Cerere de întrerupere a executării pedepsei. Art.455 C.p.p.. Decizia nr. 1780/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1780/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 30-09-2013 în dosarul nr. 1780/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ
DOSAR NR._
(_ )
DECIZIA PENALĂ NR.1780/R
Ședința publică din data de 30 septembrie 2013
Curtea constituită din:
Președinte: S. C.
Judecător: O. B.
Judecător: C. S.
Grefier: E.–A. N.
* * * * * * * * *
Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de procuror L. I..
Pe rol soluționarea cauzei penale având ca obiect recursul declarat de inculpatul I. A.-C. împotriva sentinței penale nr.593 din data de 29 iulie 2013 a Tribunalului București-Secția a II-a penală, pronunțată în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspunsrecurentul-condamnat I. A.-C., aflat în stare de arest preventiv și asistat de apărător din oficiu-avocat P. R., conform delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr._, emisă de Baroul București.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind alte cereri de formulat Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului, potrivit art._ Cod procedură penală.
Apărătorul din oficiu al recurentului-condamnat solicită admiterea recursului, casarea sentinței penale atacate, iar pe fond, rejudecând, admiterea cererii de întrerupere a executării pedepsei, apreciind că sunt îndeplinite dispozițiile prevăzute de lege pentru a da posibilitatea acestuia să-și repare casa.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului, ca nefondat, arătând că ancheta socială susține ceea ce a învederat inculpatul, însă, aceste reparații pot fi realizate de către locatari.
Totodată, solicită obligarea recurentului-inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Recurentul-condamnat I. A.-C., personal, în ultimul cuvânt, arată că dorește să repare casa, întrucât s-a deteriorat, pentru a-și putea aduce copiii acasă din plasament.
Dezbaterile declarându-se închise, instanța reține cauza în pronunțarea.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată că:
Prin sentința penală nr. 593/29.07.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II-a Penală în dosar nr._, în baza art. 455 C.pe.pen. rap. la art. 453 al. 1 lit. c C.pr.pen. a fost respinsă ca nefondată cererea de întrerupere a executării pedepsei închisorii formulată de petentul I. A. C., fiul lui C. și A., născut la data de 30.10.1975 în București, CNP_, iar în baza art. 192 al. 2 C.pr.pen. a fost obligat petentul la plata sumei de 250 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul avocatului din oficiu conform art. 189 C.pr.pen. în sumă de 100 lei a fost avansat din Fondurile Ministerului Justiției .
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 19.03.2013 pe rolul Tribunalului București a fost înregistrată sub numărul de mai sus adresa Judecătoriei Sector 5 București spre competentă soluționare cererea de întrerupere a executării pedepsei închisorii, pe motive sociale, formulată de petentul I. A. C., în prezent deținut in Penitenciarul G..
În cerere sa, depusă prin poștă, petentul a solicitat întreruperea executării pedepsei închisorii pe motive familiale, arătând că are 3 copii minori care locuiesc într-o casă deteriorată.
În cauză a fost atașat M.E.P.I nr. 90/23.04.2009 emis de Tribunalul București - Secția a II-a Penală (fila 13) din care rezultă faptul că petentul se află în executarea unei pedepse de 10 ani închisoare și nu a beneficiat de întrerupere a executării pedepsei.
În cauză s-a solicitat, conform încheierii din data de 11.04.2013 și a fost efectuată ancheta socială (fila 44) la domiciliul indicat de petent situat în București, . nr. 20, Sector 2.
Conform 455 C.pr.pen. rap. la art. 453 al. 1 lit. c C.pr.pen. pedeapsa închisorii sau detențiunea pe viata pot fi întrerupte când din cauza unor împrejurări speciale executarea imediată a pedepsei ar avea consecințe grave pentru condamnat, familie sau unitatea la care lucrează.
În acest caz executarea poate fi întreruptă o singură dată cel mult 3 luni.
Conform aliniatului 2 ind.1 al aceluiași articol cererea poate fi retrasă de cel care a formulat-o.
Tribunalul având în vedere actele și lucrările dosarului și dispozițiile legale în materie a constatat că petentul condamnat I. A. C., în prezent deținut în Penitenciarul G. a solicitat întreruperea executării pedepsei închisorii de 10 ani aplicată acestuia prin Sentința Penală nr. 82/2009 a Tribunalului București - Secția II Penală, definitivă prin nerecurare.
Din conținutul referatului de anchetă socială, a rezultat faptul că imobilul din . 20, sector 2, București a aparținut bunicilor petentului, decedați în prezent. Curtea imobilului, în suprafața de 150 mp, a fost împărțită, verbal, între moștenitorii acestora, I. C. (tatăl petentului), unchiul petentului, numitul I. M. și mătușa petentului numita I. M.. Partea din față a imobilului a revenit tatălui petentului, care a cedat-o fiul sau, petentul I. A. C.. Imobilul este o construcție veche de paianta, format dintr-o cameră de 3/3 m și un hol de 3/1,5 m. Tatăl petentului a mai construit o cameră din BCA. Cele două camere și holul au fost acoperite cu scândura și învelite cu carton. Datorită ploilor acoperișul a fost distrus, sunt infiltrații în casă, nu este pardoseală, uși și ferestre. În imobil nu locuiește nimeni.
Petentul a avut o legătura de coabitare din care au rezultat trei copii, în vârstă de 11 ani (2 copii) respectiv 10 ani. Copii sunt în prezent instituționalizați.
Din conținutul referatului de anchetă socială rezultă faptul că situația locative a petentului este dificilă, dar aceasta se datorează lipsei de întreținere a casei care nu a fost făcută de persoanele care locuiesc în acel imobil, respectiv tatăl petentului, numitul I. C., care deși locuiește la aceiași adresa, a construit în spatele imobilului o altă construcție. Deși condițiile de trăi sunt modeste, situația materială a familiei nu este gravă, copii acestuia fiind instituționalizați iar întreruperea pedepsei aplicată petentului pe o perioadă de 3 luni nu ar putea îmbunătăți substanțial acest nivel de trai, dacă petentul ar găsi un loc de muncă în această perioadă și ar realiza un venit substanțial având în vedere faptul că acesta are o calificare de lucrător în construcții.
Instanța având în vedere dispozițiile legale de mai sus, actele și lucrările dosarului, a constatat că prezenta cerere de întrerupere a executării pedepsei închisorii pe motive familiale formulată de petentul I. A. C. nu se impune, astfel încât a respins-o ca nefondată, și a obligat petentul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs în termen legal recurentul petent, fără a preciza motivele de recurs, cauza fiind înregistrată la Curtea de Apel București la data de 09.08.2013 sub nr._//2013 (_ ).
În motivarea orală a recursului, posibilitate oferită de art. 385 indice 10 alin. 3 raportat la art. 385 indice 6 alin. 3 C.proc.pen, recurentul inculpat a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței penale și, rejudecând, admiterea cererii de întrerupere a executării pedepsei pentru a putea să-și repare casa și să își ia copiii minori din plasamanent. De asemenea, s-a invocat și faptul că recurentul mai are de executat doar câteva luni din pedeapsa aplicată până să poată fi liberat condiționat, iar conduita sa a fost bună.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței penale recurate, atât prin prisma motivelor invocate de recurentul-condamnat, cât și din oficiu, sub toate aspectele, potrivit dispozițiilor art. 385 indice 6 alin. 3 C.p.p., Curtea apreciază că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Conform prevederilor art. 455 alin. 1 C.proc.pen. executarea pedepsei închisorii sau a detențiunii pe viață poate fi întreruptă în cazurile și în condițiile prevăzute în art. 453.
Potrivit dispozițiilor art. 453 alin. 1 lit. c C.proc.pen., unul dintre cazurile în care se poate dispune întreruperea executării pedepsei închisorii este acela în care, din cauza unor împrejurări speciale executarea imediată a pedepsei ar avea consecințe grave pentru condamnat, familie sau unitatea la care lucrează. În acest caz, executarea poate fi amânată/întreruptă cel mult 3 luni și numai o singură dată.
În acest context, Curtea reține că prin sentința penală nr. 82/27.01.2009 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II - a Penală în dosarul nr._/3/2008, rămasă definitivă prin nerecurare la data de 23.04.2009, petentului condamnat i s-a admis cererea de contopire și i s-a aplicat o pedeapsă rezultantă de 10 ani închisoare cu executare în regim de detenție și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b C.pen. Totodată, s-a dispus deducerea perioadei executate de la data de 24.08.2006 – 27.08.2006 și de la 26.07.2007 la zi.
În baza acestei sentințe penale s-a emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 90/23.04.2009.
În cauză au fost efectuate mai multe referate de anchetă socială cu privire la imobilul situat în . nr. 20, și din care rezultă că locuința situată în . aparținut bunicilor paterni ai condamnatului. Partea din față a curții, pe care se află casa, a revenit tatălui condamnatului, dl I. C., care a cedat-o fiului său, I. A. C.. Este vorba de o construcție veche, din paiantă, alcătuită dintr-o cameră, la care a fost adăugată încă o cameră din BCA, ambele fiind acoperite cu scândură și învelite cu carton, neexistând geamuri, pardoseală sau uși. Din cauza ploilor acoperișul a fost distrus iar pereții au suferit infiltrații, astfel încât întreg imobilul necesită reparații generale.
Din referatul de anchetă socială mai rezultă și faptul că la adresa menționată nu locuiește nicio persoană, iar cei trei copii ai condamnatului sunt instituționalizați.
Prin urmare, referitor la cerința textului legal constând în existența unor împrejurări speciale care să determine ca executarea imediată a pedepsei să aibă consecințe grave pentru condamnat, familie sau unitatea la care lucrează, se constată că motivele invocate de invocat nu sunt pertinente, întrucât în imobilul respectiv nu locuiește nicio persoană, iar clădirea nu a fost la niciun moment aptă de a fi locuită. Mai mult decât atât, refacerea acesteia preupune reparații generale și investiții mari de bani, care vor necesita cu siguranță o perioadă mai mare de timp decât 3 luni.
Totodată, aspectele privind starea materială a familiei condamnatului nu s-au schimbat recent, ci ele datează de dinainte de rămânerea definitivă a sentinței penale de condamnare motive pentru care copiii au fost instituționalizați, aceștia provenind de altfel dintr-o relație de concubinaj.
Referitor la consecințele grave pe care le-ar avea executarea în continuare a pedepsei pentru condamnat, familie sau unitatea la care lucrează, datorată intervenției unor împrejurările speciale, Curtea reține că, deși situația materială și starea de sănătate a părinților petentului este dificilă, conform concluziilor cuprinse în referatul de anchetă socială, acestea nu impun întreruperea executării pedepsei închisorii, neputându-se reține existența unor împrejurări speciale, în sensul prevăzut de dispozițiile art. 453 alin. 1 lit. c C.proc.pen., astfel încât executarea pedepsei în continuare de către condamnat să ducă la producerea unor consecințe grave pentru acesta sau pentru familia sa.
De altfel, se constată că prezența condamnatului la locuința familiei pe o perioadă de cel mult trei luni, permisă de lege, nu ar putea duce la schimbarea acestei situații materiale sau a stării de sănătate a familiei sale.
Totodată, conduita bună pe care acesta o are la locul de detenție și pedeapsa rămasă de executat prezintă relevanță sub aspectul unei eventuale cereri de liberare condiționată.
Față de cele reținute mai sus, se constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, cu mențiunea că motivarea lapidară a acesteia a fost completată de către Curte prin prezenta decizie, astfel încât, în baza art. 385 indice 15 alin. 1 pct. 1 lit. b) C.p.p, se va respinge ca nefondat recursul formulat de recurentul condamnatul I. A. C. împotriva sentinței penale nr. 593/29.07.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II-a Penală.
În baza art. 192 alin. 2 C.p.p. va obliga recurentul la plata a 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit avocatului din oficiu în cuantum de 100 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de condamnatul I. A. C. împotriva sentinței penale nr. 593/29.07.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II-a Penală.
În baza art. 192 alin. 2 C.pr.pen. obligă condamnatul la plata sumei de 200 de lei cheltuieli judiciare.
Onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 100 de lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 30 septembrie 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
S. C. O. B. C. S.
GREFIER,
E.–A. N.
Red. St.C./17.10.2013/2ex.
Tribunalul București S a II-a – jud. Z. Ghe. T.
| ← Ultrajul. Art. 239 C.p.. Decizia nr. 1757/2013. Curtea de Apel... | Falsul privind identitatea. Art. 293 C.p.. Decizia nr.... → |
|---|
