Cerere de restituire a lucrurilor. Art.169 C.p.p.. Decizia nr. 2163/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2163/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 22-11-2013 în dosarul nr. 2163/2013
Dosar nr._
(Număr în format vechi_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 2163/R
Ședința publică din data de 22 noiembrie 2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: R. M.
JUDECĂTOR: A.-A. R.
JUDECĂTOR: M. N.
GREFIER: L. B.
MINISTERUL PUBLIC – P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție a fost reprezentat de procuror B. D..
Pe rol, soluționarea cauzei penale având ca obiect recursul declarat de Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului I. împotriva încheierii de ședință din data de 7 octombrie 2013, pronunțată de Tribunalul I., Secția Penală în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apărătorul ales al intimatului . SA, avocat G. Ș., cu împuternicire avocațială nr._, emisă de Baroul București la data de 19.11.2013 și atașată la fila 13 din dosar, lipsă fiind recurenta parte civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului I..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nefiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat ori probe de administrat, în temeiul dispozițiilor art. 340 Cod procedură penală, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului astfel formulat.
Apărătorul ales al intimatului . SA, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului astfel declarat, ca nefondat și menținerea încheierii de ședință din data de 7.10.2013, pronunțată de Tribunalul I. ca fiind legală și temeinică, în condițiile în care în mod corect s-a dispus restituirea celor 8 vagoane care aparține Grupului F. Român SA și transvazarea produselor petroliere, care se află în acestea, astfel încât, aceste vagoane să fie restituite goale. În acest sens, precizează că în total au fost un număr de 12 vagoane, pe care Grupul F. Român SA le-a închiriat către inculpat, parte dintre acestea fiind recuperate.
De asemenea, precizează că în motivele de recurs recurenta parte civilă ANAF a menționat împrejurarea că inculpatul a prejudiciat statul Român cu o sumă considerabilă, peste 1 milion RON. În acest sens, deși recunoaște că prejudiciul produs este semnificativ, apreciază că acest prejudiciu nu poate fi recuperat prin recuperarea bunurilor care aparțin Grupului F. Român, respectiv prin valorificarea vagoanelor, ci prin valorificarea produselor petroliere. Așadar, consideră că ANAF-ul ar avea interesul să transvazeze aceste produse petroliere din vagoane și restituirea acestora către Grupul F., cu atât mai mult cu cât, acesta plătește chirie către societatea olandeză de la care au fost închiriate.
În altă ordine de idei, arată că se mai susține împrejurarea potrivit căreia, prin restituirea vagoanelor nu se poate soluționa în mod just cauza, împiedicându-se aflarea adevărului. Însă, apreciază că acest pericol nu există, în condițiile în care soluționarea cauzei nu este afectată de restituirea acestor vagoane, cu atât mai mult cu cât nu mai este necesar ca aceste produse petroliere să fie menținute în vagoane. Mai mult, arată că s-au efectuat două rapoarte de expertiză cu privire la produsele petroliere, iar la rejudecarea cauzei la instanța de fond nu s-a mai admis proba cu expertizarea acestor produse, apreciind că vagoanele ar trebui restituite către Grupul F. Român SA.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de admitere a recursului declarat de recurenta parte civilă ANAF și respingerea cererii formulate în fața instanței de fond ca inadmisibilă. În acest sens, apreciază că asupra acestor bunuri nu a fost instituită nicio măsură asiguratorie, bunurile fiind predate în custodia SNTFM CFR Marfă SA, precum și în custodia ., urmare a întocmirii unui act administrativ al ANAF, respectiv Decizia de instituire a măsurii asigurătorii nr._/17.08.2008, prin care s-a dispus în temeiul art. 129 din Ordonanța Guvernului 92/2003, respectiv Codul Fiscal, indisponibilizarea de îndată a sumelor existente și a produselor petroliere achiziționate de către inculpat prin încălcarea dispozițiilor legale.
Mai mult, precizează că aceste măsuri au fost dispuse ca urmare a cercetării la fața locului și a constatării efectuate de către ANAF și nu de către organul de urmărire penală, astfel încât să se justifice formularea, respectiv admiterea unei cereri de restituire de bunuri întemeiate pe dispozițiile art. 169 Cod procedură penală rap. la art. 168 Cod procedură penală. În acest sens, apreciază că fiind incidente dispozițiile unui act administrativ, inclusiv temeiul în baza căruia s-a dispus ridicarea acelor bunuri și transmiterea în custodie a acestora, motiv pentru care, consideră că nu se putea formula o cerere de restituire în acest sens, ci eventual pentru recuperarea acelor bunuri trebuiau să urmeze procedura instituită de Codul Fiscal, respectiv Ordonanța nr. 92/2003, fiind incidentă o procedură administrativă. Mai mult, apreciază că bunurile supuse restituirii contribuie în mod decisiv la buna soluționarea a cauzei.
De asemenea, precizează că la fila 15 din rechizitoriu, precum și în vol. 1 filele 146 și urm. există actele întocmite de către ANAF, acte cu caracter administrativ.
Apărătorul ales al intimatului . SA, având cuvântul în replică, arată că procesul-verbal de custodie încheiat între ANAF și Direcția Regională pentru accize și operațiuni vamale București și SNTCFM CFR Marfă se află la fila 216 din dosarul de fond al instanței. În acest sens, precizează că, într-adevăr acest proces-verbal a fost încheiat în cursul urmării penale de către ANAF, în calitate de reprezentant al statului, sens în care apreciază că nu poate fi calificat drept un act administrativ.
Totodată, apreciază că dacă s-ar fi formulat această cerere de restituire a vagoanelor pe cale administrativă, nu ar fi avut posibilitatea de a recupera aceste bunuri, întrucât ar fi trebuit să aștepte soluționarea procesului penal.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, precizează că în cuprinsul Ordonanței nr. 92/2003 se prevede procedura indisponibilizării, inclusiv efectele pe care le produce această indisponibilizare, în concret întocmirea procesului-verbal de sechestru. Astfel, arată că această procedură este reglementată în cuprinsul art. 140 alin. 4)-alin. 9), art. 141 din Ordonanța nr. 92/2003. Totodată, arată că această indisponibilizare este întocmită în vedere executării silite potrivit Codului Fiscal.
CURTEA
Prin încheierea de ședință din data de 07.10.2013 Tribunalul I. a dispus următoarele:
În baza art. 169 C.p.p. admite cererea formulată de petenta . SA (cu sediul în sector 1 București, Calea V., nr.114).
Dispune transvazarea de către Agenția Națională de Administrare Fiscală-Autoritatea Națională a Vămilor-Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale București a produselor din vagoanele cisternă_ 922,_ 251,_ 045,_ 583,_ 253,_ 581,_ 877 și_ 727 aflate în custodia SNTFM " CFR MARFĂ" SA - Sucursala Marfă București/Depoul București Triaj, în recipiente sau rezervoare aparținând/alese de Agenția Națională de Administrare Fiscală - Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale București, cu obligația acesteia din urmă să păstreze produsele până la rămânerea definitivă a hotărârii ce se va pronunța pe fondul cauzei.
Dispune restituirea de către Agenția Națională de Administrare Fiscală-Autoritatea Națională a Vămilor-Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale București a următoarelor cisterne vagoane:_ 922,_ 251,_ 045,_ 583,_ 253,_ 581,_ 877 și_ 727 aflate în custodia SNTFM " CFR MARFĂ" SA - Sucursala Marfă București/Depoul București Triaj, către . SA, cu obligația acesteia din urmă să le păstreze până la rămânerea definitivă a hotărârii ce se va pronunța pe fondul cauzei.
P. a pronunța această soluție prima instanță a reținut că, prin rechizitoriul nr. 208/P/2009 emis la data de 16.11.2010 de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-Direcția Națională Anticorupție s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului B. E., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută și pedepsită de art. 9 lit. b din Legea nr. 241/2005, cu aplicare art. 41 al. 2 cod penal.
În actul de sesizare a instanței s-a reținut că inculpatul B. E., în calitate de asociat majoritar și administrator cu puteri depline al . SRL, nu a evidențiat în totalitate, în contabilitatea firmei, operațiunile comerciale efectuate sau a veniturilor realizate, în special cu o firmă bulgară cu care a efectuat operațiuni de import-export cu produse petroliere accizabile și fără să fie înregistrat ca operator cu asemenea produse, în scopul de a nu plăti accizele aferente și TVA și a dobândi venituri ilicite, ce a avut drept urmare păgubirea bugetului consolidat al statului cu suma de 5.162.389,29 lei.
În același dosar, la data de 13.07.2009 au fost indisponibilizate un număr de 12 vagoane cisternă de către DGPMB - Serviciul de Investigare a Fraudelor fiind întocmit procesul verbal de sigilare nr. 141/1/BE/13.09.2009 de către Serviciul Operațiuni Vamale și Mărfuri Accizate, produsele energetice identificate fiind preluate în custodie de DRAOV București, iar în data de 24.07.2009 vagoanele cisternă au fost transferate sub supraveghere vamală în incinta Depoului București Triaj, unde au fost predate pe bază de proces verbal de custodie, reprezentanților SNTFM CFR Marfă SA - Sucursala București.
Totodată, petenta . SA a făcut dovada că anterior indisponibilizării vagoanelor cisternă, le deținea în baza contractului de închiriere nr. 17 /R/2007 încheiat cu proprietarul acestora GATX Dutch Holding Corporation BV, societate olandeză.
Prin încheierea de ședință din data de 26.10.2011 pronunțată de Judecătoria B. în dosar penal nr._/94/2010, definitivă prin decizia penală nr. 17/R din 24.11.2011 a Tribunalului I. s-a dispus, admiterea în parte a cererii formulată de către petenta . SA în temeiul dispozițiilor art. 169 alin. 1 teza a II-a Cod procedură penală. De asemenea s-a dispus restituirea de către Agenția Națională de Administrare Fiscală - Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale București a patru cisterne vagoane:_ 922,_ 656,_ 808,_ 357 aflate în custodia SNTFM „CFR MARFĂ” SA – Sucursala Marfă București/ Depoul București Triaj, către . SA.
Analizând actele și lucrările dosarului de urmărire penală, Tribunalul a constatat cererea formulată de petenta . SA privind transvazarea produselor petroliere și restituirea unui număr de opt vagoane cisternă ca fiind întemeiată.
Potrivit art. 169 al. 1, teza a II-a cod procedură penală, orice altă persoană care pretinde un drept asupra lucrurilor ridicate poate cere, potrivit dispozițiilor art. 168 cod procedură penală, stabilirea acestui drept și restituirea.
Potrivit aliniatului 2 al aceluiași articol, restituirea lucrurilor ridicate are loc numai dacă prin acesta nu se stingherește aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei.
În cauza, petenta . SA a făcut dovada unui drept asupra vagoanelor cisternă prin contractul de închiriere nr. 17/R/2007 încheiat cu GATX Dutch Holding Corporation BV, a dreptului de folosință asupra vagoanelor cisternă și, în condițiile în care nu a avut cunoștință de activitatea presupus ilicită a inculpatului, nu poate fi privată de prerogativele dreptului său.
Mai mult, vagoanele cisternă au fost ridicate încă din anul 2009, petenta fiind lipsită de posibilitatea de a le folosi potrivit întrebuințării firești o perioadă îndelungată.
Pe de altă parte, restituirea nu este de natură să-l împiedice pe inculpat să-și formuleze apărări pe mai departe.
Față de considerentele expuse, în baza art. 169 C.p.p. a admis cererea formulată de petenta . SA. Și a dispus transvazarea de către Agenția Națională de Administrare Fiscală-Autoritatea Națională a Vămilor-Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale București a produselor din vagoanele cisternă_ 922,_ 251,_ 045,_ 583,_ 253,_ 581,_ 877 și_ 727 aflate în custodia SNTFM " CFR MARFĂ" SA - Sucursala Marfă București/Depoul București Triaj, în recipiente sau rezervoare aparținând/alese de Agenția Națională de Administrare Fiscală - Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale București, cu obligația acesteia din urmă să păstreze produsele până la rămânerea definitivă a hotărârii ce se va pronunța pe fondul cauzei și restituirea de către Agenția Națională de Administrare Fiscală-Autoritatea Națională a Vămilor-Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale București a următoarelor cisterne vagoane:_ 922,_ 251,_ 045,_ 583,_ 253,_ 581,_ 877 și_ 727 aflate în custodia SNTFM " CFR MARFĂ" SA - Sucursala Marfă București/Depoul București Triaj, către . SA, cu obligația acesteia din urmă să le păstreze până la rămânerea definitivă a hotărârii ce se va pronunța pe fondul cauzei.
Împotriva încheierii penale a formulat recurs partea civilă ANAF- Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice a Municipiului București.
În motivarea recursului s-a arătat că prin transvazarea în recipiente și restituirea vagoanelor cisternă bugetul de stat va fi prejudiciat, existând pericolul iminent de a nu se recupera prejudiciul în totalitate, aspectele menționate în rechizitoriul parchetului fiind legale și pertinente și să se mențină măsurile întreprinse pe parcursul urmăririi penale.
Se mai arată că prin dispoziția instanței se va stingheri aflarea adevărului, nu se va ajunge la deslușirea pricinii și nu se va soluționa just cauza dedusă judecății, existând pericolul iminent ca statul să rămână prejudiciat.
Examinând încheierea de ședință raportat la dispozițiile art. 169 C.p.p. și la motivele de recurs invocate de partea civilă, Curtea constată că recursul declarat de aceasta nu este fondat.
La data de 13.07.2009 au fost indisponibilizate un număr de 12 vagoane cisternă de către DGPMB-Serviciul de Investigare a Fraudelor fiind întocmit procesul verbal de sigilare nr. 141/1/BE/13.09.2009 de către Serviciul Operațiuni Vamale și Mărfuri Accizate, produsele energetice identificate fiind preluate în custodie de DRAOV București, iar în data de 24.07.2009 vagoanele cisternă au fost transferate sub supraveghere vamală în incinta Depoului București Triaj, unde au fost predate pe bază de proces verbal de custodie, reprezentanților SNTFM CFR Marfă SA-Sucursala București.
Tribunalul a reținut în mod corect că petenta . SA a făcut dovada că anterior indisponibilizării vagoanelor cisternă, le dețineau în baza contractului de închiriere nr. 17 /R/2007 încheiat cu proprietarul acestora GATX Dutch Holding Corporation BV, societate olandeză.
Totodată, din înscrisurile existente la dosarul cauzei rezultă că din totalul de 12 vagoane cisternă, patru dintre ele au fost golite de conținut, 8 dintre ele fiind încărcate cu produs energetic (fila 286 dosar).
Potrivit art. 169 al. 1, teza a II-a cod procedură penală, orice altă persoană care pretinde un drept asupra lucrurilor ridicate poate cere, potrivit dispozițiilor art. 168 cod procedură penală, stabilirea acestui drept și restituirea.
Potrivit aliniatului 2 al aceluiași articol, restituirea lucrurilor ridicate are loc numai dacă prin acesta nu se stingherește aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei.
În cauza de față, cererea formulată de petenta . SA este admisibilă și se încadrează în dispozițiile legale menționate, petenta făcând dovada cu contractul de închiriere a împrejurării că anterior indisponibilizării, vagoanele cisternă se aflau în detenția sa.
Din înscrisurile aflate la dosar rezultă faptul că produsele energetice existente în interiorul vagoanelor nu au fost transvazate, cu excepția unui număr de 4 vagoane, purtând în continuare sigiliul aplicat de lucrătorii vamali din cadrul Serviciului Operațiuni Vamale și Mărfuri Accizate.
Instanța de fond a apreciat în mod corect că restituirea la acest moment a celor 8 vagoane cisternă nu este de natură a stingheri aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei, în condițiile în care prejudiciul produs nu poate fi recuperat prin valorificarea bunurilor care aparțin unei alte persoane decât inculpatul, în concret Grupului F. Român, care nici măcar nu este proprietar al acestora ci detentor conform contractului de închiriere, prejudiciul putând fi recuperat nu prin valorificarea vagoanelor, ci prin valorificarea produselor petroliere.
Mai mult, petenta este cea prejudiciată prin aceea că plătește chirie către societatea olandeză de la care au fost închiriate, fără a utiliza efectiv bunurile.
În concluzie, susținerea recurentei în sensul că nu se va putea recupera prejudiciul urmare a măsurii dispuse de prima instanță este nefondată.
De asemenea, soluționarea cauzei nu este afectată de restituirea acestor vagoane, nu mai este necesar ca aceste produse petroliere să fie menținute în vagoanele petentei, deoarece, cum corect arată petenta, s-au efectuat două rapoarte de expertiză cu privire la produsele petroliere, iar la rejudecarea cauzei instanța de fond a respins proba cu expertizarea acestor produse.
În plus, instanța nu a dispus restituirea produselor petroliere către inculpat ci mutarea acestora în alte recipiente.
Cât privește susținerile reprezentantului Ministerului Public în sensul că cererea este inadmisibilă, Curtea constată că nu pot fi luate în considerare.
Se arată că cererea este inadmisibilă, deoarece asupra acestor bunuri nu a fost instituită nicio măsură asiguratorie, bunurile fiind predate în custodia SNTFM CFR Marfă SA, precum și în custodia ., urmare a întocmirii unui act administrativ al ANAF, respectiv Decizia de instituire a măsurii asigurătorii nr._/17.08.2008, prin care s-a dispus în temeiul art. 129 din Ordonanța Guvernului 92/2003, respectiv Codul Fiscal; se apreciază că fiind incidente dispozițiile unui act administrativ, inclusiv temeiul în baza căruia s-a dispus ridicarea acelor bunuri și transmiterea în custodie a acestora, motiv pentru care se consideră că nu se putea formula o cerere de restituire în acest sens, ci eventual pentru recuperarea acelor bunuri trebuiau să urmeze procedura instituită de Codul Fiscal, respectiv Ordonanța nr. 92/2003, fiind incidentă o procedură administrativă.
Curtea constată că de la momentul sesizării instanței de judecată cu rechizitoriul având ca obiect infracțiunile presupus comise de inculpatul Borța E. organul fiscal nu mai poate dispune în nici un mod asupra bunurilor sechestrate, chiar sub această formă administrativă, toate bunurile ce au legătură cu prezenta cauză penală fiind la dispoziția instanței de judecată, singura în măsură să aprecieze asupra restituirii sau confiscării bunurilor, ori asupra acțiunii civile formulată de ANAF, cu atât mai mult cu cât în cauză organul fiscal are calitatea de parte civilă, astfel că nu are calitatea de a dispune asupra prejudiciului sau bunurilor ce ar face obiectul recuperării.
În plus, dispozițiile art. 169 C.p.p. nu referă numai la bunuri asupra cărora s-a dispus sechestru asigurator, ci la oricare bunuri ridicate de la orice persoană, în legătură cu cauza, în cursul procesului penal.
Pentru considerentele expuse, Curtea în baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b C.p.p. respinge, ca nefondat, recursul declarat de partea civilă ANAF- Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice a Municipiului București împotriva încheierii de ședință din data de 07.10.2013, pronunțată de Tribunalul I., Secția Penală în dosarul nr._ 13.
În temeiul art. 192 alin. 2 C.p.p. va obliga recurenta parte civilă la cheltuieli judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b C.p.p. respinge, ca nefondat, recursul declarat de partea civilă ANAF- Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice a Municipiului București împotriva încheierii de ședință din data de 07.10.2013, pronunțată de Tribunalul I., Secția Penală în dosarul nr._ 13.
În temeiul art. 192 alin. 2 C.p.p. obligă recurenta parte civilă la plata sumei de 50 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 22.11. 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
R. M. A. A. R. M. N.
GREFIER
L. B.
Red RM/2 ex
18.12.2013
| ← Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare... | Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... → |
|---|
