Cerere de întrerupere a executării pedepsei. Art.455 C.p.p.. Decizia nr. 410/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 410/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 05-03-2013 în dosarul nr. 410/2013
Dosar nr._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALA NR. 410
Ședința publică din data de 05 martie 2013
Curtea constituită din:
Președinte:A. N.
Judecător:M. O.
Judecător:C. E. R.
Grefier:A. P.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, prin procuror F. D..
Pe rol, se află soluționarea recursului declarat de recurent – condamnat P. N. împotriva sentinței penale nr. 75/31.01.2013, pronunțată de Tribunalul București - Secția I –a Penală, în Dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns recurentul – condamnat, personal, aflat în stare de detenție la penitenciarul Rahova, asistat juridic de apărător din oficiu, avocat G. A., cu delegație pentru asistență juridică obligatorie depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Recurentul – condamnat arată că nu a declarat recurs; i se prezintă de către instanță cererea de recurs, însă nu recunoaște semnătura.
În consecință, recurentul condamnat, personal, declară că retrage recursul formulat în cauză.
În raport cu declarația recurentului condamnat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul din oficiu al recurentului condamnat și reprezentantul Ministerului Public, având pe rând cuvântul, solicită să se ia act de declarația de retragere a recursului formulat în cauză.
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Prin sentința penală nr. 75/F/31.01.2013, Tribunalul București – Secția I Penală, a respins ca neîntemeiată cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de petentul condamnat P. N., fiul lui Ș. și L., ns. 29.10.1985.
A obligat pe petent la 500 lei cheltuieli judiciare statului din care 100 lei onorariu avocat oficiu se avansează din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția I Penală la data de 25.09.2012 sub nr._, condamnatul P. N. a solicitat întreruperea executării pedepsei de 10 ani închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de Legea nr.143/2000, prin sentință penală nr.568/12.07.2010 a Tribunalului București Secția I Penală, rămasă definitivă prin decizia penală nr.1304/01.04.2011 a Înaltei Curții de Casație și Justiție – Secția Penală, invocând motive familiale.
Condamnatul a solicitat și instanța a încuviințat efectuarea unei anchete sociale, fiind depus la dosar referatul întocmit de Primăria Sectorului 5 București – Cabinet Primar.
Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul a constatat că cererea este neîntemeiată, deoarece nu s-a făcut dovada că sus-numitul sau familia acestuia se afla într-o situație specială, care să reclame întreruperea executării pedepsei.
Astfel, potrivit referatului de ancheta socială, rezultă că petentul P. N., în vârstă de 27 de ani, neșcolarizat, nu este căsătorit și nu are copii. Acesta a rezultat din căsătorit numiților P. L., în vârstă de 47 ani, absolventă a 8 clase, casnică și P. N., în vârstă de 55 ani, absolvent a 4 clase, arestat din anul 2010, având de executat o pedeapsă privativă de libertate de 4 ani. Din această căsătorie au mai rezultat și C., în vârstă de 30 de ani, G., în vârstă de 25 de ani și C., în vârstă de 23 ani, care locuiesc într-o garsonieră confort III, proprietate de stat, împreună cu mătușa condamnatului, numita C. G.. Interiorul imobilului este curat întreținut, condiții modeste de locuit. Mama condamnatului nu are nicio sursă de venit, aceasta fiind ajutată financiar de ceilalți copii.
Pe de altă parte, situația materială precară dovedită cu ancheta socială efectuată în cauză, este o caracteristică a familiei condamnatului, neputând fi ameliorată substanțial în perioada de până la 3 luni în care se poate dispune întreruperea executării pedepsei, în măsura în care acesta nu a dovedit posibilitatea obținerii unor venituri licite considerabile.
Împotriva acestei sentințe, condamnatul a declarat recurs, pe care la termenul din 05.03.2013, a declarat că nu și-l însușește, nefiind semnat de către acesta.
Așa fiind, Curtea urmează să ia act de această manifestare de voință.
Va face aplicarea art.192 alin. 3 din Codul de procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Ia act că recurentul-condamnat P. N., nu-și însușește recursul declarat împotriva sentinței penale nr. 75/31.01.2013 a Tribunalului București, Secția I-a Penală.
În baza art. 192 al. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate de stat, vor rămâne în sarcina acestuia, iar suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 05.03.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
A. N. M. O.C. E. R.
GREFIER,
A. P.
Red. jud. N.A.
Ex.2 / 28 martie 2013
D.T.– T.B.I.
| ← Ridicarea controlului judiciar. Art. 160 ind.3 C.p.p.. Decizia... | Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... → |
|---|
