Cerere de liberare provizorie sub control judiciar. Art. 160 ind.2 C.p.p.. Decizia nr. 1954/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Comentarii

0

Decizia nr. 1954/2012 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 16-10-2012 în dosarul nr. 1954/2012

Dosar nr._

(_ )

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA I-a PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 1954

Ședința publică din data de 16 octombrie 2012

Curtea constituită din:

Președinte: M. O.

Judecător:A. N.

Judecător:V. A. P.

Grefier:A. P.

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă P. de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală, prin procuror R. M..

Pe rol, se află soluționarea recursului declarat de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală împotriva încheierii de ședință din data de 02.10.2012, pronunțată de Tribunalul București – Secția a II –a Penală, în Dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns intimatul – inculpat, personal, aflat în stare de arest preventiv la Arest secția 19 Poliție, asistat juridic de apărător ales, avocat P. D., cu împuternicire avocațială depusă la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Nefiind alte cereri de formulat, Curtea constată cauza in stare de judecată si acordă cuvântul in dezbaterea recursului.

Reprezentantul Ministerului Public arată că, prin recursul declarat de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se critică încheierea instanței de fond pentru netemeinicie și nelegalitate.

Solicită să se constate că încheierea atacată este nemotivată în ceea ce privește admiterea pe fond a cererii de liberare provizorie sub control judiciar, în condițiile în care instanța de fond trebuia să facă o examinare, în concret, a cauzei, astfel cum și Înalta Curte de Casație si Justiție a îndrumat prin recursul în interesul legii pronunțat.

Astfel, analizând încheierea din data de 02.10.2012 solicită să se constate că instanța nu a examinat situația de fapt.

În plus, printre obligațiile pe care instanța de fond le-a aplicat inculpatului nu se regăsesc și cele prevăzute de dispozițiile legale.

În consecință, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate ca fiind nelegală și netemeinică și, rejudecând în fond, respingerea cererii de liberare provizorie sub control judiciar.

Apărătorul ales al intimatului – inculpat solicită respingerea recursului declarat în cauză, ca nefondat și menținerea, ca legală și temeinică, a încheierii atacate apreciind că instanța de fond în mod corect a analizat cerințele admiterii cererii de liberare provizorie sub control judiciar; în plus, a avut în vedere instanța de fond și circumstanțele personale ale inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale, este fost sportiv de performanță, are un copil minor în întreținere, a colaborat cu organele de anchetă.

În consecință, solicită să se constate că inculpatul îndeplinește toate cerințele impuse de lege pentru admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar

Față de toate aceste considerente solicită respingerea recursului, ca neîntemeiat, cu consecința continuării cercetării penale cu inculpatul în stare de libertate.

Depune la dosar concluzii scrise.

Recurentul – inculpat, personal, arată că este de acord cu concluziile apărătorului său și solicită judecarea sa în stare de libertate; arată că nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

CURTEA

Asupra recursului penal de față:

Prin încheierea de ședință din data de 02.10.2012, Tribunalul București – Secția a II-a Penală în baza art. 160/1 rap la art. 160/2 alin. 1 si 2 si art.160/8a pct. 2 C.p.p. a admis cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul C. T. si a dispus liberarea provizorie sub control judiciar a acestuia de sub puterea MAP emis de Tribunalul București - Secția I-a Penală la data de 26.07. 2012.

In baza art. 160/2 pct. 3 C.p.p. pe timpul liberării provizorii sub control judiciar, inculpatul a fost obligat să respecte următoarele:

- să nu depășească limita teritorială a țării decât în condițiile stabilite de Tribunalul București;

- să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;

- să se prezinte la Secția de Poliție, aferentă domiciliului său, pentru a fi inclus în programul de supraveghere întocmit de acest organ de poliție sau ori de câte ori este chemat;

- să nu își schimbe locuința fără încuviințarea Tribunalului București ;

- să nu dețină, să nu folosească si ă nu poarte nicio categorie de arme;

- să nu se apropie de coinculpații: D. Nicușor, S. C.-V., Neipeanu E.-M., P. N., G. V.-A., N. D., G. S. –A., B. M., M. B., A. S., R. V., P. V.,. I. F., C. V., Marataș N., V. S., R. M., Sfertu Ș.-G., C. M.-S., Galavotti L., C. Emiul-M., S. B.-F., S. S. si I. I., de membrii familiei acestora, să nu comunice cu aceștia, direct sau indirect;

S-a atras atenția inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor ce-i revin, se va lua față de el măsura arestării preventive.

S-a dispus punerea în libertate a inculpatului C. T., dacă nu este arestat in altă cauză.

Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că la data de 19.09.2012 a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București – Secția a II-a Penală sub nr._ cererea de liberare provizorie sub control judiciar, formulată de apărătorul ales al inculpatului C. T., prin care acesta a solicitat punerea sa în libertate provizorie sub control judiciar.

În motivarea cererii, s-a arătat - în esență - că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de lege pentru admiterea ei, atât în ceea ce privește admisibilitatea în principiu, cât și în ceea ce privește temeinicia.

Astfel, s-a arătat că față de inculpat a fost pusă în mișcare acțiunea penală și că niciuna dintre presupusele infracțiuni a fi fost comise de acesta nu este sancționată cu pedeapsa închisorii mai mare de 18 ani, inculpatul având o atitudine procesuală corectă, reținându-se în ultima filă a referatului cu propunere de prelungire a măsurii arestării preventive că inculpatul a avut un comportament sincer

În drept, au fost invocate dispozițiile art.160² și urm. din C.p.p., precum și jurisprudența CEDO.

La dosar a fost atașat dosarul de urmărire penală nr. 7/D/P/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală - Structura Centrală.

În conformitate cu dispozițiile art. 160 indice 7 alin. 2 C.proc.pen., inculpatul C. T. a arătat că își însușește cererea de liberare provizorie sub control judiciar, formulată de apărătorul său ales, respectiv a fost ascultat de către instanță conform art. 160indice 8 a alin. 1 C.p.p.

În cadrul administrării probei cu înscrisuri încuviințată petentului, s-au depus la dosar mai multe înscrisuri, respectiv caracterizări emise de Federația Română de Rugby, din partea Clubului Sportiv Steaua București, proces verbal de sechestru asigurător pentru bunuri mobile, emis de ANAF-DGAMC, mai multe contestații și înscrisuri în circumstanțiere.

Analizând înscrisurile depuse în susținerea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, declarația dată astăzi în fața instanței și materialul de urmărire penală din dosarul nr. 7/D/P/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT- Structura Centrală, Tribunalul a reținut în fapt și în drept următoarele:

În fapt

Prin încheierea de ședință din camera de consiliu de la data de 25.07.2012, pronunțată în Dosarul_/3/2012, Tribunalul București a dispus arestarea preventivă a inculpaților S. S., C. T., P. V., I. F., C. V., Marataș N., R. M., D. Nicușor, C. M. S., Galavotti L., F. Ș. - G., V. S., și S. B. F., pe o perioadă de 29 de zile de la data încarcerării, iar pentru inculpații T. A. M. și C. E. M., pe o perioadă de 29 de zile, de la data de 26.07.2012 până la data de 23.07.2012 inclusiv, măsură ce a fost prelungită succesiv până la data de 22.10.2012, inclusiv. S-a reținut de către instanță că din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul C. T. se află în situația prevăzută de art.148 lit. f C.proc.pen, deoarece acesta a săvârșit infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea acestora în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, dat de modalitatea de comitere a infracțiunilor care este una laborioasă, transfrontalieră, învinuiții și inculpații lucrând pe paliere bine determinate, cu atribuții concrete, inculpatul C. T., asociat/administrator la . INTERNAȚIONAL și . SRL, reprezentant comercial al . administrator de fapt al ., fiind cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat, prev. și ped. de art. 7 din Legea nr. 39/2003;

- stabilire cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuților, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, faptă prev. de art. 8 alin. 1 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin 2 C.p.;

- evaziune fiscală constând în omisiunea, în tot sau în parte, a evidențierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate și evidențierea în actele contabile sau în alte documente legale a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale, fapte prev. de art. 9 alin. 1 lit. b și c din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art. 41 alin 2 C.p.;

- instigare la abuz în serviciu în formă calificată, faptă prev. de art. 25 Cp, rap. la art. 248 C.p. rap. la art. 248 ¹ C.p.

- spălare de bani, prev. de art. 23 lit. a și b din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin 2 C.p.;

- toate în concurs real și ideal, prev. de art. 33 lit. a și b C.p.

În esență s-a reținut că, că în cursul anului 2009, pe teritoriul României a fost constituit un grup de criminalitate organizată, cu legături transfrontaliere, format din cetățenii români S. S., G. S. A., G. V. A., G. R. L. I., D. Ș. A., C. M. S., Saikaly N., N. D., S. C. V., C. T., Marataș N., R. M., P. L. D., și cetățenii bulgari Georgiev Diliyan, Iliev I., Kopunov Plomen, Iordanov E., I. I., Gaserov Ivelin, Atanason I., Grisha Danaelov Ganchev, ș.a., grup infracțional specializat în obținerea unor importante beneficii financiare în urma derulării unor operațiuni de import sau achiziții/livrări intracomunitare cu diverse categorii de bunuri, neînregistrarea în documentele contabile a tuturor operațiunilor realizate și/sau înregistrarea de operațiuni nereale, în scopul obținerii ilegale de TVA. Gruparea de crimă organizată menționată, este implicată în activități de comerț evazionist cu mărfuri de larg consum (zahăr, făină, orez, ulei de floarea soarelui), precum și materiale de construcții și cherestea, derulate atât la nivelul municipiului București, al județelor G., Argeș, I., B., Gorj, D., T., Bihor, C., V., cât și în alte state comunitare precum Bulgaria, G., Ungaria, Cehia, Polonia, Franța, Belgia, Spania, Slovenia, Cipru.

Această activitate presupune tranzacționarea de mărfuri în cadrul unor circuite comerciale complexe, constituite printr-un număr impresionant de societăți comerciale române și străine, controlate direct sau indirect de membrii grupării infracționale, ce includ tranzitarea frontierei de stat, vizând, în final, sustragerea de la plata obligațiilor fiscale, prin continuitatea și amploarea activităților derulate generând un prejudiciu bugetului de stat estimat la peste 40 milioane euro anual.

Totodată, acest tip de activitate evazionistă afectează foarte grav mediul concurențial pe piața producătorilor agricoli și a celor din industria agro-alimentară națională, puși în situația de a concura cu produse la prețuri sub cele din producția internă, rezultat al unor manopere financiare frauduloase.

Grupul infracțional organizat a fost inițiat la începutul anului 2009 de cetățenii bulgari Iliev I., Georgiev Diliyan, I. I., împreună cu cetățenii români Marataș N., Radină M., P. C., P. L. D., N. M. C. I., D. V., C. T., S. S., C. M. S., G. S. A., S. C. V., Saikaly N., la acesta aderând, sau după caz acesta fiind sprijinit de-a lungul timpului de o . persoane cu atribuții și roluri bine stabilite, care au acționat în baza unei prealabile înțelegeri, în scopul săvârșirii infracțiunilor menționate.

Societățile comerciale controlate de către exponenții palierului român tranzacționează, zilnic, importante cantități de marfă cu societățile comerciale controlate de palierul bulgar, reprezentat pe de o parte de către Gancev Grisha Danaelov, Georgiev Diliyan, I. IIiev, și un anume Parapunov, neidentificat – colaboratori direcți ai lui S. S., C. M. S. și C. T., și pe de altă parte Kopunov Plomen, Iordanov E., I. I., Ivelin Gaserov, I. Atanason,colaboratori direcți ai lui S. C. V. și G. S. A.. Mărfurile traficate, în principal zahăr și ulei alimentar de floarea soarelui provin parțial din import sau din producția internă a fabricilor din România controlate de liderii grupului infracțional, și parțial din importuri sau producție realizată de palierul bulgar al grupării infracționale, care este ulterior trimisă în România.

Mărfurile provenind de pe piața românească sunt importate sau produse de mai multe societăți, relevante pentru prezenta cauză fiind, din acest punct de vedere: LEMARCO SA București, LEMARCO CRISTAL SRL Urziceni, ZAHĂRUL LIEȘTI SA G., ZAHĂRUL ORADEA SA.

După importul în România, realizat de anumite societăți comerciale aparținând grupului de crimă organizată, sau după producția obținută de alte societăți cu „atribuții” acordare de membrii grupării în acest sens, mărfurile sunt facturate către una din societățile comerciale controlate de grupare și expediate apoi către Bulgaria, solicitându-se rambursare de TVA aferentă livrării intracomunitare, pentru ca ulterior, după refacturare, să fie reintroduse în România pe o altă societate controlată, cu TVA zero, declarându-se achiziție intracomunitară.

Astfel, grupul de societăți comerciale importatoare/producătoare de zahăr din România, controlat de gruparea infracțională, este format din: grupul de firme LEMARCO, constituit din societățile comerciale LEMARCO SA București – firmă de distribuție (reprezentată de: Radină M. – acționar și președinte al Consiliului de Administrație; Marataș N. – acționar și vicepreședinte al Consiliului de Administrație; Gellert G. – acționar și membru în Consiliul de Administrație; P. C. – acționar; P. L. D. – membru în Consiliul de Administrație; N. M. – membru în Consiliul de Administrație); LEMARCO CRISTAL SRL Urziceni – fabrică de zahăr (reprezentată de: Radină M. – administrator, P. L. D. – administrator, D. V. – administrator – asociat unic fiind . ZAHĂRUL LIEȘTI SA G. – fabrică de zahăr (reprezentată de: Radină M. – acționar și președinte al Consiliului de Administrație, D. V. – membru în Consiliul de Administrație; P. L. D. – membru în Consiliul de Administrație; C. I. – administrator și Director General Unic; acționar fiind LEMARCO SA cu 97,48%).

Cei în cauză au acționat prin intermediul lui C. T. – director al . pe palierul de execuție al acțiunilor evazioniste operaționalizate de grupul LEMARCO, pentru derularea activităților propriu-zise, precum și pentru influențarea verificărilor aflate în derulare la nivelul ANAF – Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, cel în cauză menținând, în acest scop, o strânsă legătură cu D. Nicușor – director general adjunct în cadrul DGAMC.

De altfel, în circuitele comerciale și financiare frauduloase derulate de persoanele de decizie din cadrul firmelor din grupul LEMARCO, sunt implicate și societățile comerciale EUGEXPERT SRL (al cărei asociat unic și administrator a fost, până la data de 01.06.2012, numita C. M. – soția lui C. T., iar în prezent este B. M. – soacra lui C. T.); CRISTAL GENERAL DISTRIBUTION SRL (asoc./admin. D. Richard Robertino 33,34%; asoc./admin. C. T. 33,33%; asoc./admin. T. I. 33,33); TANA’ S TRANS INTERNAȚIONAL SRL (asoc./admin. T. I. 11,58%; asoc./admin. Marataș N. 38,03%; asoc. C. T. 11,95%; asoc./admin. R. M. 38,07%; asoc. T. M. C. 0,37%).

Totodată, C. T., Radină M., Marataș N., mai controlează prin interpuși, activitatea comercială și financiară a firmelor MILENIUM JR TRADING SRL (asoc./admin. C. V. I. 50%; asoc./admin. A. R. G. 50%), MILENIUM STAR CORPORATION SRL (asoc. A. R. G. 50%; asoc./admin. C. V. I. 50%) și RAI SERV SRL (asoc. unic/admin. M. B.).

În drept, faptele reținute în sarcina inculpatului C. T. îmbracă forma infracțiunilor de:

- inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat, prev. și ped. de art. 7 din Legea nr. 39/2003;

- stabilire cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuților, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, faptă prev. de art. 8 alin. 1 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin 2 C.p.;

- evaziune fiscală constând în omisiunea, în tot sau în parte, a evidențierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate și evidențierea în actele contabile sau în alte documente legale a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale, fapte prev. de art. 9 alin. 1 lit. b și c din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art. 41 alin 2 C.p.;

- instigare la abuz în serviciu în formă calificată, faptă prev. de art. 25 Cp, rap. la art. 248 C.p. rap. la art. 248 ¹ C.p.

- spălare de bani, prev. de art. 23 lit. a și b din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin 2 C.p.;

- toate în concurs real și ideal, prev. de art. 33 lit. a și b C.p.

A reținut instanța că inculpatul se află în situația prevăzută de art. 148 alin. 1 lit. f C.p.p. deoarece pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

În ceea ce privește existența în cauză a probelor sau indiciilor temeinice că inculpatul a săvârșit o infracțiune, se reține că potrivit art. 143 alin. final C.pr.pen. sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă ca persoana față de care se efectuează urmărirea penală a comis fapta ce i se impută.

În cauza, există suficiente indicii temeinice în accepțiunea dată de lege acestei noțiuni, potrivit art. 68¹ C.p.p., că inculpatul a comis faptele ce formează obiectul învinuirii, relevante în acest sens activitatea infracțională a inculpaților, strânsele relații dintre aceștia, precum și dintre aceștia și cetățenii bulgari cu care au derulat operațiunile comerciale ilicite, tribunalul redă următoarele convorbiri telefonice, din care rezultă indicii temeinice în sensul art.681 C.pr.pen.:

În data de 06.07.2011, la orele 10:25:36, C. T. aflat la postul telefonic_ contactează o doamnă cunoscută sub apelativul „C.” aflată la postul telefonic_ căreia în spune că S. S. vrea să finanțeze PREMIER-ul cu_ euro pentru că firma va fi cumpărată de către HOCTIF, iar el vrea să cumpere zahăr de la LEMARCO, pe care să-l vândă „fără nici un câștig doar ca să învârtă banii... 30 de zile....”, doar să „țină pe PREMIER în picioare”, dar ei sunt siguri „că este manevră” și că „toată lumea, toți o să înțeleagă că vrei să dai țeapă”. S. S. i-a zis că HOCTIF face importuri numai cu el și că are să-i dea mulți bani. din această cauză, S. S. ar dori să plătească zahărul pe care l-ar achiziționa de la LEMARCO cu bilete la ordin de la PREMIER cu termen la 30 zile, fapt neagreat de C. T. care ar accepta să-i dea zahăr numai după ce intră banii deoarece „dacă biletele sunt de la PREMIER nu este un semn de întrebare că tocmai ți-a spus că-l cumpără HOCTIF-UL? Poate PREMIER dă 500 de bilete la toată lumea și nu mai acoperă nici unul”.

În data de 06.07.2011, la orele 14:28:57, C. T. aflat la postul telefonic_ este contactat de Radina M. aflat la postul telefonic_ și discută despre o cesiune pe care trebuie să o facă C. T. pe EUGEXPERT. Radina M. îi spune că i-a dat actele „de la Oradea niște originale și pentru EUGEXPERT era și un acord a lu’ G. ….. O notificare pă care a primit-o că nu mai datorează lu’ ăla, trebuie să-i plătească lui LEMARCO ....”.

În ziua de 07.07.2011, la orele 10:57:00, C. T. aflat la postul telefonic_, contactează pe S. S., aflat la postul telefonic_ căruia îi spune că „s-a făcut plata astăzi... parțial…… Deci astăzi după ora 2 jumate vă fac plata electronic... mobila și o parte din ASOPARD. … Și după aia vă închid și restul că plătește și cealaltă factură, că e mai mare decât ce mi-a plătit până acum...”, iar după aceea „trebuie să fim la zi cu plăți.”

În ziua de 08.07.2011, la orele 10:39:37, C. T. aflat la postul telefonic_ contactează pe C. M., cunoscută sub apelativul „M.” aflat la postul telefonic 0746._ și îi spune că ei au în cont 3 miliarde 700 milioane dintre care M. să bage pe card un miliard, să plătească mobila –_ și o factură de RAI SERV (Ro_) în valoare de 105 400 RON. Factura de la RAI SERV i-a trimis-o MILENIUM pe e-mail, dar pentru alte date să-l sune pe „B.. Păi Rai Serv-ul e al lui” (n.p.: M. B.).

În ziua de 08.07.2011, la orele 14:04:44, C. T. aflat la postul telefonic_ contactează pe G. S. A., aflat la postul telefonic_ care îi spune că nu are TIR, de abia a 2-a zi „Îl aduc la G. la mine” și o să-l încarce „cu niște marfă” ca să plece „la Slatina”. C. T. îi transmite că are să-i dea o veste foarte bună, „O să ieși din toate necazurile posibile. Mai departe nu-ți spun că ...nu are sens. D. că ești 99,99% ești ieșit din absolut tot. Și probabil în câteva... în timp...în câteva luni o să fii la zero”.

În ziua de 11.07.2011, la orele 10:28:02, C. T. aflat la postul telefonic_ este contactat de S. S., aflat la postul telefonic_ și vorbesc despre cu cât se vinde zahărul. C. T. îi spune că AGRANA vinde zahărul ambalat cu 3,20 plus TVA dar „e sus cu vracu’, e 3,40” dar ei „au marfă foarte multă, AGRANA și ... vor să facă cu ...șmecheri... cu legitimații...”, în timp ce el vinde zahărul vrac cu 3,30 plus TVA – „cam un TIR, cam două TIR-uri jumate cu banu’ jos, pe zi”, iar ambalat cu 3,50 plus TVA – „un 10 tone pe săptămână”.

C. T. îi spune lui S. S. că i-a vândut „vagabondul ăsta de la ..ăăă... care a lucrat pentru DANUBIUS... AA INTERNAȚIONAL se numește firma ...” și a aflat că zahărul cumpărat de la LEMARCO în ducea în Bulgaria și după aceea îl aducea înapoi în România („că nu știu unde a dus el zahărul ... și l-a întors, că l-a dus prin BULGARIA”), ca în final să „te trezești pe urmă cu zahărul ăla prin ROMÂNIA ... mai ieftin”. Când l-a întrebat ce face cu zahărul pe care l-a cumpărat de la el, i-a zis că „îl vând la un ambalator”. Din aceste motive C. T. nu știe dacă să îi mai vândă sau nu zahăr.

În ziua de 12.07.2011, la orele 15:51:44, C. T. aflat la postul telefonic_, este contactat de G. S. A., aflat la postul telefonic_ și discută că trebuie să-i dea C. actele atât pe DANUBIUS, cât și pe V. deoarece „clădirile sunt făcute pe o parte, astea sunt pe altă parte” iar C. trebuie să găsească „o formă legală ca să închidă tot cercul între voi ...C. că se numește DANUBIUS și V. și LEMARCO ca să poată să funcționeze aia un an jumate beton, să-și acopere datoria, să vii la zi cu leasing-ul și cu tot și mai departe ... nu-l mai interesează” (n.p.: pe Radina M.).

În ziua de 13.07.2011, la orele 12:56:46, C. T. aflat la postul telefonic_, este contactat de un domn, cunoscut sub apelativul „P.”, aflat la postul telefonic_ care îi spune că „alea care mi le-ai trimis mie, care le-a trimis cine le-a trimis... La noi se vând cu 15 mii de lei... Și tu mi le-ai trimis cu 23 de mii” (n.p.: marfa de la G., de la G. S. A.). C. T. îi spune că o să-i anuleze factura, „o să-i spun să-ți facă storno și vinde cu 10 lei”.

În ziua de 14.07.2011, la orele 15:00:27, C. T. aflat la postul telefonic_ contactează pe Saikaly N., aflat la postul telefonic_ pe care îl întreabă dacă „te-ai gândit ... ți-ai găsit ... firmele alea”. Saikaly N. îi spune că încă nu le-a găsit deoarece „trebuie să fie exact cum trebuie”.(societăți comerciale prin care cei interlocutorii desfășurau operațiuni comerciale cu produse cu preț de achiziție sub prețul pieței)

În ziua de 14.07.2011, la orele 16:10:31, C. T. aflat la postul telefonic_, contactează un domn, cunoscut sub apelativul „D.” aflat la postul telefonic_ care îi spune că A. (n.p.: G. S. A.) „e nenorocit, frate și mincinos” și că i-a plătit „El mi-a plătit 4 mașini și eu am oprit banii de una. .... este dator să … 37.000 de dolari”, iar I. a zis să oprească o „mașină” (n.p.: TIR cu zahăr). După ce i-au oprit TIR-ul, D. a fost sunat de „toate nenorociri din G., BUTOANE… tot a spus, băi, astea sunt banii noastre, nu-s a lui A.”, iar el i-a spus lui G. S. A. că „ai mințit toată lumea... și pe T. ai mințit și pe mine și pe altă lume”. După ce i-a oprit TIR-ul cu zahăr lui G. S. A., acesta nu mai are alți bani de recuperat.

În ziua de 20.07.2011, la orele 12:04:26, C. T. aflat la postul telefonic_, îl contactează pe M. B., aflat la postul telefonic_ și îi cere să vină la o întâlnire să stabilească cum împart profitul din afacerea cu făină, pentru că „M., vreau să vedem cum facem … cum ajung banii la el.” (n.p.: Radina M.).

Banii pe care îi încasează G. S. A. din vânzarea directă a făinii trebuie să-i dea lor deoarece „nu sunt ai tăi. Sunt ai noștri... Îi dă lui A. un bilet, dar pe ce? Pe făina care e a noastră?”, lui trebuie ei să-i facă „un bilet numai pentru profit”, să „facă MILENIUM .. Să-i facă un bilet lui DANUBIUS, care DANUBIUS să mi-l gireze mie... pe fiecare săptămână, trebuie să-i facem un bilet. De profit” pe care G. S. A. să-l gireze către LEMARCO.

În ziua de 20.07.2011, la orele 13:09:19, C. T. aflat la postul telefonic_, contactează pe D. R., aflat la postul telefonic_ și îi solicită să „pună fiecare câte 5.000... Să facem o plată undeva… Și îți dau 5.000 pentru TORO și 5.000 pentru CRISTAL”, cât și ca să-i facă „o factură la LEMARCO …. ă … La EUG? La EUG?... Tot la fel ca ..”, iar pentru asta e necesar ca „EUG –ul să facă contract cu TORO…” (n.p.: facturi fictive).

În ziua de 20.07.2011, la orele 14:37:42, C. T. aflat la postul telefonic_, este contactat de o persoană neidentificată, de sex bărbătesc, cunoscută cu apelativul „R.”, aflată la postul telefonic_ căruia îi explică cum trebuie procedat cu profitul din afacerea cu făină, solicitându-i ca să facă „un bilet la ordin. Pe STAR sau pe oricine” care va fi „plătit pentru V. . plătește lui LEMARCO…” Astfel, „o parte din profit o să vină la LEMARCO… dar o să hotărâm noi 3, de comun acord, și un bilet o să i-l plătim .. îi dăm un bilet pentru DANUBIUS sau pentru V. ., care ai luat pâinea… Deci, un bilet .. probabil vreo 20-30.000 de roni” pe care „el n-o să pună decât .. o să-l semneze”.

În ziua de 20.07.2011, la orele 21:31:29, C. T. aflat la postul telefonic_, contactează pe C. M., cunoscută cu apelativul „M.” aflată la postul telefonic_ căreia îi explică modul de efectuare plăților și compensărilor, din afacerea cu făină, astfel încât EUGEXPERT să fie „ zero contabil. Adică, să te închizi, să nu mai ai nimic de luat de la el, să nu mai ai de dat”.

Ei au „plătit tu lui A. avans de făină, deci i-ai plătit 4 TIR-uri... El trebuie să-ți dea 4 TIR-uri de marfă. Contravaloarea…”, iar „EUG-ul să-l vândă lui MILENIUM... Ca să încaseze banii... Și EUG-ul recuperează banii și rămâne cu banii la el. Înțelegi? Și suntem .. eu sunt zero, banii pe care i-am dat un miliard opt sute”.

Cu privire la relația comercială EUGEXPERT – RAI SERV, C. T. îi spune că tot în același fel „RAI SERV-ul o să recupereze banii, să-ți plătească zahărul”, că „banii lui RAI SERV tot ai mei sunt….” – . are ca asociat unic și administrator pe M. B..

În ziua de 02.09.2011, la orele 20:24:53, C. T. aflat la postul telefonic_ contactează pe G. S. A. la postul telefonic_ căruia îi spune că ei trebuie să vândă făină pentru a încasa bani deoarece el „astăzi ție ți-am plătit 8 TIR-uri de făină, plus încă 5, 13 t..., pardon, de grâu, iartă-mă, de grâu, cinșpe... 13 TIR-uri de grâu tati, 13, dă-le în ...(trivialități)... sunt 13 TIR-uri, că ăia ți-au ...(neinteligibil)..., tot cu banii mei sunt. Astăzi am vândut ... și noi n-am vorbit o chestie, o facem împreună... eu sunt de acord cu tine... A., io-ți plătesc, da’ sunt prea descoperit, io n-am bani, înțelegi? Io n-am bani, io n-am banii nimănui tati, îs banii mei personali, sunt banii care i-am mai avut, 5 miliarde care mi-au rămas din 2-3 TIR-uri de zahăr și ... din 4 TIR-uri de zahăr, mi-ai lut tot tu, dă-i în ...(neinteligibil)..., i-am uitat, OK... Ăăă... nu tu, firma că tu personal nu... îîî... . Mai departe io zic... pune-te în locul meu: restul dă ... bani am dat în continuare să facem asta. Io îți plătesc și ce fac?”.

În ziua de 22.09.2011, la orele 12.44.47, C. T. aflat la postul telefonic_ contactează pe N. D., aflat la postul telefonic_ care îi spune că a lucrat cu A. (n.p.: G. S. A.) „gen cum lucrezi tu acuma” și „mi-a mărit, mi-a pus stop la unele lucruri și mi-a mărit datoria cu încă 200.000 de euro... în loc să recuperez, mi-a pus frână la, deci în sfârșit, i-am plătit zahăr și mai are să mai îmi aducă 10, 11 camioane... Că i-a oprit D., i-a oprit D. două că avea datorie”.

N. D. spune că i-au mai dat încă „_ bani... euro” ca „să cumpere, adică să na...”, iar „DANUBIUS-ul, din ce a fost... în următoarele 4 luni m-a mai făcut de 400.000, știi ceva... cred că omul ăsta nu e prost până la urmă, ăsta e chiar escroc”.

Despre datoriile lui G. S. A., C. T. îi spune că numai „io știu 13 milioane de euro, fără voi”.

În ziua de 27.09.2011, la orele 12:04:01, C. T. aflat la postul telefonic_ este contactat de S. S., aflat la postul telefonic_ căruia îi spune că „cei de la MITEX au greșit... v-au venit niște hârtii din greșeală, de la noi pe fax”, însă trebuie „să fie mai atenți tati că mai ia lumea foc”, iar hârtiile o să i le dea el.

În ziua de 06.10.2011, la orele 13:03:50, C. T. aflat la postul telefonic_ e contactat de o persoană numită Saikaly N. la postul telefonic_ căruia îi spune este „la fabrică la URZICENI, că avem aici o problemă, că trebuie să vindem în câteva zile 15 mii tone”.

În ziua de 11.10.2011, la orele 14:20:33, C. T. aflat la postul telefonic_ contactează o persoană neidentificată, cunoscută cu apelativul M., aflată la postul telefonic_ căreia îi explică cum a preluat LEMARCO datoria (creanța) lui DANUBIUS către ZAHĂRUL ORADEA: „M.... i-a pus pe ăia de la Oradea să-i vândă zahăr unei firme DANUBIUS și DANUBIUS acuma nu mai poate să mai plătească, ăia de la Oreadea au zis lui LEMARCO măi c... i-a dă-ne banii că tu ne-ai pus să-i vindem lui ăsta și uite ăsta ne-a dat bilete.... M. e un om de caracter”.

În convorbirea telefonică din data de 08.09.2011, ora 17.53,C. T. îl întreabă pe inculpatul S. S. dacă nu schimbă denumirea ocietății ., la care inculpatul S. îi spune că nu contează denumirea, iar inculpatul C. T. îi spune că poate măcar DUCTIL ROM G. SA. Toate aceste au stat la baza luării acesteia fiind cele prevăzute de art. 148 alin. 1 lit. f C.p.p.

S-a apreciat că în cauză există situația prev. de art.. 148 lit. f C.p.p., respectiv inculpatul a comis infracțiuni pentru care legea prevede o pedeapsă mai mare de 4 ani închisoare și există probe certe că lăsarea acestuia în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Totodată, s-a constatat că arestarea inculpatului corespunde scopului prevăzut de art. 136 alin. 1 C.p.p., impunându-se pentru o bună desfășurare a procesului penal.

În drept

Referitor la admisibilitatea în principiu

Față de dispozițiile art. 160 indice 8 C.p.p., în această cauză cererea de liberare provizorie sub control judiciar este obiectiv admisibilă, persoana care a formulat-o este dintre cele cărora legea le conferă beneficiul acesteia (art. 160⁶ C. proc. pen.), iar cererea are pertinență funcțională întrucât poate conduce la satisfacerea intereselor părții care a formulat-o. Prin urmare, toate cerințele legale care creează limitele admisibilității, prevăzute de art. 160⁶, art. 160⁷ și art. 160 ind. 2 alin. 1 C.p.p., sunt îndeplinite.

Referitor la fondul cererii

• Dispoziții legale aplicabile

Potrivit art. 160² alin. 2 Cod proc. pen. liberarea provizorie sub control judiciar nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni (...).De asemenea, liberarea provizorie fiind o măsură preventivă trebuie să asigure scopul instituit de legiuitor la luarea acestora, potrivit art. 136 alin. 1 Cod proc. pen., și anume pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal ori pentru a se împiedica sustragerea (...) inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată (...).

Din analiza dispozițiilor art. 160 indice 2 alin. 2 C.p.p, a rezultat că liberarea provizorie este o măsură facultativă, așa cum rezultă din sintagma se poate acorda, beneficiul liberării provizorii nefiind un drept al inculpatului.

Instanța a constatat că din coroborarea textelor legale care reglementează măsura arestării preventive și, respectiv, liberarea provizorie sub control judiciar, rezultă că liberarea provizorie sub control judiciar presupune, prin ipoteză, menținerea temeiurilor arestării preventive. Ca atare, judecarea fondului unei asemenea cereri nu impune reexaminarea existenței sau inexistenței probelor sau indiciilor temeinice de vinovăție a inculpatului (în sensul art. 143 Cpp) și nici a justificării incidenței cazului prevăzut de art. 148 Cpp pe care s-a întemeiat arestarea preventivă.

De asemenea, instanța a respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar, între altele, atunci când, soluționând cererea potrivit art. 160^8a C. proc. pen., constată că există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe învinuit sau inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.

Prin urmare, această normă, prevăzută în art. 160 indice 2 alin. 2 C.proc.pen., nu conține o enumerare limitativă a cazurilor în care nu se poate acorda liberarea provizorie, ci se instituie în mod imperativ interdicția acordării liberării provizorii în cele două cazuri menționate, dar fără ca prin acesta să se îngrădească posibilitatea acordată instanței prin alin. 1, de a respinge cererea de liberare provizorie pentru motive care nu se circumscriu neapărat cazurilor din alin. 2 și care deci rămân la aprecierea sa, în funcție de datele concrete ale fiecărei spețe.

Din analiza succintă a materialului probator administrat rezultă că inculpatul C. T. a participat la săvârșirea faptelor pentru care este în prezent cercetat.

Din probele administrate în cursul urmăririi penale, tribunalul a rețintr că în cauză există probe și indicii temeinice de natură a justifica presupunerea rezonabilă că inculpatul a participat la comiterea faptelor pentru care este în prezent cercetat.

În prezenta cauză, Tribunalul a constatat că cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul C. T. este întemeiată.

Referindu-se la condițiile liberării provizorii sub control judiciar, disp art. 160/2 Cpp statuează in al. 1 ca aceasta se poate acorda în cazul infracțiunilor săvârșite din culpa, precum si in cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani, iar in al. 2 faptul că liberarea provizorie sub control judiciar nu poate fi acordată în situația existentei de date din care să rezulte necesitatea de a-l împiedica pe învinuit ori inculpat să săvârșească alte infracțiuni, sau ca acesta ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului, prin influențarea unor părți, martori sau expert, alterarea sau distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte fapte similare.

Îndeplinirea condițiilor anterior menționate atrage admisibilitatea in principiu a cererii ce urmează a fi analizata sub aspectul temeiniciei în cazul in care se apreciază ca sunt îndeplinite aceste condiții (art. 160/8a C.p.p.).

Pentru a se stabili daca se impune sau nu continuarea judecății cu inculpatul în stare de arest preventiv ori este recomandata punerea in libertate a acestuia, sub rezerva unor garanții care să asigure buna desfășurare a procesului în continuare (situație pe care prevederile art. 160/2 o permit) tribunalul trebuie sa aibă în vedere si art. 11 alin. 2 din Constituția României tratatele ratificate de parlament, conform legi fac parte din dreptul intern obligându-se cu prioritate în caz de neconcordanță, (art.20 alin. 2 din Constituție) cu excepția situațiilor în care reglementările interne sunt mai favorabile. Dispozițiilor CEDO sunt direct aplicabile în România, convenția fiind ratificată de țara noastră prin Legea nr.30/1994.

Art. 5 paragraful 3 din CEDO garantează dreptul de a fi judecat într-un termen rezonabil sau de a fi pus în liberate în cursul judecății sub rezerva unor garanții care să asigure că persoana se va prezenta la audiere.

Regula este ca judecarea inculpatului să se realizeze în stare de liberate, iar excepția este privarea de liberate. Libertatea individuală și siguranța persoanei sunt inviolabile, iar aretarea preventivă a persoanei este permisă numai în cazurile și procedura prevăzută de lege (art. 23 din Constituția României).

Un alt principiu al procesului penal de care trebuie să se țină seama inclusiv atunci când se pune în discuție măsura arestării preventive este acela potrivit căruia orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă.

În legătură cu aplicarea art. 5 paragraful 3 din CEDO a statuat în mai multe decizii (a se vedea Stogmuler, Matznetter, Can și B contra Austriei, Letelier contra Franței, T. contra Austriei) ca autoritățile juridice naționale sunt competente să cerceteze toate circumstanțele de natură să se admită sau să se înlăture existența unei veritabile exigențe de interes public care să justifice o derogare de la regula respectării libertății individuale, însă pericolul că inculpatul s-ar sustrage de la judecată nu poate fi dedus numai pe baza gravități sancțiunilor penale aplicabile acestuia pentru fapta ce face obiectul cauzei.

Jurisdicțiile naționale nu trebuie sa examineze de o maniera pur abstracta necesitatea de a prelungi privarea de libertate, limitându-se sa se ia in considerare doar gravitatea infracțiunilor.

Pentru a aprecia astfel, instanța a avut în vedere și împrejurarea că inculpatul a avut anterior o conduita conforma cu normele de conviețuire socială, conform caracterizărilor depuse la dosar, are un domiciliu stabil pe teritoriul României, are un minor în întreținere, faptul că durata arestului preventiv efectuat pînă în prezent la acest moment a însemnat cu siguranță un avertisment suficient cu privire la conduita pe care trebuie să o adopte pe parcursul procesului penal.

Analizând actele și lucrările dosarului de urmărire penală Tribunalul a apreciat că la acest moment nu mai există date care să justifice teemerea că incupatul C. T. ar săvârși o nouă infracțiune dacă ar fi pus în libertate. Instanța are în vedere și atitudinea procesuală a inculpatulu, care nu s-a sustras punerii în executare a mandatului de arestare preventivă, după expirarea ordonanței de reținere.

Totodată nu există date din care să rezulte că odată lăsat în libertate, inculpatul ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor martori, sau prin alterarea ori distrugerea altor mijloace de probă.

Temerea că inculpatul ar putea să săvârșească alte fapte prevăzute de legea penală au că ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor martori, alterarea sau distrugerea altor mijloace de probă, nu trebuie să aibă un caracter abstract ci trebuie să rezulte din date concrete cu privire la persoana inculpatului.

Practica CEDO a statuat că simpla invocare de către instanță a motivelor generale pentru ca o persoană poate fi lipsită de libertate (cum sunt: necesitatea conservări probelor, împiedicarea exertcitării de presiuni asupra martorilor sau victimei, sau o posibilă înțelegere frauduloasă între inculpați sau complici, sau pentru a proteja ordinea public în cazul infracțiunilor cu puternic ecou în rândul comunității, necesitatea de a preventi săvârșirea de noi infracțiuni sau de a împiedica fuga inculpatului), nu are caracterul unor motive pertinente și suficiente (cauza Jablonski contra Poloniei, hotărârea din 21.12.2000).

Cu atât mai mult cu căt CEDO a statuat că detenția preventivă trebuie să aibă un caracater excepțional, starea de libertate fiind starea normal a desfășurării procesului penal, și nici continuarea detenției nu poate să servească pentru a anticipa o pedeapsă privativă de libertate (cauza Letellier contra Franței ho.l din 26.06._).

Detenția nu rămâne legitimă decât dacă ordinea public este efectiv amenințată, continuarea detenției nu ar putea să servească pentru a anticipa o pedeasă privativă de libertate cauza Letellier contra Franței ho.l din 26.06._). În această cauză instanța comunitară a mai statuat asupra motivelor ce vizează riscul presiunii asupra martorilor, riscul sustragerii periționarului și insuficiența unui control judiciar. Astfel, relative la riscul presiunii asupra martorilor (la care se adaugă, ratione legis, victimele, părțile și experții ), Curtea Europeană a statuat că un asemenea risc trebuie evaluat în concret, astfel încât să se constate dacă acesta s-a atenuat sau chiar a dispărut. Referitor la riscul de fuga a petiționarului, aceeași instanță declara că un atare risc nu poate fi apreciat doar pe baza gravității pedepsei la care se expune persoana cercetată ci trebuie analizat în funcție de ansamblu de elemente suplimentare pertinente proprii, astfel încât fie să i se confirme existența, fie să facă atât de redus încât să nu mai poată justifica o detenție preventivă. La aprecierea temeiniciei cererii de liberare provizorie sub control judiciar, Tribunalul a avut în vedere datele care țin caracterul persoanei în cauză, la moralitatea, domiciliul, profesia, resursele sale materiale, legăturile cu familia. Or în speța de față, inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, are un minor în întreținere, se bucură de o bună reputație în societate, fiind fostul căpitan al Echipei Naționale de Rugby, activând și în cadrul cluburilor sportive Steaua București și Dinamo, precum și a Asociației Sportive Gloria București.

Prin raportare la aceste considerente nu se justifică temerea că inculpatul, ar putea să săvârșească alte infracțini sau să afecteze desfășurarea procesului penal.

Ori, tribunalul a apreciat că, fata de considerentele anterior menționate, văzând mijloacele de proba administrate in cauza pana la acest moment, situațiile de fapt, coroborat cu dispozițiile interne și internaționale aplicabile in cauza si la care am făcut referire, in condițiile in care instituția liberării provizorii sub control judiciar permite si obliga la dispunerea unor garanții procesuale care sa permită buna desfășurare pe mai departe a procesului inclusiv obligația pentru inculpat de a nu intra in legătura cu părți, ori cu martori prin a căror eventuala influențare sa se zădărnicească aflarea adevărului, cererea inculpatului admisa in principiu este întemeiata.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs P. de pe lângă Înalta Curte de casație și Justiție – D.I.I.D.O.T., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în sensul că aceasta nu este motivată în concret și nu s-au aplicat inculpatului obligațiilor prevăzute de dispozițiile legale.

Analizând legalitatea și temeinicia încheierii recurate în raport de criticile aduse, precum și conform cu prevederile art. 3856 alin. 3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

Nu se poate susține că instanța nu a făcut o motivare a soluției în concret, deoarece pentru a dispune liberarea provizorie sub control judiciar a inculpatului, instanța de fond a reținut, în esență, faptul că dincolo de menținerea temeiurilor arestării preventive, se impune lăsarea în libertate a inculpatului, în raport de prevederile art. 160² Cod procedură penală, de garanțiile ce asigură buna desfășurare a procesului penal în continuare, de dispozițiile CEDO și de circumstanțele personale ale inculpatului.

Totodată, instanța a avut în vedere împrejurarea că la acest moment nu există date să justifice temerea că inculpatul va mai săvârși o nouă infracțiune, dacă s-ar afla în libertate, având în vedere atitudinea acestuia ce reiese din faptul că nu s-a sustras punerii în executare a MAP.

De asemenea, nu există date concret din care să rezulte necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori, sau experți, alterarea sau distrugerea mijloacelor de probă.

Totodată, liberarea provizorie a inculpatului nu ar îngreuna desfășurarea urmăririi penale, întrucât obiectele materiale ale infracțiunilor, respectiv documentele justificative sau actele contabile au fost deja ridicat de organele de urmărire penală, iar obligațiile impuse în sarcina inculpatului au menirea să asigure buna desfășurare a procesului penal.

Deosebit de acestea, elementele ce circumstanțiază persoana inculpatului, fiind unul dintre sportivii de marcă au României și angajat al Ministerului de Interne, în raport și de timpul scurs de la arestare, fac oportună aplicarea măsurii liberării sub control judiciar.

Pentru aceste considerente, Curtea, în temeiul art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat recursul declarat de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală împotriva încheierii de ședință din data de 02.10.2012, pronunțată de Tribunalul București – Secția a II-a Penală, în dosarul nr._ .

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 16.10.2012.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

M. O. A. N. V. A. P.

GREFIER

A. P.

Red. A.N.

Dact.G.P.

2 ex.

Red. V. D. – Tribunalul București – Secția a II-a Penală

← Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr....		Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Conflict de competenţă. pozitiv/negativ. Art. 43 CPP/art51 NCPP. Sentința nr. 169/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI Recunoaştere hotărâre penală / alte acte judiciare străine. Legea 302/2004. Sentința nr. 166/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Art.278 ind.1 C.p.p.. Decizia nr. 635/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 623/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Art.278 ind.1 C.p.p.. Decizia nr. 712/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 710/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI Ultrajul contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice. Art. 321 C.p.. Decizia nr. 122/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI Recunoaştere hotărâre penală / alte acte judiciare străine. Legea 302/2004. Sentința nr. 173/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI