Acord de recunoaştere a vinovăţiei. Art.483 NCPP. Decizia nr. 583/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 583/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 08-05-2014 în dosarul nr. 583/2014

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ

Dosar nr._

(_ )

DECIZIA PENALĂ NR. 583/A

Ședința publică din data de 08 mai 2014

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: C. B.

JUDECĂTOR: I. C.

GREFIER: R. S.

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror C. P. din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală.

Pe rol se află soluționarea cauzei penale având ca obiect apelul declarat de apelantul P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală împotriva sentinței penale nr. 1040 din data de 02.04.2014, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspunsintimatul-inculpat N. K., personal, în stare de libertate, și asistat de apărător ales, av. T. C., cu împuternicirea avocațială nr._ din data de 08.05.2014 emisă de Baroul București, și intimata-inculpată N. A. P., personal, în stare de libertate, și asistată de apărător ales, av. T. M. G., cu împuternicirea avocațială nr._ din data de 07.05.2014 emisă de Baroul București. S-a prezentat traducătorul de limba engleză, Slăvuică E..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Curtea a procedat la legitimarea intimaților-inculpați.

Curtea, nefiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, în baza art. 420 alin. 6 C.pr.pen., constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea apelului.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul,solicită admiterea apelului, astfel cum a fost formulat, desființarea în parte a sentinței penale nr. 1040 din data de 02.04.2014, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr._ și pe fond, rejudecând, să fie înlăturate dispozițiile privind suspendarea executării pedepsei complementare a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b și d C.pen.

Apărătorul intimatului-inculpat N. K., având cuvântul, solicită admiterea apelului, desființarea în parte a sentinței penale nr. 1040 din data de 02.04.2014, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr._ și pe fond, rejudecând, să fie înlăturate dispozițiile privind suspendarea executării pedepsei complementare a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b și d C.pen.

Apărătorul intimatei-inculpate N. A. P., având cuvântul, solicită admiterea apelului, desființarea în parte a sentinței penale nr. 1040 din data de 02.04.2014, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr._ și pe fond, pe rejudecând, să fie înlăturate dispozițiile privind suspendarea executării pedepsei complementare a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b și d C.pen.

Intimatul-inculpat N. K., având ultimul cuvânt, arată că achiesează la concluziile apărătorului său.

Intimata-inculpată N. A. P., având ultimul cuvânt, arată că achiesează la concluziile apărătorului său.

CURTEA,

Deliberând asupra apelului penal de față, constată următoarele:

Sentința penală apelată

Prin sentința penală nr. 1040/02.04.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală în dosarul nr._/4/2014, s-au dispus următoarele: în baza art. 485 alin. 1 lit. a rap. la art. 396 alin. 2 C.pr.pen., s-a admis acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală București cu inculpatul N. K., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de crimă organizată prevăzută de art. 367 C.pen. cu aplic. art. 5 C.pen., complicitate la infracțiunea fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 26 alin. 1 C.pen. rap la art. 290 alin. 1 C.pen., cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen și art. 5 C.pen. și infracțiunea de trafic de migranți prevăzută de art. 71 alin. 1 din O.U.G. nr. 105/2001 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. și art. 5 C.pen., obiect al cauzei penale nr. 239/D/P/2012; în baza art. 367 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 5 C.pen., a fost condamnat inculpatul N. K. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat; în baza art. 66 alin. 1 lit. a, b, d C.pen., s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a alege pe o perioadă de 3 ani de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe, apreciind că prin săvârșirea infracțiunii deduse judecății inculpatul s-a dovedit nedemn de a deține o funcție electivă în autoritățile publice sau orice alte funcții publice precum și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a alege; în baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a, b și d C.pen., s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a alege, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale; în baza art. 26 alin. 1 C.pen. rap la art. 290 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. și art. 5 C.pen., a fost condamnat inculpatul N. K. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată; în baza art. 71 alin. 1 din O.U.G. nr. 105/2001 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. și art. 5 C.pen., a fost condamnat inculpatul N. K. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de migranți; în baza art. 33 lit. a V.C.pen., art. 34 alin. 1 lit. b V C.pen. și art. 35 V C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen., s-au contopit pedepsele de mai sus, inculpatul executând în final pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare; în temeiul art. 66 alin. 1 C.pen. rap la art. 45 C.pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b și d C.pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale; în temeiul art. 65 alin. 1 C.pen. rap la art. 45 C.pen., s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevazute de art. 66 lit. a și lit. b C.pen. pe durata executării pedepsei principale; în baza art. 91 C.pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei principale, a pedepsei complementare și a pedepsei accesorii sub supraveghere și s-a stabilit un termen de supraveghere de 3 ani, conform art. 92 C.pen.; pe perioada termenului de supraveghere, inculpatul N. K. trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere prevăzute de art. 93 alin. 1 lit. a-d C.pen. și alin. 2 lit. d C.pen.; în baza art. 91 alin. 4 C.pen., s-a atras atenția inculpatului asupra art. 96 și 97 C.pen.; în baza art. 404 alin. 4 lit. a C.pr.pen., s-a constatat că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv de la 16.01.2014 până la zi; în baza art. 485 alin. 3 rap. la art. 241 alin. 1 lit. b C.pr.pen. și la art. 399 alin 3 lit. b C.pr.pen., s-a constatat încetată de drept măsura arestării preventive a inculpatului și s-a dispus punerea de îndată în libertate a acestuia de sub puterea mandatul de arestare preventivă nr. 3/UP/17.01.2013 emis de Tribunalul București, dacă acesta nu este arestat sau deținut în altă cauză; în temeiul art. 112 alin.1 lit. d C.pen., s-a dispus confiscarea specială de la inculpat a sumei de 1.600 de euro; în baza art. 485 alin. 1 lit. a rap. la art. 396 alin. 2 C.pr.pen., s-a admis acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală București cu inculpata N. A. P., cercetată pentru săvârșirea infracțiunii de crimă organizată prevăzută de art. 367 C.pen. cu aplic. art. 5 C.pen. și complicitate la infracțiunea de trafic de migranți prevăzută de art. 26 C:pen. rap. la art. 71 alin. 1 din O.U.G. nr. 105/2001 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. și art. 5 C.pen., obiect al cauzei penale nr. 239/D/P/2012; în baza art. 367 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 5 C.pen., a fost condamnată inculpata N. A. P. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat; în baza art. 66 alin. 1 lit. a, b, d C.pen., s-a interzis inculpatei, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a alege pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe, apreciind că prin săvârșirea infracțiunii deduse judecății inculpatul s-a dovedit nedemn de a deține o funcție electivă în autoritățile publice sau orice alte funcții publice precum și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a alege; în baza art. 65 alin. 1 rap. la art. 66 alin. 1 lit. a, b și d C.pen., s-a interzis inculpatei, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a alege, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale; în baza 26 alin. 1 C.pen. rap. la art. 71 alin. 1 din O.U.G. nr. 105/2001 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. și art. 5 C.pen., a fost condamnată inculpata N. A. P. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la trafic de migranți; în baza art. 33 lit. a V.C.pen., art. 34 alin. 1 lit. b V C.pen. și art. 35 V C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen., s-au contopit pedepsele de mai sus, inculpata executând în final pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare; în temeiul art. 66 alin. 1 C.pen. rap la art. 45 C.pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b și d pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale; în temeiul art. 65 alin. 1 C.pen. rap la art. 45 C.pen., s-a interzis inculpatei, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevazute de art. 66 lit. a și lit. b C.pen. pe durata executării pedepsei principale; în baza art. 91 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei principale, a pedepsei complementare și a pedepsei accesorii sub supraveghere și s-a stabilit un termen de supraveghere de 2 ani, conform art. 92 C.pen.; pe perioada termenului de supraveghere inculpata N. A. P. trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere prevăzute de art. 93 alin. 1 lit. a-d C.pen. și alin. 2 lit. d C.pen.; în baza art. 91 alin. 4 C.pen., s-a atras atenția inculpatei asupra art. 96 și 97 C.pen.; în baza art. 485 alin. 3 rap. la art. 241 alin. 1 lit. b C.pr.pen. și la art. 399 alin. 3 lit. b C.pr.pen., s-a constatat încetată de drept măsura preventivă a controlului judiciar impus inculpatei prin ordonanța nr. 239/D/P/2012 din data de 20.02.2014 a Parchetului de pe langa Înalta Curte de Casație si Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală București; în baza art. 274 alin. 1 și alin. 2 C.pr.pen., a fost obligat fiecare dintre cei doi inculpați la plata a câte 1.000 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Prin încheierea pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în camera de consiliu în data de 04.04._ în dosarul nr._, s-a admis sesizarea din oficiu; în temeiul art. 278 alin. 1 C.pr.pen., s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în minuta sentinței penale nr. 1040/02.04.2014 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr._, în sensul că s-a menționat în acestea că „admite acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală București cu inculpatul N. K.” respectiv „admite acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală București cu inculpatul N. A. P.” în loc de „admite acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial București cu inculpatul N. K.” respectiv „admite acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial București cu inculpatul N. A. P.”, astfel cum din eroare s-a consemnat; îndreptarea s-a făcut în ambele exemplare ale minutei sentinței penale nr. 1040/02.04.2014 pronunțate de Tribunalul București în dosarul nr._ ; încheierea face parte integrantă din sentința penală nr. 1040/02.04.2014 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr._ .

În motivarea în fapt și în drept asentinței penale apelate, Tribunalul a reținut următoarele:

Prin adresa cu nr. 239/D/P/2012 din 21.03.2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală București, a fost sesizat Tribunalul București – Secția I Penală cu acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat între Ministerul Public și inculpații N. K. și N. A. P..

În ceea ce îl privește pe inculpatul N. K., s-a reținut că între procuror șef birou O. V., din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, și inculpatul N. K., cercetat în stare de arest preventiv, măsură ce a fost dispusă până la data de 16.04.2014 inclusiv, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- trafic de migranți prevăzută de art. 71 alin. 1 din O.U.G. nr. 105/2001 aprobată și modificată prin Legea 243/2002, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. cu aplic. art. 5 N.C.pen.;

- complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art 26 alin. 1 C.pen. rap la art. 290 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. cu aplic. art. 5 N.C.pen. și

- constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 367 alin. 1 N.C.pen. și art. 5 N.C.pen.,

- toate cu aplic. art. 33 lit. a C.pen.

În conformitate art. 478 și următoarele C.pr.pen., s-a încheiat acordul de a recunoaștere a vinovăției (la inițiativa inculpatului) de către inculpatul N. K., având ca obiect recunoașterea comiterii faptei și acceptarea încadrării juridice pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală.

În fapt, la data de 05.09.2012, organele de poliție judiciară din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate s-au sesizat din oficiu cu privire la existența pe teritoriul României a unei grupări de criminalitate organizată, ai cărei membrii sunt implicați în activități de trafic de migranți de origine filipineză și nepaleză către state membre Schengen.

În cuprinsul actului de sesizare s-a arătat că membrii grupării sunt implicați direct în racolarea, îndrumarea și facilitarea deplasării ilegale în state ca Franța, Italia, Germania, Ungaria a cetățenilor filipinezi și nepalezi, cetățeni străini ce se află deja pe teritoriul României, ca urmare a desfășurării unor activități lucrative în domeniul casnic, având contracte individuale de muncă încheiate cu diverși angajatori români, precum și permise de ședere pe teritoriul României. Gruparea de criminalitate organizată facilitează cetățenilor nepalezi și filipinezi obținerea vizelor Schengen în baza unor documente falsificate, iar în cazul în care nu pot fi obținute astfel de vize se ocupă de organizarea transportului clandestin al migranților în țările aflate în spațiul Schengen. Gruparea solicită pentru acest sprijin oferit migranților sume de bani cuprinse între 1700 – 2000 euro pentru obținerea vizelor în țări din spațiul Schengen sau 800 – 1000 euro în cazul în care migranții sunt transportați în mod ilegal în astfel de țări. Ca urmare a sesizărilor depuse de firmele de recrutare a forței de muncă, agenții prin intermediul cărora cetățenele filipineze și nepaleze au venit în România în mod legal, a rezultat faptul că cetățenele străine Katuwal Darsandhari Mamata (Nepal), Ramesh B. Darssandhari (Nepal), Sumitra Bal (Nepal), Tsering Kile (Nepal), Ampongan G. (Filipine), Radomes Unelyn Garciani (Filipine), Sagucom D. Rose Mayang (Filipine) au dispărut de la angajatori prin intermediul membrilor grupării de criminalitate organizată, cetățeni străini ce au venit în România prin intermediul agenției de recrutare și plasare forță de muncă ..R.L. De asemenea, s-a reținut faptul că și cetățenele străine Samoy M. Ann Budduan, Jamero Jelen Olimba, Detablan C. Capillanes, Detablan Sherly Capillanes, Garcia Mirasol, Navalta Tesan Sabarillo, Datuin L. Legaspi, Inihao Marilyn Tampus, Alabata Jennifer Calapoan, Dela Cruz Nanette, Agripa Geraldine Guico, Natividad Edina Almendares, Cananga Joan Manlulu, Quizon G. Bongabong, Miraflor E. Lumbre, Calidong M. Dela Rosa, Osorito Nenita Calderon, ce au venit în România prin intermediul firmei de recrutare și plasare forță de muncă . au dipărut de la angajatorii unde-și desfășurau activitatea lucrativă în domeniul casnic. În același timp, prin intermediul firmei .. au venit în România numiții Armida Rodolfo Fontelera și A. Radiamonda Fontelera, persoane care se constată că au reușit să părăsească și ele teritoriul României, una dintre acestea fiind ajutată în acest sens de membrii grupării, iar cealaltă plecând în mod legal în Ungaria pentru un angajator de pe teritoriul acelui stat. De asemenea, ca urmare a investigațiilor efectuate au mai fost identificate și alte cetățene filipineze sau nepaleze care au apelat la ajutorul grupării de criminalitate organizată. Potrivit investigațiilor efectuate, s-a constatat că activitatea desfășurată de membrii rețelei a început în luna ianuarie 2012, iar cetățenele filipineze/nepaleze au dispărut începând cu această lună, în decursul ultimelor două luni, plecând cele mai multe dintre acestea. Urmare a acestor informații, în cauză au fost delegate organele de poliție judiciară pentru efectuarea investigațiilor necesare. Potrivit investigațiilor efectuate a rezultat faptul că cetățenii filipinezi și nepalezi au venit în România în baza unor contracte de muncă încheiate cu diverse persoane fizice, acestea din urmă având calitatea de angajatori. Potrivit contractelor încheiate între angajatori și angajați, cetățenii străini urmau a lucra în domeniul casnic, respectiv ca bone și menajere la familiile respective, pentru aceste activități lucrative, primind o sumă de bani cu titlul de salariu lunar. În același timp li se asigura cazarea și hrana pe perioada cât desfășurau activitățile lucrative în favoarea angajatorilor români, beneficiau de o zi de repaus, precum și de concediu de odihnă. Cetățenii străini aveau cazarea asigurată la domiciliul familiei în favoarea căreia presta activitatea de bone sau menajere. Contractele de muncă au fost înregistrate la Inspectoratul Teritorial de Muncă, iar urmare a venirii în România a cetățenilor străini, în baza unei vize de muncă, stabilirii reședinței la adresa angajatorului, angajaților străini li s-au eliberat permise de muncă și de ședere pe teritoriul României. Contractele de muncă au fost încheiate pe o perioadă cuprinsă între un an și doi ani. Ulterior începerii activității lucrative, în mediul comunității filipineze s-a aflat despre faptul că există o persoană cetățean indian care poate ajuta cetățenii străini să-și obțină viză Schengen pentru a pleca într-un astfel de stat. Cetățeanul străin care se ocupa de ajutorul obținerii vizei Schengen a fost identificat ca fiind inc. Satish K., acesta fiind ajutat în activitatea infracțională atât de cetățeni străini(conaționali, respectivi cetățeni indieni, respectiv inculpații N. K., Subhash Chander, Bhasin Amit), cât și cetățeni români. Cu ocazia întâlnirilor pe care cetățenii străini le aveau cu numitul Satish K., aceștia trebuiau să-i pună la dispoziție o copie după contractul individual de muncă încheiat cu angajatorul roman, întrucât avea nevoie de semnătura angajatorului, copie a unui extras bancar, copie după permisul de ședere și o copie după pașaport. Extrasul de cont trebuia arătat la ambasadă, întrucât viza solicitată era viză turistică și trebuia să se facă dovada existenței unei sume de bani pentru șederea în tara de destinație pe timpul vizei. Extrasul de cont putea fi emis de orice bancă din România, dar trebuia să ateste dovada existenței în cont a unei sume de minim 1.500 de euro. După primirea acestor documente, numitul Satish K. se ocupa împreună cu suspecții/inculpații Satish L.-D., N. K., N. C., Subhash Chander, Subhash D.-D., de întocmirea formalităților necesare în vederea obținerii vizelor Schengen.

Fiind ascultat, în prezența apărătorilor aleși, inculpatul N. K. a declarat expres următoarele: „Menționez că doresc încheierea unui acord de recunoaștere a vinovăției. Declar faptul că recunosc comiterea infracțiunilor reținute în sarcina mea, așa cum a fost reținut în actul de inculpare. Am în vedere la încheierea acordului, aplicarea unei pedepse rezultante de 3 ani închisoare, iar ca modalitate am în vedere suspendarea executării pedepsei. În această situație, mi s-a adus la cunoștință că, în cazul încheierii unui acord prin care să se dispună suspendarea executării pedepsei pe perioada termenului de supraveghere, am anumite drepturi și obligații. În acest sens, am luat la cunoștință prevederile art. 93 din noul cod penal și am înțeles că pe perioada termenului de supraveghere va trebui să prestez și o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă cuprinsă între 60 și 120 de zile. Sunt de acord să prestez și o astfel de muncă în folosul comunității. Totodată, mi s-a adus la cunoștință că în cazul în care pe parcursul termenului de supraveghere, nu respect măsurile de supraveghere sau nu execut obligațiile impuse ori stabilite de lege, instanța are dreptul să revoce suspendarea și să dispună executarea pedepsei sau în cazul în care se descoperă că am mai săvârșit o infracțiune până la rămânerea definitivă a hotărârii prin care s-a dispus suspendarea, aceasta poate fi anulată.”

Acordul de recunoaștere a vinovăției a fost avizat în prealabil, sub aspectul limitelor de pedeapsă și a modalității de executare, în conformitate cu dispozițiile art. 478 alin. 4 C.pr.pen., după cum urmează:

- felul pedepsei: închisoare;

- cuantumul pedepsei:

- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de crimă organizată prevăzută de art. 367 C.pen. cu aplic. art. 5 C.pen. cu privire la aplicarea pedepsei prevăzute de legea mai favorabilă (codul penal în vigoare prevede o pedeapsă de la 1 an la 5 ani închisoare);

- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 26 alin. 1 C.pen. rap la art. 290 alin. 1 C.pen., cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. și art. 5 C.pen., cu privire la aplicarea pedepsei prevăzute de legea mai favorabilă (conform legii vechi limitele de pedeapsă se situează între 3 luni la 2 ani sau amendă);

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de migranți prevăzută de art. 71 alin. 1 din O.U.G. 105/2001 aprobată și modificată prin Legea 243/2002, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. și art. 5 C.pen. cu privire la aplicarea pedepsei prevăzute de legea mai favorabilă (conform legii vechi limitele de pedeapsă se situează între 2 și 7 ani închisoare)

- modalitatea de executare: suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Pedeapsa rezultantă s-a stabilit prin aplicarea dispozițiilor art. 33 lit. a și art. 34 din codul penal în vigoare la data comiterii faptelor și este în cuantum de 3 ani închisoare.

S-a stabilit aplicarea dispozițiilor art. 91 C.pen. privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de supraveghere de 3 (trei) ani.

Pe perioada termenului de supraveghere inculpatul N. K. trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere prev. de art. 93 alin. 1 lit. a-d C.pen. și alin. 2 lit. d C.pen.

În ceea ce o privește pe inculpata N. A. P., între procuror șef birou O. V. din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și inculpata N. A. P., cercetată în stare de libertate, având dispusă măsura controlului judiciar pe durata urmăririi penale, pentru săvârșirea infracțiunii de:

- complicitate la trafic de migranți prevăzută de art. 26 alin. 1 C.pen. rap la art. 71 alin. 1 din O.U.G. nr. 105/2001 aprobată și modificată prin Legea 243/2002, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. (închisoare de la 2 la 7 ani) și

- sprijinire a unui grup de criminalitate organizată prevăzută de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea 39/2003 (închisoare de la 1 la 5 ani potrivit noilor reglementări și a aplicării legii penale mai favorabile),

- cu aplic. art. 33 lit. a C.pen. și art. 5 N.C.pen.

În conformitate cu art. 478 și următoarele C.pr.pen., s-a încheiat acordul de a recunoaștere a vinovăției(la inițiativa inculpatei) de către inculpata N. A. P., având ca obiect recunoașterea comiterii faptei și acceptarea încadrării juridice pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală.

În cuprinsul actului de sesizare se arată că membrii grupării sunt implicați direct în racolarea, îndrumarea și facilitarea deplasării ilegale în state ca Franța, Italia, Germania, Ungaria a cetățenilor filipinezi și nepalezi, cetățeni străini ce se află deja pe teritoriul României, ca urmare a desfășurării unor activități lucrative în domeniul casnic, având contracte individuale de muncă încheiate cu diverși angajatori români, precum și permise de ședere pe teritoriul României. Gruparea de criminalitate organizată facilitează cetățenilor nepalezi și filipinezi obținerea vizelor Schengen în baza unor documente falsificate, iar în cazul în care nu pot fi obținute astfel de vize se ocupă de organizarea transportului clandestin al migranților în țările aflate în spațiul Schengen. Gruparea solicită pentru acest sprijin oferit migranților sume de bani cuprinse între 1700 – 2000 euro pentru obținerea vizelor în țări din spațiul Schengen sau 800 – 1000 euro în cazul în care migranții sunt transportați în mod ilegal în astfel de țări. Ca urmare a sesizărilor depuse de firmele de recrutare a forței de muncă, agenții prin intermediul cărora cetățenele filipineze și nepaleze au venit în România în mod legal, a rezultat faptul că cetățenele străine Katuwal Darsandhari Mamata (Nepal), Ramesh B. Darssandhari (Nepal), Sumitra Bal (Nepal), Tsering Kile (Nepal), Ampongan G. (Filipine), Radomes Unelyn Garciani (Filipine), Sagucom D. Rose Mayang (Filipine) au dispărut de la angajatori prin intermediul membrilor grupării de criminalitate organizată, cetățeni străini ce au venit în România prin intermediul agenției de recrutare și plasare forță de muncă ..R.L. De asemenea, s-a reținut faptul că și cetățenele străine Samoy M. Ann Budduan, Jamero Jelen Olimba, Detablan C. Capillanes, Detablan Sherly Capillanes, Garcia Mirasol, Navalta Tesan Sabarillo, Datuin L. Legaspi, Inihao Marilyn Tampus, Alabata Jennifer Calapoan, Dela Cruz Nanette, Agripa Geraldine Guico, Natividad Edina Almendares, Cananga Joan Manlulu, Quizon G. Bongabong, Miraflor E. Lumbre, Calidong M. Dela Rosa, Osorito Nenita Calderon, ce au venit în România prin intermediul firmei de recrutare și plasare forță de muncă . au dipărut de la angajatorii unde-și desfășurau activitatea lucrativă în domeniul casnic. În același timp, prin intermediul firmei .. au venit în România numiții Armida Rodolfo Fontelera și A. Radiamonda Fontelera, persoane care se constată că au reușit să părăsească și ele teritoriul României, una dintre acestea fiind ajutată în acest sens de membrii grupării, iar cealaltă plecând în mod legal în Ungaria pentru un angajator de pe teritoriul acelui stat. De asemenea, ca urmare a investigațiilor efectuate au mai fost identificate și alte cetățene filipineze sau nepaleze care au apelat la ajutorul grupării de criminalitate organizată.

Fiind ascultată, în prezența apărătorului ales, inculpata N. A. P. a declarat expres următoarele: „Declar faptul că recunosc comiterea infracțiunilor reținute în sarcina mea, așa cum a fost reținut în actul de inculpare. Am în vedere la încheierea acordului, aplicarea unei pedepse cuprinsă între 2-4 ani, cu suspendarea executării pedepsei, având în vedere și termenul de supraveghere prevăzut de lege. În această situație, mi s-a adus la cunoștință că, în cazul încheierii unui acord prin care să se dispună suspendarea executării pedepsei pe perioada termenului de supraveghere, am anumite drepturi și obligații. În acest sens, am luat la cunoștință prevederile art. 93 din noul cod penal și am înțeles că pe perioada termenului de supraveghere va trebui să prestez și o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă cuprinsă între 60 și 120 de zile. Sunt de acord să prestez și o astfel de muncă în folosul comunității. Totodată, mi s-a adus la cunoștință că în cazul în care pe parcursul termenului de supraveghere, nu respect măsurile de supraveghere sau nu execut obligațiile impuse ori stabilite de lege, instanța are dreptul să revoce suspendarea și să dispună executarea pedepsei sau în cazul în care se descoperă că am mai săvârșit o infracțiune până la rămânerea definitivă a hotărârii prin care s-a dispus suspendarea, aceasta poate fi anulată.”

Acordul de recunoaștere a vinovăției a fost avizat în prealabil sub aspectul limitelor de pedeapsă și a modalității de executare, în conformitate cu dispozițiile art. 478 alin. 4 C.pr.pen., după cum urmează:

- felul pedepsei: închisoare;

- cuantumul pedepsei:

- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la trafic de migranți prevăzută de art. 26 alin. 1 C.pen. rap la art. 71 alin. 1 din O.U.G. nr. 105/2001 aprobată și modificată prin Legea 243/2002, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. și art. 5 C.pen., cu privire la aplicarea pedepsei prevăzute de legea mai favorabilă (conform legii vechi limitele de pedeapsă se situează între 2 și 7 ani închisoare).

- modalitatea de executare: suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Pedeapsa rezultantă s-a stabilit prin aplicarea dispozițiilor art. 33 lit. a și art. 34 din codul penal în vigoare la data comiterii faptelor și este în cuantum de 2 ani închisoare.

S-a stabilit aplicarea dispozițiilor art. 91 C.pen. privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de supraveghere de 2 (doi) ani.

Pe perioada termenului de supraveghere inculpata N. A. P. trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere prev. de art. 93 alin. 1 lit. a-d C.pen. și alin. 2 lit. d C.pen.

Analizând acordul de recunoaștere a vinovăției înaintat de către P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală, Tribunalul a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 480 - 482 C.pr.pen.

Astfel, analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale, Tribunalul a reținut următoarea situație de fapt:

Cetățenii filipinezi și nepalezi au venit în România în baza unor contracte de muncă încheiate cu diverse persoane fizice, acestea din urmă având calitatea de angajatori. Potrivit contractelor încheiate între angajatori și angajați, cetățenii străini urmau a lucra în domeniul casnic, respectiv ca bone și menajere la familiile respective, pentru aceste activități lucrative, primind o sumă de bani cu titlul de salariu lunar. În același timp li se asigura cazarea și hrana pe perioada cât desfășurau activitățile lucrative în favoarea angajatorilor români, beneficiau de o zi de repaus, precum și de concediu de odihnă.

Cetățenii străini aveau cazarea asigurată la domiciliul familiei în favoarea căreia presta activitatea de bone sau menajere. Contractele de muncă au fost înregistrate la Inspectoratul Teritorial de Muncă, iar urmare a venirii în România a cetățenilor străini, în baza unei vize de muncă, stabilirii reședinței la adresa angajatorului, angajaților străini li s-au eliberat permise de muncă și de ședere pe teritoriul României. Contractele de muncă au fost încheiate pe o perioadă cuprinsă între un an și doi ani.

Din probatoriul existent la dosarul cauzei rezultă faptul că, la dosarele depuse de către aplicanți au fost identificate, contracte de muncă contrafăcute, din care rezulta că cetățenii străini sunt angajați de către membrii grupării, că au stabilită reședința la adresele de domiciliu ale acestora, precum și declarații falsificate din care rezulta faptul că, familia angajatoare din România va pleca în străinătate în scop turistic și cetățeanul străin însoțește familia în acea călătorie, asumându-și responsabilitatea cu privire la suportarea cheltuielilor aferente și garantând reîntoarcerea în România a angajatului. Totodată, la dosarele prezentate funcționarilor consulari erau depuse și cererile tipizate prin care se solicita obținerea vizelor Schengen. Aceste cereri erau completate olograf de către numitul Satish K. cu datele de stare civilă ale angajatului, iar la angajator cu datele sale, ale unora dintre membrii grupării pe care o coordonează, iar uneori cu datele angajatorilor reali, deși nu exista un accept din partea acestora, dar în majoritatea cazurilor erau menționate ca posturi telefonice de contact, numerele de telefon utilizate de către liderul grupării, respectiv Satish K., sau al inculpaților N. K. sau Subhash Chander sau Bhasin Amit. După întocmirea dosarului necesar obținerii vizelor Schengen, în modalitatea mai sus expusă, inc. Satish K. însoțit de către inc.N. K. sau inc.Bhasin Amit se deplasa împreună cu cetățenii străini care apelau la serviciile sale la sediile Consulatelor Statelor Schengen unde aplicanții depuneau actele solicitate în vederea emiterii vizei.

După obținerea vizelor Schengen, aplicanții, cetățeni străini plăteau suma de 1700 sau 2000 euro pentru ajutorul acordat. După obținerea vizei, inc. Satish K. primea de la cetățeanul străin, căruia îi facilitase obținerea frauduloasă a vizei, sumele solicitate anterior. Din aceste sume, conform declarației acestui inculpat, se reține că acesta le dădea inculpaților N. K., Subhash Chander, Bhasin Amit câte 200-300 euro pentru ajutorul acordat pentru fiecare solicitantă. De asemenea, după aceasta se proceda imediat la anularea rezervărilor biletelor de avion, respectiv a camerelor de hotel și erau obținute noi rezervări pentru zboruri către destinația dorită cu adevărat de către cetățeanul străin. Astfel, cetățenii străini își obțineau vizele Schengen în mod legal, însă în baza unor documente contrafăcute sau falsificate, ieșirea acestora din România fiind efectuată în mod fraudulos.

Potrivit probatoriului administrat în cauză, coroborat cu declarațiile date de către inculpatul N. K., acesta a fost solicitat de către inc. Satish K. pentru a acorda ajutorul obținerii vizei pentru următoarele persoane: Tsering Kile (Nepal), Rukma Bahadur Magar(Nepal), Aquino C.-Alcantara (Filipine), Solatorio Jema Jimeno (Filipine), Goc Ong G. Ricana (Filipine), Tovera Catherine-Moraleta (Filipine), Cruz Floserfida-Parker (Filipine), Samonte Saron Rodriguez (Filipine), Gir Bahadur Pariyar (Nepal), Gama Rhoda M. (Filipine), Tamang Subhadra (Nepal), Sanu Kanchhi Pulami Magar (Nepal), Albano Myrna Manangan (Filipine), N. A. P. (Filipine).

De asemenea, conform datelor furnizate de autoritățile ungare prin intermediul comisiei rogatorii internaționale solicitate s-a stabilit faptul că, în această perioada numita Tsering Kile a apelat la serviciile grupării de criminalitate organizată, în vederea obținerii în mod fraudulos a unei vize Schengen. Conform instrucțiunilor primite de la liderul grupării cetățeana nepaleză s-a deplasat la data de 07.08.2012, la Sucursala C. a BRD GROUPE SOCIETE GENERALE, unde a solicitat un extras de cont care atesta deținerea sumei de 1.998 Euro. La data de 08.08.2012, ora 14:58:42, inc. N. K., de la adresa de mail a soției sale inc. N. C.:_ a rezervat pe site-ul de internet BOOKING. . cei doi și pentru numita Tsering Kile, la Hotelul maghiar VILLA HOTEL KRISTAL, situat în Budapesta, 1118 Tars utca 9, (tel: 1/466-9043), in perioada: 25.08-31.08.2012. Garanția plății rezervării s-a făcut cu cardul bancar M. nr._, aparținând inc. Satish K., iar ca nr. de contact a fost menționat unul dintre nr. de telefon utilizate de acesta:_. Membrii grupării s-au ocupat în aceeași zi, de efectuarea rezervării unor bilete de avion pentru cei 3 la cursa TAROM RO 0231, cu destinatia București-Budapesta și retur, având codul 24QGVB, pentru aceeași perioadă, precum și a unei polițe de asigurare medicală de călătorie în străinătate, pentru numita Tsering Kile. La data de 09.08.2012 numita Tsering Kile s-a întâlnit cu inculpații N. K. și Satish K. în apropierea Consulatului Ungariei din București, iar la ora 09:49 a achitat contravaloarea taxei de viză la Sucursala D. a OTP BANK. Ulterior, cetățeana nepaleză Tsering Kile s-a deplasat la sediul instituției consulare unde în baza documentației obținută în modalitățile precizate și a celorlalte acte solicitate a obținut viza Schengen: cererea tip completată cu scris olograf, pașaportul și permisul de ședere temporară, rezervarea hotelieră la Villa Hotel Kristal, extrasul de cont bancar, rezervarea biletelor de avion cu destinația Ungaria, contractul individual de muncă al cetățenei nepaleze și copia după asigurarea medicala. Din documentația prezentată rezulta în mod nereal faptul că, locul de muncă al susnumitei era în localitatea Chiajna, ., jud. I.. În urma constatării tehnico-știintifice criminalistice grafice dispusă în cauză s-a stabilit că, scrisul olograf de pe cererea de acordare a vizei Schengen pe numele cetățenei nepaleze Tsering Kile îi aparține inc. Satish K.. Pe data de 10.08.2012 inc. N. K. a procedat la anularea rezervării la unitatea hotelieră din Budapesta, iar ulterior și a biletelor de avion.

Inc. Satish K. a procedat ulterior, la procurarea unui bilet de avion pe numele cetățenei nepaleze la o cursă aeriană a Companiei BLUE AIR, prin intermediul agenției EUROLINES ROMANIA, cu destinația reală a acesteia, FRANȚA, menționând ca post telefonic de contact același număr:_. La data de 16.08.2012, numita Tsering Kile a părăsit teritoriul României prin PTF Otopeni, la bordul cursei nr. JOR105, având ca destinație aeroportul internațional Beauvais, din Paris, Franța.

Cu ocazia audierii, martora B. M. a declarat faptul că, nu i-a dat angajatei sale din Nepal vreo declarație sau alt înscris din care să reiasă că-și dă acordul ca aceasta să se deplaseze în scop turistic în Ungaria sau alt stat Schengen și nici nu s-a deplasat cu aceasta personal sau prin împuternicit la Consulatul Ungariei din București în scopul obținerii pentru numita Tsering Kile a unei vize Schengen și a precizat faptul că nu a deținut niciodată vreun imobil situat la adresa din localitatea Chiajna, .. 120, jud. I..

Cetățeana filipineză Aquino C.-Alcantara, fiica lui Salvador și Mermelina, ns. 16.07.1971 în Matalom Leyte/Filipine, domiciliată în Matalom Leyte/Filipine, posesoare pașaport . nr._, eliberat de autoritățile filipineze la data de 10.01.2008, valabil până la 09.01.2013, a solicitat autorităților române din Manila, emiterea unei vize de lungă ședere de 90 zile cu intrări multiple, la data de 15.07.2009, în baza următoarei documentații: autorizație de muncă nr._ eliberată la data de 08.07.2009 contract individual de muncă pentru 2 ani, resurse financiare, asigurare medicala, cazier judiciar, contract de comodat.

Susnumita a obținut viza în scopul angajării în calitate de guvernantă la numita Prajișteanu L. G. cu adresa: loc. București, ., Nr. 11, sector 1.

La începutul lunii februarie 2012, migranta Aquino C.-Alcantara, apelează la serviciile grupării infracționale în vederea obținerii în mod fraudulos a unei vize Schengen.

Astfel, după racolarea acesteia, inc. Satish K. discută la data de 13.02.2012, ora 12:13:05, cu celălalt membru al grupării cetățeanul indian inc. N. K., aflat la postul telefonic:_ referitor la migranta filipineză, inc. Satish solicitându-i să-i trimită datele de stare civilă ale migrantei.

În ziua de 13.02.2012, la ora 12:33:53, liderul grupării aflat la postul telefonic:_, (localizat în zona: București, .-8; bLlI/1; . 1,BU), primește un mesaj scris în limba engleză de la postul telefonic cu numărul de apel_, utilizat de cetățeanul indian inc. N. K., care îi comunică datele de stare civilă ale acesteia, în vederea întocmirii documentelor contrafăcute necesare obținerii vizei: „R00265378, AQUINO C. ALCANTARA, DATE OF ISSU 02-12-2011 FINISHE DATE 01-12-2012 NUM_ ADDR BUCUREȘTI N. I._ .1 A. MUNCA_/08.07.2009 PASP NU XX0344353”.

În baza acestor date, la data de 16.02.2012, inc. Satish K. s-a ocupat de procurarea unei polițe de asigurare medicală de călătorie in străinătate pentru migrantă, în care a menționat ca nr. de telefon de contact:_.

Pe data de 18.02.2012, inc. Satish L.-D., de la adresa de mail a soțului său, inc. Satish K.:_ s-a ocupat de rezervarea fictivă pe site-ul de internet BOOKING.. duble pentru ea si numita Aquino C.-Alcantara, in perioada 26.02._12, la unitatea de cazare maghiara: ALL 4U Apartments, situat in Budapesta, 1075, Hollo utca 12-14, menționând că poate fi contactat la nr. de telefon:_.

De asemenea, inc. Satish L.-D. a procedat la rezervarea a doua bilete de avion la o cursă a companiei Tarom, cu destinația Budapesta/Ungaria si retur, având codul de rezervare1P-3CCS96, de la Agentia EUROLINES ROMANIA, din Bucuresti, .. 36-40, sector 2.

În data de 21.06.2012, migranta se întâlnește cu ins. Satish K. pentru și se deplasează împreună la Consulatul M. din Bucuresti, unde numita Aquino C.-Alcantara depune cererea tip completata de către inc. Satish K., precum si celelalte documente solicitate: pașaportul, permisul de ședere, extras de cont bancar având menționată suma de 6200 lei, rezervarea hotelieră si a biletelor de avion, xerocopii ale actului adițional la contractual individual de munca al aplicantei și ale contractului de comodat, precum și a poliței de asigurare medicală. În aceeași zi, după obținerea vizei, la ora 15:50:58, inc. Satish K. a procedat la anularea rezervării hoteliere și a biletelor de avion cu destinația Ungaria.

În urma verificării în evidențe s-a stabilit că susnumita a părăsit teritoriul României la data de 23.02.2012, ora 14:50:08, prin P.T.F. Băneasa la bordul cursei cu nr. JOR149, cu destinația Nisa/Franța.

Cu ocazia audierii, angajatoarea migrantei, martora P. L.-G. a precizat faptul că, cetățeana filipineză a părăsit locul de muncă fără a-i comunica această intenție, ulterior aflând că se afla pe teritoriul Franței, unde a postat un anunț pe un site de recrutare a forței de muncă exprimându-și disponibilitatea de a se angaja ca bonă la un angajator din acest stat.

De asemenea, martora a declarat că niciodată nu și-a exprimat acordul în scris pentru ca angajata sa să se deplaseze în scop turistic în vreun stat Schengen și nici nu a întreprins demersuri la vreo instituție consulară în vederea obținerii de către aceasta a unei vize Schengen.

Pe cererea tipizată depusă la Consulatul Ungariei la București de către Aquino C.-Alcantara, s-a făcut mențiunea nereală, conform căreia aplicanta se va deplasa în Ungaria în scop turistic, împreună cu angajatoarea sa P. L.-G., toate costurile aferente urmând a fi suportate de aceasta.

Cu ocazia constatării tehnico-științifice criminalistice dispusă asupra scrisului executat pe cererea menționată s-a stabilit faptul că, acesta îi aparține in mod cert cetățeanului indian, inc. Satish K..

Cetățeana filipineză Solatorio Jema Jimeno, fiica lui Amado și J., ns. 28.08.1970 în Roxas Zam Dn/Filipine, domiciliată în Labakid/Filipine, CNP_, posesoare pașaport . nr._, eliberat de autoritățile filipineze la data de 13.04.2009, a intrat în România la data de 11.07.2011, prin P.T.F. Otopeni, în baza unei vize de lungă ședere în scop de muncă obținută la data de 16.06.2011, emisă de Consulatul României la Manila, ocazie cu care a declarat că se va deplasa în România la numita Balla A.-E., cu domiciliul în România, . nr. 4, jud. Iflov, unde i-a fost stabilită și reședința.

Pe data de 08.10.2012, membrii grupării s-au ocupat de rezervarea unui bilet de avion pe numele lui Solatorio Jema-Jimeno, pe ruta București-Budapesta și retur, având codul de rezervare 7YCOWM, de la Agenția EUROLINES ROMÂNIA, situată în ..36-40, secor 2, precum și a unei polițe de asigurare medical de călătorie în străinătate.

După reîntoarcerea în România a inc. Satish K. și a soției sale, la data de 08.10.2012, ora 21:57, aceștia se ocupă de rezervarea de pe site-ul BOOKING.. de internet_, a unei camere la hotelul BENCZUR, situat în Budapesta, pe numele cetățenei filipineze Solatorio Jima-Jimeno, în perioada: 29.10._12.

La data de 09.10.2012 cetățeanul indian inc. Satish K. și cetățeana filipineză Solatorio Jema-Jimeno sunt observați în fața sucursalei RAIFFEISEN BANK, din Piața Charles de Gaulle, în stația R.A.T.B..

Cei doi discută aproximativ 5 minute, ocazie cu care migranta îi pune la dispoziție un plic transparent cuprinzând mai multe înscrisuri, de diferite mărimi, în special de format A4, pe care cetățeanul indian le verifică cu atenție după care îi restituie cetățenei filipineze unul dintre acestea, pe care cea în cauză îl introduce în sacoșa de material textil pe care o avea asupra sa.

mediat, inc. Satish K. scoate din buzunarul interior al hainei un pix cu care efectuează mai multe însemnări pe documentele menționate, moment în care în stație oprește autobuzul liniei 305. Inc. Satish K. ținând în mână setul de documente și numita Solatorio Jema-Jimeno se urcă în mijlocul de transport în comun, cetățeanul indian continuând verificarea și completarea actelor puse la dispoziție de migrantă. Cei doi au călătorit până la stația Piața D. unde au coborât.

În continuare, cei doi cetățeni străini traversează . întâlnit cu cetățeanul indian inc. N. K., care aștepta lângă autoturismul marca F. PUNTO de culoare albastră cu nr. de înmatriculare grecesc YEM 9490 parcat lângă . fiind 09:00.

Inc. Satish K. s-a urcat în autoturism pe locul conducătorului auto, iar cetățeana filipineză și-a lăsat geanta de umăr pe care o purta și sacoșa din material textil în interiorul autoturismului, asupra sa păstrând doar o pungă de cadou din hârtie.

Liderul grupării, inc. Satish K., a început să studieze din nou înscrisurile mai susmenționate, procedând la aranjarea acestora, după care le-a introdus în plicul transparent din care fuseseră scoase. În continuare, Satish K. i-a solicitat numitei Solatorio Jema-Jimeno pașaportul și cardul de rezidență pe care aceasta le-a scos dintr-un portofel, aflat în punga de hârtie și, i le-a predat liderului grupării, care le-a introdus pe rând în același plic.

După terminarea acestei activități, inc. Satish K. i-a înmânat plicul cu înscrisurile și actele de identitate ale cetățenei filipineze, celuilalt membru al grupării, inc. N. K., care s-a îndreptat cu pas grăbit în direcția . urmat îndeaproape de Solatorio Jema-Jimeno.

Organizatorul rețelei, inc. Satish K. a coborât din autoturism, pe care l-a asigurat cu cheia după care i-a urmărit cu privirea pe cei doi făcându-i semn cu mâna inc. N. K., prin care îi indica ca după depunerea documentelor să-l contacteze telefonic, el rămânând în așteptare lângă autoturism.

La ora 09:05, inc. N. K. și numita Solatorio Jema-Jimeno au intrat în incinta Consulatului General al Ungariei, situat pe .. 30, sector 1.

După aproximativ 10 minute, cei doi cetățeni străini au ieșit din sediul reprezentanței consulare și au revenit la locul unde rămăsese în așteptare cetățeanul indian, inc. Satish K..

După ce au purtat o discuție de aproximativ 5 minute, în limba engleză, toți 3 s-au deplasat pe Calea D., unde inc. N. K. și Solatorio Jema-Jimeno au intrat la sucursala OTP BANK, inc. Satish K. rămânând în așteptare afară.

În interiorul băncii, cei doi au mers la ghișeul de schimb valutar unde la ora 09:21:57, cetățeana filipineză a depus suma de 60 Euro în contul Ambasadei Republicii Ungare la București, reprezentând contravaloarea taxei de viză, fiindu-i eliberată chitanța aferentă. După 5 minute, cei 2 au ieșit afară și împreună cu inc. Satish K. au revenit în Piața D..

Cei 3 au mai discutat aproximativ 10 minute, timp în care inc. Satish K. a mers la un bancomat al băncii RAIFFEISEN BANK, apoi a revenit la cei doi însoțitori, discutând până la ora 09:45, când s-au despărțit.

Inc. N. K. a plecat la volanul autoturismului F. PUNTO cu nr. YEM 9490, în direcția ., iar inc. Satish K. a călătorit împreună cu Solatorio Jema-Jimeno cu autobuzul liniei 331, până la stația Piața Charles de Gaulle unde au coborât, după care s-au întâlnit cu o altă cetățeană filipineză.

În urma verificărilor efectuate în bazele de date s-a stabilit faptul că, cetățeana filipineză Solatorio Jema-Jimeno, a ieșit din România, în baza vizei Schengen obținută în mod fraudulos, la data de 22.10.2012, prin P.T.F. Otopeni, la bordul cursei cu nr. AZA 505, având ca destinație orașul Milano din Italia.

Fiind audiat angajatorul, martorul Balla Ladislau s-a stabilit faptul că, nici el și nici soția sa nu i-au eliberat acesteia vreun act, adeverință sau alt înscris prin care să-și exprime acordul cu deplasarea acesteia din România, sau alt stat Schengen în scop turistic sau alt scop.

Totodată, martorul Balla Ladislau a menționat că angajata sa a părăsit reședința la data de într-o zi liberă fără a-l informa cu privire la intențiile sale, iar în perioada în care și-a desfășurat activitatea în calitate de guvernantă a utilizat postul telefonic:_.

Totodată, potrivit probelor administrate a rezultat faptul că în perioada 22.08.2012 – 19.02.2013, postul telefonic cu numărul_ utilizat de inc. N. K. a apelat/a fost apelat de 2 ori de la postul telefonic cu numărul_, despre care s-a stabilit că a fost utilizat de cetățeana filipineză Solatorio Jema Jimeno. (încheiere de ședință nr._/3/17.09.2012).

Cetățeana filipineză Ricardel B. - Lopez, fiica lui N. și C., ns. 08.08.1971 în Barili Cebu/Filipine, domiciliată în D./Filipine, cu ultima reședință în România, posesoare pașaport . nr._, eliberat la data de 11.05.2012 de autoritățile filipineze, a intrat în România la data de 23.06.2010, prin P.T.F. Otopeni, în baza unei vize de lungă ședere în scop de muncă obținută la data de 16.06.2010, emisă de Consulatul României la Manila, ocazie cu care a declarat că se va deplasa în România la numitul R. Fayssal, cu reședința în București, .. 8, sector 1.

Ulterior autoritățile competente au procedat la revocarea vizei obținută de aceasta, la data de 07.10.2010, cetățeana filipineză a ieșit din România, prin P.T.F. Sculeni, iar la data de 08.10.2010, a aplicat pentru viză de lungă ședere în scop de muncă la Ambasada României din Chișinău, declarând că se va deplasa în România, la domiciliul numitului Besciu D., din București, ..8, ., unde a început să-și desfășoare activitatea în calitate de guvernantă.

După venirea în România și încheierea contractului de muncă cu angajatorul român, aceasta în cursul lunii septembrie 2012 se hotărăște să plece în străinătate, motiv pentru care a apelat la gruparea infracțională pentru a o ajuta să-și obțină viza Schengen.

Și pentru această situație se constată că înscrisurile au fost făcute de către inc. Satish K.. Pe cererea de solicitare a vizei Schengen, cu toate că este menționată adresa angajatorului rela al cetățenei străine, este trecut ca număr de contact, postul telefonic utilizat de către inc. N. K., aceasta pentru ca în situația în care funcționarii consulari de la consulatul Ungariei vor dorii să vorbească cu angajatorul să poată fi contactat unul dintre membrii grupării.

În baza vizei obținută în mod fraudulos prin intermediul grupării coordonate de inc. Satish K., cetățeana filipineză Ricardel B.-Lopez a ieșit din România, la data de 26.10.2012, prin P.T.F. Otopeni, la bordul cursei cu nr. NLY8777, având ca stat de destinație Viena, Austria.

Urmare a audierii angajatorului numitei Ricardel B.-Lopez, martorul Besciu D., a menționat faptul că aceasta a plecat de la domiciliul său unde își desfășura activitatea, în ziua ei liberă lăsând un bilet de adio, dar nu cunoaște unde se află. Angajatorul a subliniat faptul că, nu i-a dat niciodată acesteia acordul scris în vederea deplasării sale singure în scop turistic sau alt scop în vreun stat din Spațiul Schengen.

Martorul a mai precizat faptul că, în perioada în care și-a desfășurat activitatea în calitate de guvernantă a utilizat postul telefonic:_.

Totodată, potrivit probelor administrate a rezultat faptul că în perioada 22.08.2012 – 19.02.2013, postul telefonic cu numărul_ utilizat de inc. N. K. a apelat/a fost apelat de 2 ori de la postul telefonic cu numărul_, despre care s-a stabilit că a fost utilizat de cetățeana filipineză Ricardel B. Lopez.(încheiere de ședință nr._/3/17.09.2012).

Cetățeana filipineză Goc Ong G. Ricana, fiica lui Braulio și V., ns. 07.10.1968 în Balamban Cebu/Filipine, domiciliată în Balamban Cebu, posesoare pașaport . nr._, eliberat la data de 10.03.2008 de autoritățile filipineze, a intrat în România la data de 31.05.2011 prin P.T.F. Otopeni, în baza vizei de lungă ședere obținută ca urmare a autorizației de muncă nr._, eliberată la data 02.05.2011, contract individual de muncă pentru o perioadă de 2 ani, contract de comodat, resurse financiare, asigurare medicală, rezervare bilet de avion, cazier judiciar, urmând a se deplasa la domiciliul angajatorului său C. E., situat în București, . nr.5, sector 1, unde de altfel i-a fost stabilită și reședința.

La sfârșitul lunii august 2012, migranta a luat legătura cu membrii grupării în vederea acordării ajutorului pentru obținerea vizei Schengen.

După ce stabilește împreună cu membrii grupării condițiile în care poate obține în mod fraudulos o viză Schengen și în condițiile în care nu mai deține un exemplar al contractului individual de muncă încheiat cu numita C. E., la data de 04.07.2011, aceștia se ocupă de contrafacerea acestui document, pe care sunt efectuate mențiuni nereale, conform cărora ar fi fost încheiat cu numitul C. L. și înregistrat în Registrul de evidență al salariaților sub nr. 1/19.06.2011.

De asemenea, acesta rezervă și un bilet de avion pe numele cetățenei filipineze la o cursă Tarom, pe ruta București-Budapesta și retur, în aceeași perioadă având codul de rezervare NOQZX4, de la firma S.C. EUROLINES ROMÂNIA S.R.L. și îi procură și o poliță de asigurare medicală de călătorie în străinătate.

În același timp, pe cererea de solicitare a vizei este menționat numărul de telefon al inc. N. K., ca număr de contact.

În dimineața zilei de 06.09.2012 cetățeana filipineză se întâlnește cu inc. Satish K. și N. K. pentru a se deplasa la Consulatul Ungariei la București.

La ora 09:08:00 cetățeanul indian inc. N. K. achită suma de 60 Euro reprezentând taxa de viză pentru numita Goc Ong G.-Ricana, la sucursala OTP BANK-D..

După aceasta, dosarul este depus la consulatul maghiar în vederea obținerii vizei, lucru care s-a și întâmplat, ulterior fiind anulate rezervările inițiale și fiind făcute rezervări pentru destinația dorită de către migrantă.

Din verificări a rezultat că, migranta a ieșit din România, la data de 16.09.2012 prin PTF Otopeni, la bordul aeronavei nr. AZA505, cu destinația Milano, Italia.

Migranta Tovera Catherine-Moraleta, fiica lui Emelio și Justina Bajeta, ns. la 22.03.1975, în localitatea Calapan Mdo Or din Filipine, cu domiciliul în Calapan Mdo Or/Filipine, având ultima reședință în România, . B, jud. I., posesor pașaport . nr._, a solicitat autorităților române consulare din Kuala Lampur/Malaiezia, emiterea unei vize de lungă ședere de 90 zile cu 2 intrări, în scopul angajării, aprobată la 28.06.2012, în baza următoarei documentații: autorizație de muncă nr._, asigurare medicală, cazier judiciar, mijloace financiare.

Cetățeana filipineză a declarat autorităților române competente că se va prezenta la adresa numitului V. L.-N., din din ., . B, jud. I..

Susnumita a intrat în România la data de 01.08.2012 prin P.T.F. Aeroport Otopeni, la bordul cursei nr. QTR 943.

Pe data de 25.09.2012 cetățeana filipineză a încheiat un contract individual de muncă cu angajatorul V. L.-N., urmând a se ocupa de îngrijirea copilului său minor.

După venirea în România cetățeana filipineză având intenția de a se deplasa în mod fraudulos într-un stat Schengen apelează la serviciile grupării coordonate de inc. Satish K..

După ce numita Tovera Catherine-Moraleta s-a întâlnit cu membrii grupării, aceștia s-au ocupat de procurarea documentelor necesare obținerii de către aceasta a vizei Schengen la Ambasada Ungariei la București.

Membrii grupării s-au ocupat de contrafacerea contractului individual de muncă al migrantei, iar pe data de 26.01.2013 au procedat la efectuarea unei rezervări fictive pe numele migrantei prin internet de la adresa de e-mail:_, la hotelul TIMON, situat în Budapesta, 1184 Ulloi ut 329, 18 Pestsyentlorinc-Pestszentimre, pentru perioada 10.02.-16.02.2013.

În aceeași zi, s-a emis o poliță de asigurare medicală de călătorie în străinătate pe numele cetățenei nepaleze fiind trecut în mod nereal ca stat de destinație Ungaria, precum și o rezervare a unui bilet de avion pe ruta București-Budapesta și retur, având codul de rezervare: QDQG9W.

Pe data de 28.01.2013 numita Tovera Catherine-Moraleta s-a întâlnit cu numiții inculpații Satish K. și N. K., iar la ora 10:34 inc. N. K. a efectuat în numele său plata taxei de acordare a vizei la Sucursala D. a OTP BANK.

În continuare, migranta s-a deplasat la sediul Consulatului Ungariei la București, unde a depus înscrisurile mai susmenționate, precum și o cerere tipizată ce fusese completată anterior de către liderul grupării, inc. Satish K., cu scris olograf, în baza cărora a obținut viza Schengen solicitată.

În baza vizei obținută în mod fraudulos, cetățeana filipineză Tovera Catherine-Moraleta a părăsit teritoriul României, la data de 10.02.2013, prin P.T.F. Otopeni, la bordul cursei nr. AZA505, cu destinația Milano/Italia.

Cu ocazia audierii angajatorului V. L. N., în calitate de martor, acesta a declarat faptul că, în perioada 25.01._13 s-a deplasat împreună cu soția și ceilalți doi copii în concediu în Austria, cetățeana nepaleză rămânând la adresa de reședință pentru a se ocupa de supravegherea copilului nou născut, împreună cu soacra sa.

Martorul V. L.-N. a precizat că a ajuns acasă pe data de 10.02.2013, ocazie cu care a constatat că, angajata sa nu se afla la adresa de reședință întrucât solicitase o zi liberă soacrei sale.

Ulterior, a constatat că, deși bagajele sale rămăseseră în camera pusă la dispoziție cetățeana filipineză nu s-a mai reîntors la locul de muncă și deși a încercat să o contacteze nu a reușit să facă acest lucru.

Martorul a precizat că, niciodată nu i-a dat acordul scris fostei sale angajate în vederea deplasării sale în scop turistic în Ungaria și nu a întreprins demersuri în vederea obținerii vizei Schengen pentru aceasta.

Totodată, cu ocazia audierii, martorul V. L. N. a pus la dispoziția organelor de poliție xerocopia contractului de muncă încheiat cu numita Tovera Catherine Moraleta, ocazie cu care se constată că acest înscris este întocmit într-o altă formă decât cea a contractului prezentat consulatului, iar semnătura angajatorului este total diferită de cea executată pe înscrisul depus la dosarul de obținere a vizei.

În ceea ce o privește pe migranta Collado Cherrie Rivero, aceasta a solicitat autorităților române consulare din Manila/Filipine, emiterea unei vize de lungă ședere de 90 zile cu intrări multiple, în scopul angajării, aprobată la 09.11.2011, în baza următoarei documentații: autorizație de muncă nr._/31.10.2011, asigurare medicală, cazier judiciar, mijloace financiare, dovada asigurării condițiilor de cazare, contract de muncă, rezervare bilet avion.

Aceasta a a intrat în România la data de 25.11.2011 prin P.T.F. Aeroport Otopeni, la bordul cursei nr. QTR 943, dată de la care și-a început activitatea în calitate de guvernantă la adresa de reședință a angajatoarei sale Sotiriou A.-M.-I., situată în Voluntari, .

În cursul lunii ianuarie 2013, cetățeana filipineză Collado Cherrie Rivero a apelat la serviciile grupării infracționale coordonate de inc. Satish K. în vederea obținerii în mod fraudulos a unei vize Schengen cu care să se poată deplasa în Italia.

Astfel, membrii grupării s-au ocupat de contrafacerea unui contract individual de muncă care atesta în mod nereal faptul că, numita Collado Cherrie Rivero ar fi angajata cetățeanului indian inc. Subhash Chander, efectuând pe acest înscris mențiunea falsă conform căreia actul ar fi fost încheiat și înregistrat sub nr. 01/18.11.2012 în registrul general de evidență al salariaților, în condițiile în care la data precizată, angajatoarea legală a cetățeanei filipineze era numita Sotiriou A.-M.-I..

În același timp se procedează la rezervarea camerei de hotel, a biletelor de avion, poliță de asigurare medicală, iar pe cererea de solicitare a vizei Schengen de la ambasada Ungariei este menționat numărul de telefon al inc. N. K..

Ca și în celelalte cazuri, migranta se întâlnește cu liderul grupării pentru primirea documentelor și predarea dosarului la consulatul M., aceasta este însoțită de către un alt membru al grupării, respectiv inc. N. K..

În baza vizei obținută în modalitățile expuse mai sus, la data de 16.02.2013, cetățeana filipineză Collado Cherrie Rivero a părăsit România, la bordul cursei nr. JOR 143, cu destinația Napoli/Italia, fără a avea în acest sens acordul angajatorului său legal.

Referitor la migranta Cruz Floserfida-Parker, fiica lui Everiett și Felicisima, aceasta a solicitat autorităților române consulare din Manila/Filipine, emiterea unei vize de lungă ședere de 90 zile cu o singură intrare, în scopul angajării, aprobată la data de 13.12.2010, în baza următoarei documentații: autorizație de muncă nr._, contract individual de muncă pt. 2 ani, contract de comodat, asigurare medicală, cazier judiciar, mijloace financiare cash și rezervarea biletului de avion.

Viza a fost acordată în vederea angajării cetățenei filipineze la firma S.C. ROYAL CLEANING SYSTEM S.R.L., situată în mun. București, ..

Numita Cruz Floserfida-Parker a intrat în România la data de 19.12.2010 prin P.T.F. Aeroport Otopeni, la bordul cursei nr. RO 316.

Ulterior, numita Cruz Floserfida-Parker a fost transferată de la firma S.C. ROYAL CLEANING SYSTEM S.R.L., la PFA P. R.-A., desfășurându-și activitatea în mod efectiv în calitate de guvernantă, la domiciliul acestuia, situat în București, .. 19, sector 1.

După expirarea contractului individual de muncă încheiat cu firma menționată, cetățeana filipineză a solicitat prelungirea dreptului de ședere pe teritoriul României, în baza unui nou contract încheiat la data de 23.11.2011 cu numitul P. R.-A. și a autorizației de muncă nr._, emisă la data de 14.11.2011, fiindu-i stabilită reședința pe teritoriul României la domiciliul angajatorului, situat în București, .. 19, sector 1.

După expirarea contractului, angajatorul l-a prelungit în perioada 01.01._13, iar la finalizarea acestuzia cetățeana filipineză a solicitat reînnoirea sa, aspect cu care numitul P. R.-A. a fost de acord întreprinzând demersurile legale ce se impuneau.

În ceea ce o privește pe această migrantă se constată că pentru aceasta, membrii grupării au întreprins demersuri inițial pentru obținerea vizei Schengen de la Ambasada Cehiei la București, sens în care au fost depuse înscrisuri în care apărea în calitate de angajator liderul grupării, tot acesta s-a ocupat de rezervările pentru hotel și avion, după care actele au fost depuse la ambasada Cehiei. Cu această ocazie liderului grupării i s-a solicitat de către funcționarul consular dovada înregistrării contractului individual de muncă al cetățenei filipineze în registrul general de evidență a salariaților, acesta a motivat că se va reîntoarce cu documentația solicitată, lucru pe care nu l-a mai făcut.

În această situație, membrii grupării s-au hotărât să aplice pentru această migrantă, în vederea obținerii vizei Schengen, la ambasada Poloniei. La dosarul depus în vederea obținerii vizei, se constată că pe contractul de muncă cu numărul 01/24.10.2012, în calitate de angajator este menționat inc. N. K., tot acesta semnând înscrisul respectiv.

În același timp este depusă adresă din partea firmei MOUNT OLIVET CO SRL, prin care inc. N. K. se obligă să suporte toate cheltuielile referitoare la deplasarea cetățenei filipineze în Polonia. Aceasta în condițiile în care acest inculpat nu avea calitatea de asistent manager al firmei respective, așa cum este menționat pe adresă, această calitate fiind deținută de către liderul grupării, inc. Satih K.. Pe polița de asigurare medicală este însă menționat numărul de telefon al liderului grupării.

Ca și în celelalte cazuri, sunt făcute rezervări pentru camera de hotel și rezervarea biletelor de avion pentru migrantă și inc. N. K. și suspecta N. C., persoane care apăreau că vor călătorii în străinătate împreună cu angajata lor.

Se obține astfel viză Schengen, după care rezervările inițiale sunt anulate, și se procedează la procurarea biletului de călătorie pentru destinația dorită de migrantă.

În baza vizei Schengen obținută în mod fraudulos, cetățeana filipineză Cruz Floserfida-Parker, s-a îmbarcat la data de 11.08.2013, la cursa nr. AUA790, părăsind teritoriul României cu destinația Viena/Austria, fără a avea acordul angajatorului real în acest sens.

Cetățeana filipineză Samonte Sharon-Rodriguez a solicitat autorităților române consulare din Manila/Filipine, emiterea unei vize de lungă ședere de 90 zile cu o singură intrare, în scopul angajării, aprobată la data de 19.09.2010, în baza următoarei documentații: autorizație de muncă emisă de O.R.I. nr._/01.09.2010, contract individual de muncă pt. 2 ani, contract de comodat, asigurare medicală, cazier judiciar, mijloace financiare și rezervarea biletului de avion.

Viza a fost acordată în vederea angajării cetățenei filipineze de către numita R. S.-E., domiciliată în mun. București, ., sector 1.

Susnumita a intrat în baza acestei vize, pentru prima dată în România la data de 27.09.2010 prin P.T.F. Aeroport Otopeni, la bordul cursei nr. OA și a părăsit-o la data de 28.12.2010.

A revenit în România la data de 03.01.2011 și și-a continuat activitatea la angajatorul mai susmenționat, ulterior intrând și ieșind din România de mai multe ori, prin P.T.F. Otopeni, ultima intrare fiind la data de 09.03.2012.

Intenționând să se deplaseze în mod fraudulos într-un stat Schengen, numita Samonte Sharon-Rodriguez apelează la serviciile grupării infracționale coordonate de către inculpatul Satish K..

Astfel, după racolarea migrantei, la sfârșitul lunii septembrie 2013, liderul grupării i-a cerut acesteia să solicite un extras de la unitatea bancară unde își are deschis un cont, care să ateste deținerea unei sume suficiente pentru a crea funcționarilor consulari impresia unei anumite siguranțe financiare.

De asemenea, cetățeana filipineză a fost instruită să obțină din partea angajatoarei, dovada înregistrării contractului său individual de muncă în registrul general de evidență a salariaților și să pună la dispoziția membrilor grupării și xerocopia contractului menționat.

Ulterior, în baza acestui document, dar și a copiilor după actele de identitate puse la dispoziție de migrantă: pașaport și permisul de ședere temporară, membrii grupării au procedat la redactarea unei adrese false prin care angajatoarea R. E.-R. încunoștiința Ambasada Franței cu privire la intenția sa fictivă de-a se deplasa în scop turistic împreună cu angajata sa în această țară, în perioada 01.11._13, semnătura acesteia fiind contrafăcută prin imitare.

De asemenea, în adresa falsificată, ca post telefonic unde poate fi contactată angajatoarea în vederea oferirii unor eventuale date suplimentare solicitate de căre funcționarii consulari a fost menționat numărul utilizat de către inc. N. K.:_.

Inc. Satish K. s-a ocupat în continuare de efectuarea unor rezervări fictive pe numele cetățenei filipineze și a angajatoarei acesteia la o cursa aeriană cu destinația Franța, la o unitate hotelieră din acest stat și a procurat o poliță de asigurare medicală de călătorie în străinătate cetățenei filipineze.

După ce a procedat la aranjarea înscrisurilor obținute în maniera mai susmenționată, inc. Satish K. a completat cu scris olograf cererea tipizată de obținere a vizei Schengen în numele cetățenei filipineze Samonte Sharon-Rodriguez, în care a trecut ca post telefonic de contact numărul de telefon al celuilalt membru al grupării, cetățeanul indian N. K.:_.

După aranjarea acestor înscrisuri, liderul grupării i le-a predat inc. N. K., care s-a deplasat la data de 07.10.2013 împreună cu cetățeana filipineză Samonte Sharon-Rodriguez la sediul ambasadei Franceze la București în vederea obținerii unei vize Schengen.

Datorită faptului că, numita Samonte Sharon-Rodriguez nu a fost însoțită de angajatoare, a trezit suspiciuni funcționarilor consulari cu privire la scopul real al solicitării acordării vizei. Aceștia i-au solicitat cetățenei filipineze și un înscris emis de o instituție franceză competentă ce putea fi obținut numai ca urmare a solicitării personale a a angajatoarei și prin care să-i fie acordat dreptul la muncă pe durata șederii sale în acest stat.

Numita Samonte Sharon-Rodriguez a menționat că va aduce înscrisul solicitat de urmare, dar după ce a părăsit sediul Ambasadei și l-a informat pe liderul grupării cu privire la această solicitare, inc. Satish K. a hotărât să renunțe la solicitarea depusă, pentru a evita riscul respingerii sale.

În aceste condiții, gruparea infracțională a continuat demersurile în vederea obținerii în mod fraudulos a vizei Schengen pentru cetățeana filipineză.

Astfel, procedând în modalitatea expusă mai sus, membrii grupării au refăcut la data de 10.10.2013, documentația necesară acordării vizei, în scopul prezentării acesteia la Consulatul Cehiei la București.

Pe data de 11.10.2013, inc. N. K. s-a deplasat la sediul Ambasadei Republicii Cehe la București, însoțit de numita Samonte Sharon-Rodriguez pentru a se interesa în legătură cu programul cu publicul destinat depunerii solicitărilor de vize.

Ulterior, pe data de 14.10.2013, la sediul reprezentanței consulare precizate s-a prezentat unul dintre membrii grupării, însoțit de cetățeana filipineză Samonte Sharon-Rodriguez, ocazie cu care au depus documentația în care au fost introduse înscrisurile contrafăcute sau obținute în baza unor declarații nereale, însoțitorul prezentându-se ca fiind șoferul angajatoarei acesteia.

La data de 17.10.2013, inc. N. K. a luat legătura le ambasadă pentru a se interesa de stadiul soluționării solicitării vizei Schenge, ocazie cu care i se comunică că este necesar ca solicitanta să se prezinte pentru un interviu în data de 21.10.2013. Inculpatul s-a mai interesat dacă trebuie să vină și angajatoarea, precizându-i funcționarului că el este șoferul angajatoarei.

Acest lucru a fost comunicat liderului grupării, care în ziua interviului s-a întâlnit cu migranta, fiind însoțit de un alt coinculpat din această cauză. După discuțiile purtate cu acești inculpați, migranta s-a deplasat la ambasadă a susținut interviul, iar în urma acestui fapt i-a fost respinsă viza.

Din verificările efectuate a rezultat la data de 30.10.2013 cetățeana filipineză Samonte Sharon-Rodriguez, a părăsit teritoriul României prin P.T.F. Otopeni, la bordul cursei internaționale nr. OAL 382, cu destinația A./G..

În ceea ce-l privește pe cetățeanul Gir Bahadur Pariyar fiul lui P. și Mishree a solicitat la data de 21.07.2011, autorităților române consulare din New Delhi/India, emiterea unei vize de lungă ședere de 90 zile cu intrări multiple, în scopul angajării, aprobată la data de 25.07.2011, în baza următoarei documentații: autorizație de muncă nr._ din 30.06.2011, cazier judiciar, asigurare medicală, dovada mijloace financiare de întreținere,

Viza a fost acordată în vederea angajării cetățeanului nepalez la firma .. - RO_, cu sediul în mun. Slatina, ., jud. O..

În baza acestei vize, numitul Gir Bahadur Pariyar a intrat în România la data de 15.08.2011, iar în perioada 2011-2013 depune mai multe cereri de prelungire a dreptului de ședere temporară în calitate de angajat al firmei mai susmenționate, înregistrate la sediul I.G.I.-S.J.O., după cum urmează:_/04.11.2011,_/28.08.2012 și_/24.07.2013.

Referitor la solicitarea și obținerea vizei Schengen de la Ambasada Poloniei, se constată că și pentru acesta au fost întocmite aceleași documente de către liderul grupării de criminalitate organizată, ca și pentru ceilalți migranți, pe contractul de muncă apare menționat ca angajator chiar liderul grupării, tot acesta s-a ocupat de rezervări la hotel și bilete de avion, de polița de asigurare medicală, iar după pregătirea dosarului, migrantul s-a întâlnit cu liderul grupării și cu inc. N. K.. Cu această ocazie, inc. N. K. a primit documentele de la inc. Satish K. și apoi la însoțit pe aplicant la ambasadă pentru depunerea documentelor.

În baza vizei obținute, cetățeanul nepalez Gir Bahadur Pariyar a părăsit teritoriul României la data de 08.12.2013, prin P.T.F. Otopeni, la bordul cursei nr. AFR1089, cu destinația Paris/Franța, dată de la care nu mai figurează cu alte intrări în țara noastră.

Din partea firmei cu care avea încheiat contract de muncă cetățeanul nepalez, a fost primit răspuns și au fost transmise înscrisurile care au stat la baza încheierii contractului, precum și faptul că nu au depus demersuri în vederea obținerii vizei Schengen pentru acesta.

Cetățeana filipineză Gama Rhoda-M., fiica lui Ernesto și B. a solicitat la data de 05.09.2008, autorităților române consulare din Manila /Filipine, emiterea unei vize de lungă ședere de 90 zile cu intrări multiple, în scopul angajării, aprobată la data de 09.09.2008, în baza următoarei documentații: aviz angajare muncă nr._/04.08.2008, pașaport valabil, dovada cazării, contract de muncă cu angajatorul pe o durată de 2 ani cu garanția salariului minim pe 3 luni, bilet avion, cazier judiciar, asigurare mijloace financiare.

Viza a fost acordată în vederea angajării cetățenei filipineze de către Basem Afem, din mun. București, ., ., ..

În baza acestei vize, cetățeana filipineză a intrat în România și a ulterior a părăsit-o de mai multe ori.

În perioada 2008-2010 susnumita a depus cererile de prelungire a dreptului de ședere temporară în România lucrătorilor I.G.I.-S.I. București, înregistrate sub nr.:_/2711.2008,_/02.12.2009 și_/08.12.2010, în calitate de angajată a numitului A..A.A..

La data de 24.02.2011 susnumita depune o solicitare în vederea reîntregirii familiei, în baza căreia îl invită în România pe soțul său Gama Noel-Pineda.

La data de 02.04.2011 numita Gama Rhoda-M. părăsește România prin P.T.F. Otopeni și revine la data de 06.05.2011.

Prin cererea cu nr._/30.11.2011, susnumita solicită din nou prelungirea dreptului de ședere în Româniaș iar la data de 29.06.2012 iese din România și revine la data de 24.07.2012.

Prin cererea cu nr._/12.12.2012 numita Gama Rhoda-M. solicită reînnoirea dreptului de ședere în România.

După venirea în România, sus numita apelează la membrii grupării pentru a fi ajutată în vederea obținerii vizei Schengen, efectuându-se aceleași demersuri, fiind întocmite același tip de înscrisuri, pe contractele de muncă fiind menționați alți angajatori și nu angajatorii reali.

Inc. N. K. a fost cel care a însoțit-o pe solicitantă la ambasadă Ungariei pentru depunerea documentelor, iar la data de 04.07.2013, de la Consulatul Republicii Ungare la București, a vizei Schengen tip C cu nr._, emisă în scop turistic.

După obținerea vizei, cetățeana filipineză Gama Rhoda-M. și soțul său Gama Noel-Pineda au părăsit teritoriul României la data de 16.07.2013, prin P.T.F. Otopeni, la bordul cursei nr. WZZ3155, cu destinația Torino/Italia, dată de la care nu mai figurează cu alte intrări în țara noastră.

La data de 16.01.2014, cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la adresa unde locuia fără forme legale inculpatul N. K. situată în București, ale.S. nr.20, ., ., sector 2, a fost identificat permisul de ședere temporară menționat introdus într-o agendă personală aparținând suspectei N. C..

Cetățeana nepaleză Tamang Subhadra, fiica lui Bir Bahadur și Tara a solicitat la data de 16.08.2012, autorităților române consulare din New Delhi/India, emiterea unei vize de lungă ședere de 90 zile cu intrări multiple, în scopul angajării, aprobată la data de 17.08.2012, în baza următoarei documentații: autorizație de muncă nr._/24.07.2012, declarație de angajare în muncă la S.C. AT GROUP PROD IMPEX S.R.L./RO_, dovada asigurării cazării, asigurare medicală, cazier judiciar, bilet de avion, mijloace financiare.

Viza a fost acordată în vederea angajării cetățenei nepaleze la firma S.C. AT GROUP PROD IMPEX S.R.L. cu sediul în loc. Drăgănești-V., jud. Teleorman.

Susnumita a intrat în baza acestei vize, în România la data de 31.08.2012 prin P.T.F. Aeroport Otopeni, la bordul cursei nr. ROT066.

Ulterior, după obținerea unei noi autorizații de muncă, cetățeana nepaleză a depus la S.I. București, cererea cu nr._/15.05.2013, în vederea prelungirii dreptului de ședere pe teritoriul României, în calitate de angajat al S.C. VIP EVENTS S.R.L. J_ .

Ca urmare a faptului că aceasta intenționa să plece într-un stat Schengen, sus numita a apelat la gruparea de criminalitate organizată, sens în care i se întocmește contractul de muncă cu nr. 01/08.04.2013, în care în calitate de angajator este menționat inc. N. K., se fac rezervări pentru hotel și bilete de avion pentru cetățeana nepaleză și inc. N. K., suspecta N. C., și este depusă adresă din partea așa zisului angajator, inc. N. K. prin care acesta menționa că se va deplasa împreună cu bona în perioada 04.11.2013 – 10.11.2013 în Polonia, precum și faptul că va asigura toate cheltuielile necesare acestei călătorii și va asigura reîntoarcerea în România a cetățenei nepaleze.

La data de 24.10.2013, de la Consulatul Republicii Polone la București, a vizei Schengen tip C cu nr._.

În baza acestei vize, cetățeana nepaleză Tamang Subhadra a părăsit teritoriul României la data de 04.11.2013, prin P.T.F. Otopeni, la bordul cursei nr. WZZ3171, cu destinația Madrid/Spania, dată de la care nu mai figurează cu alte intrări în țara noastră.

Cetățeana nepaleză Sanu Kanchhi Pulami Magar a solicitat la data de 28.06.2010, autorităților române consulare din New Delhi/India, emiterea unei vize de lungă ședere de 90 zile cu intrări multiple, în scopul angajării, aprobată la data de 28.06.2010, în baza următoarei documentații: autorizație de muncă nr._ din 21.06.2010, cazier judiciar, asigurare medicală, mijloace financiare de întreținere, dovadă spațiu de locuit.

Viza a fost acordată în vederea angajării cetățenei nepaleze de către firma S.C. ALSON ..L. J_, cu sediul în loc. Otopeni, ., jud. I..

În baza acestei vize, numita Sanu Kanchhi Pulami Magar intră în România iar în perioada 2010-2012 depune mai multe cereri de prelungire a dreptului de ședere temporară în calitate de angajată a firmei mai susmenționate, înregistrată la sediul I.G.I.-S.I.București după cum urmează:_/18.08.2010,_/06.06.2011 și_/22.05.2012.

Prin cererea cu nr._/23.01.2013, susnumita solicită o nouă prelungire a dreptului de ședere, dar de această dată în calitate de angajată a firmei S.C. GTS SPECIAL GAS SRL J_, cu sediul în Voluntari.

La data de 05.04.2013 susnumita părăsește teritoriul României prin P.T.F. Otopeni și revine la data de 20.04.2013.

Pe data de 15.07.2013 pe numele cetățenei nepaleze este emisă decizia de returnare cu nr._, ca urmare a revocării dreptului de ședere al acesteia pe teritoriul României.

În condițiile în care cetățeana nepaleză nu mai avea drept legal de ședere pe teritoriul României, aceasta apelează la serviciile grupării de criminalitate organizată coordonată de cetățeanul indian Satish K..

După pregătirea dosarului în sensul celor menționate anterior, acesta este depus de către solicitantă la consulatul Belgiei, fiind însoțită de către inc. N. K..

La data de 28.08.2013, de la Consulatul Regatului Belgiei la București, a vizei Schengen tip C cu nr._.

În baza acestei vize, cetățeana nepaleză Sanu Kanchhi Pulami Magar a părăsit teritoriul României la data de 14.09.2013, prin P.T.F. Otopeni, la bordul cursei nr. BMS115, dată de la care nu mai figurează cu alte intrări în țara noastră.

În ceea ce o privește pe cetățeana filipineză Albano Myrna Manangan se reține faptul că aceasta a apelat și ea la gruparea de criminalitate organizată pentru obținerea vizei Schengen.

Pentru aceasta a fost încheiat contractul nr. 01/14.02.2013, în care este menționat ca angajator inc. N. K., sunt efectuate rezervări la hotel în Finlanda, pe numele cetățenei filipineze și a inc. N. K., suspecta N. C. și copilul acestora, rezervări de bilete de avion pe aceleeași nume, precum și o adresă din partea firmei INDO EUROPEAN TRADING IMPEX, prin care inc. N. K. menționa că se va deplasa în perioada 24.12.2013 – 30.12.2013 în Finlanda pentru petrecerea sărbătorilor de iarnă, împreună cu familia și cetățeana filipineză în calitate de bonă, va asigura cheltuielile de călătorie și totodată, reîntoarcerea în România a cetățenei străine.

În această situație, tot inc. N. K. este cel care o însoțește pe cetățeana filipineză la Ambasada Finlandei la data de 10.12.2013, pentru depunerea documentelor și mai mult, depune și el solicitare de viză pentru plecarea în Finlanda.

Urmare a acestui fapt, cetățenei filipineze i se eliberează viza cu numărul_, iar inc. N. K. i se eliberează viza cu numărul_.

În baza acestei vize, cetățeana filipineză Albano Myrna Manangan părăsește România la data de 24.12.2013

Din probatoriul administrat rezultă faptul că cetățeana filipineză Albano Myrna Manangan a venit în România prin intermediul agenției de recrutare și plasare a forței de muncă ., ce s-a ocupat de întocmirea tuturor formalităților, firmă ce fusese solicitată de către numita D. S. în acest sens. După venirea în România a cetățenei filipineze,în luna noiembrie 2011, aceasta a încheiat contract de muncă cu angajatoarea și contract de comodat în privința spațiului de locuit la adresa a angajatoarei.

Potrivit celor menționate de către angajatoarea română, în cursul lunii noiembrie 2013, cetățeana filipineză i-a menționat că tatăl său este foarte bolnav, motiv pentru care trebuie să se întoarcă în Filipine, sens în care angajatoarea română i-a menționat că în această situație va trebui reziliat contractul, anunțând despre acest lucru firma de recrutare și IGI..

În data de 24.12.2013 angajatoarea română a fost anunțată de către cetățeana filipineză că va pleca din România, D. S. s-a oferit să o conducă la aeroport, însă Albano Myrna Manangan a refuzat acest lucru.

Cu privire la cetățeana filipineză N. A. P., se reține faptul că aceasta a solicitat autorităților de la Manila emiterea unei vize de lungă ședere de 90 de zile, aprobată la data de 23.02.2010 în baza următoarei documentații: autorizație de muncă nr._ eliberată la data de 04.02.2010, contract individual de muncă pentru 2 ani, resurse financiare, asigurare medicală, cazier judiciar, contract de comodat. Cetățeana filipineză a declarat autorităților că se va prezenta la angajatorul român Finiș C. M..

După venirea în România, cetățeana filipineză a încheiat contract de muncă cu angajatoarea Finiș C. M., fiindu-i stabilită reședința la adresa angajatoarei.

Ulterior acestui fapt, în cursul anului 2012 află de liderul grupării de criminalitate organizată și faptul că acesta poate ajuta cetățene străine în obținerea vizei Schengen, intermediază în acest sens cunoștința mai multor cetățene filipineze cu inc. Satish K., iar în cursul anului 2013, ca urmare a rezolvării cu succes de către grupul infracțional a vizelor Schengen, se hotărăște și aceasta să apeleze la inc. Satish K. pentru a o ajuta să obțină viză Schengen.

În acest sens acesta întocmește contractul de muncă nr. 01/14.02.2013, în care-l menționează pe inc. N. K. ca fiind angajatorul cetățenei filipineze, se procedează la rezervarea camerei de hotel în Paris, bilete de avion, precum și o adresă din partea așa zisului angajator, N. K., prin care acesta solicita viza Schengen pentru N. A. P. în perioada 14.11.2013 – 20.11.2013, menționând că va merge împreună cu familia angajatorului, acesta va asigura cheltuielile necesare acestei deplasări și va asigura reîntoarcerea în România a cetățenei străine. Aceasta în condițiile în care N. A. P., avea în derulare contractul de muncă încheiat cu Finiș C. M..

Pentru depunerea documentelor la ambasada Franței cetățeana filipineză este însoțită de către inc. N. K., la data de 30.10.2013.

Cetățenei filipineze i-a fost respinsă viza Schengen.

Se constată faptul că în cazurile în care inc. N. K. era menționat în calitate de angajator, numărul de telefon al acestuia era menționat și pe cererea depusă la dosarul aplicantei pentru solicitarea vizei, pentru ca în situația în care funcționarii consulari doreau să vorbească cu angajatorul să poată fi contactat acest inculpat.

Fiind audiat inc. N. K., acesta a declarat că pentru ajutorul acordat a primit de la inc. Satish K. câte 100 de euro, pentru persoanele care obținuseră viză și pe care le însoțise la ambasadă în vederea depunerii dosarului.

Din declarația inculpatului Satish K., liderul grupării de criminalitate organizată rezultă faptul că într-adevăr el s-a ocupat de contrafacerea înscrisurilor, a menționat pe contractele de muncă în locul angajatorilor reali fie numele lui, fie ale coinculpaților din această cauză, respectiv ale inculpaților N. K., Subhash Chander, Bhasin Amit, iar aceștia cunoșteau acest lucru și au fost de acord, semnând fiecare pe ce înscrisuri le erau menționate numele.

De asemenea, a precizat că la întâlnirile pe care le avea cu cetățenele străine a fost însoțit de vreunul dintre ceilalți coinculpați, iar în ceea ce-l privește pe inc. N. K. acesta le însoțea pe unele cetățene străine la ambasade pentru depunerea documentelor sau pentru ridicarea pașapoartelor pe care erau aplicate vizele.

În ceea ce o privește pe cetățeana filipineză N. A. P., mai multe cetățene filipineze au luat la cunoștință despre existența unei persoane care le poate facilita obținerea unor vize prin intermediul inc. N. A. P..

Inc. N. A. P. a menționat că a în cursul anului 2012, a sunat-o pe o conațională pe nume C., ce se afla în acel moment în Filipine, pentru a-i solicita un număr de telefon, al unei persoane cu apelativul de „Rana”, întrucât unele dintre conaționalele ce se aflau pe teritoriul României doreau să discute cu acea persoană, pentru a le ajuta să-și obțină viză Schengen. Cunoaște faptul că și C. fusese ajutată de acesta pentru a-și obține viza Schengen.

După ce C. i-a dat numărul de telefon al lui Rana, inc. N. A. P. a precizat că l-a transmis mai departe cetățenelor filipineze interesate.

În același timp, a arătat faptul că Rana, avea cont pe facebook, unele dintre conaționalele ei cu care era și prietenă, aveau cont pe facebook, iar ea în urma accesării propriei paginii putea să vadă discuțiile pe care le purtau acestea cu susnumitul. Urmare a acestei vizualizări, a constatat că Rana era cel care le solicita adăugarea în lista de prieteni.

Inc. N. A. P. a susținut că,conaționalele ei, înainte de a accepta invitația acestuia, au întrebat-o pe ea, cine este acest Rana, și ea le-a precizat că, este persoana care le poate ajuta să obțină viză.

Totodată, inc. N. a menționat că la un moment dat, l-a sunat pe Rana și i-a spus că sunt 4 filipineze care vor să apeleze la el pentru a le ajuta să-și obțină viza Schengen.

Acesta i-a spus că nu este nicio problemă, că le poate ajuta, și în cazul în care acestea doresc să aplice pentru viză, trebuie să-i aducă contractul de muncă, pașaportul, permisul de ședere și extrasul de cont, precum și suma de 1700 euro.

Aceste informații, conform declarației inc. N. A. P., aceasta le-a transmis conaționalelor ei pe nume G., B., Jemma și Kathy.

Din investigațiile efectuate a rezultat faptul că cetățenele filipineze la care s-a referit inc. N. A. P. sunt numitele Solatorio Jema Jimeno, Ricardel B. – Lopez, Goc Ong G. Ricana, Tovera Catherine-Moraleta.

Cetățeana filipineză Solatorio Jema Jimeno a declarat că se va deplasa în România la numita Balla A.-E., cu domiciliul în România, . nr.4, jud. Iflov, unde i-a fost stabilită și reședința.

Cetățeana filipineză Ricardel B. – Lopez a intrat în România la data de 23.06.2010, prin P.T.F. Otopeni, în baza unei vize de lungă ședere în scop de muncă obținută la data de 16.06.2010, emisă de Consulatul României la Manila, ocazie cu care a declarat că se va deplasa în România la numitul R. Fayssal, cu reședința în București, .. 8, sector 1.

Cele două cetățene filipineze au fost racolate la sfârșitul lunii septembrie 2012, de către conaționala lor inc. N. A. P., în vederea obținerii în mod fraudulos a unor vize Schengen.

La data de 29.09.2012, ora 09:41:20, inc. Satish K. aflat la postul telefonic numărul_, o contactează pe racolatoarea filipineză, inc. N. A. P., aflată la numărul de telefon_, cu care discută în limba engleză, referitor la obținerea vizei pentru migranta Solatorio Jema-Jimeno, care își făcuse deja o rezervare de avion pentru data de 29.10.2012.

Cu această ocazie liderul grupării îi explică racolatoarei că este necesar ca documentația pentru obținerea vizei să se facă cu 15 zile înainte de plecare, stabilind să se deplaseze împreună cu Solatorio Jima-Jimeno pe data de 09.10.2012 la Consulatul Ungariei, dar în prealabil trebuie să se întâlnească cu ea pentru a-i pune la dispoziție documentele personale în vederea contrafacerii celor emise de angajator.

De asemenea cei 2 discută referitor la prețul pe care trebuie să-l achite migranta, respectiv 1.700 Euro și convin ca inc. N. A.-P. să primească suma de 100 Euro pentru aceste servicii. Racolatoarea îi precizează că mai are și alte conaționale dispuse să apeleze la serviciile grupării.

Pe data de 30.09.2012, la ora 13:23:06, inc. Satish K. aflat la postul telefonic numărul_, în timp ce se afla la adresa de reședință din .. 5, este sunat de racolatoarea filipineză N. A.-P. aflată la postul telefonic la numărul de telefon 4._, cu care discută în limba engleză referitor la suma solicitată migrantei Solatorio Jima-Jimeno și o altei conaționale pe nume Herma, pentru obținerea în mod fraudulos a unor vize Schengen, convenind ca pentru prețul de 1.700 Euro, acestea să-și procure singure biletele de avion.

În ceea ce o privește pe migranta Ricardel B.-Lopez, aceasta a beneficiat și ea de sprijinul grupării pentru a obține viza Schengen. Mai mult, se constată că pe data de 12.10.2012, la ora 09:57:38, inc. Satish K., aflat la postul telefonic numărul_, primește un mesaj scris în limba engleză de la postul telefonic +4._, utilizat de racolatoarea grupării cetățeana filipineză, inc. N. A.-P., care îl roagă să o contacteze pe migranta Ricardel B.-Lopez care se afla împreună cu o altă conațională care intenționa să apeleze la serviciile grupării.

În cursul aceleiași zile, liderul grupării se ocupă de efectuarea unei rezervări fictive online pe site-ul BOOKING.. la hotelul BENCZUR, din Budapesta, pe numele cetățenei filipineze Ricardel B.-Lopez, în perioada 27.10._12, de la adresa sa de e mail.

De asemenea, cetățeanul indian îi rezervă migrantei un bilet de avion la cursa Companiei Tarom cu destinația Budapesta și retur, de la Agenția EUROLINES ROMÂNIA, situată pe .. 36-40, sector 2 și a unei polițe de asigurare medicală de călătorie în străinătate. Mai mult la dosarul depus la ambasadă a fost depus contractului individual de muncă al cetățenei filipineze, care era contrafăcut, respectiv mențiunea nereală că a fost înregistrat sub nr. 1/20.11.2010 în registrul general de evidență a salariaților.

Din verificări a rezultat faptul că, în baza vizei obținută în mod fraudulos prin intermediul grupării coordonate de inc. Satish K., cetățeana filipineză Ricardel B.-Lopez a ieșit din România, la data de 26.10.2012, prin P.T.F. Otopeni, la bordul cursei cu nr. NLY8777, având ca stat de destinație Viena, Austria.

Cetățeana filipineză Goc Ong G. Ricana, fiica lui Braulio și V., la sfârșitul lunii august 2012, prin intermediul conaționalei sale, inc. N. A.-P., Goc Ong G. Ricana a luat legătura cu membrii grupării de traficanți în vederea obținerii în mod fraudulos a unei vize Schengen.

În urma vizualizării listingului postului telefonic utilizat de cetățeana filipineză:_ s-a constatat faptul că, la data de 29.08.2012, ora 13:15:23 a purtat o discuție de 42 secunde cu racolatoarea grupării N. A.-P., la postul telefonic utilizat de aceasta:_.

Pentru a lua legătura cu membrii grupării, fără a trezi suspiciuni din partea angajatorului, cetățeana filipineză utilizează un alt post telefonic respectiv:_.

De asemenea, întrucât migranta nu deținea întreaga sumă de bani necesară care să ateste faptul că se poate deplasa în scop turistic în Ungaria, aceasta îi cere sprijinul inc. Satish K. pentru a o împrumuta cu suma de 1.000 lei.

Pe data de 05.09.2012 inc. Satish K. se ocupă de rezervarea unei camere pe numele cetățenei filipineze de pe site-ul de internet BOOKING.. JUNIOR din Budapesta, Hegyalja ut 34-36, în perioada 19.09.-25.09.2012, utilizând cardul său V. CARD cu nr._, valabil până în luna decembrie 2012 și menționând ca nr. de contact postul telefonic al migrantei:_.

Din verificări a rezultat că, migranta a ieșit din România, la data de 16.09.2012 prin PTF Otopeni, la bordul aeronavei nr. AZA505, cu destinația Milano, Italia.

Migranta Tovera Catherine-Moraleta, fiica lui Emelio și Justina Bajeta a declarat autorităților române competente că se va prezenta la adresa numitului V. L.-N., din . B, jud. I..

Susnumita a intrat în România la data de 01.08.2012 prin P.T.F. Aeroport Otopeni, la bordul cursei nr. QTR 943.

Pe data de 25.09.2012 cetățeana filipineză a încheiat un contract individual de muncă cu angajatorul V. L.-N., urmând a se ocupa de îngrijirea copilului său minor.

După venirea în România cetățeana filipineză având intenția de a se deplasa în mod fraudulos într-un stat Schengen apelează la serviciile grupării coordonate de inc. Satish K., prin intermediul racolatoarei inc.N. A. P., pe care o contactează în mod frecvent de la postul telefonic pus la dispoziție de angajator cu nr._, la numărul de telefon:_.

Inc. N. A. P. a menționat faptul că le-a însoțit pe cele patru cetățene filipineze în momentul în care acestea au trebuit să se întâlnească cu inc. Satish K., pe care ea îl cunoștea sub apelativul de „Rana”, iar cu acele ocazii acestea i-au dat coinculpatului înscrisurile pe care i le menționase, respectiv contract de muncă, pașaport, permis de ședere, extras bancar. A susținut că inc. Satish K. a venit însoțit de un alt bărbat ce s-a recomandat cu numele de K., nimeni altul decât inc. N. K.. Cu acea ocazie nu s-a dat nicio sumă de bani vreunuia dintre coinculpați.

Totodată, inc. N. A. P. a mențioant că „Rana” i-a precizat că îi va da 200 de euro, pentru fiecare dintre conaționalele prezentate în vederea obținerii vizei, însă cu toate că i-a fost promisă această sumă, nu a primit nici un ban de la respectivul.

Inc. N. A. P. a declarat că motivul pentru care le-a pus în legătură pe cele patru cetățene filipineze cu cel cunoscut de ea sub numele de „RANA” a fost pentru a le facilita obținerea vizelor Schengen.

Cunoaște că cele patru cetățene filipineze doreau să obțină viza Schengen pentru a putea pleca în Italia și a-și găsi un loc de muncă acolo.

Mai mult, inculpata a declarat că știa faptul că „Rana” falsifica o . documente, nu știe cu precizie despre ce documente era vorba.

De asemenea, inc. N. A. P. a menționat că întrucât, cunoștea că Rana(inc. Satish K.) o poate ajuta în vederea obținerii unei vize Schengen, a apelat și ea la acesta, în anul 2013, precizându-i că dorește să ajungă în Spania.

Conform celor declarate de către această inculpată, auzind acest lucru, Rana i-a solicitat să-i aducă contractul de muncă, pașaportul, permisul de ședere și extrasul de cont și i-a menționat că trebuie să achite suma de 276 lei, contravaloarea taxei de viză. Nu i-a solicitat nicio sumă de bani pentru ajutorul pe care i-l acorda.

Inc. N. A. P. a menționat că i-a dat acestuia contractul de muncă în original, a făcut fotocopie după care i l-a restituit, iar după un timp i-a cerut să se întâlnească pentru a merge și a depune actele la ambasada Franței.

La întâlnire Rana a venit însoțit de K. (inc. N. K.), i-a dat dosarul ce conținea documentele pe care trebuia să le depună la ambasadă, și totodată, a pus-o să semneze pe contractul individual de muncă, atrăgându-i atenția că angajatorii ei sunt K. și soția acestuia C.. A susținut că Rana chiar i-a solicitat să rețină aceste nume ca fiind ale angajatorilor, iar el a semnat în numele acestora.

După aceasta a mers împreună cu K. la ambasada Franței, unde a depus dosarul, iar cererea de solicitare a vizei a semnat-o ea, dar era completată de către Rana. După depunerea dosarului s-a despărțit de K. și fiecare a mers în treaba lui.

Inc. N. A. P. a declarat că a tot așteptat să fie anunțată că a primit sau nu viza de la ambasada Franței, și nefiind anunțată nimic în acest sens, l-a contactat pe Rana pentru a-l întreba ce se întâmplă. Acesta i-a spus că trebuie să mai aștepte, întrucât consulul este plecat.

De altfel, inc. N. A. P. nu a primit viză pentru Franța.

Potrivit investigațiilor efectuate a rezultat faptul că inc. N. A. P. a aplicat pentru obținerea vizei Schengen și la ambasada Cehiei, însă de această dată nu a apelat la ajutorul grupării de criminalitate organizată, ci la alte persoane pe care le-a menționat cu apelativele de O. și R.. A precizat că a făcut acest lucru, întrucât inc. Satish K. solicita o sumă prea mare de bani pentru ajutorul acordat, respectiv 2000 euro, iar ceilalți doi solicitau doar 1500 de euro, banii trebuind să fie plătiți după obținerea vizei.

Inc. N. A. P. a fost în măsură să recunoască după planșă foto persoanele pe care le cunoștea sub numele de O. și R. ca fiind numiții M. I. și E. R. D., persoane față de care vor fi continuate investigațiile cu privire la faptele comise.

Cu ocazia audierii inc. Satish K. a susținut că a cunoscut-o pe inc. N. A. P. în urmă cu aproximativ 2 ani, aceasta este din Filipine și inițial s-au cunoscut pe facebook. S-a întâlnit de mai multe ori cu aceasta și reține că de două ori s-au întâlnit în zona B. Obor și o dată la Piața Romană.

Inc. Satish K. a menționat că a făcut schimb de numere de telefon cu N. A. P., iar ulterior el a fost sunat de diferite cetățene filipineze sau nepaleze, care crede că făcuseră rost de numărul lui de la N. A. P..

Din declarația inc. N. K. a rezultat faptul că acesta a susținut că a întâlnit-o pe inc. N. A. P., doar în momentul în care inc. Satish K. l-a chemat pentru a o însoți pe aceasta la depunerea dosarului în vederea obținerii vizei Schengen de la ambasada Franței din România.

Potrivit declarației martorei Damot Bibian rezultă faptul că în rândul comunității filipineze din România se cunoaște că mai există și alte persoane care facilitează obținerea vizelor Schengen, respectiv o cetățeană filipineză, care are un prieten indian și aceștia se ocupă de aceleași lucruri ca și Ravi. Aceasta știe că se numește N., însă martora a menționat că nu s-a întâlnit niciodată cu aceasta.

În cauză au fost solicitate listinguri pentru numerele de telefon folosite de către inculpați, migrante, ocazie cu care s-a stabilit că inc. N. A. P. a fost contactată în mod frecvent de către cetățenel filipineze menționate anterior, în perioadele de dinaintea de punerii documentației la ambasade sau consulate.

În același timp a fost solicitată autorizarea interceptării convorbirilor telefonice purtate de la postul de telefon cu numărul_, utilizat de către inc. N. A. P., fiind emisă autorizația nr. 1094/AI/09.10.2012, reînnoită prin autorizația nr.1069/AI/01.10.2013 și autorizația nr. 25/AI/14.01.2014.

În același timp ca urmare și a autorizațiilor emise în cauză pentru posturile telefonice utilizate de inc. Satish K., au rezultat convorbiri telefonice între acesta și inc. N. A. P., cu privire la migrantele Solatorio Jema-Jimeno, Ricardel B.-Lopez, precum și despre faptul că inc. N. A. P. îi menționa că mai are și alte cetățene filipineze care doresc să plece în străinătate și să-și obțină viza Schengen, precum și despre suma pe care trebuie să o plătească migrantele, respectiv suma de 1700 euro, în cazul în care își vor lua singure biletele de avion, sau 2000 euro.

Totodată, conform proceselor verbale de redare a convorbirilor sau mesajelor de tip SMS a rezultat că inc. N. A. P. era contactată sau contacta numeroase conaționale, cetățene filipineze, acestea solicitându-i diverse relații fie cu privire la ce documente trebuie să aducă, fie cu privire la numele altor cetățene filipineze sau numere de telefon ale acestora.

Astfel, în ziua de 10.10.2012, la ora 09:34:35, inc. N. A. P., aflată la postul telefonic numărul_, trimite un mesaj scris, la numărul de telefon_, cu următorul conținut: „Bună dimineata, fată. Ce mai faci? În după-amiaza asta pleacă Miraflor și Mareal în Filipine.”

Tot în aceeași zi, la ora 10:52:23, inc.N. A. P., trimite un mesaj scris, la numărul de telefon_, cu următorul conținut: „Bună dimineata. Aș vrea să te rog ceva. Dacă ai contractul lui Jocelyn și al lui Sally, prietena ta. Aș vrea să împrumut niște bani. Roag-o pe Sally și spune-i că vreau să vorbesc cu Jo. Trimite-mi mesaj înapoi.”

În ziua de 10.10.2012, la ora 12:39:47, inc.N. A. P., primește un mesaj scris, de la numărul de telefon_(Solatorio Jema Jimeno), cu următorul conținut:„Rezervarea mea e pe 29, dar nu mi-a spus nimeni că e pe data asta. Mult mai bine ar fi să plec devreme ca să evit anularea zborului sau să reprogramez biletul.”

Tot de la același număr de telefon, inc. N. A. P. la ora 12:45:53, primește un mesaj scris cu următorul conținut: „Bine, continuă. Acuma doar îmi pregătesc lucrurile ca să fiu gata. D. trebuie să așteptăm.”

În aceeași zi, la orele 14:29:28, inc. N. A. P. primește un mesaj scris, de la numărul de telefon_,„Care e numărul persoanei despre care mi-ai spus? Poți să-mi trimiți numărul lui Valerie?”

În ziua de 11.10.2012, la ora 11:18:29, inc. N. A. P., primește un mesaj scris de la numărul de telefon_, cu următorul conținut „Bună dimineața. Am vorbit cu Molina, dar el/ea nu are suficienți bani de împrumutat că nu și-a recuperat banii. Tot ce trebuie să facem este să o așteptăm pe Jocelyn. Sper că ea are banii de care avem nevoie să-i împrumutăm.”

La data de 12.10.2012, la ora 09:26:37, inc. N. A. P., trimite un mesaj scris, la numărul de telefon_, cu următorul conținut: „Mulți oameni au nevoie de ajutor. De ce ai ajuta-o pe G.? Și încă ceva. Cealaltă sosește la sfârșitul lunii. Până în noiembrie, pleacă 9 persoane, dar nu le cunosc.”

În aceeași zi, la orele 10:45:20, inculpata primește de la numărul de telefon_, mesajul „Sally a fost aici. Nu a vorbit încă cu Jo.” Ulterior, la orele 12:34:44, inc. N. trimite mesaj la numărul de telefon_ „Fată, sună, te rog, pe “wakwak” la numărul_.”

În ziua de 15.10.2012, la ora 11:13:57, inc.N. A. P., aflată la postul telefonic numărul_, trimite un mesaj scris la numărul de telefon_(număr ce aparține inc. Satish K.), cu următorul conținut: „Bună, Jima e ocupată. O să te sune înapoi diseară.”

La ora 16:07:23, inc. N. A. P., primește un mesaj scris, de la numărul de telefon_, cu următorul conținut: „Câte săptămâni a durat până la aplicare? Nu știu ce planuri are angajatorul meu cu mine.”

Urmare a acestui mesaj, la ora 16:10:36 inc. N. A. P., trimite un mesaj scris, la numărul de telefon_, cu următorul conținut „Nu te-a sunat de la ambasada Canadei? Întreabă-l pe angajator când îți dă înapoi pașaportul ca să îți fie ușor să te duci și să te întorci.”

După care la ora 16:14:49, inc. N. A. P., aflată la postul telefonic numărul_, trimite un mesaj scris, la numărul de telefon_, cu următorul conținut „Bine, tu te duci prima pentru că urmezi la rând.”

În ziua de 15.10.2012, la ora 17:44:57, inc. N. A. P., primește un mesaj scris, de la numărul de telefon_,„Sună-mă, te rog, e foarte important. Nu e vorba despre mine. S-a terminat, poți să-mi dai vreun sfat?”, după care de la același număr de telefon primește mesaj că interlocutoarea o va suna mai târziu, dacă nu este ocupată. Urmare a acestor mesaje, inc. N. A. P. îi trimite mesaj celeilalte că „Am fost aici cu Kikay. Nu știu despre ce vorbești. Și nu-mi pasă de ceea ce vorbești.”, primițând imediat răspuns „Nu știu nimic.”

Este interesant și mesajul pe care aceasta îl primește în data de 16.10.2012, ora 09:07:24, ocazie cu care i se transmite de la numărul_ mesajul „Bună dimineața. Știi că a invitat-o cineva pe G. Sayson în Franța? Are bilet dus-întors și viză pentru 5 zile și costă doar 80 euro. El devine lacom și ea e genul de persoană care nu te va ajuta.”

Tot de la același număr de telefon inculpata primește un alt mesaj în aceeași zi, la orele 09:10:17 având următorul conținut: „Ele întreabă despre bani și te rog ai mai multă răbdare cu banii. E o sumă prea mare pentru ea și G. plătește doar 80 de euro.”, aceeași persoană transmițând și mesajul „Ea plătește foarte puțin pentru bilet și acuma devine foarte egoistă în legătură cu banii. Eu plătesc la agenție și ele au un angajator.”

Urmare a acestor mesaje, inc. N. A. P. la orele 09:16:12 transmite răspunsul la cele primite, respectiv „E sezon acuma, de aceea biletele sunt foarte scumpe, nu-ți face griji. Mulți oameni vor aranja asta. Am suferit aici în România. Lasă-l pe el, nu-mi place de el.”

Tot în aceeași zi, la orele 21:11:25, inc. N. transmite la numărul de telefon_ mesajul „Bine, hai să vorbim mai târziu. N-ai cerut informații de la ambasadă?”, primind răspunsul că nu, interlocutoarea precizându-I că a vorbit deja cu frații sau surorile sale.

În data de 17.10.2012, de la primele ore ale dimineții inc. N. primește un mesaj de la numărul de telefon_, interlocutoarea solicitându-i să se vadă la biserică și menționându-i că poate în decembrie e gata cu banii. Tot de la același număr de telefon, inculpate primește un nou mesaj în care i se menționează că “Tu ești cea care o ajuți. De ce e furioasă pe tine?”

Într-unul dintre mesaje, aceasta este întrebată în mod concret ce documente sunt necesare, iar cu acea ocazie inculpata îi transmite că îi trebuie doar documentele de aici din România, menționând în mod concret contractul. Acest înscris era, de fapt, contractul de muncă pe care respectiva cetățeană filipineză îl avea încheiat cu angajatorul român.

Astfel în data de 17.10.2012, la ora 11:24:26, N. A. P., primește un mesaj scris, de la numărul de telefon_, respectiv „Mătușică, ce documente să aduc?”, iar la ora 11:26:16, inculpata trimite un mesaj cu răspunsul „D. contractul, nu și cazierul judiciar, certificatul de naștere. D. documentele de aici, din România.”

Conversația continuă între inculpată și cealaltă conațională, respective cea aflată la postul telefonic_, îi răspunde la orele 11:27:44 „Bine. Ce face cealaltă persoană care a plecat duminică?”

În ziua de 25.10.2012, la ora 07:56:20, inc.N. A. P., trimite un mesaj scris, la numărul de telefon_ cu următorul conținut „Bună dimineața. Vreau să te rog o favoare. Cum se cheamă agenția, pentru că biletele au fost foarte ieftine acolo. Lourdes a întrebat despre asta. Scrie-mi mesaj înapoi. Mulțumesc.”

În același timp, a rezultat faptul că inc. N. A. P. era interesată și de soarta a patru cetățene filipineze care fuseseră depistate de Biroul de Imigrări și care primiseră dispoziție de părăsire a teritoriului României. În acest sens este mesajul pe care inculpata îl trimite în data de 25.10.2012, orele 20:19:29 la numărul de telefon_, respectiv„Tocmai am avut acces la Internet wirelss. Am auzit niște vești despre niște filipineze care au fost reținute de Biroul Imigrări de la aeroport. Astea sunt știrile după ce am vorbit noi.” Tot inculpata este cea care transmite apoi un alt mesaj către numărul de telefon_ spunându-i interlocutoarei „Yet, ce faci? Ai auzit știrile despre filipinezele reținute de Imigrări? Erau de la agenția la care a aplicat C.. Erau 2 persoane, iar angajatorul lor era foarte nervos.”

În data de 26.10.2012, la ora 09:39:28, inc. N. A. P. primește mesaj de la numărul de telefon_, interlocutoarea menționându-i că „E adevărat? Sunt foarte neliniștită și îngrijorată în legătură cu Kay T’brenda. Eu sunt Trixie, mătușică Anafel.” Inculpata îi răspunde acestei persoane că „Am să întreb la ce oră e avionul Brendei. Pleacă azi? Trimite-mi mesaj înapoi pe telefon.” Cele două interlocutoare continuă să converseze prin SMS, inculpatei fiindu-i menționat faptul că „Cele două filipineze reținute de Imigrări erau de la agenția R.. Ulterior, inculpata îi transmite aceleiași persoane aflată la numărul de telefon menționat anterior că „Poți, te rog, să-i spui Brendei despre zborul ei de azi? Și poate să-l roage pe Unchiu să o escorteze până la aeroport și așa va fi în siguranță.”

Tot legat de ceea ce se va întâmpla cu B. este și mesajul transmis la data de 26.10.2012, la ora 19:24:02 de către inc. N. A. P. către numărul de telefon_, respectiv „Tocmai vorbeam cu B. și întreba dacă se va duce direct la aeroport.”, interlocutoarea răspunzându-i „Bine, nu-ți face griji, am să-l întreb pe angajatorul meu.”

În data de 27.10.2012, la ora 16:43:13, de la numărul de telefon_ se mai interesează cineva de B., inc. N. A. P. primind următorul mesaj „Mătușică, B. a plecat deja? Pot să te sun acuma? Mulțumesc. Ei știu cine sunt cele două filipineze prinse la aeroport? Și unde sunt ele acuma?”

De asemenea, în data de 31.10.2012, inc. N. A. P. transmite și primește mai multe mesaje la și de la numerele de telefon_ și_, din conținutul acestora rezultând clar că inculpata trebuie să se întâlnească persoanele respective la Piața Romană, respective la KFC. Ulterior, inc. N. A. P. primește din partea numărului de telefon_ următorul mesaj “Fată, sunt foarte recunoscătoare pentru toate. Dumnezeu să ne binecuvânteze mereu.”

În afara acestor mesaje au rezultat și alte mesaje pe care inculpata le transmite sau la primește de la alte numere de telefon, ce aparțin unor conaționale care se află pe teritoriul României, acestea solicitându-i fie să le transmită numere de telefon ale altor persoane filipineze, fie să se intereseze de angajator, fie să discute pentru a le programa la un interviu. În condițiile în care inculpata nu are vreo calitate la vreo agenție de recrutare de forță de muncă, considerăm că aceasta era probabil solicitată să le faciliteze respectivelor întâlniri cu persoana care le facilita obținerea vizei Schengen.

Din coroborarea probatoriului administrat în cauză, rezultă că inc. N. A. P. a acționat în cunoștință de cauză, respectiv a intermediat cunoștința cetățenelor filipineze cu inc. Satish K. pentru a le ajuta pe acestea să-și obțină viză Schengen, în condițiile în care cunoștea că respectivele nu ar fi putut obține în mod legal o astfel de viză, aceste aflându-se la momentele respective în derularea unor contracte de muncă cu angajatori români.

Mai mult, chiar aceasta a menționat că avea cunoștință că inc. Satish se ocupa de falsificarea unor documente ce erau depuse la dosarul necesar obținerii vizei. Această inculpată cunoștea faptul că migrantele doreau să ajungă în țări din spațiul Schengen, iar pentru ajutorul pe care-l primeau în acest sens respectivele trebuiau să plătească suma de 2000 de euro, bani din care inc. N. A. P. ar fi trebuit să primească de la inc. Satish K. câte 200 euro pentru fiecare cetățeană filipineză adusă acestuia, conform înțelegerii avute cu acest inculpat. A menționat însă, că respectivul cu toate că i-a promis aceste sume de bani nu i le-a remis.

Prin activitatea desfășurată, inc. N. A. P. a sprijinit gruparea de criminalitate organizată, asigurându-le membrilor grupului posibilitatea să cunoască cetățene filipineze dornice să părăsească România și cărora să le facilitize obținerea vizei Schengen contra unor sume de bani.

De altfel, și inc. N. A. P. a declarat că inc. Satish K. i-a menționat că pentru fiecare filipineză pe care i-o va aduce în vederea obținerii vizei Schengen îi va plăti suma de 200 de euro. Cu toate că a existat o astfel de promisiune, inc. N. A. P. a menționat că inc. Satish K. nu i-a dat niciun ban din sumele promise.

În același timp, potrivit probatoriului administrat a rezultat faptul că inc. N. A. P. a încercat să-și obțină viză Schengen și de la Ambasada Cehiei, în acest sens, beneficiind de ajutorul numiților E. R. D. și M. I., persoane pe care le-a și indicat după planșa foto și pe care le cunoștea sub numele de O. și R..

Cu privire la acest fapt, inculpata a menționat că în anul 2013, o altă cetățeană filipineză pe nume Gemma Gens, care se afla atunci în România a fost cea care l-a sunat pe R., pentru a-i spune că inc. N. A. P. are nevoie de obținerea unei vize Schengen de la ambasadă. Urmare a acestui fapt, numitul R. a dorit să se întâlnească cu inculpata, lucru care s-a și întâmplat și cu acea ocazie i-a prezentat-o acesteia și pe cea cunoscută sub numele de O..

Conform declarației inc. N. A. P. rezultă faptul că R. i-a solicitat să-i dea pașaportul, permisul de ședere, extrasul bancar, contractul de muncă și o fotografie. Ulterior s-au întâlnit din nou pentru a depune actele la ambasadă, iar cu acea ocazie inc. N. a semnat doar pe formularul de solicitare a vizei, formular care era deja completat. Cert este că inculpatei nu i-a fost aprobată viza Schengen.

Urmare a autorizației 1069/AI/2013 au rezultat mesaje tip SMS care au fost transmise și primite de către inc. N. de la și la un bărbat ce are numărul de telefon_, mesaje din cuprinsul cărora rezultă faptul că inculpata este solicitată să aducă contractul de muncă în original, este întrebată de când lucrează la familia ce are calitatea de angajatoare, se stabilește ca loc de întâlnire între cei doi pentru predarea actelor KFC Aviatorilor, precum și faptul că angajatoarea vrea să vadă pașaportul cu viza.

În această situație interlocutorul îi transmite că pașaportul este la ambasadă și va trebui să meargă în cursul unei zile de luni din octombrie 2013 pentru a-l lua.

De asemenea, a fost identificat un mesaj trimis de acel interlocutor în care inc. N. i se menționează “Aeroportul Barajas din Madrid. Plecarea la 5:20 după-amiază. Ăsta e singurul zbor după-amiaza.”( 03.10.2013, la ora 18:00:40). Răspunsul inc. N. la acest mesaj are loc la orele 18:05:04, „Bine. Nu avem plecare dimineața în jur de 10:00 sau 11:00 dimineața.” Imediat aceasta primește răspunsul „Numai la ora 9 dimineața.”( 18:09:11), inculpata precizându-i încă o dată acestuia că „Numai la ora 9 dimineața.”( 18:09:11).

Mai mult, există un mesaj în care inculpata este întrebată încă o dată despre oră și destinație, respective “Deci la ora 9 dimineața pe 13 octombrie spre Madrid, da?” (18:16:13), răspunsul acesteia fiind de conformare.

Se constată că inc. N. A. P. nu a depus documentele pentru a obține viză pentru Spania, ci doar pentru Cehia prin intermediul numiților O. și R. și pentru Franța prin intermediul inc. Satish K..

Ca atare, raportându-ne la data la care aveau loc astfel de transmiteri de mesaje, este vorba de depunerea actelor la ambasada Cehiei, și după cum rezultă inc. N. nu avea în intenție să se deplaseze în Cehia, ci în Spania. De altfel, aceasta a fost procedura și în cazul celorlate migrante, în sensul că se depuneau actele la o ambasadă sau consulat și după ce se obținea viza Schengen, migranta pleca într-o cu totul altă țară din spațiul Schengen.

Fiind întrebată inc. N. A. P. de ce nu a apelat la inc. Satish K. pentru a o ajuta în sensul obținerii vizei și pentru Cehia, aceasta a menționat că acesta cerea o sumă de bani mai mare, respectiv 2000 euro, spre deosebire de O. și R. care solicitau doar 1500 de euro.

Tribunalul a reținut situația de fapt descrisă anterior în urma analizei coroborate a materialului probator administrat în faza urmăririi, respectiv: sesizări din partea agențiilor de recrutare a forței de muncă; proces verbal de sesizare din oficiu; procese verbale de verificare; adrese către ambasade și consulate; cerere de asistență în materie penală solicitată autorităților din Ungaria; rapoarte de constatare tehnico științifică; înscrisuri privind documentele depuse la ambasade și consulate în vederea obținerii vizei Schengen; rezoluție începere urmărire penală in rem; rezoluție începere urmărire penală in personam; proces verbal de aducere la cunoștință a învinuirii; declarație olografă; declarație de învinuit; ordonanță de punere în mișcare a acțiunii penale, proces verbal de aducere la cunoștință a inculpării, ordonanță de reținere; ordonanțe de extindere a urmăririi penale și a acțiunii penale, ordonanță de schimbare a încadrării juridice, declarații martori, declarație de inculpat; declarațiile coinculpaților și suspecților; prezentări pentru recunoaștere planșă foto, încheieri de autorizare a interceptării și înregistrării convorbirilor telefonice și a mesajelor tip SMS; procese verbale de redare; încheieri autorizări listinguri, procese verbale de verificare; adrese către ambasade și consulate; cerere de asistență în materie penală solicitată autorităților din Ungaria; rapoarte de constatare tehnico științifică; înscrisuri privind documentele depuse la ambasade și consulate în vederea obținerii vizei Schengen; rezoluție începere urmărire penală in rem; rezoluție începere urmărire penală in personam; proces verbal de aducere la cunoștință a învinuirii; declarație olografă; declarație de învinuit; ordonanță de a nu părăsii localitatea în limba română și limba engleză; ordonanță de punere în mișcare a acțiunii penale; proces verbal de aducere la cunoștință a inculpării; declarație de inculpat; declarațiile coinculpaților și suspecților; declarații martori; ordonanță de schimbare încadrare juridică; încheieri de autorizare a interceptării și înregistrării convorbirilor telefonice și a mesajelor tip SMS; procese verbale de redare; ordonanță de constituire a planșei foto și procese verbale de recunoaștere după planșa foto, toate aceste mijloace de probă fiind dublate de declarațiile de recunoaștere date de către cei doi inculpași.

În drept, fapta inculpatului N. K., de a îndruma, călăuzi în perioada 2012 -2013, pe cetățenele filipineze, nepaleze Tsering Kile (Nepal), Rukma Bahadur Magar(Nepal), Aquino C.-Alcantara(Filipine), Solatorio Jema Jimeno (Filipine), Ricardel B. Lopez(Filipine), Goc Ong G. Ricana (Filipine), Tovera Catherine-Moraleta (Filipine), Collado Cherrie Rivero(Filipine) Cruz Floserfida-Parker (Filipine), Samonte Saron Rodriguez (Filipine), Gir Bahadur Pariyar (Nepal), Gama Rhoda M. (Filipine), Tamang Subhadra(Nepal), Sanu Kanchhi Pulami Magar(Nepal), Albano Myrna Manangan(Filipine), N. A. P.(Filipine) în vederea obținerii vizei Schengen, în condițiile în care cunoștea că înscrisurile depuse la dosarele aplicantelor nu corespundeau realității, iar acestea vor părăsi teritoriul României, în mod ilegal, întrunește elemtele constituive ale infracțiunii de trafic de migranți în formă continuată prevăzută de art. 71 alin. 1 din O.U.G. nr. 105/2001 modificată și aprobată prin Legea nr. 243/2002 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. și art. 5 N.C.pen. și pedepsită cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Fapta inculpatului N. K. de a fi de acord ca să fie întocmite de către inc. Satish K., contracte de muncă pentru cetățenele străine, în care el să apară în calitate de angajator al acestora, să semneze aceste contracte, să fie menționat numărul său de telefon pe cererile de solicitare a vizei, să fie întocmite adrese din partea sa, în calitate de angajator, prin care menționa că se va deplasa în străinătate cu aceste cetățene străine, le va asigura cheltuielile de deplasare și reîntorcerea în România, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 26 alin. 1 C.pen. rap. la art. 290 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. și art. 5 N.C.pen. și pedepsite cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă.

Fapta inculpatului N. K. de a se asocia cu inculpații Satish K., Subhash Chander, Bhasin Amit în sensul desfășurării activităților de facilitare a vizelor Schengen pentru cetățene filipineze, nepaleze, în perioada 2012 – 2013, cunoscând faptul că în acest sens se vor depune înscrisuri contrafăcute, iar vizele vor fi obținute în mod ilegal, activitate în urma căreia membrii grupării au obținut diferite sume de bani întrunește, întrunește elemtele constitutive ale infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 367 alin. 1 N.C.pen. cu aplic. art. 5 N.C.pen. și pedepsită cu închisoare de la 1 la 5 ani.

În drept, fapta inculpatei N. A. P. de a le facilita în cursul anului 2012 – 2013, cunoștința cetățenelor filipineze Solatorio Jema Jimeno, Ricardel B. – Lopez, Goc Ong G. Ricana, Tovera Catherine-Moraleta, precum și a altor cetățene filipineze cu inc. Satish K., în vederea acordării ajutorului în sensul obținerii vizei Schengen și plecării din România în țări din spațiul Schengen, cunoscând despre faptul că la dosarele depuse la oficiile consulare sunt depuse și înscrisuri falsificate,întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la trafic de migranți în formă continuată prevăzută de art. 26 alin. 1 C.pen. rap. la art. 71 alin. 1 din O.U.G. nr. 105/2001 modificată și aprobată prin Legea nr. 243/2002 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. și art. 5 N.C.pen. și pedepsită cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Fapta inculpatei N. A. P. de a asigura grupării de criminalitate organizată persoane de cetățenie filipineză, cărora aceștia să le obțină vize Schengen în condiții ce nu corespundeau realității, cetățenii străini părăsind teritoriul României, la diferite intervale de timp, activitate în urma căreia membrii grupării au obținut diferite sume de bani întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de sprijinire a unui grup de infracțional organizat prevăzută de art. 367 alin. 1 N.C.pen. cu aplic. art. 5 N.C.pen. (pedepsită cu închisoare de la 1 la 5 ani).

În ceea ce privește schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpaților, Tribunalul a reținut că la data de 01.02.2014 au intrat în vigoare noile reglementări penale și procesual penale, fiind astfel obligatorie stabilirea încadrării juridice a faptelor inculpaților în raport de aceste noi reglementări. De asemenea, este necesară și efectuarea unei analize a modului de aplicare a legii penale mai favorabile pentru fiecare dintre inculpați și pentru instituțiile de drept penal ce le sunt aplicabile. Astfel, potrivit art. 5 C.pen. în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă, dispozițiile alin. 1 fiind aplicabile și actelor normative ori prevederilor din acestea declarate neconstituționale, precum și ordonanțelor de urgență aprobate de Parlament cu modificări sau completări ori respinse, dacă în timpul când acestea s-au aflat în vigoare au cuprins dispoziții penale mai favorabile. Ceea ce trebuie analizat în primul rand este care dintre cele două reglementări prevăd pentru faptele săvârșite de către inculpași pedepse ale căror limite maxime sau minime sunt mai favorabile.

De asemenea, potrivit art. 10 alin. 1 din Legea nr.187/2012, pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni se aplică potrivit legii noi atunci când cel puțin una dintre infracțiunile din structura pluralității a fost comisă sub legea nouă, chiar dacă pentru celelalte infracțiuni pedeapsa a fost stabilită potrivit legii vechi, mai favorabilă.

Astfel, chiar dacă în fapt, în actuala reglementare modalitatea de contopire a pedepselor este diferită și nu poate fi mai favorabilă pentru inculpat datorită caracterului obligatoriu al sporului de pedeapsa ce ar urma aplicat, dispozițiile art. 10 precizat impun aplicarea aceluiași regim sancționator sub aspectul contopirii pedepselor aplicate pentru infracțiuni concurente, respectiv conform codului penal în vigoare la data săvârșirii tuturor infracțiunilor.

În ceea ce privește forma continuată a infracțiunilor reținute prin actul de sesizare al instanței, potrivit art. 35 din actuala reglementare penală infracțiunea este continuată când o persoană săvârșește la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții și împotriva aceluiași subiect pasiv, acțiuni sau inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni. Condiția suplimentară față de vechiul Cod penal este aceea a unicității subiectului pasiv, în cazul de față această condiție nefiind îndeplinită ceea ce ar conduce la aplicarea concursului de infracțiuni, stare de agravare ce nu poate fi mai favorabilă pentru inculpat datorită caracterului obligatoriu al sporului de pedeapsa ce ar urma aplicat, față de vechea reglementare ce prevedea aplicarea în mod facultativ a unui spor de pedeapsa în cazul infracțiunii continuate.

Comparând textele incriminatoare se constată că fapta de complicitate la trafic de migranți în formă continuată este mai favorabilă din punct de vedere a încadrării juridice potrivit vechii reglementări, aceasta întrucât pedeapsa stabilită potrivit O.U.G. nr. 105/2001 este de la 2 la 7 ani închisoare, iar dacă s-ar opta pentru schimbarea încadrării juridice în sensul încadrării prevăzute de art. 263 alin. 1 lit. a N.C.pen. pedeapsa prevăzută de lege ar fi de la 3 la 10 ani închisoare. Același raționament îl aveam în vedere și pentru infracțiunea de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, aceasta cu atât mai mult, cu cât în noul cod penal pedeapsa pentru infracțiunea ce este incriminată în art. 322 alin. 1 C.pen. este închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă.

În consecință, Tribunalul a constatat faptul că din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă suficiente date cu privire la existența faptelor pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală și cu privire la vinovăția inculpaților, maximul special prevăzut de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpaților în cuprinsul actului de inculpare este mai mic de 7 ani închisoare, acordul de recunoaștere a vinovăției a fost încheiat în formă scrisă, conține mențiunile prevăzute de art. 482 C.pr.pen., iar cu ocazia încheierii acestuia inculpații au fost asistați de avocați aleși, cu împuternicire avocațială depusă la dosarul de urmărire penală.

Împotriva acestei sentințe, prin adresa nr. 1302/III-2/04.04.2014, în termenul legal de 10 zile de la pronunțarea sentinței penale nr. 1040/02.04.2014, P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. Structura Centrală a declarat apel pe care l-a motivat în scris (motivele de apel aflate la filele 4-12).

Apelul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București – Secția a II-a Penală la data de 30.04.2014 sub nr. unic de dosar_ (nr. în format vechi_ ).

Motivul de apel

P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. Structura Centrală a precizat că sentința apelată este nelegală, sub aspectul greșitei suspendări a executării pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi aplicate celor doi inculpați.

Astfel, s-a apreciat că în cauză este incident art. 68 alin. 1 lit. b N.C.pen. Totodată, s-a precizat că nu există niciun text de lege care să permită instanței să suspende sub supraveghere executarea pedepsei complementare.

În consecință, s-a solicitat înlăturarea dispoziției de suspendare sub supraveghere a executării pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi aplicate celor doi inculpați.

În drept, au fost invocate prevederile art. 488 alin. 1 și 2 C.pr.pen. și art. 421 pct. 2 lit. a C.pr.pen.

Curtea, examinând legalitatea și temeinicia sentinței penale apelate, atât prin prisma motivelor invocate de către apelant, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, potrivit dispozițiilor art. 417 alin. 2 C.pr.pen. și art. 420 alin. 10 C.pr.pen., apreciază că apelul este fondat, având în vedere următoareleconsiderente:

Prima instanță a dispus în mod nelegal suspendarea executării pedepsei complementare, deoarece, potrivit art. 68 alin. 1 C.pen., executarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi începe de la rămânerea definitivă a sentinței penale de condamnare prin care s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale a închisorii.

Or, din dispozițiile legale sus-menționate rezultă, în mod indubitabil, faptul că, în cazul pronunțării unei soluții de condamnare la pedeapsa închisorii a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere, executarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi nu este suspendată, ci se execută de la data rămânerii definitive a sentinței penale de condamnare.

Așadar, Curtea va înlătura dispoziția privind suspendarea executării pedepsei complementare a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b și d C.pen. pe o perioadă de 3 ani, aplicată intimaților - inculpați N. K. și N. A. P. prin sentința penală apelată, pedeapsa complementară urmând a se executa în condițiile art. 68 alin. 1 lit. b C.pen.

În consecință, Curtea constată că apelul formulat de Ministerul Public este fondat, urmând a fi admis și a se dispune în sensul celor anterior menționate.

Totodată, Curtea constată că în mod corect a făcut prima instanță aplicarea art. 485 alin. 1 lit. a C.pr.pen. rap. la art. 396 alin. 2 C.pr.pen., referitoare la admiterea acordului de recunoaștere a vinovăției încheiat de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală cu cei doi inculpați, întrucât în cauză sunt îndeplinite, în mod cumulativ, toate condițiile prevăzute de lege în acest sens, respectiv art. 480 - 482 C.pr.pen., privind condițiile, forma și conținutul acordului de recunoaștere a vinovăției - condiții referitoare la faptele și încadrările juridice reținute în sarcina inculpaților și care au făcut obiectului acordului de vinovăție.

În acest sens, Curtea constată că Tribunalul a reținut în mod corect situția de fapt, prin raportare la ansamblul probatoriu administrat în cauză în faza de urmărire penală.

În același timp, Tribunalul a stabilit în mod corect încadrările juridice ale faptelor, precum și pedepsele și modalitatea de executare a pedepselor aplicate inculpaților.

Pentru motivele anterior prezentate, Curtea va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate, cu excepția dispoziției de înlăturare a suspendării executării pedepsei complementare a exercitării unor drepturi aplicate celor doi intimați-inculpați.

Soluția ce va fi pronunțată de către Curte

În consecință, în raport de ansamblul motivelor de fapt și temeiurilor de drept expuse pe parcursul prezentelor considerente, Curtea, în baza art. 421 pct. 2 lit. a C.pr.pen. rap. la art. 488 alin. 1 și 2 C.pr.pen., va admite apelul formulat de apelantul P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală împotriva sentinței penale nr. 1040/F/02.04.2014 pronunțate de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr._ .

Va desființa în parte sentința penală apelată și, în fond, rejudecând:

Va înlătura dispoziția privind suspendarea executării pedepsei complementare a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b și d C.pen. pe o perioadă de 3 ani, aplicată intimaților - inculpați N. K. și N. A. P. prin sentința penală apelată.

Pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b și d C.pen. pe o perioadă de 3 ani, aplicată intimaților-inculpați N. K. și N. A. P. prin sentința penală apelată, se va executa în condițiile art. 68 alin. 1 lit. b C.pen.

Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

În temeiul art. 275 alin. 3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

Potrivit art. 275 alin. 6 C.pr.pen., onorariul cuvenit traducătorului de limba engleză se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

În baza art. 421 pct. 2 lit. a C.pr.pen. rap. la art. 488 alin. 1 și 2 C.pr.pen., admite apelul formulat de apelantul P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală împotriva sentinței penale nr. 1040/F/02.04.2014 pronunțate de Tribunalul București – Secția I Penală în dosarul nr._ .

Desființează în parte sentința penală apelată și, în fond, rejudecând:

Înlătură dispoziția privind suspendarea executării pedepsei complementare a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b și d C.pen. pe o perioadă de 3 ani, aplicată intimaților - inculpați N. K. și N. A. P. prin sentința penală apelată.

Pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b și d C.pen. pe o perioadă de 3 ani, aplicată intimaților - inculpați N. K. și N. A. P. prin sentința penală apelată, se execută în condițiile art. 68 alin. 1 lit. b C.pen.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

În temeiul art. 275 alin. 3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Potrivit art. 275 alin. 6 C.pr.pen., onorariul cuvenit traducătorului de limba engleză se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 08.05.2014.

Președinte, Judecător,

C. B. I. C.

Grefier,

R. S.

Red. Jud. C.B.

Tehnored. Jud. C.B. / Gref. R.S.

12.05.2014 / 2 ex.

Tribunalul București – Secția I Penală

Dosar nr._

Judecător fond: M. A. M.

← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 582/2014....		Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 227/2014.... →

Acord de recunoaştere a vinovăţiei. Art.483 NCPP. Decizia nr. 583/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Acord de recunoaştere a vinovăţiei. Art.483 NCPP. Decizia nr. 583/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI