Abuz în serviciu contra intereselor publice. Art.248 C.p.. Decizia nr. 2056/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 2056/2012 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 29-10-2012 în dosarul nr. 2056/2012

DOSAR NR._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA I PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 2056

Ședința publică din data de 29.10.2012

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: V. B.

JUDECĂTOR: D. P.

JUDECĂTOR: C. V. G.

GREFIER: L. A. P.

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție –Direcția Națională Anticorupție este reprezentat de procuror D. B..

Pe rol, se află judecarea recursurilor declarate de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție –Direcția Națională Anticorupție și intimatele inculpate C. A. M., K. I. și U. M. C. M. împotriva Deciziei penale nr.5/20.03.2012 a Tribunalului București - Secția a II-a Penală.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 15.X.2012 fiind consemnate în încheierea de ședință de la data respectivă, care face parte integrantă din această decizie penală, când Curtea, în temeiul art. 306 Cod procedură penală, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 29.X.2012 astăzi, când în aceeași compunere,

CURTEA

Prin sentința penală nr. 2359 din 23. 11. 2010 pronunțată de Judecătoria sectorului 4 București, în dosarul nr._, a respins, ca neîntemeiate, cererile inculpatelor K. I. și C. (fostă G.) A. M. de schimbare a încadrării juridice dată faptelor prin rechizitoriu în sensul reținerii disp. art. 246 Cod penal în loc de disp. art. 248 Cod penal.

A respins, ca neîntemeiată, cererea inculpatei K. I. de schimbare a încadrării juridice dată faptei prin rechizitoriu în sensul reținerii disp. art. 33 lit. a Cod penal în loc de disp. art. 41 alin. 2 Cod penal.

A respins, ca neîntemeiate, cererile inculpatelor U. M. C. M. și C. (fostă G.) A. M. de schimbare a încadrării juridice dată faptelor prin rechizitoriu în sensul reținerii disp. art. 249 alin. 2 Cod penal în loc de disp. art.248 Cod penal.

A admis cererea reprezentantului Ministerului Public – DNA de schimbare a încadrării juridice dată faptelor prin rechizitoriu cu privire la inculpații F. M. A., M. I. și L. I..

În baza art. 334 Cod procedură penală, a schimbat încadrarea juridică dată prin rechizitoriu cu privire la inculpatul F. M. A., din infr. prev. de art. 272 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 rep. cu aplic. art. 13 Cod penal. în infr. prev. de art. 266 pct. 2 din Legea nr.31/1990.

În baza art. 334 Cod procedură penală, a schimbat încadrarea juridică dată prin rechizitoriu cu privire la inculpata M. I., din infr. prev. de art. 272 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 rep. cu aplic. art. 13 Cod penal în infr. prev. de art. 266 pct. 2 din Legea nr.31/1990.

În baza art. 334 Cod procedură penală, a schimbat încadrarea juridică dată prin rechizitoriu cu privire la inculpatul L. I., din infr. prev. de art. 272 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 rep. în infr. prev. de art. 266 pct. 2 din Legea nr.31/1990.

II. În temeiul art. 248 Cod penal rap. la art. 248¹ Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 74 alin. 1 lit. a Cod penal, art. 76 alin. 1 lit. b Cod penal și art. 80 Cod penal, a condamnat pe inculpata K. I., la o pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată și în formă continuată.

În temeiul art. 71 Cod penal, a interzis inculpatei exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a-II-a, b) și c) Cod penal, (dreptul de a ocupa o funcție de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii), pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 65 Cod penal rap. la art. 248¹ Cod penal a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a-II-a, b) și c) Cod penal (dreptul de a ocupa o funcție de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii) pe o durată de 4 (patru) ani după executarea pedepsei principale.

III. În temeiul art. 248 Cod penal. rap. la art. 248¹ Cod penal. cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 74 alin. 1 lit. a Cod penal, art. 76 alin. 1 lit. b Cod penal și art. 80 Cod penal, a condamnat pe inculpata C. (fostă G.) A. M., la o pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată și în formă continuată.

În temeiul art. 71 Cod penal, a interzis inculpatei exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a-II-a, b) și c) Cod penal (dreptul de a ocupa o funcție de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii), pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 65 Cod penal rap. la art. 248¹ Cod penal. a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a-II-a, b) și c) Cod penal (dreptul de a ocupa o funcție de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii) pe o durată de 4 (patru) ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 81 Cod penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 5 (cinci) ani, stabilit conform dispozițiilor art. 82 Cod penal.

În baza art. 71 alin. 5 Cod penal, a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin. 1 lit. a teza a-II-a, lit. b) și c) Cod penal (dreptul de a ocupa o funcție de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii), pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.

În baza art. 359 Cod procedură penală a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 83 și 84 Cod penal, referitoare la situațiile care atrag revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei, respectiv săvârșirea unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare și neexecutarea obligațiilor civile la care este obligată prin prezenta hotărâre.

IV. În temeiul art. 248 Cod penal rap. la art. 248¹ Cod penal. cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 74 alin. 1 lit. a Cod penal., art. 76 alin. 1 lit. b Cod penal. și art. 80 Cod penal., a condamnat pe inculpata U. M. C. M., la o pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată și în formă continuată.

În baza art. 65 Cod penal. rap. la art. 248¹ Cod penal. a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a-II-a, b) și c) Cod penal (dreptul de a ocupa o funcție de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii) pe o durată de 4 (patru) ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 81 Cod penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 5 (cinci) ani, stabilit conform dispozițiilor art. 82 Cod penal.

V. În baza art. 11 pct. 2 lit. b rap. la art.10 lit. g Cod procedură penală, coroborat cu art.122 alin. 1 lit. d și art. 124 Cod penal, a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului F. M. A., pentru infr. prev. de art. 266 pct. 2 din Legea nr. 31/1990, ca urmare a intervenirii prescripției speciale a răspunderii penale.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 alin. 1 lit. d Cod procedură penală cor. cu art. 13 alin. 1, 2 Cod procedură penală a achitat pe inculpatul F. M. A. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 290 Cod penal. cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal.

VI. În baza art. 11 pct. 2 lit. b rap. la art.10 lit. g Cod procedură penală, coroborat cu art. 122 alin. 1 lit. d și art. 124 Cod penal, a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatei M. I., pentru infr. prev. de art. 266 pct. 2 din Legea nr. 31/1990, ca urmare a intervenirii prescripției speciale a răspunderii penale.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b rap. la art.10 lit. g Cod procedură penală, coroborat cu art. 122 alin. 1 lit. d și art. 124 Cod penal,a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatei M. I. pentru infr. prev. de 290 Cod penal. cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal., ca urmare a intervenirii prescripției speciale a răspunderii penale.

VII. În baza art. 11 pct. 2 lit. b rap. la art.10 lit. g Cod procedură penală, coroborat cu art. 122 alin. 1 lit. d și art. 124 Cod penal,a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului L. I., pentru infr. prev. de art. 266 pct. 2 din Legea nr. 31/1990, ca urmare a intervenirii prescripției speciale a răspunderii penale.

VIII. A luat act că partea civilă BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ S.A., București, .. 5, Sectorul 3, a renunțat la pretențiile civile formulate inițial împotriva inculpaților.

În baza art. 14 rap. la art. 346 alin. 1 Cod procedură penală cu referire la art. 998 și 1003 C.civ., a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă S.C. T. I. S.R.L., cu sediul în București, ., ., ., Sectorul 3, în cauză, în sensul că a obligat pe inculpatele K. I., U. M. C. M. și C. (fostă G.) A. M. în solidar la plata către partea civilă a sumei de 550.000 lei reprezentând daune materiale (din creditul acordat ., cu sediul în Otopeni, ..5B, județul I., citată atât prin lichidator judiciar . SRL, cu sediul in București, ., ., cât și prin lichidator judiciar .. INSOLVENCY SRL, cu sediul în Bucuresti, ., Sector 1).

În baza art. 14 rap. la art. 346 alin. 1 Cod procedură penală cu referire la art. 998 și 1003 Cod civil, a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă S.C. T. I. S.R.L. în cauză, în sensul că a obligat pe inculpatele K. I. și C. (fostă G.) A. M., în sensul că a obligat pe inculpate în solidar la plata către partea civilă a sumei de 278.533,21 lei reprezentând daune materiale (din creditul acordat .).

În baza art. 14 rap. la art. 346 alin. 1 Cod procedură penală cu referire la art. 998 și 1003 Cod civil, a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă S.C. S. C. S.R.L., cu sediul în București, .. 5, .. 208B, Sectorul 3 și cu sediul în CLĂDIREA UNION INTERNATIONAL BUSINESS CENTER II din București, .. 26-28, ., în cauză, în sensul că a obligat pe inculpatele K. I. și C. (fostă G.) A. M., în solidar la plata către partea civilă a sumei de 716.298,28 lei, reprezentând daune materiale (din creditul acordat . SRL, cu sediul în Bucuresti, ..33, Sectorul 3, citată prin lichidator judiciar Cabinet Individual de Insolvență ‘Pantelin M.” din Târgoviște, ..P1, ., ., prin lichidator judiciar . SRL, cu sediul în Targoviște, ./2, județul Dâmbovița și în municipiul Moreni, ., județul Dâmbovița).

În baza art. 14 rap. la art. 346 alin. 1 Cod procedură penală cu referire la art. 998 și 1003 Cod civil, a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă S.C. S. C. S.R.L. în cauză, în sensul că a obligat pe inculpatele K. I. și C. (fostă G.) A. M. în solidar la plata către partea civilă a sumei de 126.800 lei reprezentând daune materiale (din creditul acordat ., cu sediul în Bucuresti, ., CORP B, parter, . 1, citată prin lichidator judiciar AOS SERVICII SRL, cu sediul în Bucuresti, ..35, ., ., prin lichidator judiciar AOS SERVICII DE REORGANIZARE SI LICHIDARE IUPRL, cu sediul în Bucuresti, ..35, ., . și prin lichidator judiciar AOS SERVICII DE REORGANIZARE SI LICHIDARE IUPRL, cu sediul în Bucuresti, ., ., ., Sectorul 5).

În baza art. 14 rap. la art. 346 alin. 1 Cod procedură penală cu referire la art. 998 și 1003 Cod civil., a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă S.C. S. C. S.R.L. în cauză, în sensul că a obligat pe inculpatele împotriva K. I. și U. M. C. M. în solidar la plata către partea civilă a sumei de 650.000 lei reprezentând daune materiale (din creditul acordat .).

A respins, ca lipsită de interes, excepția capacității procesuale pasive formulată de către lichidatorul judiciar al . - SIOMAX SPRL, cu sediul în Tg.J., ., P+E.

X. În temeiul art. 163 Cod procedură penală, a menținut sechestrul asigurător instituit asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatelor K. I., U. M. C. M. și C. (fostă G.) A. M., prin Ordonanța din data de 17.08.2005 emisă de Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial București (filele 172 – 174 vol. III d.u.p.).

XI. În baza art. 191 alin. 1, 2 Cod procedură penală, a obligat pe inculpatele K. I., U. M. C. M. și C. (fostă G.) A. M. la plata, fiecare, a sumei de 1.500 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.

În baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului cu privire la inculpații F. M. A., M. I. și L. I..

Onorariile apărătorilor din oficiu ai inculpaților F. M. A., M. I. și L. I., suplimentate la câte 600 lei fiecare, se vor avansa din fondurile MJ către Baroul București.

A admis cererea de reexaminare a amenzii judiciare aplicată directorului general al INML București prin încheierea de ședință din data de 08.01.2010 și, în consecință, dispune scutirea acestuia de amenda judiciară aplicată.

A admis cererea de reexaminare a amenzii judiciare aplicată apărătorului C. D. prin încheierea de ședință din data de 18.06.2010 și, în consecință, a dispus scutirea acestuia de amenda judiciară aplicată.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele: Prin rechizitoriul nr. 90/P/2007 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial București, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei K. I., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 248 Cod penal raportat la art. 248/1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal a inculpatei C. (G.) A. M., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 248 Cod penal raportat la art. 248/1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal a inculpatei U. M. C. M., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 248 Cod penal raportat la art. 248/1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, a inculpatului F. M. A. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 272 pct. 2 din Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 13 Cod penal și art. 41 alin. 2 Cod penal și art.290 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art.33 litera a Cod penal, a inculpatei M. I. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 272 punctul 2 din Legea 31/1990 cu aplicarea art. 13 Cod penal și art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 33 litera a Cod penal și a inculpatului L. I. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art.272 punctul 2 din Legea nr. 31/1990.

În fapt, s-a reținut că în perioada august 2002-iunie 2003, inculpatele K. I., C. (G.) A. M. și U. M. C. M., în calitate de funcționari bancari, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, prin încălcarea legii și a normelor de creditare, precum și prin neurmărirea destinației contractate a creditelor, au aprobat și acordat mai multe credite ., ., . SRL, . SRL și ., credite care ulterior nu au mai fost rambursate în totalitate.

De asemenea, s-a mai reținut că inculpații F. M. A., M. I. și L. loan, în calitate de administratori ai firmelor menționate mai sus, au utilizat cea mai mare parte a sumelor de bani provenite din credite în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, nu au rambursat creditele primite, după care acestea le-au cesionat altor persoane, iar inculpații F. M. A. și M. I. au întocmit documente financiar-contabile false (ordine de plată care reflecta operațiuni comerciale fictive).

Împotriva acestei sentințe au declarat apel P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție- DNA, inculpatele K. I., C. A. M. si U. M. C..

În apelul formulat de parchet s-a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie pentru următoarele considerente:

netemeinicia sentinței penale sub aspectul reținerii circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 lit a Cod penal;
modalitatea de executare a pedepselor aplicate inculpatelor C. A. M. si U. M. C. ;
omisiunea instanței de a face aplicarea dispoz. art. 348 Cod procedură penală cu privire la ordinele de plată emise de către inculpatul F. M. - A. si inculpata M. I.;
netemeinicia sentinței sub aspectul achitării inculpatului F. M.-A. în ceea ce privește infracțiunea prev. de art.290 Cod penal cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal.

În apelul formulat de inculpata C. A. M. s-a solicitat admiterea excepției având ca obiect nulitatea actului de sesizare a instanței și a actelor de urmărire penală efectuate de DNA .

S-a criticat sentința pentru greșita condamnare a inculpatei sub aspectul infracțiunii prev. de art. 248Cod penalrap la art. 248/1Cod penal, în temeiul art. 11 pct. 2 lit a rap la art. 10 lit b Cod procedură penală întrucât faptei îi lipsește latura obiectivă a infracțiunii de abuz în serviciu, învederându-se că inculpata nu a acționat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu sub forma de vinovăție prevăzută de lege. S-a mai arătat că potrivit normelor bancare, principalele atribuțiuni ale inculpatei se refereau la dreptul de execuție nu și de dispoziție și în toate cazurile în care societățile comerciale au solicitat credite de la BCR Sucursala „Dr.O.”, atât inculpata U. cât și ceilalți ofițeri de credite s-au asigurat că bunurile mobile si imobile aduse drept garanție îndeplinesc cerințele NM/1/2000.

S-a mai solicitat în final, achitarea inculpatei pentru infracțiunile prev. de art. 248 rap la art. 248/1 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal

In apelul declarat de inculpata K. I. S-a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 248 rap la art. 248/1Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2Cod penal în infracțiunea prev. de art. 246Cod penal apreciindu-se că lucrătorii bancari nu pot fi incluși în noțiunea de funcționari publici, iar pentru infracțiunea prev. de art. 246 C.p, a solicitat achitarea, apreciind că fapta nu există, întrucât nu a existat nici o încălcare a atribuțiilor de serviciu, cu intenția de produce un prejudiciu în dauna unei persoane.

În motivele de apel formulate și depuse în scris, s-a apreciat că nu pot fi reținute dispoz. art.41 alin.2 Cod penal, neexistând o rezoluția infracțională unică, aspect ce ar conduce la ipoteza că fiecare act material poate aparține unei infracțiuni distincte. S-a apreciat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii pentru care inculpata a fost trimisă în judecată, neexistând cerințele esențiale prevăzute de lege și anume “vătămarea legală a intereselor unei persoane”. S-a apreciat că în cauză nu s-a produs o vătămate legală a intereselor unei persoane atât timp cât nu există un prejudiciu cert, exigibil, adică o pagubă determinată. S-a apreciat că prejudiciul cauzat părții civile este în realitate un beneficiu reclamat de această persoană pentru ea însăși, prin fapta proprie, neimputabilă inculpatei K. I..

În apelul formulat de inculpata U. M. C. s-a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracțiunea reținută în sarcina inculpatei în infracțiunea prev. de art. 246 Cod penal apreciindu-se că nu există probe din care să rezulte faptul că inculpatele au conlucrat în vederea atingerii unui scop comun .

În final, s-a solicitat achitarea inculpatei .

Prin decizia penală nr.5/A/20.03.2012 a Tribunalului București – Secția a II-a Penală s-a respins excepția invocată de apărătorul ales al inculpatei C. A. M. având ca obiect constatarea nulității actului de sesizare a instanței precum și a actelor de urmărire penală efectuate de DNA, ca neîntemeiată.

A respins, ca neîntemeiată, cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpata K. I. din infracțiunea prev. de art.248 rap la art.248/1 cu aplicarea art 41 alin 2 din Cod penal în infracțiunea prevăzută de art 246 din Codul penal.

A respins, ca neîntemeiată, cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpata U. M. C. din infracțiunea prev. de art 248 rap la art 248/1 cu aplicarea art 41 alin 2 din Codul penal în infracțiunea prevăzută de art 246 din Cod penal.

A admis apelurile declarate de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.N.A. și de către apelanta inculpată K. I. împotriva sentinței penale nr. 2359/23.11 2010 pronunțată de Judecătoria sector 4 București

A desființat, în parte, sentința penală apelată și pe fond rejudecând:

În temeiul disp. art. 248 Cod penal rap. la art. 248/1 din Codul penal cu aplicarea art.41 alin 2 din Codul penal, rap. la art.74 lit.a, art.76 alin.1 lit.b din Codul penal și art.80 din Codul penal a condamnat pe inculpata K. I. la pedeapsa de 3 ani închisoare .

În temeiul disp.art 71 din Codul penal a interzis inculpatei exercițiul drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a ,b, c din Codul penal (dreptul de a ocupa o funcție de natura aceleia de care s-a folosit inculpata pentru săvârșirea infracțiunii), pe durata executării pedepsei principale.

În temeiul disp. art.65 din Codul penal a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit a teza a II-a, lit b, c (dreptul de a ocupa o funcție de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii) din Cod penal, pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul disp. art.86/1 din Codul penal a suspendat executarea pedepsei de 3 ani închisoare pe un termen de încercare de 5 ani, calculat conform art.86/2 din Codul penal

În temeiul disp. art 71 alin.5 din Codul penal a suspendat executarea pedepselor accesorii.

În temeiul disp. art.86/3 din Codul penal s-a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpata să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la datele fixate de către consilierii de probațiune la Serviciul de Protecție a Victimelor și reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul București;

b) să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de subzistență.

În temeiul disp. art.86/4 din Codul penal a atras atenția inculpatei asupra revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul disp. art 348 din Cod procedură penală a anulat ordinele de plată întocmite la datele de 7.01 2003, 21.01 2003 și 27.01 2003 de către inculpata M. I. și aflate la filele 253-259 vol II-urmărire penală.

A respins, ca nefondate, apelurile declarate de apelantele-inculpate C. A. M., U. M. C. împotriva aceleiași sentințe penale.

A menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

A obligat pe apelantele - inculpate C. A. M., U. M. C. la plata a câte 500 lei cheltuieli judiciare către stat. A admis cererile de reexaminare a amenzilor judiciare în cuantum de 3000 lei, aplicate de instanță prin încheierea de ședință din data de 24.01 2012 apărătorilor aleși ai inculpaților K. I. și C. A. M., avocații C. D. și C. M. și dispune scutirea de plata acestora.

Onorariile avocaților din oficiu pentru intimații inculpați F. M., L. I., M. I. se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.

Examinând legalitatea si temeinicia sentinței apelate, prin prisma motivelor de apel și din oficiu, sub toate aspectele, instanța de apel a reținut următoarele:

In ceea ce privește apelul formulat de inculpate K. I., Tribunalul a constatat că, criticile formulate în motivele de apel sunt nefondate pentru următoarele considerente:

Astfel, inculpata K. I. a fost angajată la B. C. Română S.A. la data de 01.08.1999 prin contractul nr. 29 și începând cu această dată până la data de 31.01.2004 a îndeplinit continuu funcția de director al Sucursalei „Dr.O.”.

În calitate de director de sucursala BCR, inculpata K. I. avea ca principale atribuțiuni de serviciu următoarele:

- planifică, organizează, conduce și răspunde de întreaga activitate a unității, în conformitate cu normele, regulamentele și ordinele, instrucțiunile și hotărârile organelor de conducere și administrare ale băncii;

- stabilește sarcinile și atribuțiunile fiecărui compartiment din structura organizatorică, în vederea realizării obiectului de activitate al acestora, conform sarcinilor ce decurg din Regulamentul de organizare și funcționare, normele și instrucțiunile de lucru specifice domeniului;

- asigură aplicarea dispozițiilor legate privind activitatea de creditare, urmărește și răspunde de modul de desfășurare al acesteia, conform normelor de lucru în care scop conduce evidența plafoanelor de Credite, negociază și aprobă credite în limita competențelor stabilite prin normele de creditare;

- identifică și controlează riscul în activitatea de creditare;

- exercită controlul ierarhic asupra modului de aplicare a regulamentelor bancare și a prevederilor Regulamentului de organizare;

- răspunde față de organele ierarhice superioare pentru lucrările însușite, vizate sau semnate pentru indicațiile personale date și competențele acordate salariaților din subordine;

- răspunde de organizarea și funcționarea corespunzătoare a Comitetului Director;

- răspunde civil, material sau penal, după caz, în situația desfășurării unei activități necorespunzătoare, activitate ce ar atrage răspunderea patrimonială a unității bancare.

Prin decizia nr. 42/17.06.2002, Comitetul Director avea următoarea componență: inculpata K. I. în calitate de președinte, inculpata C. (G.) A. și numitele CARPOV LEILA și P. M., în calitate de membrii, iar funcția de secretar era îndeplinită de MÂNZICU A..

Prin decizia nr. 63/13.12.2002, s-a menținut aceeași componență a membrilor Comitetului Director, cu precizarea că funcția de secretar era îndeplinită de inculpata U. M. C. MARFA, iar prin decizia nr. 9 din 10.02.2003, dată și în baza adresei BCR - SMB nr.2224/06.02.2003 din Comitetul Director ai Sucursalei „Dr.O.", făceau parte inculpata K. I., în calitate de președinte și martorele PASCANU M. și MÂNZICU A., în calitate de membrii, secretariatul fiind asigurat de inculpata U. M. C. M..

Cu privire la aceste componențe instanța a reținut că ele nu au fost negate de către inculpatele din prezenta cauză, aspect important de reținut și care va fi avut în vedere la stabilirea răspunderii fiecăreia dintre acestea.

În deciziile susmenționate au fost prevăzute, printre altele, următoarele atribuții și răspunderi ale Comitetului Director:

- analizează și aprobă cererile de credite pe termen scurt, mediu și lung ale agenților economici, persoane fizice inclusiv salariaților băncii potrivit competențelor stabilite prin normele de lucru ale băncii;

- analizează periodic situația creditelor acordate de unitate și stabilește măsuri de îmbunătățire a activității.

Prin aceleași decizii s-a prevăzut că materialele ce urmează a fi dezbătute de Comitetul Director se transmit membrilor acestora cu cel puțin o zi înainte de data fixată pentru ședință.

Inculpata s-a apărat că deși făcea parte din Comitetul Director al Sucursalei la care lucra, deciziile privind activitatea de creditare a diferitelor persoane juridice erau luate de acest comitet astfel că, nu i se poate imputa că și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu, Tribunalul a constatat că, dimpotrivă, aceasta era obligată conform Atribuțiilor si Sarcinilor de Serviciu rezultate din Normele Metodologice nr. 1/2000 și din fișa postului să asigure aplicarea dispozițiilor legate de activitatea de creditare prin urmărirea modului de desfășurare al acesteia, conform normelor de lucru în acest scop să conducă evidența plafoanelor de credite, să negocieze și să acorde credite în limita competențelor stabilite prin normele de creditare.

Totodată, printre atribuțiile acesteia se regăsește și aceea a răspunderii civile, materiale sau penale, după caz, în situația desfășurării unei activități necorespunzătoare, activitate ce ar atrage răspunderea patrimonială a unității bancare.

Astfel, din probele administrate în cauză a rezultat că, în speță, s-au încheiat mai multe contracte de creditare, referatele cu privire la creditele acordate încheindu-se de inculpatele U. M. C., C. A. M. în favoarea ., ., . SRL, ., . SRL.

1. Prin contractul de credit nr.266/16.10.2001, societatea a

beneficiat de un credit global de exploatare, contract de credit ce a fost modificat prin actele adiționale nr.266A/06.11.2001, nr.266B/31.01.2002,nr.266B1/01.03.2002,nr.266C/18.03.2002,nr.266D/27.03.2002,nr.266E/01.04.2002,nr.266F/16.04.2002, r.266G/01.07.2002 și nr.266H/15.07.2002, când creditul global de exploatare pus la dispoziția . era de 5.560 mil. lei ROL.

Conform Normelor Metodologice nr.1/2000, pct. 189, creditele globale de exploatare funcționează după sistemul revolving și se acordă în limita unui nivel de credit care acoperă ansamblul nevoilor de exploatare ale clienților. Creditele globale de exploatare se acordă pe o perioadă de 180 zile, însă conform pct. 194 banca poate prelungi prin acte adiționale creditele globale de exploatare cu încă 6 luni, astfel încât să nu depășească 12 luni de la acordarea inițială.

La data de 30.08.2002, prin referatul de credit nr._/30.08.2002, întocmit de inculpata C. A.-M. se propune diminuarea creditului global de exploatare de la 5.560 mil. lei ROL la 3.500 mil. lei ROL, concomitent cu diminuarea valorii garanțiilor constituite (2 terenuri intravilane situate în Șoseaua Alexandriei nr.77, . class="Style22"> Termenul de rambursare a acestui credit se împlinea la data de 16.10.2002.

2. Prin contractul de credit nr. 364/04.09.2002, în baza

referatului de credit întocmit la aceiași dată, de inculpata C. A. M., se acordă . credit pentru finanțarea cheltuielilor și stocurilor temporare în sumă de 7.000 mil. lei ROL, pe o perioadă de 30 zile (devenea scadent la 04.10.2002).

Cererea . prin care solicita acest credit este datată 04.09.2002 și înregistrată sub nr._.

Punctul 212 din Normele Metodologice nr. 1/2000, prevede că, în vederea acordării acestui tip de credit ofițerii de credite vor verifica realitatea datelor și situațiilor prezentate de agenții economici prin deplasarea și constatarea la fața locului a existenței faptice a stocurilor.

3.La data de 30.09.2002, la solicitarea .>SRL, prin referatul întocmit de inculpata U. M.

C. M., întocmit la 30.09.2002, se acordă societății un credit pentru facilități de cont în sumă de 2.600 mil. lei ROL, pe o perioadă de 30 de zile (contract de credite nr.424/30.09.2002). Acest tip de credite se acordă pentru acoperirea decalajului intervenit în fluxul de lichidități, ca urmare a neîncasării contravalorii mărfurilor livrate.

Creditul urma să fie rambursat până la data de 29.10.2002.

4. Prin referatul de credit nr._/11.11.2002, întocmit de

inculpata C. A. M., ., solicita un credit în sumă de 3.000 mil. lei ROL, pentru finanțarea cheltuielilor și stocurilor temporare pe o perioadă de 90 zile.

În baza contractului de credit nr.569 din 12.11.2002, se aprobă acest credit cu scadență la 11.02.2003.

La data de 20.11.2002, prin referatul întocmit de inculpata C. A. M. se propune și se aprobă majorarea creditului de stocuri în sumă de 3.000 mil. iei ROL, cu încă 3.000 mil. lei ROL, în cadrul aceleiași scadențe.

De asemenea, prin referatul întocmit la 11.02.2003 și a actului adițional se propune și se aprobă rescadențarea creditului în valoarea totală de 6.000 mii lei ROL de la 11.02.2003 la 1 1.05.2003, iar la scadență creditul a fost trecut la restanță. Acest credit a fost rambursat la 02.06.2003.

5. Prin cererea înregistrată sub nr._/22.11.2002, . a solicitat un credit global de exploatare în sumă de 51.000 mil. lei ROL.

Prin referatul de credit nr._/21.11.2002, întocmit de inculpata C. A. M., se propune acordarea . a unui credit global de exploatare în cuantum de 38.000 mil. lei ROL, pe o perioadă de 90 de zile.

Chiar dacă s-a omis cu știință să se menționeze că la acea dată ., făcea parte din grup debitor unic „F. M.", din care mai făcea parte și ., căreia i se acordase credite în sumă de 16.560 mil. lei ROL, ținând cont de suma solicitată de ., de creditele pe care le mai avea în derulare, precum și de prevederile Normelor Metodoiogice 1/2000 privind competența de aprobarea a creditului, întreaga documentație se înaintează pentru aprobare la BCR - Sucursala Municipiului București. Comitetul Director al BCR - SMB, în data de 02.12.2002, a aprobat ., acordarea unui credit global de exploatare în sumă de 18.000 mil. lei ROL.

În adresa nr._/03.12.2002, către Sucursala ”Dr.O.”, se menționează că se va aproba acordarea creditului în următoarele condiții:

- se va urmări rambursarea creditelor existente din încasările obținute de societate.

- efectuarea de plăți din credit în avans către .>

- plățile efectuate din creditul global de exploatare vor fi monitorizate astfel încât să se evite dubla creditare în cazul acordării și altor categorii de credite.

- sucursala „Dr.O.” va urmări situația economico-financiară a societății și modul de derulare a contractelor de aprovizionare și desfacere, în vederea constituirii sumelor care să genereze un cash-flow acoperitor pentru întreaga activitate, achitarea sumelor datorate furnizorilor și rambursarea în termen a creditelor și a dobânzilor aferente.

Prin contractul de credit nr.632/03.12.2002, Sucursala „Dr.O.”, acordă ., un credit global de exploatare în sumă de 18.000 mil. lei ROL, pe o perioadă de 90 zile (scadent la 04.03.2003).

La data de 20.02.2003, prin referatul întocmit de inculpata U. M. C. M., se propune și se aprobă suplimentarea creditului global de exploatare în sumă de 18.000 mil. lei ROL cu suma de 5.500 mil. lei ROL în cadrul aceleiași scadențe, (total credit global de exploatare 23.500 mii. lei ROL). Se încheie Actul Adiționai nr.632/A/20.02.2003.

Prin referatul de credit din 03.03.2003, întocmit de inculpata C. A. M., se propune și se aprobă menținerea creditului global de exploatare în sumă de 23.500 mil. lei ROL, până la data de 01.09.2003, încheindu-se în acest sens Actul Adițional nr.632/B/04.03.2003.

Prin actele adiționate din 10.04.2003 și 13.06.2003 și a referatelor întocmite de inculpata C. A. M., se propune și se aprobă înlocuirea unor garanții constituite pentru garantarea creditului global de exploatare, iar la data de 27.08.2003, deși se ia act ca la data de 08.08.2003 - . a intrat în incident major de plată prin lipsă de disponibilități bănești în onorarea la plată a filei CEC nr._, în valoarea de 2.000 mil. lei ROL, se menține și se prelungește termenul de rambursare a creditului global de exploatare până în luna decembrie 2003.

6. La data de 06.03.2003, . solicită un credit în cuantum de 4.000 mil. lei ROL, pentru echipament în completarea surselor proprii în vederea achiziționării unei instalații pentru iluminat de incintă antiex și 2 bucăți compresoare GPL, prezentând în acest sens o factură proformă nr. 1/06.03.2003, emisă de . SRL - administrată de inculpata M. I.. Referatul de credit este întocmit de inculpata C. A.-M. - însă este semnat de inculpata U.-M. C.-M., întrucât inculpata CHRISTlAN A.-M. a semnat contractul de credit nr.7/06.03.2003, în calitate de președinte al Comitetului director înlocuind-o pe inculpata K. I. care la acea dată nu se afla în unitate. Se acordă . suma de 4.000 mil. lei ROL.

Normele Metodologice nr. 1/2000 prevăd ca în cazul acordării acestui tip de credit 15% din valoarea echipamentului să constituie aportul clientului iar controlul bancar va începe în faza de analiză a documentelor de creditare verificându-se la sediul solicitantului de credit toate aspectele ce se consideră necesare.

Din creditele ce i-au fost acordate de Sucursala „Dr.O.”, . nu a rambursat suma totală de 25.500 mil. lei ROL, ba mai mult, la 18.02.2004 societatea a fost cesionată numitului N. V., care a schimbat sediul social al acesteia și a părăsit teritoriul tării.

Credite acordate S.C. F. TRADING SRL

În anul 1992, . a fost înmatriculată la Registrul Comerțului cu denumirea ., având ca acționari pe inculpatul F. M. și numitul D. BACHAR.

În anul 1998, prin cesionarea acțiunilor deținute de numitul D. BACHAR în cadrul societății, acționariatul a fost împărțit în mod egal între inculpatul F. M. și fosta sa soție, D. FLORENȚA.

La data de 30.08.2002 . și-a deschis cont la BCR Sucursala „Dr.O.”. Acționarii societății erau inculpatul F. M. A. și D. FLORENȚA care dețineau câte 50% din părțile sociale iar administrator al societății era inculpatul F. M. A..

Capitalul social al societății era de 10 milioane lei ROL și aceasta avea același obiect de activitate ca . și avea același punct de lucru (. nr. 77).

Întrucât în luna septembrie 2002, . avea în derulare 3 credite ce erau scadente în luna octombrie 2002 inculpatul F. M. A. în urma discuțiilor purtate cu inculpatele K. I., U.-M. C.-M. și C. A. M. a hotărât să-și cesioneze partite sociale pe care le deținea la . către inculpata M. I. care devine și administrator at ..

1. La data de 10.10.2002 se încheie contractul de cesiune nr.237/10.10.2002 între F. M. A. și M. I..

Pe data de 11.10.2002 . solicită și obține un credit de scont în sumă de 2.560 mil. lei ROL cu termen de rambursare 08.01.2003.

În acest scop Sucursala „Dr.O.” a scontat un bilet la ordin în sumă de 3.200 mil. lei emis de ..

De precizat că după ce . și-a deschis contul la Sucursala BCR „Dr.O.”, aceasta a solicitat Sucursalei Municipiului București, declararea debitorului unic „F. M." cu următoarea componență: . și ..

Sucursala Municipiului București a transmis informația de constituire a grupului la Centrala băncii, aceasta atribuindu-i codul numeric noului grup constituit respectiv „2094".

Conform art. 76 lit. j din NM nr. 1/2000 este definit termenul de un singur debitor ca reprezentând orice persoană sau grup de persoane fizice sau juridice față de care banca are o expunere și care sunt legate economic între ele în sensul că:

- una dintre persoane exercită asupra celeilalte direct sau indirect controlul.

- nivelul cumulat al împrumutului reprezintă un singur risc de credit pentru societatea bancară întrucât persoanele sunt legate într-o asemenea măsură încât dacă una dintre le va întâmpina dificultăți de rambursare alta sau celelalte vor întâmpina dificultăți similare.

- sunt afiliate.

- au aceiași conducere.

- prezintă garanții încrucișate.

- au interdependență comercială directă.

- sunt membrii aceleiași familii.

2. La data de 29.10.2002 inculpata M. I. în calitate de administrator la . solicită un credit global de exploatare de 14.000 mil. lei ROL.

La documentația de credit s-au atașat factura fiscală ._ din 30.10.2002 din care rezultă că . administrată de numitul A. V. a livrat . cantitatea de 350 tone benzină fără plumb și 280 tone motorină, în valoare de 14._ lei ROL.

De precizat că . avea cont deschis la BCR Sucursala „Dr.O.” și credite în derulare și nu avea în obiectul său de activitate comercializarea benzinei și motorinei.

Referatul de credit este întocmit de inculpata U. M. C. M. și în ședința Comitetului Director din 31.10.2002 se aprobă și se acordă . suma de 14.000 mil. lei ROL.

Pentru garantarea rambursării acestui credit s-a acceptat în garanție, fără evaluare, un număr de 24.070 recipienți G.P.L. proprietatea ..

Întrucât inculpata K. I. se afla în concediu medical, contractul de credit este semnat în calitate de președinte ai Comitetului Director de către numita CARPOV LEILA M. iar ca membrii au semnat inculpata C. A. M. și martora P. M..

3. La data de 21.01.2003 . solicită majorarea creditului global de exploatare cu suma de 5.500 mil. lei ROL.

Prin referatul de credit întocmit de inculpata U.-M. C.-MARlA se propune, se aprobă și se acordă . majorarea creditului global de exploatare cu suma de mai sus, (total credit global de exploatare acordat 19.500 milioane lei ROL). Data scadenței rambursării creditului de 19.500 mil. lei ROL a fost stabilită peste 7 zile respectiv 28.01.2003.

Prin actul adițional nr. 541 C/28.01.2003 perioada de utilizare a creditului a fost prelungit până la 25.07.2003 când a fost trecută la restanță.

La data de 18.02.2004, fără să ramburseze creditele . este cesionată martorului V. N. din Târgu J., ca urmare a unei înțelegeri existente între inculpatul F. M. A., inculpata M. I. și o persoană al cărei nume este N. V., prin această tranzacție urmărindu-se exonerarea de plata sumelor datorate băncii, obținute ca urmare a contractelor de credit. Persoanele amintite nu i-au precizat martorului V. N. faptul că societatea figurează cu debite către B. C. Română S.A. - Sucursala O., acesta fiind indus în eroare cu prilejul încheierii contractului de cesiune a societății, martorul realizând consecința semnării contractului în momentul prezentării la domiciliul său din ., a unor funcționari din cadrul Băncii Comerciale Române S.A. - Sucursala „Dr.O.” care i-au precizat că societatea datorează suma de aproximativ 30 miliarde ROL.

Credite acordate . SRL

La inițiativa inculpatului F. M. A., în luna ianuarie 2003 inculpata M. I. împreună cu soțul său M. V. constituie . SRL cu un capital social de 2.000.000 lei.

Societatea avea același obiect de activitate ca și . și . și avea punctul de lucru tot în . nr. 77.

Funcția de administrator era deținută de martorul M. V. care avea un rol pur formal (era angajat ca electrician la o altă societate) de administrarea acesteia ocupându-se, practic, inculpatul F. M. A. și inculpata M. I..

Societatea și-a deschis cont la B.C.R. - Sucursala „Dr.O.” la data de 07.03.2003 (cu o zi înainte . obținuse creditul pentru echipament în valoare de 4.000 mil. lei ROL).

Începând cu luna martie 2003, la solicitarea B.C.R. - Sucursala Dr.O., se constituie și se transmite ia Centrala băncii, grupul debitor unic din care făceau parte societățile comerciale ., . și . SRL. Se constituie astfel grupul debitor unic „F. & M." codificat cu nr.2551.

În luna iunie 2003 . SRL solicită un credit pentru finanțarea cheltuielilor și stocurilor temporare în sumă de 5800 mil. lei ROL pe termen de 90 zile, respectiv pentru achiziționarea de bitum de la . și de benzină și motorină de la ..

Referatul de credit este întocmit de inculpata U. M. C. M. și în ședința Comitetului Director din 09.06.2003 se aprobă și se acordă . SRL creditul în sumă de 5.800 mil. lei ROL. Și această sumă de bani a fost virată în contul ..

În luna august 2003 . SRL care mai avea de restituit din credit suma de 5.200 mil. lei ROL este preluată, prin cesiune, de către martora A. M., (sora numitului N. V.) care devine astfel administrator unic.

După ce . SRL își achită acest credit, prin împrumuturi de la alte persoane și creditare comercială din partea ., la data de 21.11.2003, societatea solicită un credit pentru finanțarea cheltuielilor și stocurilor temporare în sumă de 4.500 mil. lei ROL, pe o perioadă de 180 zile. Totodată, societatea își modifică și obiectul de activitate în care include și comercializarea produselor din carne.

Referatul de credit este întocmit de inculpata U. M. C. M. și prin contractul de credit nr. 28/24.11.2003 se aprobă și se acordă . SRL suma de 4.500 mil. lei Rol, cu termen de rambursare la 20.05.2004.

La intervenția BCR Sucursala Municipiului București care a sesizat că Sucursala „Dr.O.” și-a depășit competența de aprobare, s-a pus la dispoziția societății suma de 3.280 mil. lei care a fost rambursată la scadență.

Acțiunea inculpatului F. M. A. de a obține sume de bani, cu titlu de credit, de la BCR „Dr.O.”, a fost posibilă datorită înțelegerii existente între acesta și cumnata sa, inculpata M. I., prin care aceștia au convenit să inculpata M. I. împreună cu soțul său, martorul M. V., să constituie societatea menționată, martorul deținând în mod fictiv calitatea de administrator.

Astfel, cei doi inculpați i-au solicitat martorului să semneze toate documentele necesare pentru obținerea creditelor de către societate, acesta necunoscând niciun aspect legat de obiectul de activitate al societății sau de modul în care aceasta urma să-și finanțeze activitățile, martorul având o altă ocupație din care realiza venituri, fiind electrician la R.C.S. (Televiziune prin cablu).

D. Credite acordate .

. (ulterior și-a schimbat denumirea în .) s-a constituit în anul 2002, îl are ca administrator și asociat unic pe inculpatul L. I. și și-a deschis cont la B.C.R. - Sucursala „Dr.O.” în anul 2002. Societatea are ca principal obiect de activitate, construcții de hale, vile, benzinării etc.

1. La data de/20.06.2003 . a solicitat un credit pentru echipament în sumă de 21.268 mil. lei în scopul cumpărării unui imobil situat în București, ., sectorul 2, București, aparținând lui T. M. în vederea amenajării ca sediu de firmă.

În urma referatului de credit nr.8016/20.06.2003 întocmit de inculpata CHRISTLAN A. M. prin contractul de credit nr. 17/20.06.2003 s-a aprobat și acordat . suma de 21.268 mil. lei ROL, care a fost pusă la dispoziția inculpatului L. I. la data de 25.06.2003 (10.000 mil. ROL) și 1.07.2003 (suma de 11.268 mil. lei ROL).

La data acordării acestui credit . avea la dispoziție creditul global de exploatare care ajunsese la suma de 13.200 mil. lei. ROL.

Prin actul adițional nr. 17A/24.09.2003 se stabilește graficul rambursării creditului în 20 rate egale trimestriale în valoare de 1._ Rol, în condițiile în care aceeași societate trebuia să ramburseze la 15.09.2003, creditul global de exploatare în sumă de 15.500 mil. lei ROL.

2. La data de 11.12.2002 B.C.R. Sucursala „Dr.O.” a acordat . un credit pentru finanțarea cheltuielilor și stocurilor temporare în sumă de 700 milioane lei ROL. Referatul de credit a fost întocmit de inculpata U. M. C. M..

3. B. Comerciala R. - Sucursala „„Dr.O.”" București a încheiat cu . contractul de credit nr.666/13.12.2002, prin care a acordat societății un credit global de exploatare pentru acoperirea nevoilor curente, in suma de 1._ lei ROL, pe termen de 90 de zile.

Prin actul adițional nr. 666A/30.01.2003, se suplimentează creditul cu suma de_ iei, pana la suma de 1._ lei ROL cu scadenta la data de 17.03.2003.

Prin actul adițional nr.666B/24.02.2003, se suplimentează creditul cu suma de_ lei, pana la suma de 1._ lei ROL cu scadenta la data de 17.03.2003.

Prin actul adițional nr.666C/26.02.2003, se suplimentează creditul cu suma de 50.000.000 iei, pana la suma de 1._ lei ROL cu scadenta la data de 17.03.2003.

Prin actul adițional nr.666D/13.03.2003, se suplimentează creditul cu suma de 50.000.000 lei, pana la valoarea de 1._ lei ROL cu scadenta la data de 17.03.2003.

Prin actul adițional nr.666E/17.03.2003, se rescadențează creditul pentru data de 16.06.2003.

Prin actul adițional nr.666F/18.03.2003, se suplimentează creditul cu suma de 3._ lei, pana la suma de 5._ lei ROL cu scadenta la data de 16.06.2003.

Prin actul adițional nr.666G/28.03.2003, se mențin condițiile privind suma si scadenta creditului.

Prin actul adițional nr.666H/09.04.2003, se suplimentează creditul cu suma de 3._ lei, pana la valoarea de 8._ lei

Prin actul adițional nr.666I/17.04.2003, se suplimentează creditul cu suma de 1._ lei ROL, de la 8._ iei ROL pana la valoarea de 9._ lei ROL, cu scadenta la data de 16.06.2003.

Prin actul adițional nr.666J/21.04.2003, se suplimentează creditul cu suma de 1._ iei ROL, de ia 9._ iei ROL pana la valoarea de 11._ iei ROL, cu scadenta ia data de 16.06.2003.

Prin actul adițional nr.666K_, se suplimentează creditul cu suma de 2._ iei ROL, de la 11._ lei ROL pana la valoarea de 13._ lei ROL, cu scadenta la data de 16.06.2003.

Prin actul adițional nr.666L/16.05.2003, se mențin condițiile privind suma si scadenta creditului.

Prin actul adițional nr.666M/03.06.2003, s-a modificat preambulul contractului de credit nr.666/13.12.2002.

Prin actul adițional nr.666N/16.06.2003, se rescadentează creditul la data de 15.09.2003.

Prin actul adițional nr.666O/31.07.2003, se suplimentează creditul până la suma de 13._ lei ROL cu scadenta la data de 15.09.2003.

Prin actul adițional nr.666P/01.08.2003, se suplimentează creditul, cu suma de 1._ lei ROL pana la suma de 15._ lei ROL cu scadenta la data de 15.09.2003.

Prin actul adițional nr.666R/12.12.2003, banca transformă creditul global de exploatare in linie de credit si eșalonează la rambursare linia de credit in valoare de 15._ lei ROL până la data de 10.01.2004.Toate referatele de credit au fost întocmite de inculpata U. M. C. M.. Inculpatul L. I. nu a rambursat nici o sumă de bani din creditul de investiții (21.268 mii. iei ROL) și creditul global de exploatare (15.500 mil. lei ROL).

În perioada ianuarie - martie 2003 .>G. SRL a solicitat, i s-au aprobat și acordat următoarele credite:

4.Prin contractul de credit nr.2/29.01.2003 - B.C.R. -Sucursaia „Dr.O.” a acordat un credit pentru facilități de cont în vederea acoperirii nevoilor activității curente în sumă de 300 mil. lei ROL.

5.La 07.02.2003, prin contractul de credit nr. 3, s-a acordat societății un credit over-draft în sumă de 100 mil. lei ROL pe termen de 7 zile.

6.La 14.02.2003, prin contractul de credit nr. 4, s-a acordat societății, același tip de credit în sumă de 600 mil. lei ROL pe termen de 7 zile.

7.Prin contractul de credit nr. 10/20.03.2003 - B.C.R. -Sucursala „Dr.O.” a acordat societății un credit pentru facilități de cont în vederea acoperirii nevoilor curente ale împrumutatului, în sumă de 220 mil. lei ROL pe termen de 30 zile.

E. Credit acordat . IMPEX SRL

. IMPEX SRL s-a constituit în anul 2003, era înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J 15/303/22.07.2003 și avea ca obiect principal de activitate comercializarea de produse pe bază de carne (inclusiv din carne de pasăre). Administrarea societății era asigurată de martorul C. F. care deținea 80% din acțiuni.

Societatea a solicitat un credit în baza Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă care prevede la art. 86 „acordarea de credite cu dobândă avantajoasă". Creditul urma fie garantat cu gaj asupra bunurilor viitoare (utilaje ce urmau a fi achiziționate din credit) precum și de o scrisoare de garantare emisă de Fondul Național de Garantare a Creditelor până la concurența sumei de 2._ lei ROL.

Întreaga documentație este depusă la B.C.R. Sucursala Municipiului București și este înaintată la - Sucursala „Dr.O.” pentru încheierea contractului de credit cu mențiunea expresă ca administratorul societății să constituie o convenție de depozit colateral pentru suma de 20.000 Euro care să garanteze rambursarea dobânzilor pe perioada de grație de 6 luni acordată societății.

În baza referatului de credit întocmit la 16.12.2002 de inculpata C. A. M. se încheie contractul de credit nr. 669/16.12.2002, prin care se aproba și se acorda . IMPEX SRL un credit de 4.500 mii. lei ROL.

Creditul nu a fost pus imediat la dispoziția clientului, ba mai mult, la sfârșitul anului 2002 A.J.O.F.M. își retrage disponibilul bănesc de la B.C.R.

În aceste condiții, în baza Circularei nr. 150/23.12.2002 a B.C.R., . IMPEX SRL, acceptă să primească creditul din fondurile B.C.R. (cu dobânda de 27% și nu 7%) în ideea că în anul 2003 când A.J.O.F.M va primi noi fonduri bănești de la stat să fie schimbat acest contract cu un alt contract de credite întemeiat pe dispozițiile Legii nr. 76/2002.

Ca urmare, prin actul adițional nr. 669B din 07.01.2003 se pune la dispoziția clientului de mai sus plafonul din sume B.C.R. până la obținerea de noi fonduri de către A.J.O.F.M.

La 21.01.2003 martorul C. F. folosește din credit suma de 3.542 mil. lei ROL cu care achiziționează Ice Generator Type WL-_ și o celulă de fierbere și afumare Ailround Sistem tip ASL 3621.

La data de 27.01.2003, F.N.G.C., motivând că Sucursala „Dr.O.” nu a reținut și nu a virat, în contul său, comisioanele de administrare a fondurilor bănești proprii conform „Convenție de colaborare în vederea facilitării creditării IMM" anulează scrisoarea de garantare pentru suma de mai sus în legătură cu creditul solicitat și obținut de . SRL.

În această situație, ținând cont și de recomandările B.C.R. - Sucursala Municipiului București inculpata C. A. M. îi cere lui C. F. să constituie o convenție de depozit colateral pentru suma de 20.000 Euro în vederea achitării dobânzilor în perioada de grație de 6 luni.

C. F. este de acord, depune la data de 27.01.2003 suma de 20.000 Euro, semnează convenția de depozit colateral precum și contractul de garanție mobiliară fără deposedare asupra unui depozit colateral pe care martora MÂNZICU A. îl transmite la Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare care este înregistrat sub nr. 2003 -_ D.A.R.

Deși a semnat Contractul de Garanție reală fără deposedare asupra depozitului colateral în sumă de 20.000 Euro, inculpata K. I. a refuzat sub pretextul „că tracasează omul", să mai semneze și convenția de depozit colateral constituită pentru suma de mai sus și, ca urmare, suma de 20.000 Euro a fost trecută în contul curent al lui C. F. care i-a retras și folosit în scopuri personale.

D. urmare, Sucursala B.C.R. „Dr.O.” nu și-a încasat dobânzile aferente creditului care nu a fost garantat decât parțial.

Încălcări ale legii bancare și a normelor de creditare prin exercitarea abuzivă a atribuțiunilor de serviciu, neurmărirea destinației contractate a creditelor aprobate și acordate ., ., . SRL, . și . SRL.

Cu privire la creditele acordate .

Istoric credite

După cum s-a precizat, . a fost înființată în luna iunie 1999, având ca unic asociat pe inculpatul F. M. care asigura și administrarea societății. Societatea a deschis cont la BCR „Dr.O.” în anul 2000. Capitalul social al societății era la data de 03.04.2002 de 2 miliarde ROL, potrivit cererii de mențiuni înregistrată la Registrului Comerțului sub nr._ din data menționată. În temeiul certificatului constatator nr._/16.06.2003, capitalul social era de 20 miliarde ROL, societatea având ca unic asociat pe inculpatul F. M. care asigura și administrarea societății.

Din luna septembrie 2002, . și . făceau parte din debitorul unic „F. M.", cod 2094.

În luna octombrie 2002, debitorul unic „F. M." este anulat iar începând cu luna martie 2003, este declarat debitorul unic - F. și M.", cod_ din care fac parte ., . și . SRL.

Deși, conform normelor existente la acea dată, contul debitorului unic „F. M.” asigura băncii o modalitate de efectuare a operațiunilor de plată a creditelor, fără a exista un motiv real acest cont a fost anulat în condițiile în care inculpatul F. M. A. era asociat la . (cu 50% din părțile sociale) iar la . cu 100% din părțile sociale.

În acest mod au fost încălcate prevederile art. 3 lit. u din Legea nr. 58/1998 și pct.76 lit. j din Normele Metodologice nr. 1/2000.

În art. 3 lit. u din Legea bancară nr. 58/1998 se definește termenul de „un singur debitor" - orice persoană sau grup de persoane fizice și/sau juridice față de care banca are o expunere și care sunt legate economic între ele în sensul că:

- una dintre persoane exercită asupra celorlalte direct sau indirect putere de control;

- nivelul cumulat al împrumuturilor acordate reprezintă un singur risc de credit pentru bancă întrucât persoanele sunt legate într-o asemenea măsură încât dacă una din ele va întâmpina dificultăți de rambursare alta sau celelalte vor întâmpina dificultăți similare.

În cazul acestor persoane se vor lua in considerare și următoarele situații:

- au aceeași conducere;

- garanții încrucișate;

- interdependență comercială directă care nu poate fi substituită într-un termen scurt.

Această definiție a fost preluată în întregime în pct. 76 lit. j din Normele Metodologice nr. 1/2000 emise de B. C. Română.

Referitor la evoluția cronologică a debitorului unic din care a făcut parte ., din adresa nr._/2003 a B.C.R. rezultă următoarele:

În luna septembrie 2002 Sucursala „Dr.O.” a solicitat, telefonic, declararea grupului de debitor unic „F. M.” cu următoarea componență: . și ..

B.C.R. - Sucursala Municipiului București a transmis informația de constituire a grupului în Centrala băncii, aceasta atribuindu-i codul numeric „2094”.

La finele lunii septembrie 2002, cu ocazia prelucrării și analizării informațiilor de Risc, B.C.R. - S.M.B. a constatat că deși - Sucursala Dr O. a declarat debitorul unic „F. M." - cod 2094, totuși componentele grupului nu au fost codificate în fișierul clienți transmis informatic, operațiune care a fost efectuată de BCR - S.M.B. și care a informat totodată cu privire la acest aspect - Sucursala „Dr.O.”.

În cursul lunii octombrie 2002, tot cu ocazia prelucrării și analiza informațiilor de risc aferente lunii septembrie - BCR - S.M.B. a constatat că Sucursala „Dr.O.” nu a codificat în continuare clienții cuprinși în grupul declarat în luna septembrie.

Mai mult, Sucursala „Dr.O.” a solicitat invalidarea grupului F. M., cod - 2094, motivând că la 10.10.2002, inculpatul F. M. A. și-a cesionat părțile sociale deținute la .. De precizat că actul de cesiune, pentru a-și produce efectele și a deveni opozabil băncii trebuia înregistrat la Oficiul Registrului Comerțului, înregistrare care s-a făcut abia la 17.12.2002.

Pe cale de consecință, la data acordării creditului de 3.000 mil. lei ROL, pentru finanțarea cheltuielilor și stocurilor temporare (contract de credit nr. 569/12.11.2002, cu ocazia suplimentării acestuia cu încă 3.000 mil. lei ROL (act adițional nr. 569/A/20.11.2002) la aprobarea creditului global de exploatare de 18.000 mil. lei ROL, banca nu le mai consideră debitor unic pe cele două societăți deși garanțiile încrucișate și interdependența comercială directă, care nu poate fi substituită într-un termen scurt, erau condiții suficiente pentru ca . și . să dețină în continuare statutul de debitor unic.

Faptul că între cele două societăți exista interdependență comercială directă (aveau același obiect de activitate, același punct de lucru), a generat ca, creditul de 14.000 mil. lei acordat la 31.10.2002 . să fie garantat în totalitate cu bunuri proprietatea ., fapt cunoscut de inculpata K. I. și de inculpatele U.-M. C.-M. și C. A.-M. care au întocmit referatele pentru acordarea creditelor de mai sus.

Deși inculpatele mai sus menționate mai sus au negat acest aspect s-a constatat că ofițerii de credite (iar inculpata K. ca și responsabil de unitate) verificau realitatea datelor cuprinse în cererile de credite și nu de multe ori acestea erau informate și de către alți colegi de serviciu de operațiunile pe care societățile le efectuau.

S-a apreciat ca fiind greu de crezut că inculpatele nu cunoșteau datele de identificare ale firmelor menționate mai sus, mai ales când acestea aveau același obiect de activitate și același punct de lucru și cu ușurință acestea rezultau la simpla analiză a cererilor de credite.

S-a reținut că și inculpatele au recunoscut voalat că știau faptul că societățile mai sus menționate aveau o legătură strânsă, inculpatul F. M. recunoscând în primele declarații chiar că a fost îndrumat de inculpate cum să procedeze pentru a mai putea beneficia de credite tot de la sucursala BCR, afirmații pe care ulterior fără niciun motiv întemeiat nu și le-a mai menținut.

Expunerea băncii față de debitorul unic F. M. ar fi fost cu 14.000 mil. lei ROL mai mare dacă Sucursala „Dr.O.” nu ar fi procedat în mod arbitrar la anularea acestuia. De altfel, inculpatul F. M. A. a afirmat că a discutat cu inculpatele K. I., U.-M. C.-M. și C. A.-M., modalitatea de a obține credit pe . în vederea achitării creditelor de 12.960 mil. lei ROL, acordate în luna septembrie 2002, ..

Cu privire la creditele acordate .

Istoric credite

La data de 30.08.2002, societatea deschide un cont la BCR Sucursala „Dr.O.”, specimenul de semnătură de la tras aparținând inculpatului F. M. și cu drept de semnătură pentru inculpata M. I., contabil șef.

Prin contractul de cesiune nr. 237/10.10.2002, inculpatul F. M. cesionează în favoarea inculpatei M. I. 1.000 părți sociale în valoare totală de 1 miliard ROL.

În baza contractului de credit nr. 541/31.10.2002, . a beneficiat de un credit global de exploatare în sumă de 14.000 mil. lei ROL ce a fost aprobat în ședința Comitetului Director din 31.10.2002, iar analiza acordării acestui credit a fost întocmită în baza balanței de verificare a societății din data de 30.09.2002 și a referatului de credit întocmit de inculpata U. M. C. M.

2. Persoanele responsabile de încălcarea legii bancare și a normelor de creditare prin exercitarea abuzivă a atribuțiuniior de serviciu și neurmărirea destinației creditelor contractate.

Inculpata U. M. C. M. a întocmit referatul de credit (în baza căruia a fost întocmit contractul de credit nr.541/31.10.2002) cu date sumare, incomplete și eronate fiind încălcate prevederile de la pct. 78, 149, 168, 184, 489, 542, 543, 725, 727 și anexa nr41 din Normele Metodologice nr. 1/2000, precum și Normele Tehnice nr 2/1999 ale Băncii Comerciale Române, privind evaluarea garanțiilor și condițiile de selectare în garanție.

În referatul de credit nu s-a menționat că . face parte din debitorul unic F. M. cu număr de cod 2094. De asemenea, s-a precizat că . are un capital social în sumă de 2.000 mil. lei ROL deși, în realitate așa cum rezultă și din balanța de verificare din 30.09.2002 capitalul social al societății era în sumă de 10.000.000 lei ROL. De fapt, conform actelor existente la Oficiul Registrului Comerțului rezultă că, . începând cu luna noiembrie 2002 a depus diverse sume de bani pentru mărirea capitalului social, iar abia prin încheierea din 17.12.2002 s-au făcut mențiuni la Oficiul Registrului Comerțului privind capitalul social subscris și vărsat (2.000 mil. lei ROL). În referatul de credit se menționează în mod eronat că volumul creditelor acordate . nu depășesc de 12 ori capitalurile proprii ale societății (în realitate, volumul creditelor acordate ., de 16.560 milioane ROL depășea de 12 ori capitalurile proprii ale societății de 40 milioane ROL).

Chiar inculpata U. M. C. M. a arătat că susținerile din actul de sesizare cu privire la majorarea capitalului social abia la data de 17.12.2002 sunt reale, fiind astfel reale în aceste condiții și considerentele cu privire depășirea capitalurilor proprii.

Ofițerul de credite, inculpata U. M. C. M., a menționat, în mod eronat, în referatul de credit (actul de analiză a fost întocmit la data de 30.09.2002) faptul că acționarii societății erau D. FLORENȚA (50%) și inculpata M. I. (50%) deși, în realitate, la acea dată, acționarii societății erau inculpatul F. M. (50%) și D. FLORENȚA (50%). De abia la data de 10.10.2002, inculpatul F. M. cesionează acțiunile pe care le deținea în cadrul . către inculpata M. I., în contradicție cu cele susținute de către inculpata U. M. C. M..

În referatul de credit nu au fost prezentate detalii referitoare la cauzele care au determinat creșterea spectaculoasă a cifrei de afaceri a societății (la data de 31.08.2002. societatea avea o cifră de afaceri în sumă de 3.018 milioane ROL iar la data de 30.09.2002 prezenta o cifră de afaceri de 55.301 milioane ROL).

Inculpata U. M. C. M. a susținut că nu era necesar să menționeze acest lucru, precizând doar obiectul de activitate și contractele în derulare ale societății, susțineri ce nu au putut fi primite de instanță în condițiile în care cauzele creșterii cifrei de afaceri erau de fapt plăți între aceleași firme administrate de inculpații în cauză, iar operațiunile comerciale erau de foarte multe ori doar pe hârtie, fiind sub forma avans marfă – restituire avans marfă cum se va arăta și mai jos.

Dacă inculpata U. M. C. M. ar fi menționat aceste lucruri cu ușurință s-ar fi văzut operațiunile comerciale care au condus la această creștere a cifrei de afaceri.

În actul justificativ privind acordarea creditului au fost acceptate, în garanție, bunuri a căror posibilitate de valorificare era redusă, neevaluate și, în consecință, banca nu putea să le transforme în lichidități pentru a se despăgubi în caz de insolvabilitate a debitorului.

Creditul a fost garantat cu gaj fără deposedare pentru 24.070 recipienți G.P.L., proprietatea ., bunuri care nu trebuiau să fie admise în garanție întrucât, în cazul executării silite, posibilitatea valorificării acestora era foarte redusă pentru că bunurile (recipienții G.P.L.) nu puteau fi identificate, nu se cunoștea gradul de uzură al acestora, bunurile se aflau pe raza a 281 localități și verificarea pe teren a acestora era anevoioasă.

S-a subliniat faptul că nu a fost efectuată verificarea existenței fizice a recipienților G.P.L. în localitățile în care aceste bunuri se aflau (cei 24.070 recipienți G.P.L. au fost consemnați ca fiind proprietatea . în condițiile în care exista o factură emisă de . SRL, care a aparținut tot inculpatului F. M. A. și pe care acesta o cesionase numitei B. M., precum și faptul că în motivarea propunerilor de acordare a creditelor către ., atât inculpata U. M. C. M. cât și inculpata C. G. A. M. au menționat faptul că . a încheiat cu ., contractul de asociere în participațiune din care rezultă că ultima societate menționată este proprietara a 12.000 recipienți G.P.L.

De altfel, după data cesionării ., în vederea executării garanțiilor Sucursala „Dr.O.” nu a mai identificat nici un recipient GPL.

Susținerile inculpatei U. M. C. M. că bunurile aduse în garanție îndeplineau condițiile prev. de pct. 489 din NM nr. 1/2000, că s-au făcut verificări prin sondaj și că ele erau proprietatea firmei nu au putut fi primite de instanță fiind infirmate de actele existente la dosar dar și de declarațiile martorilor audiați în cauză (ex. Mînzicu A.) care au relatat că au adus la cunoștință inculpatelor că nu ar trebui acceptate spre garanție astfel de bunuri, inculpata K. I. spunându-i chiar că a verificat personal în teren existența acelor butelii de gaz, lucru imposobil de realizat în condițiile în care ele erau pe raza a 281 de localități.

Ofițerul de credite, inculpata U. M. C. M., nu a menționat principalii furnizori și clienți ai societății, dacă există contracte încheiate cu aceștia și nu au fost prezentate detalii cu privire la creșterea foarte mare a datoriilor respectiv a creanțelor față de aceștia. Astfel, soldul contului „Furnizori", la data de 31.08.2002, a fost în sumă de 3.459 milioane ROL iar la data de 30.09.2002 a fost în sumă de 59.959 milioane ROL. Soldul contului „Clienți", la data de 31.08.2002, a fost în sumă de 3.590 milioane ROL iar la data de 30.09.2002, în sumă de 59.770 milioane ROL. În contractul de credit, inculpata nu a specificat că până în luna septembrie 2002, societatea a avut o activitate redusă, astfel:

-societatea nu a desfășurat activitate în anul 2001 (conform bilanțului contabil încheiat la data de 31.12.2001);

-până în luna iunie 2002, veniturile societății au fost în sumă de 669 milioane ROL iar cheltuielile în sumă de 729 milioane ROL;

-în luna iulie și august 2002, societatea nu a înregistrat venituri (conform batantelor de verificare încheiate);

-până la data analizei ofițerului de credite, 30.09.2002, societatea a avut încasări prin conturile deschise la bănci, în sumă de 674 milioane ROL;

-capacitatea de rambursare în sumă de 16.774 milioane ROL a fost calculată în mod eronat.

Capacitatea de rambursare corect calculată, în funcții de încasările realizate de către client în ultimele 90 de zile era de 6.576 milioane ROL și ca urmare, creditul acordat depășea capacitatea de rambursare a clientului, situație în contradicție cu prevederile punctului 168 din Normele Metodologice nr.1/2000.

Punctul 168 din NM nr. 1/2000 privind activitatea de creditare prevede că: „în cadrul analizei economico-financiare a activității clienților și a bonității acestora, ofițerii de credite vor urmări existența capacității de rambursare a împrumutaților pe întreaga perioada de creditare și încadrarea volumului total al creditelor și dobânzilor aferente în posibilitățile de rambursare a acestora. În procesul de analiză a capacității de rambursare a agenților economici împrumutați, ofițerii de credite vor utiliza, pe lângă portofoliul de contract și comenzi de care dispune clientul și cash.flow-ul previzionat, urmărind formula de calcul, care extrapolează în perioada viitoare media încasărilor zilnice realizate în ultimul trimestru și determina cu ajutorul acesteia volumului de credite pentru care împrumutatul va avea capacitatea financiară necesară în vederea rambursării”. Este dată o formulă unde: Cr = capacitatea de rambursare a împrumutatului;

I = încasările zilnice realizate de împrumutat in ultimul trimestru;

P = perioada de valabilitate a creditului exprimata in număr de zile;

Ra = rata de actualizare, care reprezintă un factor sintetic, la a cărei dimensionare concura rata inflației, rata dobânzii bancare, tara de schimb a leului, rata creșterii economice, etc.;

Fe = factor de extrapolare, care extrapolează în perioada viitoare media încasărilor realizate în perioada expirata.

Tendința crescătoare (factor de extrapolare supraunitar) sau descrescătoare (factor de extrapolare subunitar) a încasărilor în perioada pentru care se face analiza trebuia susținută cu argumente concrete: prevederile din bugetul de venituri și cheltuieli, contractele economice încheiate, comenzi ferme confirmate, modificarea capacității de producție și/sau vânzare, a productivității, rentabilității, etc.

B. nu acordă clienților săi credite care depășesc capacitatea de rambursare a acestora determinata ca mai sus".

Având în vedere că cererea de credit a fost înregistrată la bancă în data de 29.10.2002, în formula de calcul a capacității de rambursare trebuiau luate in considerare încasările zilnice din lunile august, septembrie și octombrie 2002.

. a deschis cont la B. Comerciala R. - Sucursala „Dr.O.” din data de 30.08.2002, deci în calcul intrau doar încasările zilnice din luna septembrie în suma de 671 milioane lei ROL și din luna octombrie în suma de 6.556 mil. lei ROL

Pe cale de consecință, capacitatea de rambursare se calculează astfel:

Cr = (_ + 6._ lei)/90*90*0,7*1,3 = 6.576 mil. lei ROL.

În referatul încheiat de inculpata U. M. C. M. nu s-a menționat data când . și-a deschis cont curent la BCR Sucursala „Dr.O.” (30.08.2002).

O altă deficiență a activității ofițerilor de credit, inculpatele U. M. C. M. și C. G. A. M. constă în faptul că acestea nu au verificat la sediul împrumutatului modul de utilizare a creditului (neurmărirea destinației contractate a creditelor).

Creditul global de exploatare aprobat și acordat . în sumă de 14.000 mil. lei ROL s-a făcut în scopul ca . să-și achite creditele restante contractate în luna septembrie 2002 pentru ca această ultimă societate să poată contracta noi credite, aspect bine cunoscute de inculpatele K. I., U. M. C. M. și C. G. A. M..

Astfel la 04.10.2002 . avea restant creditul pentru finanțarea cheltuielilor și stocurilor temporare contractat la 04.09.2002 în cuantum de 7.000 mil. lei ROL. La data de 16.10.2002 avea de rambursat, creditul global de exploatare de 3.500 mil. lei ROL, iar la 29.10.2002 era înregistrat ca restant și nerambursat creditul pentru facilități de cont în sumă de 2.600 mil. lei ROL (credite restante în sumă de aproximativ 13.000 mil. lei ROL și dobânzi restante în sumă de 326 milioane lei ROL).

În vederea obținerii acestui credit de către ., . emite la 30.10.2002 o factură de livrare către . a unei cantități de motorină și benzină în sumă de peste 14.000 mil. lei ROL (. nu avea în obiectul de activitate comercializarea benzinei și motorinei).

La 31.10 2002 se aprobă și se acordă creditul de 14.000 mil. lei ROL . care emite ordin de plată prin care suma de mai sus este virată în contul ..

La aceeași dată ., sub pretextul că nu are posibilitatea de achiziționare benzină și motorină virează suma de mai sus în contul ..

La aceeași dată, conform extrasului de cont nr. 2511.1 - 1449.1 Rol . rambursează integral cele trei credite angajate anterior astfel:

- suma de 3._ lei ROL reprezentând creditul global de exploatare acordat în data de 30.08.2002.

- suma de 6._ lei ROL, reprezentând cea mai mare parte din creditul pentru finanțarea cheltuielilor și stocurilor temporare în sumă de 7._ lei ROL angajat prin contractul de credit nr. 364/04.09.2002.

- suma de 2._ lei ROL, reprezentând creditul pentru facilități de cont acordat prin contractul de credit nr. 424/30.09.2002.

În total cele trei sume reprezintă 12._ lei ROL.

Este de precizat și faptul că . avea cont deschis și credit în derulare tot la BCR Sucursala „Dr.O.”.

Plățile din creditul de 14.000 mil. lei ROL s-au făcut cu avizul inculpatei U. M. C. M. și cu acceptul inculpatei C. A.-M. care avea în lucru cele trei credite restante ale . precum și al inculpatei K. I. care deși nu se afla în unitate a transmis telefonic, că este de acord cu finanțarea societății.

Prin actul adițional nr.541B/23.01.2003, la solicitarea inculpatei M. I. și în baza referatului întocmit de inculpatei U. M. C. M., se suplimentează creditul global de exploatare de 14.000 mil. lei ROL, cu încă 5.500 mil. lei ROL (total valoare plafon acordat 19.500 mil. lei ROL) cu termen de rambursare 28.01.2003, iar prin actul adiționali nr. 541C/28.01.2003 BCR - Sucursala Dr.O. a prelungit termenul de rambursare a creditului global de exploatare majorat până la 25.07.2003, când este trecut la restanță.

Partea majorată din plafonul creditului global de exploatare (5.500 milioane ROL) a fost utilizată pentru restituirea avansului primit (pentru rambursarea unui credit de scont) de la . SRL și efectuarea de plăți în avans către ., astfel:

La data de 11.10.2002, . i-a fost acordat un credit de scont în sumă de 2.560 milioane ROL cu scadența la data de 08.01.2003 (dată la care a fost scontat un bilet la ordin în sumă de 3.200 milioane ROL emis de către .).

La data de 07.01.2003, . încasează 3.000 milioane ROL de la . SRL cu titlul de „avans marfa" și diminuează plafonul creditului global de exploatare cu suma de 2.999 milioane ROL. La data de 08.01.2003, . angajează din creditul global de exploatare suma de 2.999 milioane ROL și face o plată în sumă de 3.000 milioane ROL către . cu titlul „avans marfă" care, în aceeași zi, achită 3.200 milioane ROL reprezentând contravaloarea biletului la ordin (scontat de către BCR - Sucursala „Dr.O.”) către ., care achită creditul de scont în sumă de 2.560 milioane ROL, dobânzi restante în sumă de 320 milioane ROL și face o plată în sumă de 320 milioane ROL înapoi către . cu titlul „avans marfă".

La data de 21.01.2003, se angajează din creditul global de exploatare majorat suma de 4.100 milioane ROL din care se face o piață cu titlul „restituire avans marfă" în sumă de 3.150 milioane ROL către . SRL și o plată cu titlul de „avans marfa" în sumă de 900 milioane ROL către .. La data de 27.01.2003, . angajează din creditul global de exploatare suma de 1.400 milioane ROL din care face o piață către ., în sumă de 1.400 milioane ROL, cu titlul „avans marfă".

Aceste „avansuri" și „restituiri avansuri" (singurele operațiuni derulate în luna ianuarie 2003 prin contul curent al .) nu trebuiau să fie luate în calcul de către ofițerul de credite inculpata U. M. C. M. la determinarea capacității de rambursare și la determinarea volumului rambursărilor în creditul revolving global deoarece nu reprezintă încasări realizate din activitatea desfășurată de societate și, în consecință, se poate afirma faptul că în luna ianuarie 2003 (până la majorarea creditului global de exploatare) societatea nu a avut nicio încasare din desfășurată.

În exercitarea abuzivă a atribuțiilor de serviciu, inculpata U. M. C. M. a încălcat următoarele norme bancare:

- în ambele referate nu au fost completate prima și cea de-a treia parte cu date privitoare la faptul că . face parte din debitorul unic F. și M. (pct. 76 lit. j din NM nr.1/2000).

Inculpata a recunoscut că putea constata dacă o societate făcea parte dintr-un debitor unic sau nu, dar că nu avea ca atribuție declararea debitorilor unici, aspect ce confirma că aceasta cunoștea foarte bine interdependența dintre firme și modul cum banii erau folosiți de la o societate la alta contrar normelor de creditare în vigoare la acel moment.

- nu au fost prezentate detalii referitoare la motivul pentru care se solicită majorarea plafonului creditului global de exploatare (pct. 582 din NM nr. 1/2000).

Inculpata a arătat că a precizat că se solicita acea majorare pentru dezvoltarea societății fără a se preciza în ce anume fel se va face acest lucru așa cum ar fi trebuit să rezulte din înscrisurile de puse la dosarul de credit.

- creditul acordat depășește capacitatea de rambursare contrar prevederilor pct. 168 din NM nr. 1/2000. Capacitatea de rambursare calculată în funcție de încasările realizate de societate în ultimele 90 de zile pentru o perioadă de creditare de 180 zile era de 9.059 mil. lei ROL și nu 22.319 mil. lei ROL așa cum s-a prezentat în referat.

- nu a fost efectuată verificarea la sediul împrumutatului a modului de utilizare a creditului contrar prevederilor pct. 542 și 543 din NM nr. 1/2000 (neurmărirea destinație contractate a creditului). Partea majorată din plafonul creditului de exploatare (5.500 mil. lei ROL) a fost folosit pentru restituirea unui împrumut (mascat sub forma unei operațiuni comerciale) către . SRL (3.000 mil. lei ROL), iar diferența pentru plata în avans către . (operațiune comercială care nu era reală).

- nu au fost prezentate cauzele care au determinat creșterea accentuată a cifrei de afaceri în luna septembrie 2002 și descreșterea cifrei de afaceri înregistrată în următoarele luni, avându-se în vedere faptul că în primele 8 luni ale anului 2002 societatea a înregistrat o cifră de afaceri totală de 3.018 mil. lei ROL, în luna octombrie cifra de afaceri a fost de 2.062 milioane ROL, în luna noiembrie 2002 nu a înregistrat venituri iar în luna decembrie 2002 cifra de afaceri a fost de 1.062 milioane ROL.

- nu au fost prezentate cauzele care au determinat nerealizarea încasărilor prevăzute a se realiza în cash-flow-ul întocmit la acordarea inițială a creditului. Astfel, societatea a preconizat că în luna decembrie 2002 va avea încasări de 18.950 milioane ROL iar încasările realizate au fost în sumă de 2.150 milioane ROL, pentru luna ianuarie 2003 au fost prevăzute încasări de 14.930 milioane ROL iar societatea nu a avut nicio încasare din activitatea desfășurată.

Ordinele de plată prin care s-au făcut trageri din acest credit au fost vizate de inculpata U. M. C. M..

C. Cu privire la creditele acordate . SRL

Istoric credite

. SRL a fost înființată în anul 2003, structura acționariatului fiind împărțită în mod egal între inculpata M. I. și numitul M. V. (acesta deținând și calitatea de administrator).

a) Prin contractul de credit nr.15/09.06.2003, BCR - Sucursala

„Dr.O.” (referatul de credit a fost întocmit de inculpata

U. M. C.-M.), a aprobat și acordat un

credit . SRL, pentru finanțarea cheltuielilor și

stocurilor temporare în cuantum de 5.800 mil. lei ROL.

b)Prin contractul de credite nr. 28/24.11.2003 BCR -

Sucursala „Dr.O.” București a acordat societății un credit pentru finanțarea cheltuielilor și stocurilor temporare în suma de 4.500 milioane ROL cu termen de rambursare la data de 20.05.2004.

a) În ceea ce privește contractul de credite nr. 15/09.06.2003, instanța a reținut că începând cu luna martie 2003, fusese declarat și coditicat debitorul unic ,.F. & M. cu următoarea componență: ., . și . SRL.

Expunerea băncii față de un singur debitor se calcula conform prevederilor art.3 lit. u și v precum șt în conformitate cu pct.76 lit. j din Normele Metodologice nr. I /2000.

În raport cu expunerea totală a băncii față de un singur debitor, se calculează și competența de aprobare și acordare a creditelor de către agenții și sucursale ale BCR.

La data creditului de mai sus, 09.06.2003, expunerea totală a grupului „F. & M. era alcătuită din suma de 25.500 mil. lei ROL (credite nerambursate de către ., 19.500 mil. lei ROL (credite nerambursate de către . și 5.800 mil. lei ROL, credit nou contractat de . SRL, care echivalează cu suma de 1.328.348 euro.

Deși în actul de sesizare se susține că prin aprobarea creditului de Sucursala „Dr.O.” și-a depășit competența, aprobarea acestui credit fiind de competența Sucursalei Municipiului București, instanța a reținut că din Circulara nr. 23/2003 a BCR care a intrat în vigoare la data de 01.04.2003 nu a fost încălcată competența în aprobarea creditului respectiv fiind sub limita de 1.500.000 euro așa cum în mod corect au susținut și inculpatele K. I. și U. M. C. M..

Competențele de aprobare a creditelor au fost modificate din nou prin Circulara BCR nr. 48/30.07.2003.

La data de 28.08.2003 printr-un act adițional asociații au cesionat părțile sociale deținute numitei A. M.,

b) În ceea ce privește contractul de credite nr. 28/24.11.2003, la acordarea creditului (referatul pentru aprobarea creditului a fost întocmit de către ofițerul de credite, inculpata U. M. C.-M.) BCR - Sucursala „Dr.O.” București și-a depășit competența de aprobare încălcând următoarele norme bancare, astfel:

- . SRL face parte din grupul F. & M. care mai cuprinde T. G. SRL și F. Trading SRL. Având în vedere că celelalte societăți din grup înregistrau la data acordării creditului . SRL (24.11.2003), credite în valoare de 45.000 milioane ROL (. – credit restant de 19.500 milioane Rol și . – credit restant de 25.500 milioane ROL din care restant 23.500 milioane ROL), acordarea creditului în sumă de 4.500 milioane ROL depășea competența de aprobare a BCR – Sucursala „Dr.O.” întrucât suma totală de expunere a debitorului F. & M. era de 49.500 milioane ROL iar competența de aprobare a BCR – Sucursala „Dr.O.” București era de 48.143 milioane ROL (nu au fost respectate de către Comitetul Director din care făcea parte și inculpata K. I. în calitate de președinte) prevederile circularei nr. 51/01.08.2003 – anexa I – coroborată cu prevederile Circularei nr. 48/31.07.2003 – anexa I).

- nu au fost completate de către inculpata U. M. C.-M. prima și cea de-a treia parte a referatului de credit întocmit la data de 21.11.2003 referitor la faptul că . SRL făcea parte din debitorul unic F. & M. (fiind încălcate disp. pct. 727 din N.M. nr. 1/2000), lucru cunoscut de către inculpată foarte bine la acel moment, în condițiile în care a precizat că debitorul unic a fost declarat încă din martie 2003.

- a fost acordat un credit pentru achiziționarea unor produse (carcase de carne) a căror comercializare nu intra în obiectul de activitate al societății creditate (obiectul de activitate al . SRL nu cuprindea și comercializarea produselor agro-alimentare) fiind încălcate disp. pct. 71, 72 și 74 din N.M. nr. 1/2000.

D. Cu privire la creditul acordat . IMPEX SRL

Istoric credite

În luna decembrie 2002, societatea a depus un dosar la BCR - Sucursala Municipiului București, în vederea obținerii unui credit de investiții în sumă de 4.500 mil. lei ROL, în baza Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea forței de muncă (creditele erau acordate cu dobândă avantajoasă și garantate cu gaj asupra bunurilor - utilajelor de producție - ce urmau a fi cumpărate din credit precum și o scrisoare de garantare emisă de FNCG).

Documentația necesară obținerii creditului a fost înaintată la Sucursala „Dr.O.”, urmând ca aceasta să constituie cu beneficiarul creditului și o convenție de depozit colateral care să garanteze parțial rambursarea creditului și a dobânzilor aferente pe perioada de grație (6 luni).

2. Persoanele responsabile de încălcarea legii bancare și a normelor de creditare prin exercitarea abuzivă a atribuțiunilor de serviciu și neurmărirea destinației creditelor contractate.

Prin referatul de credit, întocmit de inculpata C. A. M. au fost încălcate, de către aceasta, următoarele norme bancare:

a) nu s-au respectat prevederile art. 725 din NM nr. 1/2000 referitoare la responsabilitatea ofițerilor de credite privind corecta determinare și interpretare a rezultatelor indicatorilor stabiliți pentru acordarea creditelor.

Astfel:

- studiul de fezabilitate prezintă documentații ce nu au fost verificate la aprobarea și acordarea creditului de investiții cu toate că acesta conținea date incerte: toate contractele de desfacere sunt neînregistrate sunt fără durata de excepție, au fost prezentate 3 utilaje ce aparțineau altui agent economic.

Chiar dacă creditul a fost analizat și aprobat în Comitetul Director acest lucru nu o exonera pe inculpata C. A. M. de a respecta dispozițiile menționate mai sus, în condițiile în care aceasta a trimis spre analiză o documentație incompletă, documentație ce de altfel a stat la aprobarea ulterioară a creditului respectiv.

Instanța nu a negat că și la aprobarea creditului există o mare culpă însă acest lucru nu o exonerează pe inculpata mai sus menționată, care trebuia să verifice în mod atent documentația depusă de un client și modul cum o înainta spre analiză și aprobare.

b) De asemenea nu au fost respectate prevederile pct. 495 din NM nr.1/2000 referitor la faptul că, creditele și dobânzile aferente trebuie acoperite cu garanții asigurătorii.

În condițiile în care AJOFM, la sfârșitul anului 2002 și-a retras disponibilitățile bănești din BCR, iar FNGC și-a anulat scrisoarea de garantare la 27.01.2003, la solicitarea inculpatei C. A. M., martorul C. F. a constituit un depozit colateral în sumă de 20.000 Euro, în ideea garantării parțiale a rambursării creditului. S-a încheiat convenția de depozit colateral pentru suma de mai sus, precum și contractul de garanție reală mobiliară, care a fost semnat de inculpata K. I..

Deși, inițial, cu prilejul audierii sale din data de 21.06.2005, martorul C. F. a recunoscut că inculpata C. (G.) A. M. a avut o contribuție decisivă pentru a i se restitui suma de 20.000 Euro, depusă cu titlul de garanție în favoarea băncii, banca pierzând astfel garanțiile pentru acordarea creditului, în declarația din data de 20.06.2007, martorul a negat aceste afirmații, motiv pentru care a fost sesizat organul competent din punct de vedere material pentru efectuarea actelor de cercetare penală, respectiv P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, pentru infracțiunea prev. și ped. de art. 260 alin. 1 Cod penal. (sesizarea Direcției Naționale Anticorupție nr._ din data de 03.07.2007).

In mod inexplicabil inculpata K. I. a refuzat să mai semneze convenția de depozit colateral, astfel că, inculpata C. (G.) A. M., a trecut incorect suma de 20.000 Euro în contul curent al martorului C. F., care i-a folosit, situație în care creditul care s-a pus la dispoziția . SRL, în suma de 3.542 mil. lei ROL, este garantat numai în proporție de 56% (în modalitatea menționată, inculpata K. I., a încălcat punctual obligația de serviciu existentă în fișa postului de a „asigura aplicarea dispozițiilor legale privind activitatea de creditare, urmărind și răspunzând de modul de desfășurare al acesteia, conform normelor de lucru...").

Deși inculpata K. I. a susținut că acea sumă de bani a rămas indisponibilizată timp de 1 an de zile în bancă acest lucru este contrazis de documentele existente la dosarul cauzei și care arată că acea sumă de bani a fost folosită de martorul C. F. la scurt timp după depunerea în cont.

Chiar dacă inculpata K. I. a susținut că nu avea nicio atribuție de serviciu pentru a verifica cele menționate mai sus instanța a reținut că aceasta și-a încălcat atribuția de serviciu existentă în fișa postului de a asigura aplicarea dispozițiilor legale privind activitatea de creditare, urmărind și răspunzând de modul de desfășurare al acesteia, conform normelor de lucru, aspect constatat și de raportul de control intern din 22.12.2003

E. C.u privire la creditele acordate .

Istoric credite

Începând cu data de 13.12.2002, societății i s-a aprobat și acordat un credit global de exploatare, care a fost majorat succesiv până la concurența sumei de 15.500 mil. lei ROL, cu scadența la data de 13.12.2003, când a fost trecut la restanță. Majorările creditului global de exploatare s-au făcut prin acte adiționale, lunare și bilunare (până în luna august 2003), în baza referatelor de credit întocmite de inculpata U. M. C. M..

În perioada 01.01. - 30.04.2003 a fost majorat plafonul creditului global de exploatare cu suma de 6.500 mil. lei ROL și au fost diminuate garanțiile aferente (prin deblocarea depozitelor colaterale în sumă de 9.800 USD) în condițiile în care volumul activității desfășurate de societate nu putea susține volumul creditelor acordate. Astfel volumul creditului global de exploatare acordat societății era de 8.100 mil. lei ROL, cifra de afaceri era de 960 milioane lei ROL în luna ianuarie 2003, 1.164 mil. lei ROL în luna februarie, 388 milioane lei ROL în luna martie și 1.331 mil. lei ROL în luna aprilie 2003.

Deși la data de 29.01.2003 . a beneficiat de un credit pentru facilități de cont scadent la 27.02.2003 când a fost trecut la restanță (creditul a fost utilizat pentru diminuarea creditului global de exploatare, nerespectându-se destinația contractată a creditului la 20.03.2003 i s-a acordat societății un nou credit pentru facilități de cont în sumă de 220 milioane lei ROL.

La data de 20.06.2003 societății i s-a aprobat și acordat un credit de investiții (echipament) în sumă de 21.268 mil. lei ROL pe termen de un an pentru cumpărarea unui imobil proprietatea soților T. M. și V., în vederea amenajării sale ca sediu de firmă, banii ce i s-au pus la dispoziția împrumutatului, în două tranșe. La data de 01.07.2003 datorită neatenției inculpatei C. A. M. suma de 2.268 mil. lei ROL, a fost trecută din contul de credit pentru investiții, în contul global de exploatare. În această situație martorul a achitat din suma de mai sus către T. M. și V. numai suma de 1.000 mil. lei ROL, iar diferența (1.268 mil. lei ROL) prin nerespectarea destinației contractate a creditului a fost folosită pentru participarea la o licitație valutară prin preschimbarea acestuia în 40.250 Euro, sumă cu care s-a făcut o plată parțială ce reprezenta „licență de fabricație" către ROMANIAN DEVELOPMENT COMUNICATION UK LTD din Anglia.

2. Persoanele responsabile de încălcarea legii bancare și a normelor de creditare prin exercitarea abuzivă a atribuțiunilor de serviciu si neurmărirca destinației creditelor contractate.

Referatele de credit menționate au fost întocmite cu încălcarea normelor bancare de către inculpata U. M. C. M., astfel:

a) volumul creditelor acordate depășea capacitatea de

rambursare a societății contrar prevederilor pct. 168 din Normele

Metodologice nr. 1/2000.

În referatul de credit din 08.04.2003, prin care s-a majorat plafonul creditului global de exploatare la suma de 8.100 mil. lei ROL s-a menționat că societatea avea o capacitate de rambursare de 9.182 mil. lei ROL, calculată pe baza încasărilor realizate de societate in perioada 01.01 - 02.04.2003 în sumă de 10.427 mil. lei ROL.

În realitate (conform extraselor de cont) în perioada 01.01 - 02.04.2003 societatea a avut încasări prin BCR - Sucursala „Dr.O.” în sumă de 3.155 mil. lei ROL iar capacitatea de rambursare în funcție de aceasta era de 2.871 mil. lei ROL.

Deși inculpata a susținut că a avut în vedere încasările atât prin bancă cât și cash la dosarul cauzei nu se află dovezi cu privire la alte încasări decât cele menționate mai sus.

b) În ceea ce privește creditul pentru facilități de cont din data

de 20.03.2003 în sumă de 220 milioane ROL, aceiași inculpată nu a respectat

prevederile pct. 319 din Normele Metodologice nr. 1/2000, în sensul că societatea nu mai putea beneficia timp de trei luni de un asemenea credit dacă avea restanță anterioară așa cum se întâmplase la data de 27.02.2003 când creditul anterior de 300 mil lei ROL fusese trecut la restanță și rambursat totuși la o zi după 27.02.2003.

c) În ceea ce privește creditul global de exploatare în valoare de 15.500 mil. lei ROL, inculpata U. C. M. nu a respectat prevederile pct. 74, 184 și 543 din NM nr. 1/2000

În referatele de credit nr. 666 F/18.03.2003 și 666 H/09.04.2003 în partea a-II-a -Detalii semnificative privind creditul - la rubrica - Afacere, riscul de ramură și de țară, raport - se menționează o . contracte cu principalii furnizori (interni și externi) de materii prime și materiale, folosite în procesul de de fabricație: T.C.CARPAȚI, DH EURO CONSTRUCT, SAMBRA PANELECTRIC, RONSLAD BADUC SRL, WIPA INTERNATIONAL precum și contracte încheiate cu principalii clienți. GLOBAL DEVELOPMENT, D. CONSTRUCT, INTER & ENGINEERING & CONSTRUCUNG T.C. CARPAȚI.

În urma verificării extraselor de cont s-a constatat că . nu a avut nici o încasare de la clienții prezentați în referatele de credit și nici o plată către furnizorii menționați în aceleași referate de credit.

Aceleași deficiențe se regăsesc și în referatele ulterioare întocmite de inculpata U. M. C.-M. prin care . a beneficiat de majorări succesive ale creditului global de exploatare.

În ceea ce o privește pe inculpata K. I. aceasta a exercitat în mod abuziv atribuțiile de serviciu prevăzute de normele bancare (Legea nr. 58/1998), normele interne ale BCR (N.M. nr. 1/2000) respectiv cele prevăzute în Fișa postului, dând dispoziții ilegale inculpatelor U. M. C. M. și C. G. A. M. în ceea ce privește modul în care acestea urmau să întocmească referatele de credit, în sensul că prin prisma funcției pe care o ocupa, impunea întocmirea în mod favorabil a referatelor de credit, deși societățile comerciale beneficiare nu întruneau condițiile necesare pentru a beneficia de creditele respective.

Astfel, inculpata K. I. a încălcat, în principal, prevederile punctului 726 din NM privind activitatea de creditare nr. 1/2000 emisă de BCR SA potrivit căruia se instituie o răspundere individuală pentru șeful Compartimentului de Credite (în cadrul Sucursalei „Dr.O.” a unității bancare menționate, atribuțiile funcției menționate reveneau inculpatei K. I.) în conformitate cu care șeful Compartimentului Credite examinează documentele prezentate de ofițerii de credite și răspunde de soluția propusă.

De asemenea inculpata a încălcat dispozițiile prev. de pct. 41, 542, 543, 582 din NM nr. 1/2000 (Nota de audit întocmită de BCR, vol. I, filele 290-301) astfel cum s-a menționat punctual mai sus.

CAP.V. Modul de utilizare a creditelor obținute de ., ., SC F. TRADING SRL.

În sensul legii penale, infracțiunea prev. și ped. de art. 272 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 republicată are în vedere sancționarea penală a administratorilor ... care folosesc, sub o formă sau alta, patrimoniul societății în scopuri opuse intereselor societății, în interesul lor sau al altor societăți comerciale. Legiuitorul a definit elementele constitutive ale infracțiunii pentru a stabili condițiile în care subzistă activitatea materială infracțională. Astfel, prin ..rea credință, se înțelege o atitudine incorectă, necinstită, în toate cazurile fără îndrituire legală, săvârșite conștient, adică cu intenție. Prin .. interes se înțelege în context, un avantaj, un folos, un profit. În consecință, literatura juridică a apreciat că prin sintagma ...scop contrar intereselor societății se înțelege un scop neproductiv, aducător de pagube în loc de profit, aducător de profituri mai mici decât cele normale și posibile în cazul în care făptuitorul nu a săvârșit fapta ilicită. Prin folos propriu al făptuitorului se înțelege un avantaj, profit personal al acestuia. Prin a favoriza o altă societate înseamnă a-i crea avantaje, a o ajuta în context, cu bunurile sau creditul societății în care acționează făptuitorul, a o sprijini, a-i da concursul pentru a obține reușita în competiție cu propria societate a făptuitorului și în dezavantajul acesteia.

Pentru existența laturii obiective a infracțiunii, literatura juridică a stabilit că trebuie să fie întrunite cumulativ următoarele condiții:

a) să se săvârșească o faptă (comisivă) de folosire a unui bun sau a creditului unei societăți comerciale;

b) acțiunea de folosire să fie săvârșită de către administratorii, directori societăților comerciale a căror bunuri sau credite sunt folosite;

c) folosirea să fie realizată cu „rea credință", fără îndrituire legală și în mod conștient privind lipsa îndrituirii;

d) acțiunea să fie săvârșită în unul dintre următoarele scopuri alternative:

- într-un scop contrar intereselor societății;

- în folosul propriu al făptuitorului;

- pentru a favoriza o altă societate comercială în care făptuitorul este interesat direct sau indirect.

Condițiile menționate caracterizează infracțiunea ca fiind o infracțiune materială (de rezultat).

În toate contractele de credit încheiate, între BCR - Sucursala „Dr.O.” București și societatea amintită (aceasta situație are caracter general, în sensul că în aceeași modalitate se proceda în cazul încheierii oricărui contract de creditare între unitatea bancară și orice altă societate), s-a precizat scopul pentru care se aproba și acorda creditul (așa cum s-a precizat în cuprinsul Cap. III), precum și obligatia împrumutatului „să utilizeze creditul aprobat numai în scopul pentru care a fost acordat".

Cu toate acestea, în realitate, inculpatul F. M. A. a utilizat cea mai mare parte a creditelor acordate celor trei societăți comerciale (., al cărei administrator și asociat unic era, ., societate administrată de către inculpata M. I. și . SRL, a cărei activitate era administrată de către soțul inculpatei M. I., martorul M. V.) pe care le dirija și controla în vederea achiziționării de terenuri intravilane pe care să le constituie garanții în scopul obținerii de noi credite dar în cuantum mai mare, de achitare din credite a altor credite restante, de achiziționare a unor autoturisme de lux, realizarea unui standard ridicat de viață, etc.

În același timp din sumele destinate drept credite a procedat la o . „împrumuturi” între societățile pe care le controla precum și cu societățile A. COMEX SRL sau EURO FOUNDRY TECH SRL împrumuturi cu titlu de avans marfă sau restituire parțială avansa marfă, operațiuni comerciale ce nu reprezentau un fapt real, fiind făcute în scopul creșterii bonității financiare a acestora.

Aspectele menționate mai sus erau foarte cunoscute și de inculpatele K. I., U. M. C. M. și C. A. M. așa cum rezultă din propriile declarații și din declarațiile martorilor audiați în prezenta cauză.

De precizat este și faptul că pentru achiziționarea de terenuri de la persoane fizice, banii erau dați treptat pe bază de chitanțe de mână, iar contractele de vânzare cumpărare se întocmeau la notariat la data de achitării integrale a contravalorii terenului.

Din mijloacele de probă, administrate a rezultat faptul că inculpatul FLUTURAS MARUIS A. în calitate de administrator al ., a folosit creditele obținute de la BCR - Sucursala „Dr.O.” București, cu rea credință, în scop contrar intereselor societății pe care o administra în mod direct, pentru a obține, astfel, un folos propriu.

Astfel, cele trei credite care i s-au aprobat si acordat ., ce au devenit scadente și restante în luna octombrie 2002, au fost utilizate de către inculpatul FLUTURAS A., astfel:

1) Pentru achiziționarea a două terenuri, s-au încheiat două contracte de vânzare-cumpărare, la data de 05.11.2002, după cum urmează:

- pentru terenul situat în București, ., Sector 4, în suprafață de 1.786,39 mp. în sumă de 8._ lei ROL, (echivalent a 267.958,5 USD), s-a încheiat contractat de vânzare cumpărare.

- pentru terenul cumpărat de la aceeași persoană, în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 5037/05.11.2002, a plătit suma de 3._ lei ROL, teren situat în .. 1 C, Sector 6, București.

Valoarea celor două terenuri este în sumă de 12._ lei ROL, iar din balanța de verificare depusă de societate la 31.10.2002, rezultă că disponibilul în contul curent al ., era în sumă de aproximativ 620 milioane lei ROL.

2) În luna noiembrie 2002 și la începutul lunii decembrie 2002, ., beneficiază de credite acordate de BCR Sucursala „„Dr.O.”", în cuantum de 24.000 mil. lei ROL.

În perioada noiembrie 2002 - martie 2003, ., procedează prin depuneri de diverse sume, la majorarea capitalului social, după cum urmează:

Nr.	Majorări ale capitalului sociai
crt.	Data	Suma iei (ROL)	Chitanța
1	30.11.2002	_	_
2	30.11.2002	33.450.000	_
3	30.11.2002	_	_
4	04.12.2002	25.000.000	_
5	10.12.2002	42.700.000	_
6	20.01.2003	_	_
7	21.01.2003	50.000.000	_
8	30.01.2003	_	_
9	31.01.2003	_	_
10	05.02.2003	1._	_
11	06.02.2003	_	_
12	06.02.2003	_	_
13	10.02.2003	_	_
14	11.02.2003	50.000.000	_
15	13.02.2003	_	_
16	14.02.2003	85.014.200	_
17	20.02.2003	50.000.000	_
18	21.02.2003	35.000.000	_
19	28.02.2003	2._	_
20 i	03.03.2003	_	_
21	03.03.2003	_	_
22	05.03.2003	_	_
23	06.03.2003	_	_
24	10.03.2003	59.300.000	_
25	12.03.2003	81.000.000	_
26	17.03.2003	_	_
27	18.03.2003	_	_
28	20.03.2003	66.180.000	_
TOTAL	11._

Ulterior, sumele erau retrase în numerar de inculpatul F. M. A. și folosite pentru achiziționarea de terenuri, în numele societății.

Din extrasul de cont curent al ., rezultă că până la data de 31.12.2002, inculpatul F. M. A. a ridicat în numerar, drept avansuri de trezorerie, suma de 9._ lei ROL, iar în perioada ianuarie - 28.02.2003, a ridicat în numerar ca avans de trezorerie, suma de 4._ lei ROL.

Aceste sume au fost folosite de inculpatul F. M. A., în vederea achiziționării următoarelor terenuri:

- teren intravilan achiziționat în baza contractului de vânzare cumpărare, autentificat sub nr. 1050/28.03.2003, în valoare de 1._ lei ROL;

- teren intravilan achiziționat în baza contractului de vânzare cumpărare, autentificat sub nr. 1265/10.04.2003, în valoare de_ lei ROL.

- teren intravilan achiziționat în baza contractului de vânzare cumpărare, autentificat sub nr. 1268/10.04.2003, în valoare de 2._ lei ROL.

- teren intravilan achiziționat în baza contractului de vânzare cumpărare, autentificat sub nr. 1370/17.04.2003, în valoare de 4._ lei ROL.

- teren intravilan achiziționat în baza contractului de vânzare cumpărare, autentificat sub nr. 1051/28.03.2003, în valoare de 7._ lei ROL.

3) La data de 16.12.2002, prin ordinul de plată nr. 192, ., virează în contul . SRL, suma de 2.500 mil. lei ROL, cu titlul de „avans marfă", sumă care nu avea la bază o operațiune comercială reală, pentru că la 23.12.2002, această ultimă societate, prin ordinul de plată nr. 2009, să restituie suma de 2.500 mil. lei ROL, cu titlu de „restituire avans marfă" (prin această operațiune comercială, inculpatul încerca „să simuleze" o activitate care să demonstreze faptul că societatea are relații comerciale de natură să garanteze unității bancare bonitatea sa, aspect necesar în vederea obținerii/suplimentării/rescadențării oricărui credit).

4) În luna februarie 2003, din suplimentarea creditului global de exploatare, acordat ., în cuantum de 5.500 mil. lei ROL, inculpatul F. M. A., prin ordin de plată, virează în contul . suma de 2.700 mil. lei ROL, cu titlu de „restituire partială avans" (în luna ianuarie 2003, din suplimentarea creditului global de exploatare, de 5.500 mil. lei ROL, obținut de . a virat în contul ., suma de 1.400 mil. lei ROL, cu titlul de „avans marfă"). Totodată, din aceiași credit mai virează suma de 750 milioane lei ROL, către ., cu titlul „contravaloarea contract achiziție teren" (situație similară în ceea ce privește motivația inculpatului ca cea precizată la punctul 3).

5) În fine, suma de 4.000 mil. lei ROL, acordată ., drept credit de investiții, la 06.03.2003, a fost virată în contul . SRL, la data de 07.03.2003. Creditul a acordat pentru achiziționare unei instalații de iluminat în incintă antiex și două compresoare GPL. La aceeași dată, această ultimă societate virează în contul . suma de 4.750 mil. lei ROL, cu titlul avans plată achiziție teren (aceiași aspecte motivaționale precizate la punctele 3 și 4).

La 12.05.2003, . SRL, cumpără un teren de la ., iar ia 22.05.2003 „îl revinde" ..

Inculpatul F. M. A., în baza aceleiași rezoluții infracționale și la diferite intervale de timp prin acțiunile sale a reușit să creeze aparența faptului că societatea desfășura activități comerciale deși, în realitate, acestea nu existau parțial, în perioada de referință, fapt ce îi permitea să beneficieze de noi credite, rescadențări ale creditelor existente, etc, și să își însușească bunuri (sume de bani) ale societății pe care să le folosească în interes personal.

B. .

Societatea era de asemenea controlată de inculpatul FLUTURAS M. A.A., care, în mod formal cesionase părțile sociale către inculpata M. I. – cumnata sa - desemnată și administratorul societății.

Astfel, inculpatul FLUTURAS M. A. asigura, nemijlocit,administrarea acestei societăți iar inculpata M. I. (care deținea 50% din acțiunile societății), respectiv numita D. Florența (care deținea 50 % din acțiunile societății) se conformau dispozițiilor acestuia (inculpata M. I. semnând înscrisurile emise de societate).

Inculpații F. M. A. și M. I., în baza unei rezoluții infracționale comune, au folosit creditele obținute de la BCR - Sucursala „Dr.O.” București, după cum urmează:

1. Creditul global de exploatare, obținut de ., la 31.10.2002, în cuantum de 14.000 mil. lei ROL, a fost folosit cu știința și aprobarea inculpatelor K. I., U. M. C. M. și C. A. M., pentru rambursarea a trei credite restante și a dobânzilor aferente înregistrate la acea dată de ., in cuantum de 13.298 mil. iei ROL.

Pentru a crea aparența de legalitate, a aprobării și acordării acestui credit și ca urmare a neurmăririi destinației contractate a creditului (normele legale și bancare, încălcate la acordarea acestuia credit au fost expuse la Cap III), inculpatul F. M. A., cu acceptul celor trei inculpate, funcționari bancari, îi solicită numitului A. V., să emită o factură de livrare a unei cantități de motorină și benzină către ., în valoare de 11.000 mil. lei ROL (factura emisă la 31.10.2002). Se încheie în acest sens un contract de cumpărare între A. COMEX SRL (nu avea în obiectul de activitate comercializarea de benzină și motorină) și ..

La 31.10.2002 se acordă creditul de 14.000 mil. lei ROL agentului economic ., care aceeași dată întocmește un ordin de plată și virează suma de mai sus, în contul ..

Tot la aceeași dată ., stornează factura către . (se anulează operațiunea comercială) dar prin ordin de plata virează suma în contul . care la aceeași dată își achită cele trei credite restante de aproximativ de 13.000 mil. lei ROL.

Inculpata C. A. M. gestiona cele trei credite restante ale ., iar inculpata U. M. C. M. - creditul acordat ., ambele inculpata văzând astfel cum erau „plimbați” banii între societățile în cauză.

Dacă inculpatele mai sus menționate n-ar fi văzut aceste operațiuni între societăți, colegele acestora, audiate în cauză, au învederat că le-au atenționat pe acestea de modul de utilizare a creditelor acordate și care erau în administrarea celor două inculpate,fără a se lua mai departe vreo măsură.

Chiar dacă cele două inculpate au arătat că i-au adus la cunoștință inculpatei K. I. despre aceste operațiuni, la dosarul cauzei nu există dovezi în acest sens, lucrurile mergând mai departe în sensul menționat anterior.

2. Majorarea creditului global de exploatare cu suma de 5.500 mil. lei ROL, acordat . la 21.01.2003 a fost utilizat în felul următor:

La 11.10.2002, . a solicitat, i s-a aprobat și acordat un credit de scont de 2.300 mil. lei ROL, cu scadența la 08.01.2003 (a fost scontat de bancă un bilet la ordin în sumă de 3.200 mil. lei ROL, emis de .).

La 07.01.2003 . SRL virează prin

ordin de piață, în contul . suma de 3.000 mil. lei ROL cu titlul de „avans marfa" (operațiune comercială nereală) și se diminuează în acest mod plafonul creditului global de exploatare a ., cu suma de 2.999 mil. lei ROL.

A doua zi . utilizează

suma de mai sus și face o plată în sumă de 3.000 mil. lei ROL către . SRL cu titlul avans marfă (operațiune comercială

nereală).

În aceeași zi ., își acoperă contravaloarea

biletului de ordin (emis la 11.10.2002) . încasează

biletul la ordin, iar cu suma respectivă își achită creditul de scont in sumă de

2.560 mil. lei ROL și mai face o alta în sumă de 320 mil. lei ROL cu titlul de avans marfă către ..

La data de 21.01.2003 BCR Sucursala Dr.O. pune la dispoziția . suma de 5.500 mil. lei ROL prin care i s-a majorat creditul de global de exploatare.

Din această sumă inculpata M. I., prin ordin de plată, virează in contul . SRL suma de 3.150 mil. lei ROL cu titlul de „restituire marfă" (dintr-o eroare a virat în plus suma de 150 milioane lei ROL, bani pe care . SRL, i-a restituit în luna martie 2003).

De asemenea, ., mai virează la aceeași la aceeași dată în contul ., cu titlu de „avans marfă", suma de 900 milioane lei ROL, iar la data de 27.01.2003, cu același titlu virează încă 1 400 mil. lei ROL (în luna februarie 2003, prin suplimentarea creditului global de exploatare a ., acești bani sunt returnați cu titlul „restituire parțial avans marfă")

Rezultă că în luna ianuarie 2003, ., nu a avut nici o încasare din activitatea comercială desfășurată, întrucât „avansurile marfă" și „restituirile avansuri marfa" nu au reprezentat în fond operațiuni comerciale reale.

Toate „operațiunile comerciale” de mai sus, s-au efectuat în baza ordinelor de plată vizate sau acceptate de inculpatele U. M. C. M. și C. A. M., care gestionau creditele societăților debitoare și creditoare la un moment dat, inclusiv ale A. COMEX SRL sau . SRL.

C. G. I. EXPORT SRL

Această societate a fost constituită tot la inițiativa inculpatului F. M. A. și a fost folosită tot în ideea obținerii unor credite la aceeași sucursală BCR „Dr.O.”. Societatea (după cum s-a menționat în Cap. III) a fost constituită în luna ianuarie 2003, de către inculpata M. I. împreună cu soțul său, M. V. (acesta deținea formal rolul de administrator).

După cum s-a observat, atât în cazul . cât și în cazul acestei societăți, în structura acționariatului acestora figurează inculpata M. I., persoană care aducea la îndeplinire dispozițiile date de inculpatul F. M. A.. Motivația inculpatei M. I., în ceea ce privește scopul activității sale, este similar celui descris la punctului B din prezentul capitol.

În modalitatea precizată, inculpata M. I., în baza unei rezoluții infracționale comune cu inculpatul F. M. A., a folosit creditele obținute de la BCR - Sucursala „Dr.O.” București astfel:

Creditul de 5.800 mil. lei ROL, acordat acestei societăți, în vederea achiziționării și comercializării unei cantități de bitum de la SN PETROM SA Sucursala Arpechim Pitești sau de la . au fost virati în conturile ., care l-a folosit pentru restituirea partială a creditului de echipament (2.000 mil. lei ROL) sau pentru achiziționarea de terenuri care după cesionarea societății către A. M. (12.09.2009), le-a „revândut" ..

Deși în raportul întocmit de Direcția de Audit Intern a BCR, se menționează că la 24.11.2003, s-a acordat un credit pentru achiziționarea unor produse comerciale ce nu intrau în obiectul de activitate al societății (comercializarea de produse din carne), credit în sumă de 4.500 mil. lei ROL, ce a fost rambursat la termen, este de precizat faptul că prin mențiuni făcute la Oficiul Registrului Comerțului, . SRL avea în obiectul de activitate și comercializarea produselor din carne la data când i s-a acordat creditul de mai sus.

D. .

Această societate (după cum s-a menționat la punctul D din Cap. III) a fost constituită de inculpatul L. I. în anul 2002, moment în care a fost deschis și un cont la BCR - Sucursala „Dr.O.” București.

Suma de 21.288 mil. lei ROL, acordată ., prin contractul de echipament din data de 20.06.2003 (valoarea clădirii a fost stabilită la prețul de 29._ lei ROL, echivalentul sumei de 890.000 USD, din care BCR - Sucursala „Dr.O.”, a pus la dispoziția clientului echivalentul sumei de 650.000 USD), a fost utilizată după cum urmează:

Prin ordinul de plată nr. 170/25.06.2003, a fost virată în contul de credit al ., suma de 10.000 mil. lei ROL, care în aceeași zi a fost virată în contul curent al lui T. M. și V., proprietarii imobilului.

La data de 01.07.2003, la dispoziția ., BCR Sucursala „„Dr.O.”", a mai pus și diferența de 11.268 mil. lei ROL, din care inculpatul L. I., a achitat în contul cumpărătorului suma de 9.000 mil. lei ROL, iar diferența de 2.268 mil. lei ROL, a fost trecută din contul de credit în contul curent a inc. L. I..

La data de 03.07.2003, în loc ca inculpatul L. I. să vireze și diferența de sumă 2.268 mil. lei ROL, în contul vânzătorilor, plătește numai 1.000 mil. lei ROL, în contul acestora, iar diferența de 1.268 mil. iei ROL, o folosește pentru a participa ia o licitație valutară prin preschimbarea acestora în suma 40.250 Euro.

Cu această sumă achită în avans licența folosirii materialelor de construcții către ROMANIAN DEVELOPMENT COMUNICATIONS NK UD, din Anglia, efectuându-se plata prin Volfsbank, în data de 04.07.2003.

Întrucât, martorul T. M. nu și-a primit întreaga sumă de la inculpat, conform contractului de vânzare cumpărare încheiat la 20.06.2003, a încercat în repetate rânduri rezolvarea pe cale amiabilă a acestei situații cu acesta.

Ca urmare a refuzului inculpatului L. I. la sfârșitul anului 2002 a inițiat procedura de executare silită a creanțelor pe care le avea la ..

În luna iulie 2004, inculpatul L. I. acceptă, își îndeplinește obligația, respectiv de plată a sumei de 40.250 euro (echivalentul sumei de 1268 mil. lei ROL) vânzătorului. În această modalitate, inculpatul L. I., cu rea credință, a folosit o parte din creditul obținut de societate de la BCR - Sucursala Dr.O. București, interes personal, pentru a stinge debitul pe care îi avea față de martorul T. M..

Trebuie precizat că obligația urmăririi și utilizării banilor în integralitatea lor din contul de investiții acordat ., revenea inculpatei C. A. M..

Din aspectele prezentate mai sus și actele de cercetare efectuate în cauză, a rezultat că inculpatele K. I., U. M. C. M. și C. A. M., cu bună știință prin exercitarea necorespunzătoare a atribuțiunilor de serviciu, încălcarea legii și normelor de creditare bancare, au continuat să acorde credite (în cuantum din ce în ce mai mare) ., ., . SRL, și ., chiar prin depășirea competențelor de aprobare ceea ce a permis acestor societăți să-și continue activitatea să evite . Incidentelor de Plăți, aceasta în condițiile în care societățile comerciale de mai sus nu au utilizat creditele conform destinației acordate.

Astfel martora N. M., administrator cont al ., . SRL, și . în declarațiile sale din prezenta cauză a precizat că se prezentau spre decontare de societățile de mai sus, file CEC, ordine de plată, însă acestea nu aveau disponibilități bănești în cont fiind informate de aceste aspecte inculpatele de mai sus. Pentru a evita introducerea în CIP din dispoziția inculpatei K. I. erau contactați administratorii societăților, se prelungea programul de lucru pentru ca aceștia să depună bani în numerar fără să se mai încaseze dobânzi și comisioane, lucru confirmat și de către inc. F. M. A. în declarațiile sale inițiale. În continuare martora afirmă că au fost situații în care personal primea de la K. I. diferite CEC-uri sau ordine de plată ale . și . care nu erau vizate de ofițerul de credite, K. I. dându-mi dispoziție să le operez cu mențiunea că aceste documete vor fi vizate ulterior.

Aceleași aspecte au rezultat și din declarațiile martorei A. N. F. – administrator cont care menționează faptul că nu putea încasa dobânda la creditele în derulare ale societăților administrate de inculpatul F. M. A., din lipsă de lichidități, însă, în urma discuțiilor purtate cu inculpata K. I. și cu ofițerii de credite s-a hotărât să se lase în continuare activitatea, iar dobânda să fie încasată ulterior.

Continuarea activității de creditare a acestor societăți în condițiile în care acestea nu mai îndeplineau condițiile cerute de legile bancare și NM nr. 1/2000 de a obține noi credite constituite în folosul realizat de societăți în cauză. Astfel:

Inculpatele K. I., U. M. C. M. și C. A. M. cunoșteau că în luna septembrie 2002 . și . făceau parte din debitorul unic F. M. codificat sub nr. 2094 pentru că:

- s-a cunoscut data când . și-a deschis cont la Sucursala „Dr.O.”.

- erau îndeplinite toate condițiile prevăzute de lege și normele bancare pentru ca cele două societăți să fie declarate ca făcând parte dintr-un grup de debitor unic.

- inculpatele K. I. și U. M. C. M. aveau în atribuțiile de serviciu declararea, codificarea și evidențierea extracontabilă a fiecărei persoane debitor unic.

Din declarația inculpatului F. M. A. a rezultat că în luna octombrie 2002, . înregistra trei credite restante și în această perioadă fiind și interesul băncii să se ramburseze creditele „am discutat cu directoarea K. I. cât și cu U. M. C. M. și C. A. M.”, ofițeri de credite ce posibilități am să obțin noi credite. De la personalul de mai sus al băncii mi s-a comunicat că eu fiind acționar unic la . care are credite în derulare și în același timp asociat cu 50 % la . nu-mi poate acorda credite pe această ultimă societate, întrucât am fost codificat ca debitor și expunerea băncii față de cele două societăți este mai mare. Le-am propus atunci ca să-mi cesionez părțile sociale la . cumnatei mele M. I. care angajată la .. D. urmare la data de 10.10.2002 inculpatul F. M. A. își cesionează părțile sociale deținute la . inculpatei M. I. și a doua zi i se acordă acestei societăți creditul de scont de 2.560 mil. lei ROL, iar la 31.10.2002 creditul de 14.000 mil. lei ROL care a fost folosit pentru rambursarea celor trei credite și dobânzi restante ale ..

Practic s-au rambursat credite din alte credite, aspect ce contravine legii bancare și normelor de creditare.

Aspectele de mai sus demonstrează scopul pentru care Sucursala „Dr.O.” a cerut invalidarea grupului de debitor unic F. M. pentru luna octombrie 2002.

În același scop în referatele ulterioare de acordare de noi credite întocmite de inculpatele U. M. C. M. și C. A. M. pentru societățile controlate și dirijate de inculpat nu s-a mai menționat că acestea fac parte din grup debitor unic precum și faptul că . a înregistrat credite restante.

S-a ajuns astfel ca Sucursala Dr.O. să acorde credite cu depășirea competenței stabilite de NM nr. 1/2000 ori credite ce depășeau capacitatea de rambursare a societăților solicitante astfel cum s-a precizat mai sus.

S-a apreciat ca edificator în acest sens referatul întocmit de inculpata U. M. C. M., prin care a propus acordarea ., a unui credit global de exploatare de 14.000 mil. lei ROL în care cu bună știință a menționat date eronate privind capitalul social al societății (s-a menționat că societatea are un capitat social de 2.000 mil. ROL, deși din balanța de verificare precum și in lipsa unui extras de la oficiul Registrului Comerțului, rezultă un capital social de 10.000.000 lei ROL), date eronate despre acționarii societății (s-a omis faptul că inculpatul F. M. A. era acționar la această societate etc.). Acest lucru a făcut posibil ca . să beneficieze de un credit al cărui volum depășește cu mult de 12 ori capitalul său propriu. Totodată, au fost acceptate în garanție bunuri care nu trebuiau să fie admise în garanție, contrar legii și normelor bancare. Așa s-a întâmplat de fapt când s-a constituit gajul fără de posedare asupra 24.070 recipienți G.P.L., pentru garantarea rambursării creditului acordat ., când la trecerea la executare silită acești recipienți nu se mai regăsesc.

Referatele de credit întocmite atât de inculpata U. M. C. M., cât și de inculpata C. A. M., erau incomplete, cuprindeau date eronate și la creditele succesive acordate aceleiași societăți sau pentru rescadențarea unor credite se reproduceau aceleași cifre și date referitoare la activitatea managerială a administratorilor societăților, indiferent că era vorba de inculpatul F. M. A. sau inculpații M. I., L. I. activitatea acestora managerială fiind descrisă în termeni laudativi.

Spre exemplu, în Referatul (f.n.) din 06.06.2003, întocmit de inculpata C. A. M. prin care propunea să se acorde . SRL creditul de 5.300 mil. lei ROL, pentru constituirea de stocuri temporare, se menționează despre martorul M. V. următoarele: conducerea societății este asigurată de M. V. care în calitate de administrator are experiență în domeniul de activitate al societății (de 3 ani) și o capacitatea profesională și organizatorică foarte bună.

În realitate, M. V., a avut un rol pur formal ca administrator, a constituit societatea la sugestia inculpatului F. M. A., nu a desfășurat anterior și nici după aceasta, activități manageriale, fiind de profesie electrician, angajat la o altă societate.

Inculpatele K. I., U. M. C. M. și C. A. M., cunoșteau atât din documentele prezentate de ., . și ., cât și din deplasarea la sediul acestora, că cele trei societăți comerciale au interdependență comercială foarte strânsă au același obiect de activitate, același punct de lucru și că în realitate de administrarea lor se ocupă numai inculpatul F. M. A..

O altă dovadă a faptului că la baza aprobării și acordării creditelor societăților comerciale de mai sus, nu a stat o analiză temeinică, fundamentată a indicatorilor economico financiari ai societăților solicitante de credite, așa cum aveau în atribuțiunile de serviciu inculpatele și așa cum prevedeau Normele Metodologice nr. 1/2000, îl constituie și faptul că, de regulă a doua zi după ce se depunea cererea de creditare sau uneori în aceiași zi se aproba, se acorda și se punea la dispoziția clientului, plafonul de creditare.

Spre exemplu: ., solicită printr-o cerere la 04.09.2002, acordarea unui credit de 7.000 mil. lei ROL, pentru finanțarea cheltuielilor și stocurilor temporare. Referatul de credit este întocmit la 04.09.2002 și în aceeași zi se încheie contractul de credit nr.364/04.09.2002, iar a doua zi la dispoziția clientului se pune plafonul de credit.

Aceeași situație se a constatat la încheierea contractelor de credit nr.424/30.09.2002, nr.569/12.11.2002, nr.569/A/20.11.2002, nr.569/B/11.02.2003, nr.7/06.03.2003, cu . (vol. IV, fil.162-423), nr.541/31.10.2002 cu . (vol. V, fil.113-136) sau nr.666/13.12.2002, precum și a cu ocazia încheierii tuturor celorlalte acte adiționate cu . (vol. VII, fil.1-323).

Deși inculpata K. I. a arătat, în cursul cercetării judecătorești la instanța de fond cât și cu prilejul audierii la instanța de apel, că nu a verificat niciodată modalitatea de întocmire a referatelor de credit și documentele aferente în ceea ce privește datele conținute în ele, întrucât nu avea această obligație de a le verifica, conform Normelor Metodologice sau prin Fișa Postului iar cu privire la a constatările rezultate din Nota de Constatare din data de 23. 12. 2003 întocmite de Direcția de Specialitate a BCR a afirmat că acelea ar fi reale, precum si aspectul că ar fi cunoscut faptul că . parte din grupul de debitori unici- F. M. - dar ulterior, i s-ar fi comunicat verbal de către ofițerul de credite G. A. că nu ar mai face parte din acest debitor unic, fără să ceară însă explicații referitoare la anularea debitorului unic.

Tot în aceeași declarație, inculpata a mai precizat că pentru acordarea creditului global referitor la . avizat referatul întrucât în acest mod a convenit cu directorul SMB numitul A. Jean care i-ar fi comunicat: “ trebuie să avizeze spre avizare la SMB indiferent in ce condiții”, afirmație pe care nu a mai susținut-o ulterior.

Tot în aceeași declarație inculpata a mai declarat că inculpatul F. M. era un client privilegiat al Rafo Onești.

În legătură cu creditul acordat de . în valoare de 14 mld. lei, inculpata a arătat că la data respectivă era în concediu medical, locul său fiind ținut de Carpov L. care a avizat și contractul de credit.

Inculpata a mai declarat că la vremea respectivă o cunoștea pe coinculpata M. I., administrator al . și a observat că era în relații apropiate cu inculpatul F. M. ce deținea calitatea de asociat la această firmă.

Referitor la referatul de credit întocmit în favoarea acestei societăți, inculpata a precizat că a observat modul defectuos în care era întocmit, însă s-a gândit că a fost întocmit la intervenția numitul A. Jean.

În legătură cu deblocarea depozitului colateral constituit . SRL ca garanție suplimentară la creditul în valoare de 3,547 milioane lei, inculpata a arătat că este posibil ca suma de bani din acest depozit colateral să fi fost deblocată din eroarea unui ofițer de credit sau administrator de cont.

În legătură cu creditul acordat . în valoare de 15,5 mil. lei, inculpata a declarat că și acesta s-a acordat la insistența numitului A. Jean si astfel referatele de credit nu au fost întocmite normelor metodologice .

În cursul procesului penal, la instanța de fond, inculpata, cu ocazia audierii, a declarat că atribuții directe referitoare la declararea și invalidarea grupului de debitor unic aveau inculpatele C. A. M. și U. M. C..Inculpata a mai precizat că a cunoscut împrejurarea că inculpatul F. M. A. era acționar la . încă din luna august 2002, când această societate și-a deschis cont la BCR sucursala DR O..

Despre creditul din data de 31. 10. 2002, acordat . când se afla în concediu medial, inculpata a negat că ar fi fost informată cu privire la acordarea acestui credit și că ar fi dispus că fie aprobat acesta. A mai menționat inculpata că responsabilitatea pentru încălcarea normelor bancare la aprobarea și acordarea creditelor . SRL, ., . revine inculpatelor U. M. C. și C. A. M..

Inculpata a negat că ar fi dat dispoziții ofițerilor de credite să întocmească în grabă referate de credit și fără a avea la dispoziție întreaga documentație.

Totodată, în declarația dată în fața instanței de apel, inculpata a precizat că în ceea ce privește dosarele de credit cu privire la unele dintre acestea și-a dat avizul si la altele era necesară si aprobarea dată de BCR-SNP când acestea se refereau la credite privind sume mari de bani.

Referitor la verificarea garanțiilor ce erau necesare pentru aprobarea creditelor inculpata a arătat că de acestea se ocupa evaluatorul, persoană care nu lucra în subordinea sa. În continuarea declarațiilor, inculpata a precizat că după părerea sa, toate societățile care au solicitat creditele respective îndeplineau condițiile legale pentru a le obține si niciodată nu a cerut unor persoane din subordinea sa, să întocmească un contract de creditare, pentru a favoriza o anumită persoană care solicita creditul.

Din aceeași declarație, Tribunalul a mai reținut că toate contractele de creditare au fost supuse controlului de audit din cadrul BCR –BNR si la acel moment nu s-au găsit nereguli cu privire la creditele acordate.

Referitor la ., inculpata a declarat că aceasta înregistra la un moment dat, un incident de plată și în această situație prelungirea era aprobată de Centrala BCR, iar urmărirea și executarea contractului de creditare a fost făcută de BCR-SNP.

În ceea ce privește creditul acordat ., inculpata a arătat că acesta nu a fost semnat de ea, deoarece la acel moment era internat în spital.

A mai precizat inculpata că exista o interdependență comercială între . si . forma un debitor unic iar legea bancară nu interzicea acordarea de credit acestui debitor unic, cu mențiunea de a respecta un plafon. Practic, aceste societăți au beneficiat de o linie de credit astfel că nu trebuia să ramburseze banii lunar ci doar dobânzile, iar la finele anului sau la scadență, trebuia rambursată suma de bani ce făcea obiectul creditului. A mai precizat inculpata că de urmărirea utilizării creditului se ocupau ofițerii de credite care semnau efectiv pe ordinul de plată dacă societatea trebuia să facă o plată.

Inculpata a mai precizat că referatele de credite întocmite de inculpatele C. A. și U. C. erau supuse aprobării Comitetului Director al Sucursalei „Dr.O.” iar deciziile se luau, cu decizie majoritară de voturi a membrilor Comitetului Director. A mai învederat inculpata că printre obligațiile sale de serviciu nu se regăseau si acelea cu privire la verificarea datelor menționate in referatele de credit si toate creditele pentru societățile menționate în rechizitoriu au fost garantate cu garanții reale în procent de 130 % care reprezentau terenuri, imobile si în nici un caz bunuri mobiliare. Creditul acordat . a fost garantat cu butelii, însă inculpata precizează că era internată în spital când a cesta a fost acordat.

Linia de credit acordată . a fost garantată cu 10.000 MP pădure în localitatea Băneasa, pe care evaluatorul de la SNP- BCR a evaluat-o cu 15 mild. lei vechi iar cei de la Centrala BCR au considerat că această pădure nu poate reprezenta obiectul unei garanții.

In urma acestui incident inculpata a luat legătura cu reprezentanții societății cărora le-a pus în vedere să aducă si alte garanții, respectiv, imobile si terenuri, lucru ce a fost acceptat iar acest lucru a fost evaluat de specialiștii SNB BCR- întocmindu-se un referat prin care se suplimentau garanțiile.

Apărarea inculpatei în sensul că nu se regăsea printre obligațiile sale de serviciu și aceea de a urmări executarea contractelor de credit este infirmată atât de Normele Metodologice 1/2000 și din fișa postului pentru inculpata K. I. în care se regăsește sarcina de a asigura aplicarea dispozițiilor legale privind activitatea de creditare, urmărirea si răspunderea de modul de desfășurare al acesteia. Conform normelor de lucru, în care scop, conduce evidența plafoanelor de credite, negociază si aprobă creditarea în limita competențelor stabilite în normele de creditare.

Totodată, în calitate de membră a Comitetului Director, inculpata avea ca obligația să analizeze si să aprobe cererile de credite pe termen scurt, mediu si lung ale agenților economici, persoane fizice, inclusiv salariaților băncii, potrivit competențelor stabilite prin normele de lucru ale băncii si să analizeze periodic situația creditelor acordate de unitate.

Din analiza fișei postului si ale obligațiilor si răspunderilor ce intrau în sarcina Comitetului Director se poate constata că inculpata avea o obligație directă de a verifica legalitatea acordării creditelor si ulterior, executării acestora .

Totodată, din declarațiile coinculpatelor U. M. C. și C. A. a rezultat că, în calitate de ofițeri de credit întocmeau referatele de credit pe baza documentațiilor depuse de reprezentanții persoanelor juridice pe care ulterior le înaintau Comitetului Director împreună cu întreaga documentație. Inculpata a arătat că în unele referate a omis să completeze în totalitate părți din aceste referate, însă acest aspect nu se datorează relei credințe ci din omisiune. Inculpata a mai precizat că până la jumătatea anului 2003, nu a putut urmări destinația creditelor deoarece nu i se predau de către societăți ordinele de plată. Referitor la garanțiile ce trebuiau aduse de persoanele care solicitau credite, inculpata a precizat că se făceau verificări cu privire la aceste garanții si au existat cazuri când societățile efectuau plăți din creditele obținute. Inculpata a precizat că înainte de a semna directorul băncii contractul de credit, semna si ea acel contract spre neschimbare. In ceea ce privește . inculpata a precizat că s-a încheiat un contract de garanție pentru NUNVEILLER și C. de către C. A., suma fiind ulterior deblocată, chiar dacă a existat acest contract.

A mai precizat inculpata că la un moment dat, inculpata C. A. a respins anumite plăți însă referatele acesteia nu au fost luate în seamă de inculpata K. sau de către Comitetul Director.

Încă de la urmărirea penală, inculpata U. a precizat că referatul de credit întocmit de către F. TRADING a fost întocmit „ foarte repede” datorită unor „ presiuni” exercitate de directoarea băncii, inculpata K. I. care, deși in acea perioadă se afla în concediu medical,a insistat să avizeze creditul către .>

Inculpata a precizat în continuarea declarației că, deși știa că este interzisă achitarea unui credit dintr-un alt credit, a avizat ordinul de plată pentru virarea sumei 14.000 milioane lei din creditul obținut SC F. către . iar în zilele următoare a constatat că . 14.000 mil. lei în contul . si-a achitat 3 rate în valoare de 13.000 mil. lei.

Referitor la . SRL inculpata U. a precizat că această societate împreună cu . si . constituit debitorul unic F. și M. deoarece asociații M. V. și M. I. au cesionat părțile lor sociale către A. M..

În finalul declarației, inculpata a precizat că nerespectarea în totalitate a normelor bancare în întocmirea referatelor de credite prin care a propus acordarea de credite către cele patru societăți comerciale a fost urmarea faptului că avea un volum foarte mare de muncă, a lipsei unui șef a compartimentului de credite si a insistenței din partea conducătorului băncii-inculpata K. - să întocmească în grabă referatele ce stăteau la baza acestora.

Totodată, inculpata C. A. M. a precizat că în luna nov 2002, . solicitat un credit global de exploatare de 45.000 milioane lei si s-a ocupat efectiv de documentația de creditare consultându-se cu ofițerul de credit de la SMB, iar in referatul întocmit s-a menționat că societatea, pe parcursul anului 2002, a înregistrat credite restante deoarece anterior își rambursase creditele cu întârziere. Referitor la creditul pentru echipament in completarea surselor proprii solicitat de . că referatul a fost întocmit de inculpata U. si contractul de credit a fost semnat și de ea, în calitate de Președinte al Comitetului Director. Inculpata a precizat că documentația de credit a examinat-o sumar deoarece chiar dacă inculpata K. nu se afla în unitate, se lua legătura cu ea pentru aprobarea unor credite și dacă exista „verde” de la ea se aproba creditul respectiv.

Tot în cuprinsul acestei declarații, inculpata a precizat că erau situații când de față cu clientul îi aducea la cunoștință directoarei K. că nu are toate documentele necesare întocmirii dosarului de credit, însă aceasta îi reproșa pe un ton foarte tăios să se apuce imediat de treabă, iar alteori o șicana in sensul că îi dădea sarcini scrise .” cu termene pentru dosarul de credite ce erau deja rambursate respectiv, de întocmire a unor documente retroactive.

Conform declarației dată de inculpată în continuare, inculpata K. chiar a amenințat-o că o va da a afară din serviciu și în cazul ., i-a adus la cunoștință cu prilejul întocmirii referatului pentru un nou credit că această societate nu ar fi trebuit să mai beneficieze de credite întrucât a avut alte credite restante, iar inculpata K. i-a comunicat că acest lucru nu are importanță punându-i în vedere să întocmească referatul deoarece în caz contrar va introduce clientul în centrala de Incidență a plăților.

Cu ocazia audierii sale la DNA (09.08.2005) a menționat faptul că a făcut parte din Comitetul Director al BCR Sucursala Dr.O., fiind de acord cu propunerile din referatele de credit fără însă să le analizeze și a semnat contractul de credit din 06.03.2003 în calitate de președinte al Comitetului Director prin care i s-a acordat un credit ., întrucât inc. K. I. nu se afla în unitate (vol. I, fil. 461-471).

A retractat afirmațiile inițiale în sensul că ar fi cunoscut că, în luna septembrie 2002 fusese declarat debitor unic „F. M." și afirmat în plus că nu a avut atribuțiuni de serviciu legate de declararea sau validarea grupului de debitor unic, atribuțiuni ce reveneau de fapt inc. K. I. și U.-M. C.-M..

Inculpata a precizat că nu a realizat că la 31.10.2002 suma de aproximativ 13.000 mil. lei ROL folosită de . pentru a-și achita cele trei credite restante provine din creditul de 14.000 mil. lei ROL pe care-1 obținuse în aceeași zi ., credit care însă fusese aprobat și acordat inclusiv de ea în calitate de membru al Comitetului Director.

A mai declarat că, în referatul întocmit în luna noiembrie 2002 prin care a propus să i se acorde . un credit global de exploatare nu a precizat că societatea în cursul anului 2002 a înregistrat credite restante pentru că „la data întocmirii referatului aceasta își achitase creditele”.

În legătură cu creditul pentru echipament în sumă de 4.000 mil. lei

ROL acordat . pentru care a semnat în calitate de

președinte al Comitetului Director, a precizat că “documentația de credit am examinat-o singur sumar și întotdeauna chiar dacă K. I. nu se afla în unitate se lua legătura cu ea pentru aprobarea creditelor și dacă exista “verde” de la ea se aproba creditul”.

În legătură cu garanțiile constituite de . SRL a declarat că la solicitarea sa, C. F. a constituit un depozit colateral în sumă de 20.000 Euro (conform îndrumărilor SMB) și a încheiat și convenția de depozit colateral însă, inculpata K. I. a refuzat să semneze această convenție și drept urmare martorului C. F. i s-a permis să folosească suma de mai sus.

Convenția de depozit colateral precum și contractul de garanție mobiliară pentru această sumă, contract semnat și de inculpata K. I., le-a depus cu ocazia audierii sale la DNA.

Totodată a declarat că inc. L. I. a folosit suma de 1 268 mil. lei ROL în alte scopuri decât cea destinată prin contractul de credit deoarece suma fusese trecută din contul de credit de investiții în contul curent al învinuitului și nu a vizat ordinul de folosire a acestei sume.

În apărarea sa a mai susținut că toți beneficiarii de credite pentru care a întocmit referate i-au fost prezentați de inculpata K. I. care îi dădea dispoziție să înceapă analiza clientului chiar fără ca acesta să prezinte toate documentele, să nu menționeze că . a avut credite restante și faptul că primea dispoziție de la inculpata K. I. să vizeze ordinele de plată întocmite de . chiar în lipsa recuperării dobânzilor pentru a evita introducerea acestuia în CIP etc.

Aceste aspecte au rezultat și din declarațiile martorei P. M. care a făcut parte din Comitetul Director al Sucursalei și se ocupa de întocmirea dosarelor de credite pentru persoane fizice si juridice.

Astfel, martora a subliniat în declarațiile date, aprobarea creditului unei persoane juridice la acel moment era o chestiune pur formală, cerută de normele interne în condițiile în care aprobarea efectivă depindea numai de inculpata K. I..

A mai precizat martora că, atmosfera de lucru în cadrul sucursalei era una tensionată, tensiune creată de inculpata K. care deseori cerea ca lucrurile să fie făcute conform voinței sale, chiar dacă uneori celelalte persoane care lucrau în bancă nu erau de acord cu acele măsuri.

Astfel, inculpata K. era aceea care-i îndruma direct pe ofițerii de credit cărora le spunea să facă așa cum considera ea cuviință, fără a lua in considerare părerea lor personală.

Prin urmare, s-a apreciat că probele administrate în cauză în cauză au demonstrat că inculpata K. I. avea atribuțiuni concrete pe linia de creditare cât și în calitate de Președinte al Comitetului Director al Sucursalei „Dr.O.” în realizarea aceleiași infracționale, pe de o parte, cu bună știință, prin încălcarea legii, a aprobat mai multe credite bancare societăților menționate în rechizitoriu iar pe de altă parte, tot cu bună știință, și-a îndeplinit defectuos atribuțiile de serviciu, referitoare la activitatea de creditare ceea ce a făcut posibil ca societățile comerciale să nu ramburseze creditele și astfel ca să se producă o pagubă în patrimoniul BCR.

Tribunalul a mai apreciat, ca și prima instanță că, sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 248 Cod penal rap la art. 248 /1Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal și nu pe cele ale infracțiunii prev. de art. 246Cod penal astfel cum s-a solicitat de inculpată, prin apărător ales, cu motivarea că lucrătorii bancari nu sunt funcționari publici.

Art. 248 Cod penal rap la art. 248/1Cod penal sancționează „fapta funcționarului public, care în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință, nu îndeplinește un act ori îl îndeplinește în mod defectuos, si prin aceasta cauzează o tulburare însemnată a bunului mers al unui organ sau al unei instituții de stat ori al altei unități din cale care se referă art. 145 sau o pagubă în patrimoniul acesteia.

Conform art. 145Cod penal prin termenul public se înțelege tot ce privește autoritățile publice, instituțiile publice, instituțiile sau alte persoane juridice de interes public, administrarea, folosirea sau exploatarea bunurilor proprietate publică, serviciile de interes public precum si bunurile de orice fel, care potrivit legii, sunt de interes public.

Conform art. 147Cod penal prin funcționar public se înțelege orice persoane care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investită o însărcinată de orice natură retribuită sau nu, în serviciul unei unități dintre cele care se referă art. 145Cod penal

BCR SA este organizată potrivit Legea nr. 39/1990 fiind înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J40/90 /23. 01. 1991 având sediul social în municipiul București, activitatea de creditare a BCR, sucursalelor si agențiilor acesteia era efectuată în perioada de referință august. 2002- iunie. 2003, in conformitate cu prevederile Lg.58/1998, Lg.101/1998 privind Statutul Băncii Naționale a României, Norme, Instrucțiuni, Regulamente emise de BNR precum si în baza propriilor norme emise potrivit informațiilor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului, prin adresa nr. 110.840/08. 05. 2007, în perioada aug. 2002-iun. 2003 acționar majoritar al BCR era statul român ( fondul Proprietății de stat ) unitatea bancară fiind privatizată la data de 22. 01. 2007.

Coroborând toate aceste dispoziții legale, Tribunalul a constatat că inculpata K. I. avea calitatea de funcționar și își desfășura activitatea în cadrul unei persoana juridice de interes public. Practica judiciară si literatura de specialitate a statuat că lucrătorii bancari nu pot fi subiecți activi ai infracțiunii de luare de mită însă pot fi subiecți activi ai infracțiunii de abuz în serviciu prev. de art. 248 Cod penal

Deși inculpata, prin apărător, a susținut că BCR nu a înregistrat nici un fel de prejudiciu, s-a apreciat că acest aspect este nereal deoarece din probele administrate în cauză a reieșit că prin îndeplinirea în mod defectuos a atribuțiilor sale de serviciu s-a creat un prejudiciu în patrimoniul BCR care de altfel, s-a și constituit parte civilă în cauză împotriva inculpaților însă ulterior, pe parcursul cercetării penale toate creanțele au fost cesionate către alte două societăți comerciale conform contractelor de cesiune depuse la dosarul cauzei. Existența acestui contract de cesiune neînlăturând existența prejudiciului și nici nu reprezintă o dublă despăgubire ci diferența ce nu a fost recuperată în cadrul răspunderii contractuale poate fi recuperată în cadrul procesului penal.

Cu privire la cesiunile de creanțe întocmite în cauză, Tribunalul a constatat că instanța de fond a apreciat în mod corect, că ele respectă condițiile prev. de art. 1402 – 1404 cod civil și că orice creanță poate forma obiectul unei cesiuni de creanțe, inclusiv creanțe provenite din răspundere civilă delictuală, lucru reglementat de altfel în mod expres de către noul cod civil.

Pentru validitatea cesiunii nu era necesar consimțământul debitorului cedat și că fiind îndeplinite formalitățile de publicitate debitorul poate fi obligat către noul cesionar.

Cu privire la faptul dacă în prezenta cauză cei doi noi cesionari ar fi putut avea calitate procesuală activă, instanța a considerat că acestea au, pentru faptul că, acțiunea civilă a BCR îndeplinește condițiile art. 15 Cod procedură penală, iar transmiterea ulterioară a creanțelor chiar și incerte nu are niciun efect cu privire la noii cesionari care rămân continuatorii acțiunii civile deja formulate în termen în prezenta cauză.

A gândi altfel înseamnă a priva noii cesionari de dreptul pe care aceștia îl au de a continua procesul deja început sau de a începe ei altul nou, ceea ce în cauză nu este valabil dat fiind că cele două societăți au dorit continuarea acțiunii civile deja formulate în cauză și aceleași pretenții ca și BCR (cele transmise prin contractele de cesiune depuse la dosarul cauzei).

În ceea ce privește acțiunile civile formulate in cauză, au fost analizate elementele răspunderii civile delictuale, respectiv: - prejudiciul cert și nereparat încă; - fapta ilicită; - vinovăția; - legătura de cauzalitate dintre prejudiciu și fapta ilicită.

De asemenea, instanța a avut în vedere doar prejudiciile ce rezultă din activitatea directă a inculpatelor K. I., U. M. C. M. și C. A. M. astfel cum ea a fost prezentată mai sus în capitolele I-V.

Alte sume nerestituite BCR și transmise ulterior prin cesiuni de creanță nu au putut fi admise în prezenta cauză, dat fiind că ele fac obiectul răspunderii civile contractuale și anume nerestituirea la timp a creditelor acordate societăților în cauză în baza contractelor de credit semnate.

De asemenea, s-a considerat că infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată inculpații F. M. A., M. I. și L. I. sunt infracțiuni de pericol sau cel mult producătoare de prejudicii societăților la care aceștia erau administratori și astfel, ei nu pot fi obligați pe temeiul răspunderii civile delictuale către părțile civile, temeiul fiind doar unul contractual între bancă și societăți, iar calea de recuperare a eventualelor prejudicii nu poate fi decât cea a dreptului comun și nu alăturată unei acțiuni penale.

De asemenea, s-a apreciat în mod corect că, în cauză sunt întrunite elementele răspunderii civile delictuale prezentate mai sus și anume prejudiciu produs și nerecuperat încă în totalitate, faptele ilicite ale inculpatelor astfel cum au fost prezentate mai sus, vinovăția ale inculpatelor și legătura de cauzalitate între prejudiciu și faptele ilicite ale inculpatelor.

Totodată, instanța a considerat că în cauză sunt întrunite și condițiile art.1003 Cod civil prin faptul că așa cum s-a prezentat mai sus prejudiciul produs a fost de foarte multe ori urmare a acțiunii ilicite comune și concordante a mai multe dintre cele trei inculpate astfel cum s-a arătat mai sus, inculpate care și-au exercitat în mod abuziv atribuțiile de serviciu așa cum rezultau ele din NM nr. 1/2000 și din fișele posturilor.

Instanța a luat act în primul rând că partea civilă BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ S.A. a renunțat la toate pretențiile civile formulate inițial împotriva inculpaților și că instanța este datoare să respecte principiul disponibilității care guvernează acțiunea civilă și cesiunile de creanțe întocmite în cauză.

S-a constatat astfel, existenta urmăririi socialmente periculoasă prev. în art. 248 rap. la art. 248/1 Cod penal și care constă într-o tulburare însemnată a bunului mers a unui organ sau a unei instituții de stat sau a altei unități din cele la care se referă art. 145 Cod penal

În ceea ce privește cererea de restituire a cauzei la P. pentru a se efectua acte de urmărire penală, Tribunalul a constatat că este nefondată, pentru următoarele considerente:

S-a învederat în cadrul motivelor de apel că organul de urmărire penală a stabilit prejudiciul cauzat părții civile printr-o simplă adresă, motiv pentru care consideră de urmărirea penală este nulă.

Tribunalul a constatat că o astfel de cerere pe care de altfel, s-a pronunțat și instanța de fond, prin respingerea excepției de neregularitate a sesizării instanței, este neîntemeiată, deoarece stabilirea prejudiciului de către organul de urmărire penală printr-o adresă emisă de partea civilă nu constituie o încălcare sancționată de lege cu nulitatea absolută. Pe de altă parte, valoarea unui prejudiciu este stabilită de instanță în urma administrării probatoriului în cursul cercetării judecătorești, susținerile inculpaților că prejudiciul creat părților civile în cauză a fost stabilit numai în baza unor adrese ale părții civile de către organele de cercetare aspect ce ar atrage nulitatea actelor de urmărire penală, nu îndreptățesc restituirea unei cauze pentru refacerea urmăririi penale în ceea ce privește acest aspect.

Pe lângă adresele de constituire de parte civile, la stabilirea prejudiciului cauzat prin nerespectarea obligațiilor de serviciu de către inculpată, instanța a luat în considerare, atât calculele făcute de părțile civile, cât și celelalte probe administrate pe parcursul procesului penal respectiv, declarații inculpați, declarații martori, contractele de creditare încheiate în speță, Normele BNR cu privire la acordarea creditelor si supravegherea recuperării acestora, fișele posturilor în care erau trecute obligațiile inculpatelor, sumele de bani ce au făcut obiectul contractului de creditare, analiza situației recuperării acestora, precum și constatarea tehnico-științifică efectuată de specialiștii, din cadrul DNA.

Prin urmare, deși motivele de apel strict invocate de inculpată au fost nefondate, Tribunalul a apreciat totuși că s-a impus admiterea acestuia sub aspectul modalității de executare a pedepsei aplicate de instanța de fond.

Astfel, instanța de fond a apreciat că scopul educativ – preventiv al pedepsei în ceea ce o privește pe inculpata K. poate fi atins numai prin privarea sa libertate prin aplicarea unei pedepse de 3 ani închisoare, în concursul dintre cauzele de atenuare si agravare a pedepselor, prin aplicarea disp. art. 74 alin. 1 lit. a Cod penal, art. 76 alin. 1 lit b și art. 80Cod penal

Tribunalul a apreciat ca și instanța de fond, că având în vedere toate împrejurările care caracterizează modalitatea de săvârșire a faptei si persoana inculpatei că, în favoarea acesteia pot fi reținute dispoz. art.74 lit. a Cod penal referitoare la conduita bună a inculpatei înainte de săvârși infracțiunea.

Deși în apelul parchetului se invocă că „ lipsa antecedentelor penale, nu se regăsește noțiunea de circumstanțe prev. de art. 74 lit.a Cod penal deoarece textul se referă la conduita bună a infractorului înainte de săvârșirea infracțiunii”, Tribunalul nu poate să nu observe că aceasta a avut într-adevăr o conduită bună în familie si societate.

Deși fapta inculpatei a produs urmări serioase, Tribunalul a avut în vedere vârsta acesteia de 54 ani, care până la data trimiterii în judecată avea un loc de muncă și era cunoscută ca o persoană onorabilă în familie și societate.

Totodată, s-au luat în considerare și actele medicale depuse la dosar din care rezultă că inculpata suferă de o boală gravă și este încadrată în categoria handicap ireversibil, în prezent deplasându-se într-un cărucior cu rotile, precum și aspectul că se află la primul conflict cu legea penală.

Toate aceste aspecte au condus Tribunalul la concluzia că scopul educativ - preventiv al pedepsei în situația inculpatei K. I. poate fi atins și fără privarea sa de libertate cu aplicarea dispozițiilor cu privire la suspendarea pedepsei sub supraveghere prev. de art. 86/1 si urm Cod penal

Apelurile declarate de inculpatele C. A.- M. și U. M. C. au fost apreciate, de asemenea, nefondate, deoarece criticile formulate nu au avut un suport în materialul probator administrat în cauză.

In ceea ce privește restituirea cauzei la parchet, în temeiul art. 332 alin.2 Cod procedură penală, în vederea refacerii urmăririi penale solicitate de inculpata C. A.- M., Tribunalul a constatat că este nefondată.

În legătură cu susținerile inculpaților în sensul că actul de sesizare provine de la un organ necompetent după materie, deoarece eventualul prejudiciul este mai mic, instanța de fond a reținut în mod corect că, acest aspect poate fi pe deplin stabilit în cursul cercetării judecătorești, în baza probelor ce se administrează în mod direct în fața instanței cât și în baza celor de la urmărirea penală. Regularitatea actului de sesizare desemnează condițiile de fond și formă de a căror respectare depinde legala sesizare și investire a instanței, verificarea actului de sesizare presupune verificarea naturii actului de sesizare, îndrituirea legală a autorului actului, întrunirea tuturor condițiilor se formă ale acestuia ( semnarea actului, aplicarea ștampilei, confirmarea rechizitoriului în cazurile prevăzute de lege, numele, prenumele si datele de stare civilă ale inculpaților, descrierea tuturor faptelor, si încadrarea lor juridică, existența sau inexistența dispozitivului, atașarea numărului necesar de copii). Așadar, regularitatea actului de sesizare privește exclusiv aspecte de fond si formă, intrinseci înscrisului prin care instanța este investită. Prin urmare, susținerile inculpatei că eventualul prejudiciu a fost stabilit numai în urma unor adrese ale părții civile de către organele de cercetare si astfel în mod nelegal, cercetarea penală a fost efectuată de către un organ necompetent, nu îndreptățesc restituirea pentru refacerea urmăririi penale întrucât aspectul privește latura civilă a cauzei iar prejudiciul chiar si în ipoteza în care valoarea acestuia nu a fost stabilită cu certitudine în cursul urmăririi penale, poate fi stabilit de către instanță în urma administrării în mod direct, a întregului material probator.

Și în ceea ce privește celelalte critici formulate în sensul că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 248 rap. la art.248/1Cod penal Tribunalul a constatat că sunt nefondate întrucât probele administrate în cauză, în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești au demonstrat contrariul. Astfel, chiar în declarația dată de inculpata C. A. în cursul urmăririi penale, această arată în mod detaliat, modalitatea în care a întocmit referatele de credit in discuție învederând că de cele mai multe ori a procedat în modul arătat datorită „ directivelor” date de inculpata K. I. care-i dădea ordin să le întocmească așa cum le solicita clientul, iar în alte situații, când de față cu clienții îi spunea directoarei că nu există toate documentele necesare întocmirii contractului de credit, aceasta îi reproșa pe un ton foarte tăios, să se apuce imediat de treabă iar alte ori o șicana, în sensul că-i dădea sarcini trecute într-un caiet roșu, cu termene pentru dosarul de credite ce erau deja rambursate respectiv, de întocmire a unor documente retroactive.

Inculpata a precizat că îndeplinirea obligațiilor necorespunzătoare a sarcinilor de serviciu s-a datorat lipsei de experiență a ofițerului de credit și a inculpatei K. care ”a impus un regim de lucru de teroare”. Astfel, inculpata cunoștea faptul că în luna oct. 2002 ., unde fusese acționat F. M. obținuse un credit de scont de 2.560 mil. lei și un credit global de exploatare de 14.000 mil. lei iar în februarie 2003, . solicitat o suplimentare a creditului global de exploatare cu încă 5.500 mil. lei, referatul de credit fiind întocmit de colega sa, inculpata U. M. C..

Referitor la creditul pentru echipament în completarea surselor proprii, solicitat de . în cuantum de 4.000 mil. lei, inculpata a precizat că documentația de credit a examinat-o sumar si nu a cunoscut cui aparțineau cele două compresoare, care urmau să fie cumpărate prin credit de ., dar la dosarul de credit se află o factură proformă din care rezultă că le va cumpăra de la . SRL.

Inculpata a mai precizat că întotdeauna, chiar dacă inculpata K. I. nu se afla în unitate, se lua legătura cu ea pentru aprobarea unor credite si dacă exista ” verde” de la ea, se aproba creditul.

Ulterior, inculpata a retractat afirmațiile inițiale în sensul că ar fi cunoscut aspectul că în luna septembrie 2002, fusese declarat debitor unic F. M. a si a afirmat în plus că, nu a avut atribuțiuni de serviciu legate de declararea sau validarea grupului de debitori unic atribuțiuni ce reveneau de fapt inculpatelor K. I. si U. M. C..

Inculpata a precizat că nu a realizat că la 31.10.2002 suma de aproximativ 13.000 mil. lei ROL folosită de . pentru a-și achita cele trei credite restante provine din creditul de 14.000 mil. lei ROL pe care-1 obținuse în aceeași zi ., credit care însă fusese aprobat și acordat inclusiv de ea în calitate de membru al Comitetului Director.

În legătură cu creditul pentru echipament în sumă de 4.000 mil. lei

ROL acordat . pentru care a semnat în calitate de

Convenția de depozit colateral precum și contractul de garanție mobiliară pentru această sumă, contract semnat și de inculpata K. I., le-a depus cu ocazia audierii sale la DNA.

Inculpata U. M. C. M. în

declarația olografă din 19.05.2005 menționează că, după părerea sa, chiar dacă în referate a menționat date nereale și incomplete ar fi trebuit să se sesizeze Comitetul Director cu ocazia aprobării și acordării creditului că „doamna directoare mi-a impus redactarea, în grabă, a referatelor" și că „trebuie să-i majorăm creditul dlui F. M.”.

De asemenea tot ca urmare a insistențelor inculpatei K. I. care se afla în concediul medical, în referatul întocmit la 31.10.2002 pentru acordarea creditului . ,,au fost menționate date eronate specificate în Nota de constatare, toate cu încălcarea NM nr.1/2000" iar “decizia de acordarea a acestui credit de 14.000 mil. Lei ROL fiind de fapt luată de K. I.”.(vol. I, fil.511).

Inculpata a menționat în declarația olografă „toate constatările cuprinse în Nota de control din 23.12.2003 referitoare, pe de o parte la modul în care a fost întocmit referatul de credit de către mine ca și la neurmărirea destinație acestuia credit sunt reale și de asemenea a constatările referitoare la acceptarea în garanție a unor bunuri neevaluate în baza facturii de proveniență sunt reale”.

Totodată inculpata a mai precizat că „în general, creditele nu se aprobau într-un Comitet Director ci pur și simplu referatele erau semnate de directoare solicitându-se, apoi atât nouă ca ofițer de credite cât și contabilei șefe semnarea lor ulterioară”.

Cu ocazia audierii sale la 25.07.2003, își menține în mare parte afirmațiile anterioare cu precizarea că nu mai reține din ce motiv a inserat date nereale în referatele de credit, că nu mai reține scopul pentru care beneficiarii creditelor le-au utilizat, că la întocmirea unor referate de credit a preluat datele din referatul întocmit anterior de inculpata C. A. M., etc.

Inculpata a mai afirmat că referatele pentru acordarea creditelor . au fost întocmite foarte repede „datorită unor presiuni exercitate asupra noastră de K. I.”.

În vederea obținerii creditelor de către ., a întocmit toate referatele de credit însă nu a urmărit în vederea calculării capacității de rambursare a creditelor dacă într-adevăr societatea a încasat bani de la clienți sau a făcut plăți către clienți.

În declarația din 26.08.2005 (vol.I, fil.509-511, 512-521), neagă că ar fi semnat fișa cu atribuțiunile de serviciu, dar că totuși a întocmit referatele pentru aprobarea creditelor acordate ., ., . SRL sau ..

Apărarea inculpatei constituită atât pe lipsa de experiență în cadrul activității bancare cât și pe atitudinea abuzivă a inculpatei K. care în anumite situații îi dădea ordin să întocmească referatele de credit fără a mai proceda la verificarea documentelor ce erau obligatorii conform normelor BNR, nu o disculpă pe aceasta, întrucât art. 248 rap la art. 248/1 Cod penal sancționează îndeplinirea în mod defectuos sau neîndeplinirea cu știință, a unui act care intra în exercițiu atribuțiilor de serviciu. Situația de fapt expusă chiar de inculpată era de natură în opinia instanței, chiar și in ipoteza în care a acționat din dispoziția coinculpatei K. I., care-i trasa diferite sarcini, în special în legătură cu verificarea documentației, necesare să o determine să conștientizeze că realizează un act împotriva dispozițiilor legale. Aceste aspecte rezultă și din declarațiile martorei Aiojii N. F. – administrator cont in care precizează că a urmărit, pe baza extraselor de cont ale societăților ( ., . si . SRL) modul cum sunt utilizați banii proveniți din credite și a constatat că banii erau plimbați prin conturile acestor societăți sau chiar în contul unor persoane fizice. Martora a precizat că era un circuit al banilor sub formă de cerc și și-a dat seama că societăților aveau un acționar comun, că la mijloc nu era vorba de fapt, de o operațiune comercială reală. Astfel, martora a precizat că a prezentat ofițerului de credit C. A. modul cum au fost plimbați banii între societățile de mai sus.

Astfel, din probele administrate rezultă că, referatele de credit întocmite atât de inculpata U. M. C. M., cât și de inculpata C. A. M., erau incomplete, cuprindeau date eronate și la creditele succesive acordate aceleiași societăți sau pentru rescadențarea unor credite se reproduceau aceleași cifre și date referitoare la activitatea managerială a administratorilor societăților, indiferent că era vorba de inculpatul F. M. A. sau inculpații M. I., L. I. activitatea acestora managerială fiind descrisă în termeni laudativi.

Astfel, în legătură cu modalitatea în care-și desfășura activitatea inculpata C. A. a mai precizat că, coinculpata K. îi prezenta documentația de credit a unui client, îi dădea dispoziție să înceapă întocmirea referatului urmând ca pe parcurs clientul să-i prezinte și celelalte documente (vol.I - fil. 461-471), iar inculpata U. M. C. M. motivează încălcarea normelor bancare prin „întocmirea în grabă a referatelor ca urmare a insistenței din partea conducerii băncii K. I.”.

Deși inculpatele U. M. C. M. și C. A. M. au susținut că ele în bancă au avut numai funcții de execuție și nu de decizie așa cum a avut inculpata K. I., acest lucru nu are relevanță în cauză și nu este de natură a le exonera de răspundere pentru modul de completare și de realitatea datelor cuprinse în referatele menționate mai sus sau pentru neurmărirea destinației creditelor acordate, NM nr. 1/2000 și fișele posturilor stabilind clar atribuțiile și răspunderile în acest sens. Este vorba despre o răspundere individuală a fiecărui angajat care întocmea un act, referatele de credit în speță, și care ulterior stăteau la baza aprobării/neaprobării creditelor solicitate.

Prin urmare, s-a probele administrate în cauză au demonstrat că inculpata C. A., în perioada august 2002 – iunie 2003, în baza aceleiași rezoluții infracționale și la diferite intervale de timp, în calitate de membru al Comitetului Director și de ofițer credite persoane juridice, și-a exercita cu bună știință, în mod necorespunzător atribuțiile de serviciu, încălcând mai multe norme bancare existente în perioada de referință din cele prevăzute în NM nr.1/2000 și respectiv din atribuțiile stabilite prin fișa postului, așa cum s-a arătat mai sus și a aprobat și acordat în mod repetat credite ., SC F. TRADING, . și . IMPEX SRL, producând astfel un prejudiciu mai mare de 200.000 lei BCR. Fapta săvârșită de inculpată întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prev. de art. 248 Cod penal. rap.la ar. 248/1 Cod penal. cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal.

Și in ceea ce o privește pe această inculpată, Tribunalul a constatat că instanța de fond a apreciat în mod corect, că în favoarea acesteia pot fi reține dispoz. art. 74 alin. 1 lit . a si art. 76 alin. 1 lit b Cod penal ce au ca efect reducerea pedepsei sub limita minimă prevăzută de lege.

La individualizarea pedepsei aplicate, instanța de fond a avut în vedere toate criteriile prev. de art. 72 Cod penal, respectiv, gradul de pericol social al infracțiunii săvârșite, care, prin raportare la urmările produse îi conferă un grad mai mare de pericol, modalitatea și împrejurările în care inculpata a acționat, urmarea produsă prin fapta inculpatei, respectiv producerea unui prejudiciu însemnat și recuperat parțial, culpa inculpatei descrisă mai sus, persoana inculpatei care este la primul conflict cu legea penală.

Totodată, din actele in circumstanțiere depuse la dosarul cauzei, a rezultat că inculpata are o familie organizată și un copil minor în întreținere.

Toate împrejurările descrise mai sus, au condus Tribunalul la concluzia că scopul educativ preventiv al pedepsei în cazul acestei inculpatei poate fi atins și fără privarea de libertate prin aplicarea dispoz. art. 81Cod penal astfel cum a procedat instanța de fond.

Prin urmare, s-a constatat că motivul de apel formulat de parchet referitor la netemeinica reținere a disp. art. 74 lit a Cod penal, cu privire la această inculpată este nefondat câtă vreme circumstanțele reale cu privire la faptă și cele personale ale inculpatei conduc instanța la concluzia că scopul educativ-preventiv al pedepsei se poate realiza și fără privarea acesteia de libertate.

În ceea ce privește critica formulată de apelanta-inculpată C. A. cu privire la soluționarea eronată de către instanța de fond prin reținerea unui prejudiciu total, nejustificat de mare, în sarcina coinculpatelor K. I. si U. C., în lipsa unei expertize contabile, Tribunalul a constatat că este neîntemeiată pentru următoarele motive:

Astfel, la stabilirea prejudiciului ce face obiectul laturii civile, instanța a avut în vedere pretențiile formulate de către BCR (substanțial diminuate conform adresei BCR din 26. 06. 2009) și cesionate ulterior celor două societăți comerciale, conform contractelor de cesiune depuse la dosarul cauzei.

Pe lângă adresele de constituire de parte civilă formulate de ., . si . la soluționarea laturii civile a cauzei, instanța a avut în vedere întregul probatoriu administrat în cursul urmăririi penale si al cercetării judecătorești respectiv, rapoartele de constatare tehnico-științifică efectuate de specialiști din cadrul DNA în cursul urmăririi penale, precum si declarațiile inculpaților si ale martorilor, contractele de creditare încheiate, sumele de bani ce făceau obiectul acestor contracte si situația restituirii creditelor acordate de BCR diferitelor societăți .

De asemenea, instanța a considerat că acțiunile BCR de încercare de recuperare a prejudiciului produs prin creditele acordate prin executare silită a societăților comerciale au un alt temei decât răspunderea civilă delictuală ce caracterizează activitatea ilicită a celor trei inculpate K. I., U. M. C. M. și C. A. M. și anume răspunderea civilă contractuală și astfel nu se poate vorbi despre principiul electa una via nondatur recurssus ad alteram.

Instanța a mai reținut și că daunele solicitate nu reprezintă o dublă despăgubire ci diferența ce nu a fost recuperată pe temeiul răspunderii contractuale și că persoana prejudiciată are dreptul la despăgubirea integrală a prejudiciului produs, mai ales când ele este săvârșit de mai mulți inculpați.

Cu privire la cesiunile de creanțe întocmite în cauză instanța a considerat că ele respectă condițiile prev. de art. 1402 – 1404 Cod civil și că orice creanță poate forma obiectul unei cesiuni de creanțe, inclusiv creanțe provenite din răspundere civilă delictuală, lucru reglementat de altfel în mod expres de către noul cod civil.

Instanța a considerat că pentru validitatea cesiunii nu era necesar consimțământul debitorului cedat și că fiind îndeplinite formalitățile de publicitate debitorul poate fi obligat către noul cesionar.

S-a apreciat că a gândi altfel înseamnă a priva noii cesionari de dreptul pe care aceștia îl au de a continua procesul deja început sau de a începe ei altul nou, ceea ce în cauză nu este valabil dat fiind că cele două societăți au dorit continuarea acțiunii civile deja formulate în cauză și aceleași pretenții ca și BCR (cele transmise prin contractele de cesiune depuse la dosarul cauzei).

În ceea ce privește acțiunile civile formulate în cauză, instanța a analizat elementele răspunderii civile delictuale, respectiv: - prejudiciul cert și nereparat încă; - fapta ilicită; - vinovăția; - legătura de cauzalitate dintre prejudiciu și fapta ilicită.

De asemenea instanța a avut în vedere doar prejudiciile ce rezultă din activitatea directă a inculpatelor K. I., U. M. C. M. și C. A. M. de întocmire a referatelor cu privire la creditele solicitate de societăți si neurmărirea restituirii acestora în condițiile stipulate în contractele încheiate de BCR, si garantarea necorespunzătoare a executării acestora, ce au avut ca obiect acordarea de credite ., SC F. TRADING, ., ..

Instanța de fond a avut în vedere că, sumele nerestituite BCR și transmise ulterior prin cesiuni de creanță nu pot fi admise în prezenta cauză, dat fiind că ele fac obiectul răspunderii civile contractuale și anume nerestituirea la timp a creditelor acordate societăților în cauză în baza contractelor de credit semnate.

De asemenea, instanța a considerat că infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată inculpații F. M. A., M. I. și L. I. sunt infracțiuni de pericol sau cel mult producătoare de prejudicii societăților la care aceștia erau administratori și astfel, ei nu pot fi obligați pe temeiul răspunderii civile delictuale către părțile civile, temeiul fiind doar unul contractual între bancă și societăți, iar calea de recuperare a eventualelor prejudicii nu poate fi decât cea a dreptului comun și nu alăturată unei acțiuni penale.

Tribunalul a constatat că și criticile formulate de inculpata U. M. C. referitoare la greșita condamnare pentru infracțiunea prev. de art.248 rap. la art. 248/1Cod penal sunt neîntemeiate, pentru următoarele considerente:

Din declarațiile date de inculpata U. M. C. a rezultat că aceasta îndeplinea funcție de ofițer de credit și în această calitate, întocmea referate de credit, pentru creditele solicitate de către persoanele juridice, referate care întocmite, care erau ulterior înmânate Comitetului Director împreună cu întreaga documentație. Inculpata recunoaște că i s-au adus la cunoștință Normele Metodologice I/2000, norme ce cuprindeau modalitatea în care trebuia întocmit un referat de credit si precizează că un referat cuprindea trei părți care trebuiau în mod obligatoriu completate si că uneori, a omis să completeze in totalitate aceste părți din referate, însă, nu a acționat cu rea-credință, ci din omisiune. A mai precizat inculpata că avea ca obligație să urmărească modalitatea in care erau cheltuiți banii din credite însă până la jumătatea anului 2003, nu a putut urmări efectiv destinația creditelor deoarece societățile nu le predau ordinele de plată.

Tot din declarația inculpatei, Tribunalul a reținut că pe parcursul derulării creditului inculpata era obligată să verifice existența în teren a garanțiilor ce se depuneau pentru creditele respective, iar la primirea documentației de credit efectua verificări pentru garanțiile aduse de către cei care solicitau credite.

A mai precizat inculpata că, în normele bancare si în Regulament erau prevăzute regulile cu privire la rescadențarea unor credite iar pe actele adiționale ale fișei postului a semnat în cunoștință de cauză.

Referitor la contractele de credit, inculpata a precizat că, personal le întocmea si împreună cu documentația aferentă, le prezenta juristului si Comitetului director iar juristul avea obligația să verifice garanțiile si să dea un aviz în calitate de membru al Comitetului director.

Referitor la controlul efectuat în cadrul băncii, inculpata a arătat că a luat cunoștință de procesul - verbal întocmit si ulterior, și-a dat demisia.

In declarația dată în cursul urmăririi penale, inculpata a arătat că prin referatul întocmit la data de 11. 02. 2003, a propus rescadențarea creditului în sumă de 6.000 milioane lei, fără să menționeze cauzele economice care au dus la amânarea termenului de rambursare datorită unei omisiuni determinate de volumul foarte de muncă iar după părerea sa, omisiunea putea fi sesizată de membrii Comitetului Director.

Referitor la . a precizat că nu a completat in referatul de credit ce trebuia întocmit cu privire la această societate deoarece a preluat toate referatele întocmite de inculpata Chistian A. M..

Tot in legătură cu aceste referate, inculpata a precizat că nu a menționat cauzele și motivele pentru care se solicită majorarea creditului global de exploatare, considerând că acestea sunt prezentate în mod detaliat, în planul de afaceri întocmit de societate. Inculpata a mai menționat că, în ceea ce privește acest referat, l-a întocmit în gravă întrucât redactarea lui de urgență i-a fost impusă de inculpata K. I. care i-a dat de înțeles că decizia de majora creditul fusese luată înaintea întocmirii referatului.

In ceea ce privește atribuțiunile de serviciu, inculpata a declarat că era obligată să urmărească ca beneficiarii creditelor să folosească banii conform destinației contratelor de credit, respectiv, prin vizarea ordinelor de plată întocmite înainte de introducerea acestora la plată.

In ceea ce privește ., inculpata a declarat că această societate si-a deschis cont la BCR - O. la data de 30.08. 2002, iar la data de 10.10. 2002, inculpatul F. M. si-a cesionat părțile sociale, pe care le deținerea la . către cumnata sa, inculpata M. I..

In legătură cu acest referat, inculpata a declarat că s-a ocupat personal de întocmirea lui iar . obținut la 11. 10. 2002, un credit de scont în valoare de 2560 milioane lei, ce a fost garantat cu un bilet la ordin scontat în favoarea băncii si emis de .. Inculpata a declarat că nu a cunoscut la momentul întocmirii referatului că pentru a deveni opozabile băncii, actele adiționale de schimbare a administratorului, cesionare, majorarea capitalului sociale, trebuiau înregistrate la Registrul Comerțului, lucru care s-a întâmplat la data de 17. 12. 2002, dată ulterioară întocmirii referatului. In acest referat de credit, inculpata a menționat că a . are un capital social de 2.000 lei si că volumul creditelor acordate . depășesc de 12 ori capitalele proprii ale societății iar acționarii acesteia sunt M. I. si D. C..

Inculpata a precizat, în legătură cu acest credit că, a fost întocmit foarte repede datorită „ unor presiuni” exercitate asupra sa de către inculpata K. I., care deși în acea perioadă se afla în concediu medical, insista să se avizeze favorabil acordarea creditului către .. Tot în cuprinsul aceleiași declarații inculpata a mai precizat că, în pofida faptului că era interzisă achitarea unui credit dintr-un alt credit, a vizat Ordinul de plată pentru virarea sumei de 14.000 milioane lei, din creditul obținut de către F. TRADING, către . în zilele următoare a constatat că . a virat 14.000 milioane lei in contul . care si-a achitat 3 credite în valoare de aprox. 13. 000 milioane lei.

In ceea ce privește . SRL, inculpata a învederat că aceasta era declarată încă din luna martie 2003, ca făcând parte împreună cu . si . din cadrul debitorului unic F. si M., deoarece asociații societății, M. V. și M. I. au cesionat părțile lor sociale către A. M.. Referitor la această neregularitate, inculpata a precizat că nu mai reține de ce în referatul de credit nu a menționat că . SRL face parte din debitorul unic - F. si M..

A mai precizat inculpata, referitor la . că dintr-o greșeală creditul pentru facilitate de cont în sumă de_ lei primit la 29.01. 2003, a fost utilizat pentru diminuarea creditului global de exploatare iar la data de 27. 02. 2003, creditul a fost trecut la restanțe.

Deși inculpata a precizat că în conformitate cu Normele Metodologice, clienții care înregistrau credite pentru facilități de cont restante, nu mai beneficiau de alte credite de același timp, pe o perioadă de 3 luni, însă nu poate să-și explice de la data de 29.03. 2003, a întocmit referatul prin . a beneficiat de un nou credit pentru facilități de cont.

In finalul declarației date, în cursul urmăririi penale, inculpata a învederat că nerespectarea în totalitate a normelor bancare, în întocmirea referatelor de credit, prin care a propus acordarea creditelor celor 4 societăți comerciale, a fost si urmare a faptului că a avut un volum mare de muncă iar uneori, referatele respective se întocmeau în grabă, ca urmare a insistenței din partea inculpatei K., ce deținea funcția de conducere.

Analizând declarațiile date de inculpată în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, s-a putut observa că aceasta recunoaște că i-au fost aduse la cunoștință normele si regulamentele bancare si în pofida acestui fapt, a acționat prin încălcarea acestora în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, cu prilejul întocmirii referatelor de credit, al referatelor ce se întocmeau în cazul în care societățile solicitau suplimentarea creditelor si a întregii activități bancare ce implica urmărirea existenței garanțiilor si a rambursării creditelor la termene scadente, uneori din cauza presiunile exercitate de inculpata K. I. care dorea să favorizeze societățile menționate, iar alteori, din cauza volumului mare de lucru si a lipsei unui șef de compartiment care să îndrume întreaga activitate.

Tribunalul a constatat că existența unui volum mare de muncă si uneori „ directivele” nelegale trasate de directoarea băncii-inculpata K. I. nu o pot absolvi pe inculpata U. M. C. de răspundere în condițiile în care îi fuseseră aduse la cunoștință regulamentele si normele bancare pe care trebuia să le respecte în întreaga activitate în cadrul BCR Sucursala O..

Faptul că inculpata și-a încălcat obligațiile de serviciu a rezultat și din declarațiile inculpatului F. M. care în declarațiile date pe parcursul procesului penal a precizat că pentru rambursarea creditelor restante, în urma discuțiilor purtate cu inculpatele K., C. si U. a cesionat părțile sociale deținute la . si acestei societăți i s-a acordat, la data de 11. 10. 2002, un credit de 2560 milioane lei iar la de 11. 10. 2002, un alt credit de 14.000 mil lei.

De asemenea, inculpatul a mai declarat că din banii obținuți din credite a efectuat împrumuturi reciproce intre ., . si EUROFANDRY T. si în speță nu era vorba de operațiuni reale ci doar de niște „ împrumuturi” în vederea acoperirii biletului la ordin emis la data de 11. 11. 2002, drept garanție pentru creditul acordat . la solicitarea sa.

La 31.10 2002 se aprobă și se acordă creditul de 14.000 mil. lei ROL . care emite ordin de plată prin care suma de mai sus este virată în contul ..

La aceeași dată ., sub pretextul că nu are posibilitatea de achiziționare benzină și motorină virează suma de mai sus în contul ..

La aceeași dată, conform extrasului de cont nr. 2511.1 - 1449.1 Rol . rambursează integral cele trei credite angajate anterior astfel:

- suma de 3._ lei ROL reprezentând creditul global de exploatare acordat în data de 30.08.2002.

- suma de 2._ lei ROL, reprezentând creditul pentru facilități de cont acordat prin contractul de credit nr. 424/30.09.2002.

În total cele trei sume reprezintă 12._ lei ROL.

Este de precizat și faptul că . avea cont deschis și credit în derulare tot la BCR Sucursala Dr.O..

Plățile din creditul de 14.000 mil. lei ROL, s-au făcut cu avizul inculpatei U. M. C. M. și cu acceptul inculpatei C. A.-M. care avea în lucru cele trei credite restante ale . precum și al inculpatei K. I. care deși nu se afla în unitate a transmis telefonic, că este de acord cu finanțarea societății.

Prin actul adițional nr. 541B/23.01.2003, la solicitarea inculpatei M. I. și în baza referatului întocmit de inculpatei U. M. C. M., se suplimentează creditul global de exploatare de 14.000 mil. lei ROL, cu încă 5.500 mil. lei ROL (total valoare plafon acordat 19.500 mil. lei ROL) cu termen de rambursare 28.01.2003, iar prin actul adiționali nr. 541C/28.01.2003 BCR - Sucursala Dr.O. a prelungit termenul de rambursare a creditului global de exploatare majorat până până la 25.07.2003, când este trecut la restantă.

La data de 07.01.2003, . încasează 3.000 milioane ROL de la . SRL cu titlul de „avans marfa" și diminuează plafonul creditului global de exploatare cu suma de 2.999 milioane ROL. La data de 08.01.2003, . angajează din creditul global de exploatare suma de 2.999 milioane ROL și face o plată în sumă de 3.000 milioane ROL către . cu titlul „avans marfă" care, în aceeași zi, achită 3.200 milioane ROL reprezentând contravaloarea biletului la ordin (scontat de către BCR - Sucursala Dr.O.) către ., care achită creditul de scont în sumă de 2.560 milioane ROL, dobânzi restante în sumă de 320 milioane ROL și face o plată în sumă de 320 milioane ROL înapoi către . cu titlul „avans marfă".

Aceste „avansuri" și „restituiri avansuri" (singurele operațiuni derulate în luna ianuarie 2003 prin contul curent al .) nu trebuiau să fie luate în calcul de către ofițerul de credite inculpata U. M. C. M. la determinarea capacității de rambursare și la determinarea volumului rambursărilor în creditul revolving global deoarece nu reprezintă încasări realizate din activitatea desfășurată de societate și, în consecință se poate afirma faptul că în luna ianuarie 2003 (până la majorarea creditului global de exploatare) societatea nu a avut nicio încasare din desfășurată.

În exercitarea abuzivă a atribuțiilor de serviciu, inculpata U. M. C. M. a încălcat următoarele norme bancare:

- în ambele referate nu au fost completate prima și cea de-a treia parte cu date privitoare la faptul că . face parte din debitorul unic F. și M. (pct. 76 lit. j din NM nr. 1/2000).

Inculpata a recunoscut că putea constata dacă o societate făcea parte dintr-un debitor unic sau nu dar că nu avea ca atribuție declararea debitorilor unici, aspect ce vine să confirme că aceasta cunoștea foarte bine interdependența dintre firme și modul cum banii erau folosiți de la o societate la alta contrar normelor de creditare în vigoare la acel moment.

- nu au fost prezentate detalii referitoare la motivul pentru care se solicită majorarea plafonului creditului global de exploatare (pct. 582 din NM nr. 1/2000).

Ordinele de plată prin care s-au făcut trageri din acest credit au fost vizate de inculpata U. M. C. M..

În ceea ce privește contractul de credite nr. 28/24.11.2003, la acordarea creditului (referatul pentru aprobarea creditului a fost întocmit de către ofițerul de credite, inculpata U. M. C.-M.) BCR - Sucursala „Dr.O.” București și-a depășit competența de aprobare încălcând următoarele norme bancare, astfel:

2. Persoanele responsabile de încălcarea legii bancare și a normelor de creditare prin exercitarea abuzivă a atribuțiunilor de serviciu și neurmărirea destinației creditelor contractate.

Referatele de credit menționate au fost întocmite cu încălcarea normelor bancare de către inculpata U. M. C. M., astfel:

a) volumul creditelor acordate depășea capacitatea de

rambursare a societății contrar prevederilor pct. 168 din Normele

Metodologice nr. 1/2000.

Deși inculpata a susținut că a avut în vedere încasările atât prin bancă cât și cash la dosarul cauzei nu se află dovezi cu privire la alte încasări decât cele menționate mai sus.

b) În ceea ce privește creditul pentru facilități de cont din data

de 20.03.2003 în sumă de 220 milioane ROL, aceiași inculpată nu a respectat

c) În ceea ce privește creditul global de exploatare în valoare de 15.500 mil. lei ROL, inculpata U. C. M. nu a respectat prevederile pct. 74, 184 și 543 din NM nr. 1/2000

În referatele de credit nr. 666 F/18.03.2003 și 666 H/09.04.2003 în partea a II-a - Detalii semnificative privind creditul - la rubrica - Afacere, riscul de ramură și de țară, raport - se menționează o . contracte cu principalii furnizori (interni și externi) de materii prime și materiale, folosite în procesul de de fabricație: T.C.CARPAȚI, DH EURO CONSTRUCT, SAMBRA PANELECTRIC, RONSLAD BADUC SRL, WIPA INTERNATIONAL precum și contracte încheiate cu principalii clienți. GLOBAL DEVELOPMENT, D. CONSTRUCT, INTER & ENGINEERING & CONSTRUCUNG T.C. CARPAȚI.

Aceleași deficiențe se regăsesc și în referatele ulterioare întocmite de inculpata U. M. C.-M. prin care . a beneficiat de majorări succesive ale creditului global de exploatare.

Probele administrate în cauză se coroborează si cu Normele Metodologice nr.1/2000 și fișele porturilor pentru ofițerii de credite printre care si inculpata U. M. C..

Conform acestora, ofițerii de credite verifică realitatea datelor din documentele anexate la cererea de credite, efectuând, totodată, analiza situației economico-financiare, a indicatorilor de bonitate ce caracterizează activitatea clientului, precum și aspectele nefinanciare... vor stabili categoria de credite care corespunde cel mai bine necesităților clientului, afacerii... care stă la baza solicitării clientului.

- pct. 167: în procesul de analiză al creditelor, ofițerii de credite vor urmări respectarea principiilor generale ale activității de creditare, îndeplinirea tuturor condițiilor specifice fiecărei categorii de credite, precum și a unor proceduri comune care stau la baza fundamentării deciziei de creditare.

- pct. 168: în cadrul analizei economico-financiare a activității clienților și a bonității acestora, ofițerii de credite vor urmări existența capacității de rambursare...pe întreaga perioada de creditare...în procesul de analiză, ofițerii de credite vor utiliza și cash-flow-ul previzionat.

- pct. 184: obligația urmării ș respectării destinației pentru care a fost aprobat creditul...revine compartimentului de credite.

- pct. 261: ofițerii de credite vor urmări să nu admită acordarea de astfel de credite pentru agenții economici care au fost la C.I.P.

- pct. 512: după încheierea contractului, ofițerul de credite împreună cu juristul băncii, anterior termenului prevăzut la punerea la dispoziție a creditului aprobat, verifică:

- înscrierea garanțiilor în Cartea Funciară,.. Arhiva Electronică și notificarea la societatea de asigurare a drepturilor de despăgubire...alte prevederi din contract care condiționează punerea la dispoziție a creditului.

- pct. 531: ofițerii de credite vor urmări ca valoarea asigurată să fie cel puțin egală cu valoarea creditului și a dobânzilor aferente.

- pct. 538: ofițerii de credite vor urmări, în permanență, achitarea de către împrumutat a primelor de asigurare precum și menținerea unei valori asigurate cel puțin egală cu suma împrumutului rămas de rambursat.

- pct. 542: permanent, pe parcursul derulării contractelor de credite, ofițerii de credite vor efectua verificarea, inclusiv la sediul al împrumutaților, a modului de utilizare, derulare și rambursare a tuturor creditelor acordate clienților.

- pct. 543: ofițerii de credite trebuie să urmărească, în principal, respectarea următoarelor obligații ce revin împrumutatului prin contractul de credite:

- respectarea destinație creditelor prin utilizarea acestora numai în scopurile pentru care au fost aprobate.

- plățile din credite se vor efectua sub control bancar, pe bază de documente legale, plățile din credite în numerar sunt permise în mod excepțional.

- cesionarea în favoarea băncii a fluxului de lichidități care trebuie să fie derulat prin bancă.

- reflectarea corectă și la zi în evidența contabilă a operațiunilor legate de utilizare și rambursarea creditelor, achitarea dobânzilor șși comisioanelor aferente.

- concordanța datelor din evidențe cu cele efectiv constatate pe teren.

- respectarea graficelor de acordare și rambursare a creditelor, achitarea dobânzilor și plata comisioanelor.

- analiza realizării fluxului de lichidități și a previziunilor din BVC comparativ cu cele planificate sau prognozate.

- asigurarea cu contracte și comenzi ferme a activității.

- menținerea și consolidarea capacității de plată a împrumutatului, a bonității acestuia, pe tot parcursul procesului de creditare, până la rambursarea integrală a creditului și plata dobânzilor.

- analiza permanentă a acoperii cheltuielilor din veniturile realizate și menținerea unui grad acceptabil de rentabilitate.

- prevederea în BVC precum și în fluxul de lichidități al împrumutatului, a resurselor necesare pentru rambursarea ratelor de credite scadente și a dobânzilor aferente.

- aducerea la cunoștință a băncii a modificărilor intervenite în structura organizatorică și activitatea desfășurată.

- să comunice băncii că a deschis conturi curente sau de împrumuturi la alte societăți bancare și volumul activității derulate prin aceste conturi.

Față de probele administrate in cauză, Tribunalul a reținut ca și instanța de fond, că sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 248 rap. la art. 248/1Cod penal cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal deoarece inculpata U. M. C., în perioada august 2002 – iunie 2003, în baza aceleiași rezoluții infracționale și la diferite intervale de timp, în calitate de ofițer credite persoane juridice de a-și exercita cu bună știință, în mod necorespunzător atribuțiile de serviciu, încălcând mai multe norme bancare existente în perioada de referință din cele prevăzute în NM nr. 1/2000 și respectiv din atribuțiile stabilite prin fișa postului, așa cum s-a arătat mai sus și de a aproba și acorda în mod repetat credite ., SC F. TRADING, . și . SRL, producând astfel un prejudiciu mai mare de 200.000 lei BCR.

Prin urmare, nu a procedat la schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 248 rap la art. 248/1Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, în infracțiunea prev. de art. 246 Cod penal astfel cum s-a solicitat de către inculpată, prin apărător ales, deoarece inculpata în calitate de ofițer de credite în cadrul BCR SA, bancă cu capital mixt de stat și privat, exercita permanent o însărcinare retribuită în cadrul unei unități de interes public, fiind îndeplinite dispozițiile art. 145 si art. 147 Cod penal referitoare la termenul „ public „ și ,,funcționar public,’’.

Tribunalul a constatat că fapta inculpatei constând în neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu și îndeplinirea lor defectuoasă a fost producătoare de prejudicii în patrimoniul BCR care, deși și-a retras pretențiile solicitate în cursul urmăririi penale, prejudiciul a existat cu certitudine de la momentul săvârșirii faptei de către inculpată și în condițiile în care BCR SA Sucursala O. a cesionat toate creanțele către alte 2 societăți comerciale conform contractelor de cesiune depuse la dosarul cauzei. Aspectul că aceste creanțe au fost ulterior cesionate de către BCR nu echivalează cu inexistența prejudiciului iar cu privire la cesiunile de creanță întocmite instanța de fond,a a precizat în mod corect că, ele respectă condițiile prev. de art. 1402-1404 Cod civil si că orice creanță poate forma obiectul unei cesiuni de creanță, inclusiv cele care provin din cadrul răspunderii civile delictuale, aspect reglementat în mod expres de noul Cod civil.

De asemenea, instanța de fond a analizat în mod corect, întrunirea elementelor răspunderii civile delictuale constatând existența prejudiciului, a faptei ilicite, a vinovăției inculpatei și legăturii de cauzalitate existentă între prejudiciu si fapta ilicită. Totodată, a avut în vedere prejudiciile cauzate de inculpatele K. I., U. M. C. și C. A. M. .

Instanța a luat act în primul rând că partea civilă BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ S.A. a renunțat la toate pretențiile civile formulate inițial împotriva inculpaților și a aplicat principiul disponibilități, care guvernează acțiunea civilă și cesiunile de creanțe întocmite în cauză.

Instanța nu putea dispune împotriva voinței BCR și a-i restitui acesteia sumele de bani așa cum a solicitat reprezentantul Ministerului Public – DNA pentru că astfel s-ar fi ajuns ca BCR să-și acopere cu mult mai mult prejudiciul produs și pe care și l-a recuperat deja chiar prin cesiunile de creanță depuse la dosarul cauzei.

In ceea ce privește pedeapsa aplicată acestei inculpate de către instanța de fond, tribunalul a constatat că aceasta a fost corect individualizată în raport de criteriile generale prev. de art. 72Cod penal respectiv, gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, modalitatea si împrejurările în care inculpata a acționat, urmarea produsă prin fapta inculpatei constând în prejudiciul la care a fost obligată în solidar către părțile civile în solidar, dar si persoana inculpatei care nu este cunoscută cu antecedente penale si este la primul conflict cu legea penală.

Instanța de fond a reținut în mod just, în favoarea inculpatei circumstanța atenuantă prev. de art. 74 alin. 1 lit aCod penal ce a avut ca efect coborârea pedepsei sub minimum special prevăzut de lege, in raport de conduita bună anterioară a inculpatei în familia si societate si de aspectul că este la primul conflict cu legea penală. Tribunalul a apreciat că scopul educativ si preventiv al pedepsei si în cazul acestei inculpate prin aplicarea dispoz. art. 81Cod penal cu privire la suspendarea condiționată a executării acesteia.

Față de considerentele ce preced la care Tribunalul a răspuns în dezbaterea motivelor de apel formulate de inculpate și care vizează și motivul de apel al parchetului referitor la greșita reținere a circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 lit.a Cod penal în favoarea inculpatelor K. I., C. (G. ) A. M. si U. M. C. și sub aspectul modalității de executare a pedepselor aplicate inculpatelor C. (G.) A. M. și U. M. C., s-a constatat că acest motiv de apel este nefondat în raport de împrejurările reținute în cazul fiecărei inculpate.

Tribunalul ca și instanța de fond, în operațiunea de individualizare a pedepselor aplicate inculpatelor și a modalităților de executare a acestora a analizat toate motivele obiective și subiective în funcție de care trebuie să se facă aprecierea că pe viitor, inculpatele vor avea o comportare bună chiar si fără executarea pedepselor. Așa cum s-a arătat, inculpatele sunt la primul conflict cu legea penală, au avut o comportare bună în familie și societate și nu se poate afirma că au dat dovadă de perseverență infracțională chiar și în ipoteza în care au săvârșit infracțiunea în formă continuată.

În opinia tribunalul, perseverența infracțională presupune săvârșirea unor infracțiuni repetate de același gen sau de gen diferit pentru care persoanele respective să fi suferit și condamnări anterioare.

S-a constatat că și critica ce vizează greșita achitare a inculpatului F. M. A. pentru infracțiunea prev. de art. 290 Cod penal este nefondată pentru următoarele considerente:

În cazul infracțiunii prev. de art. 290 Cod penal latura materială este alcătuită din două acțiuni săvârșite succesiv și anume: falsificarea înscrisului prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod, folosirea înscrisului falsificat ori încredințarea sa spre folosire unei alte persoane.

În legătură cu infr. prev. de Legea nr. 31/1990 instanța de fond a analizat în mod judicios, modalitatea în care acesta, în calitate de administrator, a folosit creditele obținute, contrar intereselor societății așa cum cere art. 266 pct. 2 din lege, fiind îndeplinite condițiile cumulative ale infracțiunii mai sus menționate, însă, dat fiind că în cauză este împlinit termenul de prescripție specială, instanța a dispus în baza art. 11 pct. 2 lit. b rap. la art.10 lit. g Cod procedură penală, coroborat cu art. 122 alin. 1 lit. d și art. 124 Cod penal, încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului F. M. A. pentru infracțiunea prev. de art. 266 pct. 2 din Legea nr. 31/1990, ca urmare a intervenirii prescripției speciale a răspunderii penale.

Referitor la infracțiunea prev. de art. 290 Cod penal. cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal. și pentru care prin actul de sesizare s-a arătat că inculpatul a depus ordine de plată cu operațiuni comerciale fictive și în baza cărora a obținut credite din ce în ce mai mari, instanța de fond a reținut că mențiunile din OP întocmite de inc F. M.-A. la datele de 16. 12. 2002 di febr. 2003, nu au fost realizate prin acțiuni care să constituie elementele materiale ale infracțiunii prev. de art. 290Cod penal

Art. 290Cod penal sancționează contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau alterarea lui în orice mod, folosirea înscrisului falsificat ori încredințarea sa spre folosire unei alte persoane, în vederea producerii de consecințe juridice.

Prin urmare, acțiunile ce constituie elementul material al infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată sunt contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau alterarea înscrisului în orice mod.

Conform teoriei si practicii judiciare, alterarea adevărului în cazul infracțiunilor de fals material în înscrisuri, deci și în cazul înscrisurilor sub semnătură privată, se realizează asupra materialității înscrisului însuși, a formei materiale, a scrierii (instrumentum), și nu a asupra conținutului, substanței sale, a împrejurărilor și faptelor despre care trebuie să facă probă (negotium).

A contraface înseamnă a imita, a plăsmui, a reproduce ceva în mod fraudulos, atribuindu-i caracter de autenticitate. A contraface o scriere înseamnă a reproduce fraudulos scrierea unei persoane pentru a face să se creadă că scrierea este cea originală și exprimă voința persoanei la care face referire actul.

Alterarea înseamnă modificarea materială a redactării textului înscrisului prin adăugiri, înlocuiri, ștergeri de cuvinte, cifre.

În cauză, inculpatul F. M. A. a întocmit ordine de plată necesare pentru dobândirea de credite bancare. În materialitatea lor, aceste ordine de plată nu au fost alterate sau contrafăcute.

Prin urmare, mențiunile efectuate de inculpatul F. pe Ordinele de plată întocmite la datele de 16. 12. 2002 și febr. 2003, nu se subscriu noțiunii de alterare a adevărului, de contrafacere, pentru a se putea reține întrunirea elementului material al infracțiunii prev. de art. 290 Cod penal.

Instanța de fond a reținut în mod corect că, numai operațiunile comerciale consemnate în aceste ordine sunt fictive, simulate sau, poate, numai viitoare, dar acest procedeu, care ar putea fi caracterizat ca nepermis, nu se înscrie între actele materiale interzise de art. 290 Cod penal. (a se vedea în acest sens decizia nr. 564/2008 a ÎCCJ Secția Penală).

In consecință, Tribunalul a apreciat că soluția de achitare a inc F. M.- A. dispusă în temeiul art., 11 pct. 2 lit a rap. la art.10 alin. 1 lit. d Cod procedură penală si art. 13 alin. 1,2 Cod procedură penală se impunea în raport de probele administrate în cauză.

Ca atare, și critica formulată de parchet la pct. 3 în motivele de apel referitoare la omisiunea instanței de fond de a dispune anularea Ordinelor de plată întocmite la data de 16. 12. 2002 și febr. 2003 s-a apreciat ca fiind nejustificată, în raport de soluția de achitare care se impune prin probatoriul administrat în cauză, în sensul că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 290 Cod penal

In opinia Tribunalului, constatându-se că Ordinele de plată respective nu au fost contrafăcute sau alterate în vederea procedurii de consecințe juridice, nu se impune anularea ordinelor de plată întocmite de inculpatul F. M. A. la data de 16. 12. 2002 si febr. 2003.

In aceleași motive de apel s-a mai criticat sentința pentru omisiunea instanței de anulare a Ordinelor de plată întocmite la data de 07. 01., 21. 01 si 27. 01. 2003 de către inculpata M. I., întrucât acestea atestă o realitate denaturată si anume operațiuni comerciale cu . SRL în speță fiind vorba de împrumuturi reciproce între . F. TRADING SRL administrate de inculpații F. M. și M. I. precum si de către . SRL .

Astfel, în speță, deși instanța a constatat că s-a împlinit termenul de prescripție al răspunderii penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 290 Cod penal săvârșită de inculpata M. I. și a dispus încetarea procesului penal, în temeiul art. 11 pct. 2 rap la art. 10 lit g Cod procedură penală a omis să se pronunțe si asupra acțiunii civile în cazul inculpatei M. I..

Potrivit dis part. 348 Cod procedură penală măsura desființării înscrisului fals trebuie luată chiar și din oficiu, fără a avea relevanță aspectul că partea vătămată, neconstituită parte civilă este o persoană fizică sau o organizație din cele prevăzute de art. 145 Cod penal.

Îndeplinirea acestei obligații este urmarea faptului a constatării de către instanță că înscrisul respectiv provine dintr-o faptă de natură penală, faptă reținută de către instanță în sarcina inculpatei M. I., astfel că se impunea anularea Ordinelor de plată întocmite la datele de 07. 01., 21. 01. și 27.01. 2003 de către această inculpată.

Ca atare, Tribunalul a respins excepția invocată de apărătorul ales al inculpatei C. A. M. având ca obiect constatarea nulității actului de sesizare a instanței precum și a actelor de urmărire penală efectuate de DNA, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.N.A. și inculpatele C. A.-M., K. I. și U.-M. C.-M..

P. a criticat decizia pentru greșita individualizare a pedepselor aplicate inculpatelor C. A.-M., K. I. și U.-M. C.-M., prin greșita reținere a circumstanțelor atenuante prev. de art.74 lit.a Cod penal, având în vedere conduita procesuală a inculpatelor care au refuzat să dea declarații la urmărirea penală, precum și în ceea ce privește modalitatea de executare a pedepselor, prin înlăturarea art.81 și art.86 Cod penal, solicitând aplicarea unor pedepse cu executare în regim de detenție.

Se mai critică soluția de achitare a inculpatului F. M. A. pentur infracțiunea prev. de art.290 cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal, considerând că instanța a apreciat greșit că cele două ordine de plată conțin operațiuni fictive, împrejurare care nu se circumscrie infracțiunii prev. de art.290 Cod penal.

De asemenea, se arată că instanța nu a procedat conform art.348 Cod procedură penală, la anularea ordinelor de plată întocmite la data de 16.12.2003 și februarie 2003, de către inculpatul F. M..

Inculpata C. A.-M., prin recursul său, solicită trimiterea cauzei către organul competent pentru refacerea urmăririi penale, sau trimiterea cauzei la aceeași instanță de apel, pentru nepronunțarea asupra excepțiilor invocate și pentru efectuarea expertizei contabile.

Mai solicită achitarea sa, în baza art.10 lit.c și d Cod procedură penală, având în vedere că nu s-a reținut nici un element de vinovăție.

Inculpata K. I. solicită achitarea sa, în baza art.10 lit.c Cod procedură penală, având în vedere că hotărârea de condamnare a fost pronunțată ca urmare a unei grave erori de fapt, reținând în mod greșit vinovăția cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu.

În realitate, pentru unele dintre credite, inculpata nu a avut competență și nici nu a semnat aprobarea acestora, fiind în concediu medical.

Pe latură civilă, arată că prejudiciul nu a fost stabilit și solicită respingerea acțiunilor civile.

Inculpata U.-M. C.-M. solicită, în principal, achitarea sa în baza art.10 lit.d Cod procedură penală, lipsind intenția.

În subsidiar, se solicită efectuarea unei expertize contabile pentru stabilirea prejudiciului.

Verificând decizia atacată pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, Curtea constată următoarele:

Recursul declarat de parchet.

În ceea ce privește primul motiv de recurs, respectiv greșita individualizare a pedepselor aplicate inculpatelor K. I., C. A. M. și U. M. C. M., prin greșita reținere a art.74 lit.a Cod penal și ca modalitate de executare, se apreciază următoarele:

Inculpatele se află la primul conflict cu legea penală, ceea ce, în opinia instanței de recurs reprezintă un motiv întemeiat de apreciere a posibilității de îndreptare și mai ales, ca acest aspect să se regăsească în cuantificarea fiecărei pedepse, prin efectele prev. de art.76 lit.b Cod penal.

Această împrejurare este completată și de o conduită bună a fiecărei inculpate, în familie și societate, conform înscrisurilor depuse, ceea ce confirmă, încă o dată, justețea reținerii acestor împrejurări.

Se mai constată că, în cazul fiecărei inculpate, există concurs între cauze de agravare reprezentate de forma continuată a faptelor și cauze de atenuare, împrejurare în care cuantumul pedepselor va fi apreciat conform art.80 alin.1 Cod penal și prin aplicarea criteriilor generale prev. la art.72 Cod penal.

Astfel, pentru inculpata K. I. se constată că, prin rolul avut și prin funcția deținută, cât și prin valoarea prejudiciului cauzat prin activitatea infracțională, pedeapsa se impune a fi majorată, cu menținerea sub minimul special, pentru a corespunde împrejurărilor concrete, gradului de pericol social al faptei continuate, dar și datelor personale ale inculpatei.

În ceea ce privește modalitatea de executare, se constată justețea aplicării suspendării sub supraveghere a pedepsei, care asigură atingerea scopului prev. de art.52 Cod penal, fiind însă necesară o perioadă de timp mai lungă de supraveghere, pentru ca inculpata K. I. să conștientizeze prin respectarea în timp a obligațiilor impuse, importanța în societate a unei conduite corespunzătoare.

În ceea ce privește critica privind greșita achitare a inculpatului F. M. A., în baza art.10 lit.d Cod procedură penală, pentru infracțiunea prev. de art.290 Cod penal, se reține că înscrisurile, respectiv ordine de plată, conținând operațiuni comerciale fictive au fost întocmite de inculpat la 16.12.2002 și luna februarie 2003.

Din examinarea acestor înscrisuri și a elementelor constitutive ale infracțiunii prev. de art.290 Cod penal, se constată, ca și instanța de fond și de apel, că operațiunile comerciale consemnate în aceste ordine de plată sunt simulate, însă acest procedeu nu se înscrie în actele materiale prev. de art.290 Cod penal, neconstituind nici alterarea textului înscrisului și nici contrafacerea acestuia.

Astfel, în mod corect s-a dispus achitarea inculpatului pentru lipsa elementului material, dispoziție ce se va menține și de instanța de recurs.

Referitor la motivul privind omisiunea simulării înscrisurilor emise în 16.12.2002 și luna februarie 2003, acestea, chiar dacă nu au fost falsificate prin alterare sau contrafacere, conțin operațiuni comerciale fictive, urmând ca, în baza art.348 Cod procedură penală să se dispună anularea totală, în vederea restabilirii situației anterioare.

2. Recursul inculpatei C. A. M.

Ca prim motiv de recurs, inculpata a solicitat trimiterea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale.

Această excepție a mai fost ridicată și în fața instanței de apel, fiind respinsă, ca neîntemeiată, în ceea ce privește organul competent să efectueze urmărirea penală.

Această cerere este motivată în sensul că prejudiciul a fost apreciat doar pe baza adreselor de constituire de parte civilă și, în realitate, este mult mai mic, fără a preciza însă și cuantumul acestuia.

Cu privire la acest aspect, se constată că instanța de fond a verificat regularitatea actului de sesizare în ceea ce privește întrunirea condițiilor de formă, legala sesizare, cât și a competenței efectuării urmăririi penale de către organul competent.

Stabilirea prejudiciul cert s-a făcut în cursul cercetării judecătorești iar, în faza de urmărire penală, s-a făcut pe baza înscrisurilor doveditoare, având la bază calcule privind cuantumul împrumuturilor acordate, coroborate cu declarații ale martorilor și inculpaților și a unor constatări prin procese-verbale.

Inculpata C. Andrara M. a mai solicitat trimiterea cauzei la instanța de apel pentru efectuarea unei expertize contabile cu obiectivul stabilirii prejudiciului.

Nici acest motiv de recurs nu este întemeiat, proba fiind solicitată și în fond, apel și recurs și respinsă cu motivarea că, la dosar, există suficiente înscrisuri pentru stabilirea cuantumului prejudiciului, nefiind utilă cauzei.

Inculpata a mai solicitat achitarea sa pentru infracțiunea prev. de art.248 rap. la art.248¹Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, în temeiul art.10 lit.c și d Cod procedură penală, respectiv că fapta nu a fost săvârșită de către inculpată și faptei îi lipsește unul din elementele constitutive, fără însă a preciza care este acest element.

Analizând separat cele două temeiuri ale achitării, se constată că din materialul probator administrat, coroborat chiar cu declarațiile inculpatei, reiese că a întocmit referate de credit fără a verifica documentele obligatorii conform normelor B.N.R., îndeplinind astfel în mod defectuos acte care intrau în atribuțiile de serviciu.

Inculpata a mai arătat că aceste activități s-au datorat lipsei de experiență și atitudinii abuzive a inculpatei K. I. care îi dădea ordine în acest sens și, astfel, faptei îi lipsește intenția.

Articolul 248 Cod penal sancționează fapta funcționarului care, cu știință, îndeplinește în mod defectuos un act, în exercițiul atribuțiilor de serviciu, iar faptul că inculpata a avut cunoștință de consecințele acțiunilor sale, reiese din fișa postului, din declarațiile martorei A. N. F., precum și din declarațiile inculpatei C. A. M., care a relatat faptul că ar avea cunoștință de caracterul defectuos al întocmirii referatelor de credit.

3. Recursul inculpatului K. I., prin care se solicită achitarea sa în baza art.10 lit.c Cod procedură penală pentru infracțiunea prev. de art.248 rap. la art.248¹Cod penal cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal, nu poate fi primit.

Inculpata arată că toată documentația bancară întocmită a fost cu respectarea tuturor dispozițiilor legale, iar pentru unele dintre credite nu a semnat de aprobare, fiind în concediu medical.

Din ansamblul probator reiese că inculpata, în calitate de președinte al Comitetului Director al Sucursalei Dr.O. avea atribuțiuni concrete privind liniile de creditare și, în această calitate, cu știință, și-a îndeplinit în mod defectuos aceste atribuții de serviciu, referitoare la activitatea de creditare, având ca efect nerambursarea creditelor și producerea unor prejudicii în patrimoniul B.C.R.

De asemenea, din situația de fapt reținută, s-au avut în vedere doar prejudiciile rezultate din activitatea directă a inculpatei, în actele infracționale nefiind reținute cele la care inculpata nu a participat.

Inculpata a mai arătat că, pe latura civilă, nu există prejudiciu, astfel că acțiunea civilă trebuia respinsă.

Pe acest aspect, se constată că pe parcursul cercetării penale, toate creanțele au fost cesionate către alte 2 societăți comerciale, conform contractelor de cesiune, ceea ce nu înlătură existența prejudiciului.

4. Recursul inculpatei U. M. C. M. privește achitarea în baza art.10 lit.d Cod procedură penală, apreciind că lipsește intenția, sub forma prev. de art.248 Cod penal, în sensul că a întocmit defectuos referate de credit pentru creditele solicitate de persoane juridice, dar fără știință.

Inculpata a îndeplinit funcția de ofițer de credit și, din declarațiile date, coroborate cu fișa postului, reiese că avea cunoștință de obligațiile de serviciu în ceea ce privește întocmirea referatelor, a documentației, precum și a faptului că avea obligația să urmărească folosirea banilor de către beneficiarii creditelor, conform contractelor de credit, respectiv prin vizarea ordinelor de plată înainte de introducerea acestora la plată.

Motivarea că a preluat referatele întocmite de inculpata C. A. M. sau că a întocmit în grabă referatele nu înlătură răspunderea penală în sensul că lipsește intenția.

Al doilea motiv de recurs, privitor la stabilirea prejudiciului prin efectuarea unei expertize contabile a mai fost analizat cu ocazia recursului inculpatului C. A. M..

Recursurile inculpaților urmează a fi admise pe aspectul menținerii sechestrului asigurator, în sensul că instanța a omis să precizeze faptul că cele trei inculpate dețin o cotă-parte din bunurile aflate sub sechestru, limita în care sechestrul va fi menținut, precum și suma datorată de fiecare, reprezentând concurența până la care se menține sechestrul asigurător.

Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

În temeiul art.385¹⁵, punctul 2, litera d, Cod procedură penală, admite recursurile formulate de Ministerul Public - P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Secția judiciară penală și de recurenții – intimați - inculpați K. I., C. (fostă G.) A. - M. și U. - M. C. - M. împotriva Deciziei penale nr. 5/_ .2012 a Tribunalului București - Secția a II-a penală, din Dosarul nr._, și a Sentinței penale nr. 2359/23.Xl.2010 a Judecătoriei Sectorului IV, București, din Dosarul nr._ .

Casează, în parte, atât decizia penală, cât și sentința penală și, în fond, rejudecând:

În temeiul art.248, Cod penal, raportat la art.248¹, Cod penal, cu aplicarea art.41, alin.2, Cod penal, art.74, alin.1, litera a, Cod penal, raportat la art.76, alin.1, litera b, Cod penal, art.80, alin.1, Cod penal, condamnă pe inculpatul K. I. la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în forme calificată și continuată.

În temeiul art.65, alin.2, Cod penal, aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64, alin.1, litera a, teza a II-a, litera b și litera c, respectiv dreptul de a ocupa o funcție de natura aceleia de care s-a folosit la comiterea infracțiunii, din Codul penal, pe o durată de 9 ani, începând cu data de 29.X.2012, data rămânerii definitive a sentinței penale de condamnare.

În temeiul art.86/2, alin. 1, Cod penal, termenul de încercare este de 9 ani, stabilit potrivit art.86/2, alin.2, Cod penal, raportat la art.82, alin.3, Cod penal.

Pentru inculpații C. (fostă G.) A. - M. și U. - M. C. - M., executarea pedepsei complementare, aplicată fiecăruia, în temeiul art.65, alin.2, Cod penal, a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64, alin.1, litera a, teza a II-a, litera b și litera c, respectiv dreptul de a ocupa o funcție de natura aceleia de care s-a folosit la comiterea infracțiunii, din Codul penal, pe o durată de 4 ani, începe cu data de 29.X.2012, data rămânerii definitive a sentinței penale de condamnare.

În temeiul art.163, alin.1 și alin.2, Cod procedură penală, menține măsura sechestrului asigurător dispusă, asupra bunurilor inculpatului K. I., prin Ordonanța din data de 17.Vlll.2005 a Ministerului Public - P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial București, din Dosarul nr. 64/P/2005 (filele 172-174, volumul 111, dosar de urmărire penală), adusă la îndeplinire prin procesul-verbal din data de 24.Vlll.2005 (filele 175-177, volumul III, dosar de urmărire penală), în limita cotei-părți a inculpatului din dreptul de proprietate, până la concurența sumei de 2.321.631,49 RON, reprezentând despăgubiri materiale.

În temeiul art.163, alin.1 și alin.2, Cod procedură penală, menține măsura sechestrului asigurător dispusă asupra bunurilor inculpatului C. (fostă G.) A. - M., prin Ordonanța din data de 17.VIII.2005 a Ministerului Public - P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial București, din Dosarul nr. 64/P/2005 (filele 172-174, volumul III, dosar de urmărire penală), adusă la îndeplinire prin procesul-verbal din data de 25.VIII.2005 (filele 205 și 206, volumul III, dosar de urmărire penală), în limita cotei-părți a inculpatului din dreptul de proprietate, până la concurența sumei de 1.671.631,49 RON, reprezentând despăgubiri materiale.

În temeiul art.163, alin.1 și alin.2, Cod procedură penală, menține măsura sechestrului asigurător dispusă asupra bunurilor inculpatului U. - M. C. - M., prin Ordonanța din data de 17.Vlll.2005 a Ministerului Public - P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial București, din Dosarul nr. 64/P/2005 (filele 172-174, volumul III, dosar de urmărire penală), adusă la îndeplinire prin procesul-verbal din data de 25.VIII.2005 (filele 195-197, volumul III, dosar de urmărire penală), în limita cotei-părți a inculpatului din dreptul de proprietate, până la concurența sumei de 1.200.000 RON, reprezentând daune materiale.

În temeiul art.348, Cod procedură penală, dispune anularea ordinului de plată nr.192 din data de 16.XII.2002, emis de S.C. „T. G." S.R.L., în favoarea S.C. „Euro Foundry Tech" S.R.L., pentru suma de 250.000 RON, precum și a ordinului de plată din luna februarie a anului 2003, emis de S.C. „T. G." S.R.L., în favoarea S.C. „F. Trading" S.R.L., pentru suma de 550.000 RON.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale și ale deciziei penale.

În temeiul art.192, alin.3, Cod procedură penală, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul parțial al apărătorilor din oficiu pentru recurenții – intimați - inculpați C. (fostă G.) A. - M. și U. - M. C.-M., în sumă de câte 75 lei fiecare, se suportă din fondul Ministerului Justiției.

Onorariul apărătorului din oficiu pentru intimatul-inculpat F. M.-A., în sumă de 300 lei, se suportă din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 29 octombrie 2012.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

V. B. D. P. C. V. G.

Grefier,

A. L. P.

Red.V.B./Tehnored.M.A.

2 ex./02.04.2013

T.B.-S.2 – jud.G.C.

← Recunoaştere hotărâre penală / alte acte judiciare străine....		Mandat european de arestare. Sentința nr. 458/2012. Curtea de... →

Abuz în serviciu contra intereselor publice. Art.248 C.p.. Decizia nr. 2056/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Abuz în serviciu contra intereselor publice. Art.248 C.p.. Decizia nr. 2056/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI