Cerere de întrerupere a executării pedepsei. Art.455 C.p.p.. Sentința nr. 109/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Sentința nr. 109/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 13-03-2013 în dosarul nr. 109/2013

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ

Dosar nr._

_

SENTINȚA PENALĂ nr. 109

Ședința publică de la 13 martie 2013

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE S. E.

GREFIER V. B.

MINISTERUL PUBLIC – P. DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, a fost reprezentat de PROCUROR: L. I..

Pe rol, soluționarea cererii formulată de către condamnatul, T. S., în conformitate cu dispozițiile art. 455 Cod procedură penală.

La apelul nominal făcut în ședință publică a lipsit condamnatul, T. S., pentru care se prezintă avocat ales.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Apărătorul condamnatului având cuvântul, solicită să se ia act de expertiza medicală depusă la dosar și de avizul dat de către Comisia Superioară Medico-Legală, depus la dosar în original, urmând ca instanța, să revină asupra măsurii dispusă la termenul anterior.

Reprezentantul Parchetului arată că se opune la revenirea asupra acestei măsuri, având în vedere că există un recurs în interesul legii, care prevede că nu se poate amâna sau întrerupe pedeapsa, decât, în cazul în care, la dosar există o expertiză medicală efectuată.

După deliberare, Curtea, revine asupra probei cu efectuarea expertizei medico-legale, având în vedere timpul foarte scurt dintre ultima expertizare a condamnatului și avizul dat de Comisia Superioară.

Constatând că, nu mai sunt alte cereri de formulat, Curtea, în baza dispozițiilor art. 340 Cod Procedură Penală, trece la dezbateri.

Apărătorul condamnatului solicită admiterea cererii astfel cum a fost formulată, urmând ca în baza dispozițiilor art. 455 Cod procedură penală, cu referire la art. 453 al. 1 lit. a Cod procedură penală, să se dispună amânarea executării pedepsei aplicată condamnatului, având în vedere raportul de expertiză medico-legală depus la dosar și avizul dat de către Comisia Superioară a IML-ului, care au concluzionat că petentul-condamnat, se află în imposibilitate de a executa pedeapsa în regim penitenciar, pentru o perioadă de cel puțin un an de zile.

Reprezentantul Parchetului având cuvântul, precizează că nu se opune admiterii prezentei cereri în raport de cele două acte medicale existente la dosar, cu mențiunea ca instanța să dispună efectuarea de verificări privind starea de sănătate a condamnatului la fiecare 6 luni, pentru a se putea stabili dacă, temeiurile care au condus la amânarea pedepsei se mențin în continuare.

CURTEA ,

Asupra cauzei penale de față constată că:

La data de 13.02.2013 pe rolul Curții de Apel București – Secția a II-a penală sub nr._, a fost înregistrată cererea de întrerupere a executării pedepsei închisorii, formulată de condamnatul T. S., cerere ce a fost întemeiată pe dispozițiile art.455 raportat la art.453 alin.1 lit.a și alin.2 C. pr. pen.

În motivarea cererii, condamnatul, în vârstă de 75 ani, a solicitat întreruperea executării pedepse pe motive medicale, arătând că suferă de multiple afecțiuni și care necesită un tratament continuu și internări repetate în instituții medicale de specialitate.

Curtea analizând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin sentința penală nr.49/F din 07.02.2013, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a II-a penală, în baza art. 455 Cod procedură penală cu referire la art.453 alin.1 lit.a și alin.22 Cod procedură penală, s-a admis, în parte, cererea de întrerupere a executării pedepsei închisorii formulată de petentul condamnat T. S., fiul lui G. și A., născut la 12.02.1938 în B., domiciliat în București, . nr.5, sector 2.

A fost dispusă întreruperea executării pedepsei închisorii de 10 ani pe o durată de 2 luni cu începere de la data de 09.02.2013.

Pe durata întreruperii executării pedepsei, condamnatul va respecta următoarele obligații:

- nu va depăși teritoriul României;

- se va prezenta la instanță sau la organele de poliție ori de câte ori este chemat; - nu-și va schimba locuința fără încuviințarea instanței – Curtea de Apel București – Secția a II-a penală;

- nu va deține, folosi sau purta nicio categorie de arme.

Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Analizând actele dosarului, Curtea apreciază că în cauză sunt întrunite cerințele legale prev. de art. 455 rap. la art. 453 lit. a C. pr. pen., motiv pentru care urmează a admite cererea formulată de condamnatul T. S..

Astfel, din interpretarea dispozițiilor art. 453 lit. a C. pr. pen cu referire la art. 455 C. pr. pen., rezultă că întreruperea executării pedepsei poate fi dispusă dacă sunt întrunite cele două condiții cumulative prevăzute de lege, respectiv împrejurarea că cel condamnat suferă de o boală gravă, care face imposibilă executarea pedepsei, împrejurare pe care instanța o constată exclusiv pe baza concluziilor în acest sens a unei expertize medico-legale și împrejurarea că lăsarea în libertate a condamnatului nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, aspect ce urmează a fi analizat de către instanța de judecată.

Totodată, dispozițiile legale în materie prevăd faptul că executarea pedepsei se întrerupe până când starea de sănătate a condamnatului se va ameliora, astfel încât pedeapsa să poată fi pusă în executare, aspect care va fi stabilit tot ca urmare a concluziilor expertizei medico-legale și nu de către instanța de judecată.

De asemenea, cererea nu va putea fi admisă dacă se constată că tratamentul condamnatului se poate efectua sub pază permanentă, aspect cu privire la care tot expertiza medico-legală se va pronunța, instanța urmând a lua act de concluziile medicale ale specialiștilor.

Aplicând în speța de față, dispozițiile legale menționate anterior, Curtea constată că petentul condamnat a fost examinat în cursul lunii decembrie 2012 de către o comisie medico-legală, fiind emis în acest sens raportul de nouă expertiză medico-legală nr. A.5/_/2012 din data de 12.12. 2012 care a concluzionat în sensul că numitul T. S. prezintă diagnosticul:

1.Sindrom psihoorganic mixt, afectiv și deteriorativ (model demențial) fond de disfuncție cerebrală lezională, confirmată clinic și imagistic (vascular și atrofie cerebrală și cerebeloasă); dependență socială, risc suicidar.

2.insuficiență cardiacă (ventriculară stângă), clasa II NYHA prin:

2.1.boală cardiacă ischemică cronică cu:

-infarct miocardic în antecedente (2001);

-angor pectoris;

2.2 patologie valvulară degenerativă:

- insuficiență mitrală prin calcificări de inel mitral posterior;

- boală aortică (stenoză largă, insuficiență grad II);

2.3 hipertensiune arterială esențială stadiu II/III;

2.4 bradicardie sinusală (boala nodului sinusal);

2.5 . drept;

2.6 aritmie extrasistolică ventriculară izolată;

2.7 anevrism de ventricul stâng (vârf).

3. Ateroscleroză sistemică cu determinări predominant aortice, coronariene, carotidine bilaterale și a vaselor cerebrale.

4. Sechele post accidente vasculare cerebrale cu infarcte lacunare.

5. Hipoacuzie bilaterală (presbiacuzie).

6. Boală Dupuytren mâna stângă.

7. Chist renal stâng, parapielic.

8. Neoplasm (carcinom tranzițional) de vezică urinară (Pt1g2) și uretră prostatică (pTaG2):

- operat (endoscopic) – 3 august 2004;

- chimiotratat (6 serii);

- trombocitopenie secundară.

9. Posibil hemangiom hepatic.

10. Dislipidemie.

Totodată, s-a mai arătat că patologia psihoorganică ce a determinat dependență socială în comorbiditate cu afecțiunile somatice grave menționate, la o persoană vârstnică, are un pronostic rezervat accentuat și de riscul suicidar incontrolabil terapeutic (prin etiopatogenia organică cu evoluție progresiv deteriorativă) în pofida terapiei și a supravegherii medicale multidisciplinare de specialitate). Față de precizările făcute, dat fiind faptul că tratamentul de specialitate, pentru întreaga patologie consemnată, impune administrare permanentă și modulată prin multidispensarizare și internări periodice în unități medicale de profil ce aparțin rețelei sanitare a Ministerului Sănătății, dificil de realizat în contextul deficitului psihic sever, cu dependență socială și având în vedere că mediul penitenciar este detrimental, contribuind la agravarea prognosticului și așa rezervat, consideră că T. S. se află în imposibilitatea executării pedepsei în regim privativ de libertate de o perioadă de cel puțin 1 an de zile.

De asemenea, Comisia Superioară medico-legală a avizat în ședința din 21 februarie 2013 raportul de expertiză menționat anterior, arătând că numitul T. S. se află în imposibilitatea executării pedepsei în regim privativ de libertate pe o perioadă de cel puțin 1 an de zile( aviz nr. E_ ).

Având în vedere actele medico-legale menționate mai sus, Curtea apreciază că sunt întrunite cerințele primei condiții prevăzute în art. 453 lit. a C. pr. pen., condamnatul aflându-se în imposibilitatea executării pedepsei, imposibilitate constatată din punct de vedere medico-legal.

Față de particularitatea prezentei spețe referitor la timpul foarte scurt de la data ultimei expertizări medico-legale a condamnatului, Curtea a apreciat că nu se mai impune efectuarea unei noi expertize medico-legale, raportat, pe de o parte, la natura afecțiunilor de care suferă condamnatul, care nu pot fi ameliorate prin trecerea timpului și, pe de altă parte, la avizul dat de Comisia Superioară medico-legală, în acest sens. Din actele medicale depuse de către condamnat rezultă că acesta a suferit o altă internare în cursul lunii februarie 2013, afecțiunile sale menționate în expertiza medico-legală fiind confirmate și ulterior.

În ceea ce privește a doua condiție prevăzută de lege, Curtea constată că petentului condamnat i s-au admis numeroase cereri de întrerupere a executării pedepsei, din referatul întocmit de către Biroul Executări penale rezultând că acesta se află în întreruperea executării pedepsei începând cu data de 28.12.2004. Ori, având în vedere vârsta înaintată a acestuia, starea precară de sănătate, cât și faptul că în perioada cât s-a aflat în stare de liberate nu a reprezentat un pericol pentru ordinea publică, Curtea apreciază că nu există nici un indiciu temeinic a unei situații contrare pe viitor. În consecință, apreciază că lăsarea în libertate a condamnatului prin întreruperea executării pedepsei nu constituie un pericol pentru ordinea publică.

În ceea ce privește perioada cu privire la care cererea urmează a fi admisă, Curtea va avea în vedere concluziile expertizei medico-legale și ale avizului dat acesteia de către IML, sens în care va dispune întreruperea executării pedepsei pe o durată de 10 luni cu începere de la data de 09.04.2013.

Totodată, va obliga condamnatul să respecte obligațiile instituite de legiuitor prin dispozițiile art. 4531 alin. 1 C. pr. pen.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 3 C. pr. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

În baza art. 455 C. pr. pen. cu referire la art. 453 alin. 1 lit. a C. pr. pen., admite cererea de întrerupere a executării pedepsei închisorii formulată de condamnatul T. S..

Dispune întreruperea executării pedepsei închisorii de 10 ani aplicată prin sentința penală nr. 49/14.07.2003 a Curții de Apel București - Secția II-a Penală definitivă prin decizia penală nr. 4403/2003 a Curții Supreme de Justiție pe o durată de 10 luni cu începere de la data de 09.04.2013.

În baza art. 4531 alin. 1 C. pr. pen., dispune, ca pe durata întreruperii executării pedepsei, condamnatul să respecte următoarele obligații:

- să nu depășească teritoriul României;

- să se prezinte la instanță sau la organele de poliție ori de câte ori este chemat;

- să nu-și schimbe locuința fără încuviințarea instanței – Curtea de Apel București – Secția a II-a penală;

- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Cu recurs.

Pronunțată în ședință publică azi, 13 martie 2013.

PREȘEDINTE,

S. E.

GREFIER,

V. B.

Red. ES/18.03 2013/ 2 ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Cerere de întrerupere a executării pedepsei. Art.455 C.p.p.. Sentința nr. 109/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI