comun acord, procurorul și martorul au stabilit că formularea unei declarații se va face la o dată ulterioară când primul dintre aceștia o să revină din concediu.
Potrivit actelor de la dosarul cauzei, prin ordonanța 43/P/2013 din data de 07 august 2013, procurorul I. M. a dispus extinderea cercetărilor penale și începerea urmăririi penale față de D. C. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, faptă prev. de art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 248 C.pen.
După finalizarea activităților judiciare sus-menționate, D. C. a venit în municipiul București și la un interval de câteva zile a fost căutat la locuința pe care o deține în capitală de inculpatul B. D. M., care i-a înmânat o carte de vizită a avocatului Sumlas S.-V., spunându-i că acesta "poate rezolva problema". Profitând de prezența lui B. D. M. în locuința sa, D. C. l-a întrebat pe acesta ce obiect are dosarul în care se fac cercetări la Satu M., răspunsul acestuia fiind că este vorba despre cesionarea unor drepturi litigioase și că dosarul s-ar fi format în urma unor denunțuri formulate de unul dintre cesionarii nemulțumiți.
La data de 31 august 2013, D. C., însoțit de fiul său, s-a deplasat la Satu M., la adresa menționată pe cartea de vizită a avocatului Sumlas S. V.. Din fața imobilului, l-a apelat pe B. D. M., care, la rândul său, a transmis avocatului că este căutat de o persoană, motiv pentru care la scurt timp s-a prezentat în locul unde se afla martorul. Acesta din urmă i-a propus lui Sumlas S.-V. să intre în sediul biroului avocațial pentru a discuta, însă s-a lovit de refuzul interlocutorului care i-a spus că nu discută nimic în birou, astfel că i-a sugerat să se deplaseze la un ștrand aflat în apropierea orașului Satu M..
Împreună cu fiul său, D. C. a luat un taxi și a mers în locația indicată de Sumlas S.-V.. Aici, după câteva discuții de curtoazie ce s-au purtat la una dintre terasele existente în complexul de agrement, Sumlas S. V. i-a solicitat denunțătorului să meargă să-și cumpere o pereche de pantaloni scurți pentru a putea intra într-unul dintre bazine. D. C. s-a conformat și alături de avocat a pătruns într-unul dintre bazinele cu apă termală aflate în interiorul ștrandului.
În acest context, Sumlas S.-V. i-a relatat că știe că este cercetat în dosarul aflat în lucru la D.N.A. Satu M., că el (avocatul) este prieten cu procurorul I. M.-G. (sunt prieteni din copilărie și joacă tenis de câmp împreună) și că urmare a influenței pe care o are asupra acestuia, în schimbul sumei 400.000 euro, îi poate obține scoaterea de sub urmărire penală. Martorul i-a replicat că suma de bani pretinsă este" astronomică ", însă avocatul a spus că "nu o poate negocia cu procurorul ca la piață ", dar îi poate oferi un termen de gândire dacă acceptă sau nu.
La plecare, Sumlas S.-V. i-a dat lui D. C. un număr de telefon, i-a recomandat să-și achiziționeze un telefon mobil și o cartelă telefonică noi, iar în momentul în care va reveni în Satu M. să se cazeze la hotelul City și să îi transmită un mesaj cu textul" am ajuns ".
Potrivit înscrisurilor înaintate de D.N.A. - Biroul Satu M., prin rezoluția 43/P/2013 din 6 august 2013 s-a dispus, printre altele, începerea urmăririi penale față de B. D. M. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență și față de M. Michael sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de cumpărare de influență și dare de mită. Prin ordonanța cu același număr din data de 7 august 2013 s-a dispus extinderea cercetărilor și începerea urmăririi penale față de D. C. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, constând în aceea că, "în calitate de vicepreședinte al A.NR.P., cu știință, și-a încălcat atribuțiile de serviciu in îndeplinirea defectuoasă a acestora, cauzând o pagubă bugetului de stat, concomitent cu obținerea atât pentru sine a unor avantaje patrimoniale prin intermediul inculpatului B. D. M., cât și pentru învinuitul M. Michael." .
În data de 05.09.2015, D. C. a formulat un denunț la Direcția Națională Anticorupție cu privire la aspectele mai sus menționate, fiind de acord să colaboreze cu organele de urmărire penală, respectiv cu interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice și a celor pe care le va purta în mediul ambiental în vederea tragerii la răspundere penală a avocatului Sumlas S.-V. și a altor persoane implicate.
În seara zilei de 05.09.2013, prin intermediul fiului său, martorul D. C. i-a propus inculpatului B. D. să se întâlnească a doua zi la restaurantul Sofa, situat pe .>
Inculpatul a acceptat și în ziua de 06.09.2013 cei doi au purtat o discuție în incinta restaurantului Sofa, B. D. relatând martorului D. C. că obținerea unei soluții de scoatere de sub urmărire penală este garantată atât de avocat cât și de procuror, oferindu-se să-l însoțească pe martor la Satu M. pentru a le înmâna acestora suma de 400 000 lei, sumă care și inculpatului i s-a părut prea mare și cu privire la care și-a luat angajamentul că va discuta cu avocatul Sulumus în sensul reducerii cuantumului. Pe parcursul discuției, B. D. a afirmat în mai multe rânduri că îi garantează martorului 100% scoaterea de sub urmărire penală, lăsându-l să creadă că are influență asupra procurorului.
În sensul celor menționate, din această convorbire înregistrată în baza autorizației emise de Curtea de Apel București, redăm următoarele pasaje:
B. D. M.: Ce faceți?
D. C.: Ce să fac, mă? Uite, venii ca să vorbesc cu tine că am numai probleme pe la serviciu și nu știu când să ajung la oamenii ăștia. la ...
B. D. M.: Când vreți! Tu-mi zici ... îmi spui! Dacă vrei. mergem la noapte!
D. C.: Păi, e ... e-n scurt! Trebuie să merg și eu pregătit dacă merg acolo cum a zis avocatul, nu?
B. D. M.: Păi. o lăsăm atunci pe săptămâna viitoare?
D. C.: Săptămâna viitoare, da" să-i dai tu un telefon lu" avocat ...
B. D. M.: Îi dau! Îl sun eu!(vol.1, fil. 84-85).
………………………………………………………………………………………..
D. C.: Bă, nu i-am zis deocamdată nimic pentru că ce vrea el nu se poate! Înțelegi? El are un dosar la mine și nu ... eu nu i-l fac! Indiferent ce ar face el! Înțelegi tu? Unu pe la Pitești! Și ce mai vroiam eu să discut cu tine ... Bă, ce fac, mă, cu avocatul ăsta? Am încredere-n el?
B. D. M.: Ai încredere în el, deci. eu îți garantez. ..
D. C.: Așa ...
B. D. M.: Deci, milion la milion, că orice ar fi, vii la mine în Satu M., întrebi de B., toată lumea știe! Unde stau, unde mi-e …(neinteligibil).
D. C.." B.! Și avocatul?
B. D. M.: Pentru avocat garantez !
D. C.: Da" ăsta la procuror ce relații are direct?
B. D. M.: Sunt colegi din generală, școală, liceu,facultate!
D. C.:" Da" a vorbit cu procurorul?
B. D. M.: Sigur! ...
D. C.: Deci a vorbit!
B. D. M.: T.-i o.k.! Aveți încredere în mine sută la sută!
D. C.: Că m-am dus atunci, am discutat cu el și urma ... eu urmează să mă mai duc o dată! Da" am stat așa și am analizat toate aspectele, înțelegi?
B. D. M.: Da!
D. C.: Și ei îmi garantează mie scoaterea de sub urmărire penală!?
B. D. M.: Sută la sută!
………………………………………………………………………………………………….
B. D. M.: Așa e făcută, da" vezi că numai probleme am avut din cauza aia și eu și dumneavoastră că suntem acolo! Eu vă zic, eu vă garantez pentru SIL V.. pentru avocat ...
D. C.: Da?
B. D. M.: Cu capul meu garantez! Deci ...
D. C.: Și de procuror cine îmi garantează?
B. D. M.: Tot, tot eu garantez. ..
D. C.: Dacă ăsta ...
B. D. M.: Că să ... vă scoate!
D. C.: Mă scoate?
B. D. M.: Da! Tot eu garantez! Dacă, Doamne ferește, nu dar ori pe cine întrebați în județul Satu M. ....
D. C.: Și cum să procedăm cu banii?
B. D. M.: Cum? Veniți cu mine la Satu M.. vorbim acolo direct și apoi trimit ei pe cineva la București sau merg eu la Satu M. sau mergem împreună la Satu M., cum zici tu, așa facem ! Eu îl sun și amân pe săptămâna viitoare…
B. D. M.: Chiar dacă stăm două zile acolo mergem, discutăm cu el, discutăm. .. (fil.85-86 vol.1)
……………………………………………………………………………………….
D. C.: El mi-a spus o sumă!
B. D. M.: M.?
D. C.: Foarte mare! De ... am căzut în, în nas!
B. D. M.: Cât? În nas!
D. C.: ... P.!
B. D. M. ... (vorbește în șoaptă] ...: P. sute de mii?
D. C.: Da!
B. D. M.: Prea mult!
D. C.: Hai, bă, dracu", eu sunt. .. Chiar dacă. .. eu n-am banii ăștia, înțelegi tu? N-am banii ăștia!
B. D. M.: Nu, tre” să mergem să vedeți dacă o să cădeți de acord cu el ,,Bă, eu am…(neinteligibil)…”.
D. C.: Înțelegi? Eu îi dau ... eu sunt de acord să-i dau o sumă de bani, înțelegi, dacă îmi rezolvă problema!
………………………………………………………………………………………..
D. C.: Le duc o parte din bani ca să aibă certitudinea că eu nu mă întorc, înțelegi, "nu toată suma ... Sau fixăm o întâlnire, eu vin cu o parte din bani acolo da" ...
B. D. M.: Eventual, fii atent dacă vrei, eu pot să plec mâine la Satu M. că-mi vin de la Satu M. astăzi niște prieteni cu nevastă-sa să mergem la meci deseară și dorm la mine și mâine dimineață pleacă la Satu M.! Dacă vrei, eu mă urc în mașină ...(fil.87-88 vol.1) .
În contextul de ansamblu al faptelor și având în vedere că inculpatulB. D. M. beneficiază de educație și este posesor al unei capacități intelectuale de nivel cel puțin mediu, Curtea nu poate accepta teza apărării în sensul că inculpatul nu a avut reprezentarea faptului că ar comite infracțiunea de trafic de influență.
Curtea apreciază că, față de modalitatea concretă în care inculpatul a săvârșit fapta, de atitudinea nesinceră a acestuia pe tot parcursul procesului penal și de celelalte criterii din art. 74 C. penal, se impune a fi menținută pedeapsa stabilită precum și măsurile de individualizare a executării acesteia.
În acord cu opinia exprimată de judecătorul fondului, instanța de apel consideră că nu se poate reține incidența cauzei legale de reducere a pedepsei prevăzute de art.19 din OUG nr.43/2002, în baza unui denunț formulat de inculpat în dosarul nr. 43/P/2013 al Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Oradea pentru care a beneficiat de cauza de nepedepsire prevăzută de art. 290 alin.3 din Codul penal în ceea ce privește infracțiunea de complicitate la dare de mită.
Față de considerentele ce preced, în temeiul cu art.421 pct.1 lit. b din Codul de procedură penală, Curtea va respinge apelul declarat de inculpatul B. D. M., ca nefondat.
În baza art.275 alin.2 din Codul de procedură penală va obliga apelantul la plata sumei de 400 lei, reprezentând cheltuieli judiciare, în apel, avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În majoritate:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul B. D. M. împotriva sentinței penale nr. 2731 din data de 25.11.2014 pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală în dosarul nr._ .
Obligă apelantul la plata sumei de 400 lei, reprezentând cheltuieli judiciare, în apel, avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 18.03.2015.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,
L. C. ConstantinescuCodruța S.
GREFIER,
V. S.
Red. L.C.C.
Dact. A.L: 2 ex.
T. București – S.I. – jud.: M. A.M.
OPINIE SEPARATĂ
Soluția de condamnare se fundamentează pe o singură probă considerată ca fiind relevantă – întâlnirea înregistrată ambiental din data de 06.09.2013 de la restaurantul SOFA, la cererea denunțătorului, dintre D. C. și inculpatul B. D. M..
În opinia noastră sunt relevante câteva aspecte, care coroborate conduc spre achitarea inculpatului B. D. M. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.291 alin.1 C. pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 și art.5 C. pen., în temeiul art.16 alin.1 lit.b teza a II-a C. pr. pen.
1. Denunțul lui D. C. nu l-a vizat pe B. D. M..
2. Inculpatul îi recomandă, la cererea denunțătorului, pe avocatul său Sumlaș S. V., să-i asigure asistență juridică în același dosar în care era și acesta era cercetat (B. D. M. – trafic de influență; D. C. – abuz în serviciu).
3. D. C. se întâlnește și comunică cu avocatul Sumlaș S. V. o singură dată la sfârșitul lunii august 2013 la Satu M., când potrivit declarației sale – unică probă – avocatul i-ar fi cerut 400.000 euro pentru procurorul de caz care să-i dea soluție favorabilă. Nu are loc nicio înțelegere și urmează ca D. C., dacă acceptă propunerea, să-l contacteze pe avocat, ceea ce nu a mai făcut.
4. La data de 6.09.2013 B. D. M. află de discuția dintre D. C. și Sumlaș S. V. și de suma pretinsă de acesta pentru procuror.
5. D. C., știind că întrevederea cu B. D. M., de care procurorul se interesase, urma să fie înregistrată ambiental, îi pune întrebări punctuale, insistente și-i cere să-i garanteze că procurorul îi va da o soluție favorabilă, în schimbul sumei de bani al cărui cuantum nu era definitivat și în baza unei înțelegeri care nu avusese de fapt loc.
6. B. D. M. nu are inițiativa garantării de către el a reușitei așa-zisei înțelegeri dintre D. C. și avocatul Sumlaș. La insistențele denunțătorului se oferă să-l contacteze pe avocat pentru ca acesta să se întâlnească cu D..
7. Odată obținută afirmația garantării de către inculpatul B. a soluției favorabile, D. C. nu se grăbește să se întâlnească cu avocatul, pentru că de fapt, scopul întâlnirii îl viza pe B..
8. Nu există la dosar nicio probă care să convingă că D. C. avea toate premisele să creadă fie și doar aparent că B. putea să-i garanteze soluția favorabilă a procurorului. Și aceasta pentru că B., la rândul lui, era inculpat și nu beneficiase de nicio favoare din partea procurorului care să fie determinantă în mentalul denunțătorului ca la rândul lui să se fi putut bucura de o soluție favorabilă.
9. Afirmația lui B. că avocatul îl asigurase că nu sunt probe de vinovăție în ceea ce-l privește și nu există riscul, în aceste împrejurări ca procurorul să-l trimită în judecată se adeverește prin soluția de clasare a cauzei în ceea ce-l privește.
De altfel, D. C., la rândul său, se bucură de clasarea dosarului pentru infracțiunea de abuz în serviciu pentru că fapta nu există (d.u.p. nr.43/P/2013).
10. Și în ceea ce-l privește pe avocatul Sumlaș S. V. procurorul în cauza de față dispune clasarea pentru infracțiunea de trafic de influență pentru că fapta nu există.
11. În mod firesc, întâlnirea din 06.09.2013 trebuie analizată în conexiune și cu cea din 09.09.2013 când B. și D. se întâlnesc și inculpatul se dezice de afirmațiile din 6.-09.2013 în sensul că nu înțelege să-l contacteze pe avocat pentru D. și nu înțelege să aibă vreo legătură cu suma de bani vehiculată sau orice acțiune a denunțătorului.
12. De altfel, D. C., prin atitudinea sa și declarațiile date, spune explicit, că nici real și nici aparent nu a avut reprezentarea că inculpatul mai departe de niște afirmații deșarte, nu avea credibilitate că ar fi putut avea vreo influență asupra avocatului/procurorului de caz sau că ar fi putut determina vreo soluție favorabilă în ceea ce-l privea.
13. Or, în lipsa oricăror alte probatorii, eșafodajul pe care s-au edificat acuzațiile aduse lui B. D. M., nu este în măsură să subziste la o analiză obiectivă, pertinentă în condițiile legii.
14. Procurorul însuși emite mai multe variante privind pretinsa infracțiune de către inculpat:
„În data de 6.09.2013, inculpatul B. D. M. a acceptat promisiunea remiterii sumei de 400.000 euro de către denunțător către procurorul șef D. Structura Teritorială Oradea pentru a-l determina să dispună o soluție favorabilă, respectiv scoaterea de sub urmărire penală a denunțătorului în dosarul nr.43/P/2013 – D. – Biroul Teritorial Satu M.” (text care se regăsește în hotărârea de condamnare și în motivarea opiniei majoritare);
- cealaltă variantă se regăsește la fila 15 rechizitoriu: fapta denunțătorului D. C. constă în aceea că „la data de 6.09.2013 a promis inculpatului B. D. M. suma de 400.000 euro, urmare a faptului că acesta lăsase să se creadă că are influență asupra magistratului I. M. G. – procuror șef D. - Structura Teritorială Oradea pentru a-l determina să dispună o soluție favorabilă – respectiv scoaterea de sub urmărire penală a denunțătorului în dosarul nr.43/P/2013 D. – Biroul Teritorial Satu M.”.
P. avansează mai multe teze privind acceptul promisiunii remiterii sumei:
- fie nu se nominalizează explicit cine este persoana care acceptă promisiunea remiterii sumei;
- fie se referă la inculpatul B. D. M., ca fiind persoana care a acceptat ca denunțătorul să-i remită procurorului suma pretinsă de acesta prin avocatul Sumlaș S. V.;
- fie se afirmă că B. D. M. a primit banii de la D. C. să-i remită procurorului.
Indecizia parchetului în abordarea acuzației aduse inculpatului este evidentă și ea răzbate din necorelarea probatoriului din care a extras doar un segment, care prin el însuși nu are o forță probantă determinantă.
Infracțiunea de trafic de influență prevăzută de art.291 alin.1 C. pen. presupune:
- „pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau foloase, direct sau indirect pentru sine sau pentru altul, săvârșită de către o persoană care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public și care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească sau să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri”.
Teza pentru care a opinat în final procurorul este:
- acceptarea promisiunii de bani direct/indirect pentru altul, săvârșită de către o persoană care lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public și care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri.
Simpla enunțare a cuvântului garanție fără să aibă în concret vreo susținere relațională sau de orice altă natură, nu este în măsură să creeze beneficiarului unei astfel de garanții, credința și siguranța că ea este reală, fie și doar aparentă.
În acest registru analitic nu rezultă că inculpatul (care află de conținutul întâlnirii dintre D. C. și avocatul Sumlaș S. V. la 6.09.2013) reacționează de maniera:
- să lase impresia că el se bucură de încrederea procurorului că se află într-o relație cu acesta în măsură să-l determine să aibă o anumită conduită în dosarul denunțătorului:
- ori că se prevalează, pretinde că ar avea vreo influență asupra procurorului ori puterea de a-l determina să dea o soluție contrară legii.
Nu este suficient să se indice textul de lege, a tezei, pretins, aplicabile în speță, pentru ca fapta să fie într-adevăr comisă ori să fie cumulativ îndeplinite condițiile care să contureze latura obiectivă cât și cea subiectivă a infracțiunii.
În concluzie, în raport de textul de lege care incriminează traficul de influență, în pofida garanției obținute prin străduința lui D. C. de la inculpatul B., vehiculizarea sumei, pretins solicitate de procuror prin intermediul avocatului Sumluș în schimbul scoaterii de sub urmărire penală a condamnatului, nu există nicio probă din care să rezulte fără dubiu (a se vedea și întâlnirea din 09.09.2013) că:
- a existat promisiunea de plată a unei sume de bani, pe care inculpatul să o accepte în înțelesul legii;
- că acesta ar fi lăsat să se înțeleagă, să se creadă că are influență asupra procurorului;
- că acesta s-a obligat să-l determine pe procuror să dea o soluție favorabilă lui D. C..
Probatoriul este constituit din:
- denunțul lui D. C. care nu-l privește pe inculpatul B.;
- declarațiile inculpatului constante și în mare măsură, confirmate de:
- declarațiile martorilor D. R., A. C. (fiul denunțătorului (?) și avocatului Sumlaș S. V. și
- actele procurorului soldate cu clasări și scoateri de sub urmărire penală.
Pe acest probatoriu administrat în cele două faze procesuale se fundamentează considerentele expuse și care, în opinia noastră, conduc la achitarea inculpatului pentru trafic de influență în baza art.16 alin.1 lit.a teza a II-a C. pr. pen.
PREȘEDINTE,
V. C.
| ← Falsul în declaraţii (art. 292 C.p.). Decizia nr. 347/2015.... | Infracţiuni rutiere (O.U.G nr. 195/2002). Decizia nr. 354/2015.... → |
|---|
