Ultrajul (art. 239 C.p.). Decizia nr. 819/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 819/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 09-06-2015 în dosarul nr. 11914/236/2013

Dosar nr._

(1740/2015)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA I PENALĂ

DECIZIA PENALA NR. 819

Ședința publică din data de 09 IUNIE 2015

Curtea constituită din:

Președinte: A. B. R.

Judecător:A. N.

Grefier: A. P.

Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat de procuror F. D..

Pe rol se află soluționarea apelului declarate de apelantul – inculpat M. I. M. împotriva sentinței penale nr. 3331/10.11.2014 pronunțată de Judecătoria G..

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelant – inculpat, personal, aflat în stare de detenție, asistat juridic de apărător ales, avocat P. A. maria și apărător desemnat din oficiu, avocat M. M.,cu delegație pentru asistență juridică obligatorie depusă la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Apărătorul din oficiu, desemnat pentru a acorda asistența juridică obligatorie a apelantului – inculpat, solicită instanței să ia act de încetarea delegației sale față de prezența apărătorului ales și să se dispună cu privire la acordarea onorariului parțial, așa cum prevede Protocolul nr._/2008, încheiat între Ministerul Justiției și U.N.B.R.

Curtea, în temeiul art. 91 alin.4 N Cod de procedură penală, constată încetată delegația apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantului inculpat având în vedere prezența apărătorului ales al acestuia, urmând ca în baza art. 272 alin. 1, 2 Cod de procedură penală onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu să se avanseze din fondul Ministerului de Justiție.

La întrebarea instanței apelantul – inculpat arată că nu mai are nimic de adăugat declarațiilor date în cauză, urmând să își exprime poziția procesuală cu ocazia acordării ultimului cuvânt.

Nefiind alte cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Apărătorul ales al apelantului – inculpat, în temeiul disp. art. 421 pct. 2 lit. a Cod de procedură penală, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și, rejudecând, să se dispună, făcând o reindividualizare a pedepselor aplicate, înlăturarea sporului de 8 luni, iar în subsidiar solicită reducerea acestuia cu 2 luni pentru a-i da posibilitatea inculpatului de a beneficia de liberarea condiționată a pedepsei de 5 ani.

Art. 34 lit.b V Cod penal prevede posibilitatea aplicării unui spor însă nu și obligativitatea aplicării acestuia în cazul în care există un concurs de infracțiuni; astfel,solicită să se constate că există posibilitatea legală ca sporul de 8 luni să fie înlăturat ori redus.

De asemenea, solicită să se aibă în vedere că inculpatul a recunoscut faptele săvârșire, astfel cum acestea au fost reținute de către organele de cercetare încă din faza de urmărire penală, în acest sens existând la dosar, fila 38dosar de urmărire penală, o declarație de recunoaștere, este de acord să plătească prejudiciul cauzat părții civile, regretă sincer faptele și este conștient de gravitatea acestora, fiind decis să nu le mai repete.

În circumstanțiere solicită să se aibă în vedere că este tatăl unui copil minor în vârstă de 2 ani; i s-a fixat termen pentru reiterarea cererii de liberare condiționată la 02 iunie 2015, iar acest spor de 8 luni duce de fapt la prelungirea perioadei pe care trebuie să o execute până la momentul la care va avea posibilitatea legală să beneficieze de liberarea condiționată.

Față de toate aceste considerente, solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea apelului ca fiind nefondat; obiectul prezentei cauze îl constituie trei infracțiuni, modalitatea în care sunt descrise faptele din actele dosarului relevă că inculpatul a făcut un adevărat spectacol în ziua respectivă. Cele trei infracțiuni din prezenta cauză sunt concurente cu încă cinci infracțiuni asemănătoare cu cele care fac obiectul prezentului dosar.

În aceste condiții aplicarea unui spor este pe deplin justificată, iar cuantumul acesteia reflectă gravitatea infracțiunilor și numărul acestora.

Apelantul – inculpat, personal, având cuvântul, arată că este de acord cu concluziile apărătorului său ales; de asemenea, arată că recunoaște și regretă fapta.

CURTEA

Asupra apelului penal de față:

Prin sentința penală nr. 3331/10.11.2014, Judecătoria G., în baza art. 86 al. 1 din O.U.G 195/2002 cu aplic art. 33 lit. a C. pen din 1969 și art. 396 indice 10 din Codul de procedură penală, a condamnat pe inculpatul Z. V. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană fără a poseda permis de conducere.

În temeiul art. 71 Cod Penal din 1969, a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a teza a doua și lit. b Cod Penal.

În baza art. 87 al. 5 din O.U.G 195/2002 cu aplic art. 33 lit. a C. pen din 1969 și art. 396 indice 10 din Codul de procedură penală, a condamnat pe inculpatul Z. V. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de refuzul conducătorului de autovehicul de a-i fi recoltate probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.

În temeiul art. 71 Cod Penal din 1969, a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a teza a doua și lit. b Cod Penal din 1969.

În baza art. 33 lit. a din Codul penal din 1969, a contopit cele două pedepse, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare, pe durata căreia interzice acestuia ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute la art. 64 lit. a teza a doua și b din Codul penal din 1969.

În temeiul art. 81 și art. 82 din Codul penal din 1969, a suspendat condiționat pedeapsa închisorii aplicată pe durata unui termen de încercare de 3 ani.

În temeiul art. 71 al. 5 din Codul penal din 1969, pe perioada suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii se suspendă și executarea pedepsei accesorii.

A atras atenția inculpatului cu privire la cauzele de revocare a suspendării condiționate a executării pedepsei, prev. de art. 83 din Codul penal din 1969.

În baza art. 321 al. 1 din Codul penal din 1969 cu aplic art. 33 lit. a și art. 37 al. 1 lit. b din Codul penal din 1969, a condamnat pe inculpatul M. I.-M. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice.

În temeiul art. 71 Cod Penal din 1969, a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a teza a doua și lit. b Cod Penal din 1969.

În baza art. 239 al. 2 din Codul penal din 1969 cu aplic art. 33 lit. a și art. 37 al. 1 lit. b din Codul penal din 1969, a condamnat pe inculpatul M. I.-M. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj.

În temeiul art. 71 Cod Penal din 1969, a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a teza a doua și lit. b Cod Penal din 1969

În baza art. 217 al. 1 din Codul penal din 1969 cu aplic art. 33 lit. a și art. 37 al. 1 lit. b din Codul penal din 1969, a condamnat pe inculpatul M. I.-M. la pedeapsa 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere.

În temeiul art. 71 Cod Penal din 1969,a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a teza a doua și lit. b Cod Penal din 1969.

În baza art. 33 lit. a din Codul penal din 1969, a constatat că infracțiunile săvârșite de inculpatul M. I.-M. pentru care a fost condamnat în prezenta cauză, sunt concurente cu infracțiunile pentru care a fost condamnat prin Sentința penală nr. 1738/10.09.2012, pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._, definitivă prin Decizia penală nr. 2326/03.12.2012 a Curții de Apel București.

A descontopit pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 1738/10.09.2012, pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._, definitivă prin Decizia penală nr. 2326/03.12.2012 a Curții de Apel București și a respus în individualitatea lor pedepsele componente, astfel:

-1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prev. de art. 321 al. 1 din Codul penal din 1969 cu aplic. art. 37 lit. b din Codul penal din 1969 și art. 320 indice 1 din C. proc. P. din 1968;

-5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, prev. de art. 189 al. 2 din Codul penal din 1969 cu aplic. art. 37 lit. b din Codul penal din 1969 și art. 320 indice 1 din C. proc. P. din 1968;

-3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, prev. de art. 192 al. 2 din Codul penal din 1969 cu aplic. art. 37 lit. b din Codul penal din 1969 și art. 320 indice 1 din C. proc. P. din 1968;

-6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de deținere fără drept a unei arme neletale din categoria celor supuse autorizării, prev. de art. 134 din Legea 295/2004, cu aplic. art. 37 lit. b din Codul penal din 1969 și art. 320 indice 1 din C. proc. P. din 1968;

-1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de port fără drept a unei arme neletale din categoria celor supuse autorizării, prev. de art. 135 din Legea 295/2004, cu aplic. art. 37 lit. b din Codul penal din 1969 și art. 320 indice 1 din C. proc. P. din 1968;

A constatat că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 6 din Codul penal.

În baza art. 36 alin. 2 din Codul penal din 1969, cu referire la art. 33 lit. a și art. 34 alin. 1 lit. b din Codul penal din 1969 a contopit pedepsele concurente de 2 ani închisoare, 2 ani închisoare și 6 luni închisoare aplicate în cauză cu pedepsele de 1 an închisoare, 5 ani închisoare, 3 ani închisoare, 6 luni închisoare și 1 an închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 1738/10.09.2012, pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._, definitivă prin Decizia penală nr. 2326/03.12.2012 a Curții de Apel București, aplicând pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, pe care o a sporit-o cu 8 luni închisoare, în final petentul având de executat 5 ani și 8 luni închisoare.

În baza art. 71 din Codul penal din 1969, a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit.a teza a II-a și lit. b din Codul penal din 1969 pe durata executării pedepsei închisorii.

În baza art. 36 alin. 3 din Codul penal din 1969 a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată petentului condamnat perioada deja executată în baza Sentinței penale nr. 1738/10.09.2012, începând de la data de 23.04.2012 și până la zi.

A anulat mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 2169/07.12.2012 emis de Judecătoria G. în baza Sentinței penale nr. 1738/2012, modificată și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 2326/2012 a Curții de Apel București.

O copie a prezentei hotărâri se comunică comandantului locului de deținere în care se află încarcerat inculpatul în vederea punerii în executare a măsurii dispuse.

A luat act că persoana vătămată M. G. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

În baza art. 397, a admis acțiunea civilă și a obligat pe inculpatul M. I. M. la plata către partea civilă Inspectoratul de Poliție al Județului G. a despăgubirilor civile în cuantum de 500 lei,

În baza art. 274 al. 1 din Codul de procedură penală,a obligat pe fiecare inculpat la plata sumei de 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

În baza art. 272 alin. (2) din Codul de procedură penală, onorariile parțiale ale avocaților din oficiu care au asigurat asistența juridică a celor 2 inculpați, în cuantum de 150 lei pentru fiecare, fiind avansate din fondul special al Ministerului Justiției.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul G. nr. 1178/P/2011 din data de 13.09.2013, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest în altă cauză a inc. M. I. M. pentru săvârșirea infracțiunilor de ultraj, ultraj contra bunelor moravuri, tulburarea ordinii și liniștii publice și distrugere prev. și ped. de art. 239 al. 2 din Codul penal din 1969, art. 321 al. 1 din Codul penal din 1969 și art. 217 din Codul penal din 1969 cu aplic. art. 33 lit. a și art. 37 al. 1 lit. b din Codul penal din 1969 și în stare de libertate a inculpatului Z. V., pentru săvârșirea infracțiunilor de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prev. și ped. de art. 86 al. 1 din O.U.G. 195/2002 și refuzul conducătorului de autovehicul de a-i fi recoltate probe biologice, prev. și ped. de art. 87 al. 5 din O.U.G. 195/2002, ambele cu aplic. art. 33 LIT. A DIN Codul penal din 1969.

În actul de sesizare a instanței, s-a reținut următoarea situație de fapt:

În noaptea de 02/03.03.2011 inculpatul M. I.-M. și învinuitul Z. V. au participat la o petrecere care s-a consumat la locuința unui prieten al amândurora situată pe .. G..

Pe parcursul nopții inculpatul M. I.-M. și învinuitul Z. V. au consumat băuturi alcoolice, iar în jurul orei 06.30 cei doi au părăsit locația respectivă.

Aceștia s-au deplasat spre centrul municipiului G. cu autoturismul marca F. având numărul de înmatriculare B 3144 KP, condus de învinuitul Z. V..

În jurul orei 06.40 învinuitul Z. V. a virat dreapta, intrând pe . din direcția CEC Bank către Gara G..

În curba din zona magazinului „V.", învinuitul Z. V. a pierdut controlul volanului și autoturismul a derapat, intrând în coliziune cu un stâlp de iluminat stradal tip „Coroana Reginei" aparținând administrației locale, bunul fiind distrus în urma impactului. Imediat după impact a sosit la fața locului un echipaj de poliție aflat în patrulare pe zona respectivă.

Observând organele de poliție, inculpatul M. I.-M. a proferat injurii, expresii și cuvinte jignitoare la adresa agenților de poliție, dându-și jos articolele vestimentare de pe inferioară a corpului, expunându-și astfel ostentativ organele genitale, timp în care a continuat să profereze cuvinte jignitoare cu tentă sexuală la adresa agenților forței publice.

Toate aceste gesturi și fapte, consumate în plină stradă și la o oră la care multe persoane se deplasează către serviciu, au produs indignarea și repulsia celor care le-au observat.

Martorii S. M.-M., Rotam N. și P. L. confirmă în declarațiile consemnate situația de fapt expusă mai sus și au declarat că la fața locului au fost mai mulți trecători care au observat scandalul.

Agenții de poliție prezenți la fața locului și cei din celălalt echipaj sosit la fața locului, au încercat să îl liniștească pe inculpatul M. I.-M., invitându-l să urce alături de Z. V. în autospeciala poliției pentru a fi conduși la sediu în vederea efectuării cercetărilor. Deoarece inculpatul M. I.-M. prezenta aceeași stare de violență verbală și fizică, gesticulând haotic când se apropiau polițiștii de acesta, a fost încătușat și introdus în autovehiculul de serviciu. A reușit însă să iasă și, țipând, s-a dezbrăcat din nou expunându-și organele genitale. A fost introdus din nou în autovehicul și cei doi autori au fost conduși la sediul Poliției Municipiului G..

Pe durata efectuării transportului, inculpatul M. I.-M. a lovit cu picioarele în portierele autospecialei marca WV Vento cu numărul de înmatriculare MAI_, distrugând panoul interior al portierei stânga spate, așa cum reiese din planșa foto și din plângerea I.P.J. G..

La sediul subunității de poliție, continuând cu același comportament violent, a lovit cu piciorul în una dintre ferestrele sălii de așteptare, spărgând geamul acesteia. În momentul în care inculpatului M. I.-M. i s-au desfăcut cătușele dat fiind că a afirmat că s-a liniștit, a început să țipe în sediul subunității că îl va lovi cu acestea peste față pe agentul șef principal de poliție M. G. și că îi va mușca pe agenții de poliție fiind infectat cu ..

Urmare a acestui comportament, agenții de poliție s-au apropiat de acesta pentru a îl încătușa, iar inculpatul M. I.-M. l-a mușcat de mâna dreaptă pe agentul șef principal de poliție M. G.. Din Raportul medico-legal nr. Al-D/87/03.03.2011, reiese că agentul de poliție a avut nevoie de 5 zile de îngrijiri medicale pentru vindecarea plăgii mușcate a feței dorsale a mânii drepte. Având în vedere afirmațiile inculpatului, polițistul s-a deplasat și la Institutul „M. B." pentru efectuarea de investigații privind o eventuală infestare cu virusul ..

În ceea ce privește conducerea autoturismului, atât inculpatul M. I.-M. cât și învinuitul Z. V., nu au colaborat inițial cu organele de poliție, motiv pentru care ambii au fost testați cu tehnica Drager Alcooltest. Pentru inculpatul M. I.-M. s-a evidențiat o valoare de 0,59 mg/l alcool pur în aerul expirat, iar pentru învinuitul Z. V. o valoare de 0,43 mg/l alcool în aerul expirat.

Având în vedere aceste valori, inculpatul M. I.-M. și învinuitul Z. V. au fost conduși la Spitalul Județean G. pentru recoltarea de probe biologice însă ambii au refuzat recoltarea.

În aceeași dimineață de 03.03.2011, în jurul orei 08.00, s-a prezentat la sediul Poliției Municipiului G. martorul I. Leonardo - văr al învinuitului Z. V., declarând că a fost conducătorul autoturismului. La aceeași dată martorul a revenit asupra declarației, precizând că a vrut să îl ajute pe învinuitul Z. V. știind că nu posedă permis de conducere.

Din adresa nr._/07.03.2011 emisă de Serviciul Poliției Rutiere din cadrul I.PJ. G., rezultă că învinuitul Z. V. nu posedă permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule.

Referitor la distrugerea stâlpului de iluminat, a rezultat că învinuitul Z. V. a achitat prejudiciul în valoare de 3500 lei, iar Consiliul Local al Municipiului G. nu a depus plângere penală.

Situația de fapt a fost reținută în rechizitoriu pe baza următoarele mijloace de probă: proces-verbal de constatare a infracțiunii flagrante + planșă foto, procese-verbale de sesizare din oficiu, plângere penală I.PJ. G., raportul medico-legal nr. Al-D/87/03.03.2011eliberat de S.M.L. G. și fișele de observație clinică eliberate de Spitalul Județean G., rapoarte testare cu aparatul Drager Alcooltest și fișele UPU privind refuzul de recoltare probe biologice, declarații martori și declarația agentului de poliție M. G., declarații inculpat M. I.-M. și învinuit Z. V., Adresă Serviciul Poliției Rutiere și fișele de cazier judiciar.

Partea vătămată Inspectoratul de Poliție Județean G. s-a constituit parte civilă în procesul penal privind săvârșirea actelor materiale de distrugere, săvârșite de inculpatul M. I.-M., cu o valoare a prejudiciului de 500 lei.

Partea vătămată M. G. a declarat că nu se constituie parte civilă în procesul penal și nu se consideră parte vătămată.

Cauza penală a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei G. sub nr. unic_ la data de 16.09.2014.

La dosarul cauzei, la solicitarea instanței, au fost atașate fișele de cazier judiciar al celor 2 inculpați, M.E.P.I. nr._, emis de Judecătoria G., în executarea căruia se află inculpatul M. I.-M., Sentința penală nr. 1738/10.09.2012, pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._, definitivă prin Decizia penală nr. 1738/10.09.2012 a Curții de Apel București.

La primul termen de judecată din data de 07.11.2013 a fost lipsă de procedură cu inculpatul Z. V.. Inculpatul M. I. M. a depus la dosarul cauzei un înscris denumit memoriu(fila nr. 44) prin care arăta faptul că dorește să beneficieze de dispozițiile art. 320 indice 1 din Codul de procedură penală din anul 1969 și că recunoaște în totalitate săvârșirea infracțiunilor.

La termenul de judecată din data de 20.02.2014, în temeiul art. 6 al. 1 și 2 din Legea 254/instanța a dispus scoaterea cauzei de pe rol și trimiterea la judecătorul de cameră preliminară.

Prin încheierea din data de 20.05.2014, în temeiul art. 346 al. 2 din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei G. a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 1178/P/2011 din data de 13.09.2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria G., a constatat legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, dispunând începerea judecății.

La termenele de judecată din data de 12.06.2014, 07.08.2014 față de neîndeplinirea procedurii de citare cu inculpatul Z. V., s-a dispus amânarea judecării cauzei. La termenul de judecată din data de 02.10.2014, la cererea apărătorului ales al inculpatului Z. V. s-a dispus amânarea.

Inculpatul M. I. M. a solicitat ca judecata să se efectueze în lipsa lui (fila nr. 208).

La termenul de judecată din data de 02.10.2014, instanța a dat citire actului de sesizare al instanței, și după aducerea la cunoștință a drepturilor sale, a procedat la audierea inculpatului Z. V., acesta recunoscând în totalitate săvârșirea infracțiunilor așa cum au fost reținute prin rechizitoriu, solicitând ca judecata să aibă loc doar în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale. Instanța, luând concluziile procurorului și ale părților, în temeiul art. 375 fin Codul penal a admis cererea formulată.

În ceea ce privește înscrisul existent la dosarul cauzei, la fila nr. 44 intitulat memoriu, instanța a pus în discuție ca judecata să se efectueze pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale. Având în vedere faptul că potrivit art. 375 al. 1 din Codul de procedură penală, este necesară ascultarea inculpatului care însă a solicitat ca judecata să se efectueze în lipsa sa, a respins cererea de judecare a cauzei pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.

În cauză, nu au fost readministrate probele din cursul urmăririi penale întrucât niciuna dintre părți nu le-a contestat. De asemenea, instanța nu a considerat necesară readministrarea acestora. Apărătorul ales al inculpatului M. I. a solicitat expres ca judecarea să se efectueze pe baza probelor administrate în cursul urmării penale, chiar dacă cererea de judecate în procedura simplificată a fost respinsă de instanță.

Părțile vătămate I.P.J. G. și M. G. nu s-au prezentat la judecată. În cursul urmăririi penale I.P.J. G., prin adresă, a arătat faptul că se constituie parte civilă cu suma de 500 lei în timp ce Mălurea G. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

Analizând ansamblul probator administrat în cauză în faza de urmărire penală, prin prisma acuzațiilor și a apărărilor formulate, a probelor administrate și a dispozițiilor legale în materie, instanța reține următoarele:

În fapt,

În noaptea de 02/03.03.2011 inculpatul M. I.-M. și învinuitul Z. V. au participat la o petrecere care s-a consumat la locuința unui prieten al amândurora situată pe .. G..

Pe parcursul nopții inculpatul M. I.-M. și învinuitul Z. V. au consumat băuturi alcoolice, iar în jurul orei 06.30 cei doi au părăsit locația respectivă.

Aceștia s-au deplasat spre centrul municipiului G. cu autoturismul marca F. având numărul de înmatriculare B 3144 KP, condus de învinuitul Z. V..

În jurul orei 06.40 învinuitul Z. V. a virat dreapta, intrând pe . din direcția CEC Bank către Gara G..

Observând organele de poliție, inculpatul M. I.-M. a proferat injurii, expresii și cuvinte jignitoare la adresa agenților de poliție, dându-și jos articolele vestimentare de pe inferioară a corpului expunându-și astfel ostentativ organele genitale, timp în care a continuat să profereze cuvinte jignitoare cu tentă sexuală la adresa agenților forței publice.

Toate aceste gesturi și fapte, consumate în plină stradă și la o oră la care multe persoane se deplasează către serviciu, au produs indignarea și repulsia celor care le-au observat.

Agenții de poliție prezenți la fața locului și cei din celălalt echipaj sosit la fața locului, au încercat să îl liniștească pe inculpatul M. I.-M., invitându-l să urce alătui de învinuitul Z. V. în autospeciala poliției pentru a fi conduși la sediu în vederea efectuării cercetărilor. Deoarece inculpatul M. I.-M. prezenta aceeași stare de violență verbală și fizică, gesticulând haotic când se apropiau polițiștii de acesta, a fost încătușat și introdus în autovehiculul de serviciu. A reușit însă să iasă și, țipând, s-a dezbrăcat din nou expunându-și organele genitale. A fost introdus din nou în autovehicul și cei doi autori au fost conduși la sediul Poliției Municipiului G..

Având în vedere aceste valori, inculpatul M. I.-M. și învinuitul Z. V. au fost conduși la Spitalul Județean G. pentru recoltarea de probe biologice însă ambii au refuzat recoltarea.

Din adresa nr._/07.03.2011 emisă de Serviciul Poliției Rutiere din cadrul I.PJ. G., rezultă că învinuitul Z. V. nu posedă permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule.

Această situație de fapt este reținută de instanță pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, respectiv proces-verbal de constatare a infracțiunii flagrante + planșă foto, procese-verbale de sesizare din oficiu, plângere penală I.PJ. G., raportul medico-legal nr. Al-D/87/03.03.2011eliberat de S.M.L. G. și fișele de observație clinică eliberate de Spitalul Județean G., rapoarte testare cu aparatul Drager Alcooltest și fișele UPU privind refuzul de recoltare probe biologice, declarații martori S. M. M., R. N., P. L., I. Leonardo și declarația agentului de poliție M. G., declarații inculpat M. I.-M. și învinuit Z. V., Adresă Serviciul Poliției Rutiere și fișele de cazier judiciar.

În ceea ce îl privește pe inculpatul Z. V., infracțiunile pentru care este inculpat sunt dovedite de declarația sa, declarația inculpatului M. I. M., procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, planșă fotografică, raport de testare cu aparatul Alcooltest, fișa UPU privind declarația de refuz de recoltare probe biologice, declarația martorului S. M. M., fișa de cazier judiciar și adresa Serviciului de Poliție Rutieră din care rezultă faptul că nu posedă permis de conducere.

În ceea ce îl privește pe inculpatul M. I. M., infracțiunile pentru care este inculpat sunt dovedite de declarația sa, declarația inculpatului Z. V., procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, plângere penală I.PJ. G., raportul medico-legal nr. Al-D/87/03.03.2011eliberat de S.M.L. G. și fișele de observație clinică eliberate de Spitalul Județean G., declarația agentului de poliție M. G., declarații martori S. M. M., R. N., P. L., I. Leonardo

Întreaga activitate infracțională desfășurată de inculpatul M. I. este evidențiată în mod amănunțit în declarația persoanei vătămate M. G.(fila nr. 61 din dosarul de urmărire penală).

ÎNCADRAREA JURIDICĂ

Din examinarea materialului probator existent la dosarul cauzei, prin prisma succesiunii de legi penale în timp, instanța a reținut că la data de 01.02.2014 a intrat în vigoare Legea nr. 286/2009 privind Codul penal. Potrivit art. 5 Cod. pen., în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

În această ordine de idei, în ceea ce îl privește pe inculpatul Z. V. instanța a apreciat că niciuna dintre legi nu este favorabilă. Totuși, în ceea ce privește regimul sancționator al concursului de infracțiuni, favorabile sunt dispozițiile Codului penal din 1969.

De asemenea, având în vedere că în cauza dedusă judecății, instanța s-a orientat spre o pedeapsă cu închisoarea orientată spre minimul special și împrejurarea că vechea reglementare permite suspendarea condiționată a pedepsei aplicate, dispoziție favorabilă în raport cu cea care reglementează amânarea aplicării pedepsei sau suspendarea sub supraveghere (atât amânarea aplicării pedepsei cât și suspendarea sub supraveghere impun măsuri de supraveghere și obligații, spre deosebire de suspendarea condiționată), instanța a apreciat că legea favorabilă este legea veche.

În ceea ce îl privește pe inculpatul M. I. M., instanța a constatat că:

- Infracțiunea de ultraj prev. de art. 239 al. 2 din Codul penal din 1969 se pedepsește cu închisoarea de la 9 luni la 4 ani și 6 luni în timp ce infracțiunea de ultraj prevăzută de art. 257 al. 2 rap la art. 193 al. 2 din noul Codul penal se pedepsește cu închisoarea de la 9 luni la 7 ani și 6 luni. Codul penal din 1969 este lege favorabilă

- Infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri prev. de art. 321 al. 1 din Codul penal din 1969 se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani în timp ce infracțiunea de tulburare a ordinii și liniștii publice, prevăzută de art. 371 din C din noul Cod penal se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani. De asemenea, infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri prev. de art. 375 al. 1 din noul Cod penal se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amendă. Noul cod penal este legea favorabilă.

- Infracțiunea de distrugere, prev. de art. 217 al. 1 din Codul penal din 1969 se pedepsește cu închisoarea de la o lună la 3 ani sau amendă în timp ce infracțiunea de distrugere, prevăzută de art. 371 din C din noul Cod penal se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amendă. Niciuna dintre legi nu este favorabilă.

Având în vedere că, pentru fiecare dintre infracțiunile deduse judecății, instanța a avut în vedere și a aplicat pedepse orientate nici spre minimul dar nici spre maximul special, a constatat că niciuna dintre legi nu este favorabilă.

Instanța a apreciat totuși că veche reglementare este favorabilă întrucât în ceea ce privește regimul sancționator al concursului de infracțiuni, dispozițiile art. 39 al. 1 lit. b din noul Cod penal prevăd aplicarea obligatorie a sporului de 1/3 din cumulul celorlalte pedepse aplicate.

În drept, faptele inculpatului Z. V., constând în aceea că, în data de 03.03.2011, în jurul orelor 06:40, a condus pe .. G., zona magazinului „V.”, autoturismul marca F. cu nr. de înmatriculare B 3144KP, fără a poseda permis de conducere și în aceeași zi a refuzat să îi fie recoltate probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei,, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prev. și ped. de art. 86 al. 1 din O.U.G. 195/2002 și refuzul conducătorului de autovehicul de a-i fi recoltate probe biologice, prev. și ped. de art. 87 al. 5 din O.U.G. 195/2002, ambele cu aplic. art. 33 LIT. A DIN Codul penal din 1969.

În ceea ce privește elementul material al laturii obiective al celor două infracțiuni, instanța a apreciat că acesta constă în acțiunea a conduce autoturisme pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere și aceea de a refuza să îi fie recoltate probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei

Urmarea imediată a infracțiunii este reprezentată de crearea unei stări de pericol pentru valoarea socială ocrotită, respectiv siguranța circulației pe drumurile publice, legătura de cauzalitate rezultând din caracterul de pericol al infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. 1 Cod. pen.

Latura subiectivă a infracțiunii este realizată sub forma intenției indirecte reglementate de art. 16 alin. (3) lit. a) din Codul penal, inculpatul prevăzând rezultatul faptei fără însă a-l urmări însă acceptând producerea lui.

În drept, faptele inculpatului M. I. M., constând în aceea că, în data de 03.03.2011, în jurul orelor 06:50, a provocat o plagă mușcată a feței dorsale a mâinii drepte a agentului de poliție M. G. din cadrul Poliției Mun. G. - Serviciul Rutier, sosit la fața locului în urma unui accident rutier produs pe .. G., care și-a expus organele genitale în public, a distrus panoul interior al portierei stânga spate al autoturismului cu nr. de înmatriculare MAI_ și una dintre ferestrele sălii de așteptare de la Poliția Municipiului G., spărgând geamul acesteia, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de ultraj, ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice și distrugere prev. și ped. de art. 239 al. 2 din Codul penal din 1969, art. 321 al. 1 din Codul penal din 1969 și art. 217 din Codul penal din 1969 cu aplic. art. 33 lit. a și art. 37 al. 1 lit. b din Codul penal din 1969

În ceea ce privește elementul material al laturii obiective a infracțiunii de ultraj, instanța a apreciat că acesta constă în acțiunea de amenințare și de exercitare de acte de violențe față de agentul de poliție M. G., aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Urmarea imediată a infracțiunii de ultraj constă în crearea unei stări de pericol pentru autoritatea statului.

Legătura de cauzalitate dintre faptă și atingerea adusă autorității și integrității corporale a părții vătămate este dovedită prin probatoriul administrat.

Sub aspectul laturii subiective, instanța a apreciat că inculpatul a acționat cu intenție directă, prevăzând rezultatul faptei pe care l-a urmărit prin producerea faptei

Elementul material al laturii obiective a infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, instanța a apreciat că acesta constă în săvârșirea în public de fapte și gesturi obscene de natură a aduce atingere bunelor moravuri și provocând indignarea persoanelor strânse la fața locului.

Urmarea imediată a infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri constă în starea de pericol creată pentru relațiile de conviețuire socială, iar legătura de cauzalitate între acțiunea incriminată și urmarea imediată rezultă din însăși săvârșirea faptei .

Legătura de cauzalitate dintre faptă și urmarea imediată este dovedită de probatoriul administrat.

Sub aspectul laturii subiective, instanța a apreciat că inculpatul a acționat cu intenție directă, prevăzând rezultatul faptei pe care l-a urmărit prin producerea faptei

Elementul material al laturii obiective a infracțiunii de distrugere, constă în acțiunea de distrugere a panoului interior al portierei stânga spate al autoturismului cu nr. de înmatriculare MAI_ și a uneia dintre ferestrele sălii de așteptare de la Poliția Municipiului G..

Urmarea imediată a infracțiunii constă în distrugerea bunurilor iar legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei.

Sub aspectul laturii subiective, instanța a apreciat că inculpatul a acționat cu intenție indirectă, prevăzând rezultatul faptei și fără a-l urmări, a acceptat posibilitatea producerii lui.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel inculpatul M. I. M. solicitând redozarea pedepsei, în sensul înlăturării sau diminuării sporului aplicat, motivele fiind pe larg reținute în practicaua prezentei.

Analizând sentința apelată în raport de criticile aduse, precum și conform art. 417 alin. 2 Cod procedură penală, Curtea constată că apelul este nefondat pentru următoarele:

La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului M. I. M., instanța a avut în vedere dispozițiile art. 52 din Codul penal, precum și criteriile generale de individualizare prevăzute în art. 72 din Codul penal raportate în prezenta cauză, respectiv gradul ridicat de pericol social al faptelor comise, circumstanțele personale ale inculpatului (cunoscut cu antecedente penale, conform fișei de cazier judiciar), circumstanțele concrete ale săvârșirii faptelor precum și atitudinea sa de recunoaștere a faptelor reținute.

Instanța a constatat că faptele sunt săvârșite de inculpatul M. I. M. de în stare de recidivă postexecutorie în raport de pedepsele aplicate acestuia prin Sentința penală nr. 440/14.12.2005, pronunțată de Judecătoria G..

Prin urmare, având în vedere împrejurările mai sus-expuse, instanța a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins prin aplicarea unei pedepse al cărei cuantum va fi orientat peste minimul special prevăzut de lege. De asemenea, chiar dacă instanța nu a făcut aplicabilitatea dispozițiilor art. 396 al. 10 din Codul de procedură penală, privind reducerea cu 1/3 a limitelor de pedeapsă, a avut totuși în vedere faptul că inculpatul în cursul urmăririi penale a recunoscut în totalitate săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa.

Instanța a apreciat că nu sunt incidente în cauză circumstanțe atenuante legale sau judiciare, de natură să atragă coborârea obligatorie a pedepsei sub minimul special.

Așadar, constatând că faptele există, constituie infracțiune și au fost săvârșite de inculpat, instanța, în baza art. 321 al. 1 din Codul penal din 1969 cu aplic art. 33 lit. a și art. 37 al. 1 lit. b din Codul penal din 1969, a condamnat pe inculpatul M. I.-M. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice.

Aplicarea unui spor este justificată, având în vedere numărul mare de infracțiuni și gravitatea acestora, precum și perseverența și consecvența de care a dat dovadă inculpatul, săvârșind infracțiuni asemănătoare.

Așa fiind, Curtea, în baza art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat apelul declarat în cauză.

Va constata că inculpatul este arestat în altă cauză.

Văzând și prevederile art. 275 alin. 2 Cod procedură penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.421 pct.1 lit.b Cod procedură penală, resping ca nefondat apelul declarat de inculpatul M. I. M. împotriva sentinței penale nr.3331/10.11.2014, pronunțată de Judecătoria G. .

Constată că inculpatul este arestat în altă cauză.

În baza art.275 alin.2 Cod procedură penală, obligă pe inculpat la 400 lei cheltuieli judiciare statului, din care 50 lei onorariu parțial avocat oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică azi 09.06.2015.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

A. B. R. A. N.

GREFIER

A. P.

Red. A.N.

Dact.G.P.

5 ex.

Red.C. D. – Judecătoria G.

← Lovirea sau alte violenţe (art. 180 C.p.). Decizia nr....		Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 281/2015.... →

Ultrajul (art. 239 C.p.). Decizia nr. 819/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Ultrajul (art. 239 C.p.). Decizia nr. 819/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI