Verificare măsuri preventive (art.206 NCPP). Decizia nr. 296/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 296/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 28-05-2015 în dosarul nr. 14503/3/2015/a1
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ
DOSAR NR._
(1893/2015)
DECIZIA PENALĂ NR. 296 / CO
Ședința publică din data de 28 mai 2015
Curtea constituită din:
Președinte: Camelia Bogdan
GREFIER: R. S.
Ministerul Public este reprezentat de procuror F. L. din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial București.
Pe rol se află soluționarea cauzei penale având ca obiect contestația declarată de inculpatul K. P. împotriva încheierii de ședință din data de 19.05.2015, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr._ 15.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns contestatorul-inculpat, personal, în stare de arest preventiv și asistat de apărătorul desemnat din oficiu, avocat Cioconescu M., cu delegația pentru asistență judiciară obligatorie nr. 6661 din data de 27.05.2015, emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Judiciară, și apărătorul ales, avocat P. T., cu împuternicirea avocațială nr._/7.04.2015, emisă de Baroul Prahova. S-a prezentat translatorul de limbă bulgară, domnul Velciov L..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curteaconstată încetată delegația apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul-inculpat, prin prezentarea apărătorului ales al acestuia, și acordă onorariul parțial în cuantum de 50 de lei.
La solicitarea apărătorului ales al contestatorului-inculpat, Curtea dispune lăsarea cauzei la a doua strigare, pentru a da posibilitatea apărătorului ales să studieze încheierea contestată.
La apelul nominal făcut în ședință publică la a doua strigare a cauzei a răspuns contestatorul-inculpat, personal, în stare de arest preventiv și asistat de apărătorul ales, avocat P. T., cu împuternicirea avocațială nr._/7.04.2015, emisă de Baroul Prahova. S-a prezentat translatorul de limbă bulgară, domnul Velciov L..
Apărătorul contestatorului-inculpat precizează că Tribunalul București a încălcat dreptul la apărare al inculpatului, întrucât nici până la data de 27.05.2015, orele 14.oo, deși a făcut numeroase demersuri, nu a avut posibilitatea să ia cunoștință de conținutul încheierii de ședință pentru a formula motivele de contestație.
De asemenea, arată că la fila 3 din dosar există dovada comunicării încheierii de ședință, iar pe citativul existent la dosar există parafa Tribunalului București.
Curtea aduce la cunoștința apărătorului contestatorului-condamnat faptul că citativul existent la dosar este emis de către Curtea de Apel București.
Apărătorul contestatorului-inculpatsolicită ca Tribunalul București să înainteze transcrierea înregistrării ședinței de judecată din data de 19.05.2015, pentru a se constata că este nereală susținerea în sensul că obiectul litigiului a fost verificarea legalității măsurii arestării preventive, în realitate obiectul cauzei fiind cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive, la momentul apelării cauzei președintele completului de judecată arătând faptul că obiectul dedus judecății este cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive, astfel că s-a dat cuvântul asupra acestei cereri, după care, din oficiu, s-a pus în discuție și menținerea arestării și legalitatea luării măsurii arestării preventive.
De asemenea, invocă art. 480 și 482 C.pr.pen., arătând că încheierea instanței de fond este lovită de nulitate.
Totodată, solicită atașarea la dosar a încheierii de ședință din 7.04.2015 pentru care solicită a se constata nulitatea acesteia, termen la care s-a discutat legalitatea măsurii arestării preventive a inculpatului. Judecătorul, în data de 19.05.2015, nu putea decât să mențină măsura arestării preventive, nicidecum luarea măsurii arestării preventive.
De asemenea, solicită emiterea unei adrese către Baroul Prahova pentru a comunica dacă apărătorul ales al inculpatului este înregistrat pe listele baroului, cu numărul de telefon.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea celor 3 cereri, respectiv solicitarea de transcriere a încheierii de ședință din data de 19.05.2015, având în vedere faptul că încheierea redă ceea ce s-a întâmplat în ședința de la aceea dată, redând atât discuțiile pe marginea cererii formulate potrivit art. 242 C.pr.pen., cât și pe marginea aplicării prevederilor art. 208 C.pr.pen.
De asemenea, având în vedere cererea de solicitare a atașării încheierii din data de 7.04.2015, solicită respingerea acestei cereri, întrucât obiectul prezentei contestații este încheierea din data de 19.05.2015.
Totodată, solicită respingerea solicitării de a emitere a unei adrese către Baroul Prahova, având în vedere faptul că la termenul din data de 19.05.2015 inculpatul a fost asistat de către apărătorii aleși, la termenul de astăzi inculpatul este asistat de către apărătorii aleși, apărători cărora li s-a acordat posibilitatea să studieze actele și lucrările dosarului, prin lăsarea cauzei la sfârșitul ședinței.
Curtea respinge cererile de probatoriu formulate de către apărătorul ales al contestatorului-inculpat, astfel:
Cererea privind transcrierea înregistrării ședinței din data de 19.05.2015 care s-a derulat pe rolul Tribunalului București - Secția I Penală, având menționat în debutul practicalei încheierii de ședință, ca obiect al dosarului, verificarea legalității și temeiniciei măsurii stării de arest, împrejurare față de care apărătorul ales al contestatorului invocă faptul că obiectul cauzei ar fi fost o cerere de înlocuire a arestului preventiv, iar nu de discutare a legalității și temeiniciei stării de arest, Curtea constată că apărătorul contestatorului-inculpat nu contestă consemnările care s-ar regăsi sau nu s-ar regăsi în încheierea contestată, iar pe de altă parte debutul ședinței ar fi acela al punerii in discuție a cererii de înlocuire a arestării preventive, iar ulterior instanța, din oficiu, în aplicarea art. 362 raportat la art. 208 C.pr.pen., în mod legal a pus în discuție legalitatea și temeinicia stării de arest a inculpatului, aspecte cu privire la care în considerentele încheierii contestate s-a făcut referire prin motivarea atât a cererii de înlocuire, cât și a verificării legalității și temeiniciei stării de arest a inculpatului.
Referitor la atașarea încheierii din data de 07.04.2015 pentru a se verifica aspectul referitor la faptul că doar la primul termen avut în cauză în data de 07.04.2015 se poate vorbi de legalitatea și temeinicia arestării preventive ulterior, cum este la termenul din data de 19.05.2015, putându-se discuta doar menținerea stării de arest, iar nu legalitatea și temeinicia luării măsurii, Curtea o respinge, ca neîntemeiată, întrucât, pe de o parte obiectul prezentei contestații îl reprezintă exclusiv încheierea din data de 19.05.2015, iar pe de altă parte, terminologia folosită de legiuitor este cea preluată de către judecător în încheierea din data de 19.05.2015, aceea de analizare a verificării legalității și temeiniciei stării de arest, astfel cum prevăd art. 362 alin. 2 rap. la art. 208 C.pr.pen.
Referitor la solicitarea de emitere a unei adrese către Baroul Prahova, Curtea o respinge, întrucât, pe de o parte, acest aspect nu este de natură a crea niciun prejudiciu pentru contestatorul-inculpatul, iar pe de altă parte, apărătorii inculpatului sunt prezenți în sala de judecată, având cunoștință de existența dosarului, iar cauza a fost lăsată la a doua strigare, pentru a se da posibilitatea studierii încheierii contestate.
Curtea, nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și, în baza art. 206 C.pr.pen., acordă cuvântul în dezbaterea contestației.
Apărătorul contestatorului-inculpat, având cuvântul, arată că obiectul contestației vizează încheierea din data de 19.05.2015, întrucât judecătorul nu a analizat exclusiv cererea formulată de către inculpat și a introdus, fără să fie anunțat, obiectul, din oficiu, discutarea legalității măsurii arestării preventive. În acest context, invocă dispozițiile art. 280 și 282 C.pr.pen. și solicită să se constate nulitatea încheierii de ședință, urmând a se avea în vedere obiectul inițial al cauzei, iar nu obiectul pus în discuție din oficiu.
Încă din data de 05.05.2015 pe rolul Tribunalului București era înregistrată cererea inculpatului, cerere ce ar fi trebuit să fie soluționată mult mai repede.
Prin modificarea obiectului cauzei inculpatul a fost prejudiciat, judecătorul fondului eschivându-se a motiva vis-a-vis de motivele invocate în cererea inculpatului.
Judecătorul a motivat în sensul că există riscul ca inculpatul să se sustragă cercetărilor, fără a invoca temeiul de drept cu privire la acest aspect.
Judecătorul fondului este în confuzie în ceea ce privește procesul penal și ce anume înseamnă fazele de judecată, pentru faptul că inculpatul a arătat că nu dorește să se judece în procedură simplificată și dorește să parcurgă procedura judecății și a cercetării judecătorești, pentru a demonstra că din numărul de infracțiuni pentru care a fost trimis în judecată, în realitate nu i se pot imputa decât maxim două. Inculpatul are dreptul să se apere, dar asta nu înseamnă că se află la începutul urmăririi penale.
Timpul scurs de la momentul arestării preventive și până în prezent nu mai justifică menținerea acestei măsuri, în cauză impunându-se admiterea contestației, modificarea în tot a încheierii contestate, iar în baza art. 242 C.pr.pen., înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar pe cauțiune.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea contestației, ca neîntemeiată. Analizând contestația prin prisma prevederilor art. 242 C.pr.pen., solicită a se avea în vedere faptul că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute pentru înlocuirea măsurii arestării preventive, având în vedere modalitatea concretă de săvârșire a faptelor, precum și poziția procesuală a inculpatului.
În ceea ce privește modalitatea concretă de săvârșire a faptelor, solicită a se avea în vedere, pe de o parte, faptul că inculpatul în mod repetat, împreună cu alți 2 inculpați, a montat dispozitive de copiere a datelor pentru efectuarea de clone ale cardurilor bancare, a efectuat retrageri numeroase de bani de la bancomate, a comunicat aceste date pentru clonarea cardurilor, a pus în circulație instrumente de plată electronice falsificate, a deținut dispozitive, programe informatice, PIN-uri de acces și alte programe referitoare la caruri bancare, a accesat ilegal sisteme informatice dovedind o pregătire minuțioasă a activității infracționale.
Pe de altă parte, solicită a se avea în vedere poziția procesuală a inculpatului care nu recunoaște săvârșirea faptelor, precum și stadiul procesual, respectiv cel a începerii cercetării judecătorești.
În raport de toate aceste aspecte, apreciază că măsura arestului preventiv este proporțională cu gravitatea faptelor și singura în măsură să prevină săvârșirea de noi fapte de către inculpat, astfel încât se impune respingerea contestației, ca neîntemeiată.
Contestatorul-inculpat, având ultimul cuvânt, arată că dorește aprobarea cererii sale, sens în care precizează că a muncit toată viața, are o ofertă de muncă din Bulgaria, iar pe unul dintre coinculpați l-a văzut doar de două ori în viața sa.
Curtea constată dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra contestației penale de față, reține următoarele:
Prin încheierea de ședință pronunțată în data de 19.05.2015 de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr._ 15, în baza art. 242 C.pr.pen., s-a respins, ca nefondată, cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a controlului judiciar pe cauțiune formulată de inculpatul K. P.; în baza art. 275 alin. 2 C.pr.pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 60 de lei, cheltuieli judiciare către stat; în baza art. 362 C.pr.pen. combinat cu art. 208 C.pr.pen., s-a menținut măsura arestării preventive dispusă față de inculpatul K. P., arestat în baza M.A.P. nr. 5/UP/11.01.2015, emis de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr._ .
Pentru a pronunța această încheiere, Tribunalul a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 54D/P/2015 emis la data de 04.03.2015 de către P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial București, a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul K. P. - sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituire unui grup infracțional organizat, efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, punere în circulație de valori falsificate, deținere de instrumente în vederea falsificării de valori, acces ilegal la un sistem informatic, operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, fapte prevăzute de dispozițiile art. 367 alin. 1 Cod penal, art. 250 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, art. 313 alin. 1 Cod penal, cu aplic art. 35 alin. 1 Cod penal, art. 314 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, art. 360 alin. 1,2,3 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal și art. 365 alin. 2 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal.
În cursul urmăririi penale față de inculpat s-a luat măsura arestării preventive, reținându-se în fapt prin actul de sesizare a instanței că inculpatul s-a deplasat de mai multe ori în România, în perioada 25.11._15, cu inculpații Petkov Kiril și P. Krasimir, pentru a monta dispozitive de skimming la diferite bancomate în vederea copierii datelor de pe banda magnetică a card-urilor bancare, urmate de efectuarea de clone ale card-urilor și retrageri frauduloase de numerar de la bancomate din Peru și S.U.A, inculpatul cunoscând faptul că în această activitate infracțională mai sunt implicate și alte persoane. În mod repetat, în continuarea aceleiași rezoluții infracționale, în perioada 25.11._14, a efectuat operațiuni de retragere de numerar, descărcare a unui instrument de monedă electronică ori de transfer de fonduri prin utilizarea fără consimțământul titularului a unui instrument de plată sau a datelor de identificare care permit utilizarea acestuia, iar după obținerea datelor înscrise pe banda magnetică a card-urilor bancare, a transmis aceste informații, în vederea efectuării de retrageri de numerar în mod fraudulos, de pe teritoriul S.U.A, Indonezia și Peru, iar în conformitate cu datele transmise de către ING Bank, cu numerele unor card-uri bancare compromise au fost utilizate pentru efectuarea de cumpărături la comercianți din străinătate. În mod repetat, în continuarea aceleiași rezoluții infracționale, în perioada 25.11._15, a pus în circulație instrumente de plată electronice falsificate, le-a primit, deținut și transmis în vederea punerii lor în circulație, a deținut și a pus în circulație, atât pentru verificarea corectitudinii montării dispozitivelor de skimming, card-uri ale căror date înscrise pe banda magnetică nu corespundeau cu cele embosate, fiind cazul cardului American Express, precum și cardurile folosite pentru retrageri de numerar în mod fraudulos pe teritoriul S.U.A., Indonezia și Peru. În mod repetat, în continuarea aceleiași rezoluții infracționale, în perioada 25.11._15, a primit, deținut și transmis instrumente sau materiale cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plată electronică, a primit de la inculpatul Petkov Kiril dispozitive de skimming în vederea montării acestora pe bancomate, iar datele obținute în mod fraudulos, au fost transmise mai departe în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică. În mod repetat, în continuarea aceleiași rezoluții infracționale, în perioada 25.11._14, a accesat în mod ilegal sisteme informatice, atât în vederea obținerii de date informatice, sisteme informatice la care, prin intermediul unor proceduri, dispozitive sau programe specializate, accesul este restricționat sau interzis pentru anumite categorii de utilizatori. În mod repetat, în continuarea aceleiași rezoluții infracționale, în perioada 25.11._15, a deținut fără drept dispozitive, programe informatice, pin-uri de acces, precum și alte date informatice referitoare card-uri bancare, în scopul accesării fără drept a sistemelor informatice (bancomate), folosind card-uri clonate, în scopul retragerii de numerar în mod fraudulos, sau a utilizat datele informatice în interesul achiziționării unor bunuri de la comercianți.
Examinând actele și lucrările dosarului, judecătorul a constatat că:
La data de 09.01.2015, Serviciul de Combatere a Criminalității Informatice din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate București s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că persoane necunoscute, au instalat în repetate rânduri, la bancomatele unor bănci din mun. București, dispozitive de copiat date de pe banda magnetică a card-urilor bancare, urmate de retrageri frauduloase de numerar.
Urmare organizării acțiunii de prindere în flagrant au fost identificați autorii skimming-ului în persoana inculpaților K. P., PETKOV KIRIL și P. KRASIMIR.
Prin ordonanța procurorului nr. 54D/P/2015 din data de 09.01.2015 s-a dispus începerea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituire unui grup infracțional organizat, efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, punere în circulație de valori falsificate, deținere de instrumente în vederea falsificării de valori, acces ilegal la un sistem informatic, operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, fapte prevăzute de dispozițiile art. 367 alin. 1 Cod penal, art. 250 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, art. 313 alin. 1 Cod penal, cu aplic art. 35 alin. 1 Cod penal, art. 314 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, art. 360 alin. 1, 2, 3 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal și art. 365 alin. 2 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, totul cu aplicarea art.38 alin.1 Cod penal., continuarea urmăririi penale față de suspecții K. P., PETKOV KIRIL și P. KRASIMIR sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituire unui grup infracțional organizat, efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, punere în circulație de valori falsificate, deținere de instrumente în vederea falsificării de valori, acces ilegal la un sistem informatic, operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, fapte prevăzute de dispozițiile art. 367 alin. 1 Cod penal, art. 250 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 35 alin.1 Cod penal, art. 313 alin. 1 Cod penal, cu aplic art.35 alin. 1 Cod penal, art. 314 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, art. 360 alin. 1, 2, 3 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal și art. 365 alin. 2 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal.
Prin ordonanța nr.54/D/P/2015 din data de 10.01.2015 s-a pus în mișcare a acțiunea penală împotriva inculpaților K. P., PETKOV KIRIL și P. KRASIMIR, cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor mai sus arătate.
Prin ordonanța nr. 54/D/P/2015 din data de 03.02.2015 s-a dispus reunirea cauzei penale ce face obiectul dosarului nr. 199D/P/2015, la dosarul penal nr. 54D/P/2015.
Prin ordonanța nr. 54/D/P/2015 din data de 11.02.2015 s-a dispus reunirea cauzei penale ce face obiectul dosarului nr. 302D/P/2015, la dosarul penal nr .54D/P/2015.
Prin ordonanța nr. 54/D/P/2015 din data de 11.02.2015 s-a dispus reunirea cauzei penale ce face obiectul dosarului nr. 2330D/P/2014, la dosarul penal nr. 54D/P/2015.
Prin ordonanța nr. 54/D/P/2015 din data de 16.02.2015 s-a dispus reunirea cauzei penale ce face obiectul dosarului nr. 333D/P/2015, la dosarul penal nr. 54D/P/2015.
Prin ordonanța nr. 54D/P/2015 din data de 23.02.2015 s-a dispus extinderea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituire unui grup infracțional organizat, efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, punere în circulație de valori falsificate, deținere de instrumente în vederea falsificării de valori, acces ilegal la un sistem informatic, operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice în perioada 15.11._15, fapte prevăzute de dispozițiile art. 367 alin. 1 Cod penal, art. 250 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, art. 313 alin. 1 Cod penal, cu aplic art. 35 alin. 1 Cod penal, art. 314 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, art. 360 alin. 1, 2, 3 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal și art. 365 alin. 2 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal față de inculpații K. P., PETKOV KIRIL și P. KRASIMIR.
Prin ordonanța nr. 54D/P/2015 din 23.02.2015 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpați pentru faptele arătate mai sus.
Potrivit art. 209 C.pr.pen., prin ordonanțele procurorului nr. 54D/P/2015 din data de 10.01.2015 s-a dispus luarea față de inculpatul K. P., măsura reținerii pe o durată de 24 de ore, începând cu data de 10.01.2015, ora 16.05.
Prin încheierea din data de 11.01.2015 pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului București - Secția I Penală a fost admisă propunerea formulată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial București și în consecință s-a dispus luarea măsurii arestării preventive a inculpatului K. P. pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de la 11.01.2015 până la 09.02.2015 inclusiv, fiind emis mandatul de arestare preventivă nr. 5/UP/11.01.2015.
Prin încheierea din data de 05.02.2015 pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului București - Secția I Penală a fost admisă propunerea formulată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial București și în consecință s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului K. P. pe o perioadă de 30 zile, de la data de 10.02.2015, până la data de 11.03.2015 inclusiv.
Analizând ansamblul actelor și lucrărilor dosarului, judecătorul a apreciat că luarea măsurii arestării preventive față de inculpat este legală și temeinică, fiind respectate cumulativ dispozițiile art. 202 C.pr.pen., art. 207 C.pr.pen. și art. 208 C.pr.pen., raportate la art. 223 alin. 2 C.pr.pen., respectiv pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile care se rețin în sarcina inculpatului este închisoarea de 5 ani ori mai mare, și, pe baza evaluării gravității faptelor, a modului și a circumstanțelor de comitere a acestora și a altor împrejurări privitoare la persoana inculpatului, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Totodată, s-a constatat că există probe în sensul art. 223 C.pr.pen. din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit o infracțiune, reținându-se în acest sens mijloacele de probă: declarațiile inculpaților Petkov Kiril (vol. III, fil. 63-66,86-88), P. Krasimir (vol. III, fil. 182-184), K. P. (vol. III, fil. 115-117), declarațiile martorilor P. C. (vol. III, fil. 217), P. S. M. (vol. III, fil. 222), S. B. M. (vol. IV, fil. 1-2), C. I. (vol. IV, fil. 5-6), B. C. E. (vol. IV, fil. 3-4), C. S. A. (vol. IV, fil. 9-10), M. I. (vol. IV, fil. 7-8), N. M. (vol. IV, fil. 33-35), plângerea penală formulată de Banca Comercială Română, listingul tranzacțiilor, jurnalul tranzacțiilor, constituire parte civilă în funcție de fiecare ATM compromis (vol. II), plângerea penală formulată de Raiffeisen Bank, listingul tranzacțiilor, jurnalul tranzacțiilor, constituirea de parte civilă în funcție de fiecare ATM compromis (vol. I), procesul-verbal de prindere în flagrant (vol. III, fil. 23-29) și planșele foto aferente (vol. III, fil. 33-47), procesele-verbale și planșe foto reprezentând capturi de imagini de pe înregistrările camerelor de supraveghere ale băncilor (vol. IV, fil. 36-83), procesele-verbale de citire a card-urilor găsite asupra inculpaților (vol. III, fil. 48-54), procesul-verbal încheiate cu ocazia predării către organele de poliție a bunurilor (vol. III, fil. 15-18, 19-32), procesul-verbal încheiate cu ocazia percheziției autoturismului inculpaților (vol. III, fil. 23-29), procesele-verbale încheiate cu ocazia restituirii bunurilor (vol. IV, fil. 84-85, 86-94), raportul de constatare tehnico-științifică nr._ din data de 06.02.2015 (vol. IV, fil. 102-108), procesele-verbale încheiate urmare efectuării perchezițiilor informatice autorizate de către Tribunalul București și dispuse de către procuror (vol. IV, fil. 138-150), ordonanțele de delegare emise de către procuror (vol. IV, fil. 229-233), fișe de cazier (vol. IV, fil. 235-240), precum și celelalte acte de urmărire penală și care formează un vast ansamblu probator, care justifică luarea măsurii arestării preventive față de inculpat.
Cât privește pericolul concret pentru ordinea publică, acesta rezultă atât din natura și gravitatea infracțiunilor, modalitatea concretă de comitere a acestora, amploarea pe care a cunoscut-o fenomenul infracțional fiind vorba despre infracțiuni de fals, de fraude comise prin sisteme informatice și mijloace de plată electronice, impactul negativ în rândul societății civile, impact ce creează un sentiment de nesiguranță și incertitudine, cât și din circumstanțele personale ale inculpatului.
Evaluând gravitatea infracțiunilor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, perioada de timp în care s-a desfășurat activitatea infracțională, modalitatea concretă și circumstanțele în care se conturează comiterea faptelor, judecătorul a apreciat că și în acest moment procesual menținerea măsurii arestării preventive este necesară, mai ales într-o societate democratică, pentru asigurarea siguranței publice, pentru menținerea ordinii publice, pentru prevenirea săvârșirii altor fapte penale.
Criteriile multiple de care se ține seama la aprecierea în concret a pericolului pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului duc la concluzia că este necesară menținerea stării de arest preventiv, având în vedere și ca inculpatul să fie ascultat în fața judecătorului.
În raport de art. 202 alin. 1 C.pr.pen., respectiv buna desfășurare a procesului penal (aflat abia la început), precum și scopul măsurii ce urmează a fi luată (preîntâmpinarea pericolului concret de care s-a făcut deja vorbire), gradul de pericol social al infracțiunilor de care este acuzat inculpatul, de vârsta și circumstanțele personale ale acestuia (criterii cu caracter complementar față de primele), judecătorul a apreciat că singura în măsură să prevină este starea de arest preventiv a inculpatului.
Față de cele ce preced, s-a constatat că și în prezent subzistă temeiurile de fapt și de drept ce au stat la baza luării măsurii arestării preventive, măsura ce este luată și menținută cu respectarea în cauză a disp. art. 202 C.pr.pen., art. 207 C.pr.pen. și art. 208 C.pr.pen., raportate la art. 223 alin. 2 C.pr.pen., apreciindu-se corect criteriile prevăzute de art. 202 alin. 1 C.pr.pen. și indiciile existente, ce formează suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiuni.
Cu privire la cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a controlului judiciar pe cauțiune formulată de inculpatul K. P., prin apărătorul ales, judecătorul a apreciat că la acest moment procesual, singura măsură preventivă utilă asigurării scopului prevăzut de art. 202 C.pr.pen. și totodată proporțională cu gravitatea acuzațiilor aduse inculpatului fiind măsura arestului preventiv.
Totodată, starea de arest preventiv nu încalcă dreptul la apărare al inculpatului și nu reprezintă - în raport cu pregătirea apărării - un motiv temeinic care să justifice înlocuirea acestei măsuri; inculpatul are apărător ales care îl asistă la fiecare termen de judecată și chiar dacă discuțiile de la locul de detenție se desfășoară anevoios (dată fiind și cetățenia bulgară a inculpatului), ele nu sunt imposibile și nici restricționate în vreun fel.
Împotriva acestei încheieri, în data de 21.05.2015, în termenul legal, inculpatul K. P. a formulat contestație pe care a motivat-o oral.
Contestația a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București – Secția a II-a Penală în data de 26.05.2015 sub nr. unic de dosar_ (nr. în format vechi 1893/2015).
Motivele de contestație au fost expuse pe larg în practicaua prezentei decizii.
Curtea, examinând legalitatea și temeinicia încheierii contestate, în baza art. 206 C.pr.pen. cu referire la art. 242 alin. 1 și 2 C.pr.pen., atât prin prisma motivelor invocate de către contestatorul-inculpat, cât și din oficiu, apreciază contestația ca fiind nefondată, pentru următoarele considerente:
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, rezultă că inculpatul K. P. este cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituire unui grup infracțional organizat, efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, punere în circulație de valori falsificate, deținere de instrumente în vederea falsificării de valori, acces ilegal la un sistem informatic, operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, prevăzute de art. 367 alin. 1 Cod penal, art. 250 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, art. 313 alin. 1 Cod penal, cu aplic art. 35 alin. 1 Cod penal, art. 314 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, art. 360 alin. 1,2,3 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal și art. 365 alin. 2 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal, situația de fapt fiind amplu prezentată în considerentele încheierii contestate.
Prin ordonanța nr. 54/D/P/2015 din data de 10.01.2015 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorosm - Serviciul Teritorial București, s-a luat măsura reținerii față de inculpat.
Prin încheierea de ședință din data de 11.01.2015 pronunțată de tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr._, s-a luat măsura arestării preventive față de inculpat, pe o durată de 29 de zile, măsură a cărei durată a fost prelungită de către judecător, iar ulterior măsura preventive a fost menținută de către judecătorul de cameră preliminară și instanța de judecată.
Potrivit art. 242 alin. 1 C.pr.pen., măsura preventivă se revocă, din oficiu sau la cerere, în cazul în care au încetat temeiurile care au determinat-o ori au apărut împrejurări noi din care rezultă nelegalitatea măsurii.
Conform art. 242 alin. 2 C.pr.pen., măsura preventivă luată se înlocuiește, din oficiu sau la cerere, cu o măsură preventivă mai ușoară, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia și, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciază că măsura preventivă mai ușoară este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. 1 C.pr.pen.
În acest context, Curtea reține că, la acest moment procesual, temeiurile care au justificat luarea măsurii arestării preventive față de inculpat subzistă în continuare și că acestea sunt suficiente și pertinente pentru a considera că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică.
Totodată, Curtea apreciază că măsura arestului preventiv dispuse față de inculpat este proporțională cu gravitatea acuzațiilor aduse acestora de către organul de urmărire penală și necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia, răspunzând, așadar, exigențelor statuate prin dispozițiile art. 202 alin. 3 C.pr.pen.
Astfel, actele de urmărire penală efectuate și mijloacele de probă administrate până în acest moment în faza cercetării judecătorești în primă instanță nu au relevat date sau informații de natură a modifica situația de fapt avută în vedere până la acest moment procesual, modificare în sensul de a se concluziona, potrivit art. 211 alin. 1 C.pr.pen., că în cauză măsura preventivă a arestului preventiv ar fi necesară pentru realizarea scopului prevăzut de art. 202 alin. 1 C.pr.pen. constând în asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii inculpatului de la urmărirea penală ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni.
Curtea reține că indiciile temeinice în sensul că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați au înțelesul prevăzut de art. 97 C.pr.pen. cu referire la art. 202 alin. 1 teza I C.pr.pen., adică elemente de fapt sau date din care rezultă suspiciunea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte de urmărire penală a săvârșit faptele imputate. Acestor noțiuni din dreptul intern le corespunzându-le sintagma de motive verosimile folosită de art. 5 pct. 1 lit. c din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, direct aplicabilă în dreptul intern în temeiul art. 20 raportat la art. 11 alin. 2 din Constituție. Această sintagmă a primit în jurisprudența CEDO semnificația de existență a unor fapte sau informații de natură a convinge un observator obiectiv că persoana a comis o infracțiune(cauza Fox, Campbell și Hartley c. Regatului Unit) fără a fi necesar ca la momentul luării măsurii arestării preventive să existe probe suficiente pentru a se putea formula o acuzare completă (cauza Murray c. Regatului Unit).
Se constată că aceste indicii temeinice rezultă din următoarele mijloace de probă: declarațiile inculpaților Petkov Kiril, P. Krasimir și K. P., declarațiile martorilor P. C., P. S. M., S. B. M., C. I., B. C. E., C. S. A., M. I., N. M., plângerea penală formulată de Banca Comercială Română, listingul tranzacțiilor, jurnalul tranzacțiilor, constituire parte civilă în funcție de fiecare ATM compromis, plângerea penală formulată de Raiffeisen Bank, listingul tranzacțiilor, jurnalul tranzacțiilor, constituirea de parte civilă în funcție de fiecare ATM compromis, procesul-verbal de prindere în flagrant și planșele foto aferente, procesele-verbale și planșe foto reprezentând capturi de imagini de pe înregistrările camerelor de supraveghere ale băncilor, procesele-verbale de citire a card-urilor găsite asupra inculpaților, procesul-verbal încheiate cu ocazia predării către organele de poliție a bunurilor, procesul-verbal încheiate cu ocazia percheziției autoturismului inculpaților, procesele-verbale încheiate cu ocazia restituirii bunurilor, raportul de constatare tehnico-științifică nr._ din data de 06.02.2015, procesele-verbale încheiate urmare efectuării perchezițiilor informatice, din a căror coroborare reies împrejurările de comitere a faptelor și modalitatea lor de săvârșire.
Se mai constată că pentru soluționarea cererii de revocare sau de înlocuire a măsurii arestului preventiv nu este necesară existența unor probe care să justifice o trimitere în judecată a inculpatului, ci este necesară existența unor indicii temeinice de natură să convingă un observator obiectiv că inculpatul poate fi presupus în mod rezonabil autor al faptelor pentru care este cercetat.
De asemenea, Curtea apreciază că, în ciuda intervalului de timp trecut de la pretinsa săvârșire a infracțiunilor, gravitatea deosebită a faptelor pe care inculpatul le-a săvârșit, potrivit indiciilor temeinice anterior prezentate, precum și ecoul negativ al unor astfel de fapte determină concluzia în sensul că sunt întrunite, în mod cumulativ, în continuare, condițiile prevăzute de art. 223 alin. 2 C.pr.pen.
În cauza C. c. României, Curtea Europeană a observat că instanțele române au definit de-a lungul timpului criterii și elemente care trebuie avute în vedere în analiza existenței pericolului pentru ordinea publică, printre care reacția publică declanșată din cauza faptelor comise și starea de nesiguranță ce ar putea fi generată prin lăsarea sau punerea în libertate a acuzatului.
În acest context, se constată că în cauză nu au mai fost administrate alte mijloace de probă de natură a diminua, prin simpla trecere a timpului, pericolul concret pentru ordinea publică reprezentat de inculpat.
Astfel, cât privește pericolul concret pentru ordinea publică, Curtea apreciază că acesta rezultă din însăși natura și gravitatea deosebită a faptei reținute în sarcina inculpatului (respectiv constituire unui grup infracțional organizat, efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, punere în circulație de valori falsificate, deținere de instrumente în vederea falsificării de valori, acces ilegal la un sistem informatic, operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice), modalitatea de comitere a faptei (în mod premeditat, după o minuțioasă organizare, la nivel transfrontalier, îndeosebi prin falsificarea instrumentelor de plată electronice și retragerea în mod fraudulos de numerar de la dispositive ATM situate în S.U.A., Indonezia și Peru), rezonanța socială negativă a infracțiunilor de acest gen (prin săvârșirea faptelor aducându-se atingere, în principal, securității tranzacțiilor comerciale realizate cu mijloace electronice de plată), urmările produse (constând în cauzarea părților civile a unor prejudicii de natură materială deosebit de însemnate).
Din această perspectivă, sesizarea instanței de fond cu rechizitoriul și parcurgerea procedurii în camera preliminară și în faza de cercetare judecătorească prin audierea unora dintre martori nu justifică înlocuirea măsurii arestului preventiv, având în vedere stadiul relativ incipient al cercetării judecătorești, în cadrul căreia urmează a fi audiați martorii și părțile civile.
În acest context, Curtea apreciază că circumstanțele personale invocate de către inculpat - constând în aceea că are un loc de muncă și nu este cunoscut cu antecedente penale - nu sunt de natură a determina estomparea pericolului concret pe care l-ar reprezenta punerea lor în libertate, cu atât mai mult cu cât circumstanțele personale nu pot prevala în raport de necesitatea administrării probatoriului în condiții optime, în vederea soluționării cauzei în mod just și cu celeritate, iar lipsa antecedentelor penale constituie starea de normalitate în societate.
Totodată, perioada de 4 luni de arest preventiv a inculpatului nu a depășit durata unui termen rezonabil, în raport de complexitatea cauzei și de atitudinea procesuală oscilantă adoptată de către inculpat, împrejurări care determină necesitatea administrării probatoriului în condiții optime și cu celeritate, cu inculpatul aflat în stare de arest preventiv.
Prin urmare, Curtea constată că, pe de o parte, în cauză nu se impune revocarea sau înlocuirea măsurii arestului preventiv dispus față de inculpat cu măsura arestului la domiciliu sau cu măsura controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauțiune, având în vedere că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru luarea acestor din urmă măsuri procesuale, iar pe de altă parte, în urma evaluării tuturor împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpaților - aspecte de fapt prezentate pe parcursul prezentelor considerente - apreciază că măsura arestului la domiciliu sau măsura controlului judiciar - prin impunerea respectării obligațiilor prevăzute de art. 215 alin. 1 și/sau alin. 2 C.pr.pen., art. 217 C.pr.pen. ori art. 221 alin. 1 și/sau alin. 2 C.pr.pen. - nu sunt suficiente pentru realizarea scopului prevăzut de art. 202 alin. 1 C.pr.pen.
Așadar, Curtea reține că în cauză subzistă temeiurile care au stat la baza luării și, ulterior, a menținerii măsurii arestării preventive față de inculpat.
Referitor la apărările formulate de către contestatorul-inculpat, Curtea constată următoarele.
Prin analizarea de către prima instanță nu numai a cererii de înlocuire a arestului preventiv formulate de către inculpat, dar și a legalității și temeiniciei stării de arest preventiv nu i s-a cauzat inculpatului nicio vătămare în drepturile sale procesuale și/sau procedurale, având în vedere că legalitatea și temeinicia stării de arest preventiv a fost pusă în discuție de către instanță, în mod legal, din oficiu, posibilitate conferită de către dispozițiile art. 362 C.pr.pen. rap. la art. 208 C.pr.pen.
În consecință, Curtea reține că în speță nu este incident niciun caz de nulitate absolută sau relativă prevăzută de art. 281 - art. 282 C.pr.pen., context în care Curtea remarcă faptul că inculpatul, pe de o parte, nu a invocat, în concret, vreun caz de nulitate absolută dintre cele prevăzute în mod expres și limitativ de lege, iar pe de altă parte, nu a evidențiat producerea vreunei vătămări procesuale concrete, pretins a fi fost suferite în cauză.
Pentru toate aceste motive de fapt și temeiuri de drept, Curtea constată că încheierea contestată este legală și temeinică.
În consecință, Curtea, în baza art. 206 C.pr.pen. rap. la art. 4251 alin. 7 pct. 1 lit. b C.pr.pen., va respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul-inculpat K. P. împotriva încheierii de ședință din data de 19.05.2015, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr._ 15.
În temeiul art. 275 alin. 2 C.pr.pen., va obliga pe contestatorul-inculpat la plata sumei de 100 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Potrivit art. 275 alin. 6 C.pr.pen., onorariul cuvenit interpretului de limba bulgară va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În baza art. 206 C.pr.pen.rap. la art. 4251 alin. 7 pct. 1 lit. b C.pr.pen., respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul-inculpat K. P. împotriva încheierii de ședință din data de 19.05.2015, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr._ 15.
În temeiul art. 275 alin. 2 C.pr.pen., obligă pe contestatorul-inculpat la plata sumei de 100 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Potrivit art. 275 alin. 6 C.pr.pen., onorariul cuvenit interpretului de limba bulgară rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28.05.2015.
Președinte, Grefier,
C. B. R. S.
Red. Jud. C.B.
Tehnored. Jud. C.B. / Gref. R.S.
02.06.2015
Tribunalul București - Secția I Penală
Dosar nr._ 15
Judecător Fond: I. Ș.
| ← Refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice... | Conducere fără permis (art.335 NCP). Decizia nr. 748/2015.... → |
|---|
