Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP. Decizia nr. 513/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 513/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 02-04-2015 în dosarul nr. 513/2015
DOSAR NR._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.513
Ședința publică din data de 2 aprilie 2015
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: I.-T. C. B.
JUDECĂTOR: M. D. G.
GREFIER: D. T.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat de procuror C. M..
Pe rol, soluționarea apelurilor formulate de P. de pe lângă Judecătoria Călărași și de inculpații D. V. și E. N. D. împotriva sentinței penale nr.37 din data de 30.01.2015, pronunțată de Judecătoria Călărași, în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelantul- intimat-inculpat D. V., personal și asistat de apărător ales, avocat N. S., în baza delegației nr._/1.04.2015 atașată la dosar și de apărător din oficiu, avocat H. A., în baza delegației nr._ din data de 27.03.2015 atașată la dosar, apelantul-intimat-inculpat E. N. D., personal și asistat de apărător ales, avocat N. S., în baza delegației nr._/1.04.2015 atașată la dosar și de apărător din oficiu, avocat I. A., în baza delegației nr._/27.03.2015 atașată la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care apărătorul ales al apelanților-intimați-inculpați D. V. și E. N. D. depune la dosar motive de apel.
Întrebat fiind, apelantul-intimat-inculpat D. V., personal, precizează că își menține declarațiile date și nu mai are nimic de adăugat în fața instanței de apel.
Întrebat fiind, apelantul-intimat-inculpat E. N. D., personal, precizează că își menține declarațiile date și nu mai are nimic de adăugat în fața instanței de apel.
Întrebații fiind, apelanții-intimați-inculpați D. V. și E. N. D., având pe rând cuvântul, precizează că sunt de acord să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității.
În temeiul dispozițiilor art. 91 alin. 4 Cod procedură penală, Curtea constată încetate efectele delegațiilor apărătorilor desemnați din oficiu pentru apelanți, prin prezentarea apărătorului ales al acestora, urmând a se pronunța prin decizie asupra onorariilor parțiale cuvenite.
Nefiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe noi de administrat, acordă cuvântul în dezbatere asupra apelurilor.
Reprezentantul Ministerului Public, ținând cont și de cele învederate astăzi în fața instanței de apel, în sensul că inculpații sunt de acord cu efectuarea muncii în folosul comunității consideră că se impune a fi admis apelul Parchetului și, rejudecând, a se dispune obligarea inculpaților la efectuarea de muncă în folosul comunității în cuantum maxim de 120 zile pentru fiecare dintre inculpați, în raport de gravitatea faptei și modul în care s-au desfășurat evenimentele. Totodată, solicită menținerea celorlalte dispoziții ale hotărârii apelate.
Apărătorul ales al apelanților-intimați-inculpați D. V. și E. N. D. solicită respingerea apelului Parchetului, ca nefondat, având în vedere că prin apelul formulat de inculpați, aceștia au solicitat achitarea.
Cu privire la apelul formulat de inculpatul E. N. D. precizează că instanța de fond a dispus condamnarea acestuia la o pedeapsă de 2 ani închisoare, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o durată de 3 ani pe motiv că ar fi condus un autovehicul pe drumurile publice, având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 gr/l alcool pur în sânge.
Consideră că din probele administrate în cauză, atât pe parcursul urmăririi penale, cât și în faza de cercetare judecătorească rezultă faptul că inculpatul E. N. D. nu se face vinovat de săvârșirea acestei infracțiuni, întrucât această infracțiune nu există.
Precizează că pe tot parcursul acelei zile, respectiv 30.03.2014, autovehiculul a fost condus de către fiul acestuia, care a fost audiat în cauză în calitate de martor.
De asemenea, precizează că declarațiile date de martorul asistent H. sunt contradictorii, în sensul că pe parcursul urmăririi penale acesta a afirmat anumite lucruri referitoare la distanța la care inculpații ar fi oprit autoturismul și se presupune că s-ar fi schimbat la volan, precum și referitoare la culoarea autoturismului, în sensul că în faza de cercetare judecătorească a afirmat că autoturismul avea culoarea bej în condițiile în care acesta are altă culoare.
Arată că martorul H. a afirmat în fața instanței că autoturismul în care se aflau inculpații se afla oprit la o distanță de cca.30 m și a văzut că persoana din dreapta față a trecut în locul șoferului, iar șoferul în locul acesteia, primul trecând prin fața mașinii, iar cel de-al doilea prin spatele ei.
Totodată, arată că martorul B., polițist constatator, a declarat că autoturismul era oprit la o distanță de 200 m și că pentru a se schimba persoana de la volan a coborât din autoturism și l-a ocolit prin spate, iar persoana din dreapta a trecut la volan prin interiorul mașinii. De asemenea, polițistul A. a dat declarații contradictorii cu privire la distanța dintre locul unde se afla echipajul de poliție și locul unde era oprit autoturismul.
Apreciază că toate aceste contradicții din probatoriul administrat în cauză nu pot conduce la aflarea adevărului ci doar creează îndoieli cu privire la corectitudinea agenților de poliție care au întocmit dosarul penal (având în același timp și calitatea de martori) și la existența faptei pentru care a fost trimis în judecată și condamnat.
Față de acestea, solicită admiterea apelului, desființarea hotărârii apelate și, pe fond, achitarea inculpatului E. N. D. în temeiul art.396 alin.5 rap. la art.16 lit.a Cpp.
Cu privire la inculpatul D. V., de asemenea, solicită admiterea apelului, desființarea hotărârii apelate și, pe fond, achitarea inculpatului D. V. în temeiul art.396 alin.5 rap. la art.16 lit.a Cpp, întrucât fapta nu există.
Precizează că inculpatul D. pe tot parcursul urmăririi penale și în faza de cercetare judecătorească a susținut aceeași declarație, arătând adevărul.
Reprezentantul Ministerului Public, cu privire la apelurile formulate de inculpați, consideră că din materialul probator rezultă săvârșirea faptei de către inculpați, respectiv declarațiile martorilor H., N. L.. Arată că s-a precizat foarte clar de către martori că a fost un schimb de locuri, desfășurat foarte rapid și fără îndepărtarea de autovehicul. De asemenea, consideră că și declarațiile organelor de poliție, audiați ca martori, sunt foarte clare, aceștia neavând nici un interes să denatureze adevărul.
Consideră că lucrurile sunt extrem de clare și se impune a fi respinse apelurile inculpaților, ca fiind nefondate.
Apelantul-intimat-inculpat D. V., personal, având ultimul cuvânt, arată că este nevinovat.
Apelantul-intimat-inculpat E. N. D., personal, având ultimul cuvânt, arată că este nevinovat.
CURTEA,
Deliberând asupra apelurilor penale de față, din actele și lucrările dosarului, constată și reține următoarele:
Prin sentința penală nr.37 din data de 30.01.2015, pronunțată de Judecătoria Călărași, în baza art. 336 alin.1 Noul C. penal, a fost condamnat inculpatul E. N. D. [fiul lui I. și I., născut la data de 11.09.1967, în ., CNP -_, cetățenie română, studii medii, muncitor la . Călărași, căsătorit, domiciliat în mun. Călărași, ., jud. Călărași, fără antecedente penale], pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea obținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, la o pedeapsă de 2 ani închisoare.
În baza art. 91 C.p., s-a dispus suspendarea executării pedepsei de 2 ani închisoare sub supraveghere, pe o durată de 3 ani, ce constituie termen de supraveghere stabilit în condițiile art.92 C.p.
În baza art.93 alin.1 C.p., inculpatul a fost obligat să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
- să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Călărași la datele fixate de acesta;
- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat, la datele fixate de acesta;
- să anunțe în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile precum și întoarcerea;
- să comunice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență;
- să nu conducă niciun vehicul;
În baza art.93 alin.2 C.p., inculpatul a fost obligat să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să urmeze un curs de calificare profesională;
S-a dispus ca datele să fie comunicate Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Călărași.
Se vor comunica inculpatului, măsurile de supraveghere la care este supus și dispozițiile prev. de art.96 C.p., a căror nerespectare determină revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
În baza art. 273 alin.1 Noul C. penal, prin aceeași sentință penală, a fost condamnat inculpatul D. V. [fiul lui C. și T., născut la data de 18.06.1985, în mun. Călărași, jud. Călărași, CNP -_, cetățenie română, studii medii, agent de pază la S.C. SPEED E.. Călărași, necăsătorit, domiciliat în Călărași, . jud. Călărași, fără antecedente penale], pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, la o pedeapsă de 1 an închisoare.
În baza art.91 C.p. dispune suspendarea executării pedepsei de 1 an închisoare sub supraveghere pe o durată de 3 ani, ce constituie termen de supraveghere stabilit în condițiile art.92 C.p.
În baza art.93 alin.1 C.p. inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Călărași la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat, la datele fixate de acesta;
c) să anunțe în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile precum și întoarcerea ;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art.93 alin.2 C.p., a fost obligat inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să urmeze un curs de calificare profesională;
S-a dispus ca datele să fie comunicate Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Călărași.
Se vor comunica inculpatului, măsurile de supraveghere la care este supus și dispozițiile prev. de art.96 C.p., a căror nerespectare determină revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
În baza art. 274 C.proc. penală, au fost obligați inculpații la plata sumei de 700 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această sentință, judecătorul fondului a reținut următoarea situație de fapt:
În data de 30 martie 2014, ora 18:00, organele poliției rutiere aflate în exercitarea atribuțiunilor de serviciu pe DN 21, la ., au constatat că autoturismul marca Daewoo Cielo cu număr de înmatriculare_ care se deplasa pe DN 21 din direcția Slobozia - Călărași a oprit în dreptul fostului IAS Călărași, împrejurare în care conducătorul autoturismului a coborât de la volan și a trecut pe locul din dreapta față ocolind autoturismul prin spate, iar din locul dreapta față a coborât un bărbat care a trecut pe locul conducătorului auto, ocolind autoturismul prin față.
Imediat, organele de poliție s-au deplasat la autoturismul respectiv și au procedat la legitimarea ocupanților acestuia.
Persoana care trecuse de pe locul șoferului pe locul din dreapta față al autoturismului a fost identificată ca fiind E. N. D., iar cel care a trecut pe locul șoferului, fiul acestuia – numitul E. C..
În autoturism se mai afla pe bancheta din spate inculpatul D. V..
Întrucât inculpatul E. N. D. prezenta halenă alcoolică, a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind de 0, 57 mg/l alcool pur în aerul expirat.
În aceste condiții, inculpatul E. N. D. a fost condus la Spitalul Județean de Urgență Călărași unde i s-a recoltat o singură probă biologică de sânge, recoltarea celei de-a doua probe fiind refuzată de către inculpat.
Buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie atestă faptul că inculpatul prezenta o alcoolemie de 1,20 g. ‰.
Fiind audiat, inculpatul E. N. D. a declarat că autoturismul a fost condus pe DN 21 numai de către fiul său E. C. care a oprit autoturismul în parcarea fostului IAS Călărași pentru a-și satisface el necesitățile fiziologice după care a schimbat locul cu ocupantul din dreapta față – inculpatul D. V. fără să motiveze ce l-a determinat să procedeze astfel.
Fiind audiat, inițial în calitate de martor și apoi de suspect și inculpat după ce s-a extins urmărirea penală și acțiunea penală împotriva lui, D. V. a confirmat cele declarate de către inculpatul E. N. D., după ce inițial, la constatarea faptei, a refuzat să dea declarație.
Martorul E. C. – fiul inculpatului E. N. D. a confirmat în declarațiile sale varianta celor doi inculpați.
Martorul H. N. L. a declarat că la data de 30.03.2014, ora 18:00, în timp ce se deplasa pe DN 21 împreună cu unchiul său cu o autospecială care tracta pe o platformă un autoturism avariat, au fost opriți la ., împrejurare în care a observat la o distanță de aproximativ 50 metri un autoturism Daewoo Cielo care venea pe DN 21 și care a oprit în dreptul fostului IAS Călărași.
I-a auzit pe polițiști spunând „uite ăștia se schimbă” și, într-adevăr, a văzut că ocupantul din partea dreaptă față a trecut în locul șoferului, iar șoferul în locul acestuia, primul trecând prin fața mașinii, iar cel de-al doilea prin spate. Polițiștii s-au deplasat imediat la autoturismul respectiv, persoana care a coborât de la volanul mașinii și a ocupat locul din dreapta față fiind identificată ca fiind inculpatul E. N. D.. Acesta a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind de 0, 57 mg./l. alcool pur în aerul expirat.
Martorul a mai precizat că ocupantul din spatele autoturismului nu a coborât, iar cei care și-au schimbat locurile nu s-au îndepărtat de autoturism.
Martorul a fost audiat și de către procuror, împrejurare în care și-a menținut declarațiile date.
În cauză, au fost audiați în calitate de martori și agenții de poliție B. I. O. și A. I. D..
Aceștia au confirmat situația de fapt, în sensul că la vederea organelor de poliție, înainte cu aproximativ 50 metri autoturismul Daewoo Cielo cu număr de înmatriculare_ care venea pe DN 21 a oprit, iar șoferul și-a schimbat locul cu ocupantul din locul dreapta față, ocolind autoturismul prin spate, iar celălalt prin față; au procedat la oprirea acestuia și persoana care a fost la volanul autoturismului și care a schimbat locul cu ocupantul din dreapta față a fost identificată ca fiind inculpatul E. N. D. care prezenta halenă alcoolică. Inculpatul a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind de 0, 57 g/l alcool pur în aerul expirat, împrejurare în care a fost condus la Spitalul Județean de Urgență Călărași, unde i s-a recoltat o singură probă biologică de sânge, inculpatul refuzând recoltarea celei de-a doua probe.
Martorii au mai declarat că pe bancheta din spate a autoturismului a fost identificat inculpatul D. V. care nu a coborât din autoturism când șoferul și-a schimbat locul cu pasagerul din dreapta față și care a refuzat să dea declarații la momentul constatării faptei.
Judecătorul fondului a concluzionat că, în drept:
- fapta inculpatului E. N. D. - care la data de 30.03.2014 a condus autoturismul marca Daewoo Cielo cu număr de înmatriculare_ pe DN 21, având o alcoolemie de 1,20 gr. ‰ - întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 336 alin.1 Cod penal;
- fapta inculpatului D. V. - care fiind audiat în calitate de martor în prezenta cauză a dat declarații ce nu corespund adevărului - întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 273 alin.1 N. Cp.
Cu privire la datele personale ale inculpatului E. N. D., s-a reținut că este în vârstă de 46 de ani, are studii medii, este căsătorit, muncitor la S.C. IZOCON S.A., nu este cunoscut cu antecedente penale și pe parcursul urmăririi penale a manifestat o atitudine nesinceră.
Din fișa de cazier auto a inculpatului E. N. D., s-a reținut că, prin ordonanța nr. 1685/P/2006 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Călărași s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ pentru art. 87 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002 R., iar la data de 21.06.2013 a fost sancționat contravențional pentru conducere sub influența alcoolului.
Inculpatul a fost asistat de către apărătorul ales – avocat N. S..
Cu privire la datele personale ale inculpatului D. V., s-a reținut că este în vârstă de 28 ani, necăsătorit, angajat ca agent de pază la S.C. SPEED E.. și nu este cunoscut cu antecedente penale. Pe parcursul urmăririi penale a manifestat o atitudine nesinceră.
Inculpatul a fost asistat de către apărătorul ales – avocat A. M.. Inculpaților le-au fost aduse la cunoștință drepturile și obligațiile prevăzute de lege.
În cursul cercetării judecătorești, inculpații au fost audiați și nu au înțeles să se prevaleze de dispozițiile art. 375 indice 1 Noul Cod de procedură penală, respectiv nu au înțeles să se judece numai pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală și nici nu au recunoscut săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina lor, apreciind că sunt nevinovați.
S-a arătat de către instanța de fond că, potrivit art. 5 N. C. Penal (1) în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă. (2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și actelor normative ori prevederilor din acestea declarate neconstituționale, precum și ordonanțelor de urgență aprobate de Parlament cu modificări sau completări ori respinse, dacă în timpul când acestea s-au aflat în vigoare au cuprins dispoziții penale mai favorabile.
În acest sens, la individualizarea judiciară a pedepsei ce a fost pronunțată împotriva inculpaților, judecătorul fondului a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 N. Cod penal, modul și împrejurările comiterii faptei (pe timp de zi), natura și gravitatea rezultatului produs, conduita după săvârșirea infracțiunii, nivelul de educație, vârsta, situația familială și socială, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, gradul concret de pericol social sporit, urmările faptei, circumstanțele personale (atitudinea avută în cadrul urmăririi penale și cercetării judecătorești, constând în prezentarea și nerecunoașterea faptelor, atât în faza de urmărire penală cât și în faza cercetării judecătorești, necunoscuți cu antecedente penale, considerente în raport de care, s-a apreciat că numai prin aplicarea unei pedepse penale, având ca modalitate de executare suspendarea sub supraveghere, se pot reeduca.
Reținând în ansamblu criteriile de individualizare prevăzute de art. 74 N. Cod penal și raportând circumstanțele reale la cele personale, instanța de fond a considerat că pedeapsa stabilită în sarcina inculpaților E. N. D. și D. V. își poate realiza scopul educativ preventiv, păstrându-se în același timp și fermitatea actului de justiție, prin aplicarea dispozițiilor art. 91 Cod penal.
Judecătorul fondului a înlăturat solicitarea de achitare în temeiul solicitat de apărarea inculpaților, în sensul că faptele nu există, pe considerentul că probele administrate în dosar, care se coroborează cu situația de fapt, au condus instanța la concluzia că faptele reținute în sarcina inculpaților au fost săvârșite de aceștia și că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.
S-a arătat că nu este de neglijat nici faptul că, potrivit art.35 din O.U.G. nr.195/2002 R „participanții la trafic trebuie să aibă un comportament care să nu afecteze fluența și siguranța circulației, să nu pună în pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor și să nu aducă prejudicii proprietății publice ori private”.
În esența lor, infracțiunile la regimul circulației pe drumurile publice sunt infracțiuni de pericol ce incriminează fapte prin care sunt puse în pericol valorile sociale, inclusiv viața persoanei implicate în circulația pe drumurile publice, chiar dacă aceste valori nu sunt vătămate în mod efectiv.
Împotriva acestei sentințe, în termenul legal, au declarat apel P. de pe lângă Judecătoria Călărași și inculpații D. V. și E. N. D., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Astfel, Ministerul Public a solicitat acordarea nelegalității pentru sentința atacată, întrucât nu au fost respectate toate condițiile impuse de prevederile art.91 Cod penal.
Ambii inculpați, prin motivele scrise și cu ocazia dezbaterilor orale, prin avocat ales, au solicitat achitarea, în temeiul art.396 alin.5 rap. la art.16 lit.a Cpp., întrucât faptele nu există.
Analizând hotărârea pronunțată de instanța de fond, în raport cu toate actele și lucrările dosarului, cu motivele anterior menționate, dar și în conformitate cu art.417 și următoarele din Noul Cod de procedură penală, Curtea constată că apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Călărași este fondat, iar cele promovate de inculpații inculpații D. V. și E. N. D. sunt este nefondate, în considerarea următoarelor argumente:
Din analiza motivelor de apel, Curtea constată că prezenta cale de atac a Parchetului este una în defavoare.
Critica este una de legalitate, învederându-se că nu se poate dispune suspendarea sub supraveghere, în condițiile în care inculpații nu s-au arătat dispuși să o presteze și, arată în continuare, procurorul inculpații au încercat zădărnicirea aflării adevărului și identificarea autorului infracțiunii.
Nu în ultimul rând, procurorul tinde la înrăutățirea situațiilor inculpaților și prin prisma stabilirii obligației de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității.
Prima instanță a reținut în mod corect situația de fapt, constând în aceea că inculpatul E. N. D., la data de 30.03.2014 a condus autoturismul marca Daewoo Cielo cu număr de înmatriculare_ pe DN 21, având o alcoolemie de 1,20 gr. ‰, iar inculpatul D. V., fiind audiat în calitate de martor în prezenta cauză, a dat declarații ce nu corespund adevărului.
Curtea constată că, din coroborarea întregului material probator administrat în cauză, rezultă fără dubii săvârșirea faptelor de către inculpați, respectiv declarațiile martorului H. N. L. care a arătat foarte clar că a fost un schimb de locuri, desfășurat foarte rapid și fără îndepărtarea de autovehicul. De asemenea, Curtea apreciază că și declarațiile organelor de poliție, audiați ca martori, sunt foarte clare, aceștia neavând niciun interes să denatureze adevărul.
Este evident că declarațiile polițiștilor audiați nu sunt identice, numai că acest lucru este un argument în plus pentru a considera că acestea sunt sincere, persoanele percepând realitatea obiectivă în mod diferit, în funcție de vârstă, particularități psihofizice, grad de concentrare, poziționare fizică în spațiu.
Nu în ultimul rând, declarația organului de poliție se coroborează cu declarația martorului direct H. N. (fila 33 dosar fond), care a arătat că a perceput cum, conducătorul mașinii a schimbat locul cu cel din dreapta, după ce a văzut filtrul de poliție.
Curtea constată că situația de fapt este extrem de clară, astfel că solicitarea apărării de achitare, întrucât faptele nu există, urmează a fi înlăturată.
Având în vedere că apelul procurorului este unul în defavoare, prin solicitarea aplicării unei pedepse legale, Curtea urmează a proceda și la reindividualizarea pedepselor aplicate celor doi inculpați, ținând seama și de gravitatea deosebită a faptelor săvârșite, neexistând instituția limitei apelului în defavoare.
În esența lor, infracțiunile la regimul circulației pe drumurile publice sunt infracțiuni de pericol ce incriminează fapte prin care sunt puse în pericol valorile sociale, inclusiv viața persoanei implicate în circulația pe drumurile publice, chiar dacă aceste valori nu sunt vătămate în mod efectiv.
Astfel cum în mod corect a reținut și judecătorul fondului, din fișa de cazier auto a inculpatului E. N. D., rezultă acesta nu este la prima încălcare a legii circulației, în concret a consumului de alcool la volan, întrucât prin ordonanța nr. 1685/P/2006 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Călărași s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ pentru art. 87 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002 R., iar la data de 21.06.2013 a fost sancționat contravențional pentru conducere sub influența alcoolului.
Conducerea de autovehicule sub influența băuturilor alcoolice este într-adevăr o infracțiune de pericol, numai că aceasta poate degenera oricând în grave infracțiuni contra vieții cu rezultat ireversibil.
O pedeapsă cu închisoarea trebuie să fie percepută ca un serios avertisment, organele statale având obligația să reacționeze ferm în cazul unor astfel de abateri la legea penală.
Nu există niciun motiv pentru care consumul de alcool la volan să fie tratat cu indulgență, deoarece apare ca vădit inutil un tratament sancționator extrem de sever în cazul în care s-au produs deja ucideri din culpă sau vătămări corporale grave.
Accentul trebuie pus pe prevenție, pe sancționarea fermă a infracțiunilor de pericol la regimul circulației pe drumurile publice, în speranța că inculpații vor înțelege gravitatea deosebită a acestor fapte și își vor ajusta conduita pe viitor.
Este absolut surprinzătoare poziția inculpaților, care pe tot parcursul procesului penal au avut un comportament vădit nesincer și au dovedit că nu au înțeles nici măcar cu ocazia ultimului cuvânt, în fața Curții de Apel că infracțiunile pe care le-au săvârșit sunt grave și ar fi trebuit să conștientizeze că au avut o conduită necorespunzătoare.
Îndrăzneala sa apare ca fiind una deosebită și se impune aplicarea unei pedepse în regim de detenție, de altminteri singura formă de individualizare posibilă, pentru a se putea îndeplini scopul pedepsei, în concret reeducarea inculpatului E. N. D., având în vedere împrejurările mai sus reținute.
Cu privire la inculpatul D. V., Curtea arată că fapta acestuia este una extrem de gravă, care împiedică înfăptuirea justiției și constă în ansamblul relațiilor sociale a căror normală formare, desfășurare și dezvoltare sunt asigurate prin apărarea valorilor sociale, a înfăptuirii justiției.
Obiectul juridic special al acestei infracțiuni este unul complex, în el se regăsesc, ca valori ocrotite, atât justiția cât și persoana ale cărei atribute sociale esențiale (cinste, libertate, demnitate, patrimoniu) pot fi atinse prin mărturia mincinoasă, iar subiectul pasiv principal al infracțiunii de mărturie mincinoasă este statul, ca titular al valorii social a înfăptuirii justiției, reprezentat prin organul judiciar a cărui activitate a fost periclitată.
Indiferent de varianta în care se săvârșește infracțiunea, mărturia mincinoasă este o infracțiune de acțiune (comisivă) al cărui element material, îl constituie acțiunea de a face o mărturie mincinoasă.
Infracțiunea de mărturie mincinoasă se poate săvârși astfel încât prin ea să se urmărească favorizarea într-un fel sau altul a unui infractor. În aceasta situație nu ne vom găsi în fața infracțiunii de favorizare a infractorului (art.264 cod penal), deoarece legiuitorul a înțeles să facă din mărturia mincinoasă (indiferent de faptul dacă ea favorizează sau nu pe cineva, fie el și un infractor) o faptă distinctă, cu trăsături proprii. Favorizarea infractorului rămâne, față de mărturia mincinoasă, un text cadru mai general, în care este incriminată orice favorizare a unui infractor.
Mărturia mincinoasă are ca urmare imediată crearea unei stări de pericol pentru desfășurarea normală a activității de înfăptuire a justiției, aceasta fiind aptă să conducă la o soluționare injustă a cauzei, dar fapta nu este nevoie să-și producă, în concret acest rezultat.
În acest sens, în practica instanței supreme se consideră că infracțiunea de mărturie mincinoasă se consumă în momentul în care audierea martorului, care a făcut afirmații mincinoase, a luat sfârșit și acesta și-a semnat declarația, astfel pentru consumarea infracțiunii de mărturie mincinoasă nu este necesar să se fi pronunțat o soluție nedreaptă, ci este suficient ca din cauza afirmațiilor mincinoase pe care martorul le-a făcut să existe pericolul de a se pronunța o asemenea soluție.
Raportul de cauzalitate constă în determinarea directă a stării de pericol pentru înfăptuirea justiției, prin afirmațiile mincinoase sau prin opțiunea de a vorbi, referitoare la împrejurările esențiale despre care făptuitorul a fost întrebat.
Infracțiunea de mărturie mincinoasă se săvârșește cu intenție atât directă, cât și indirectă. Ca și la infracțiunea de denunțare calomnioasă, fapta se comite, de regulă, cu intenție indirectă adică făptuitorul prevede starea de pericol pe care o poate crea prin fapta sa, dar nu urmărește acest lucru, ci acceptă doar producerea lui în scopul de a favoriza sau defavoriza după caz o anume persoană.
Fiind audiat, inițial în calitate de martor și apoi de suspect și inculpat - după ce s-a extins urmărirea penală și acțiunea penală împotriva lui - inculpatul D. V. a confirmat cele declarate de către inculpatul E. N. D., după ce inițial, la constatarea faptei, a refuzat să dea declarație.
Curtea își manifestă regretul față de atitudinea absolut intolerabilă a inculpatului D. V., care a încercat să salveze de răspunderea penală un infractor, cu prețul mistificării declarațiilor date în fața organelor de urmărire penală și instanțelor de judecată. Acesta a dovedit o totală lipsă de respect, nu doar față de valorile sociale, apărate prin infracțiunea de mărturie mincinoasă, ci și față de toate organele judiciare în fața cărora a ales să dea declarații mincinoase.
Instanța de apel apreciază că personalul specializat din cadrul A.N.P. va fi în măsură să expliciteze pe larg, pe parcursul a doi ani de detenție inculpatului care ar trebui să fie conduita corectă în astfel de situații, scopul procesului penal urmând a fi pe deplin atins în aceste condiții.
Pentru toate aceste argumente, Curtea va admite apelul Ministerului Public, va desființa sentința apelată și în fond, rejudecând:
În baza art. 336 alin. 1 Cod penal, va condamna pe inculpatul E. N. D. la 2 ani închisoare.
Va interzice inculpatului drepturile prev. de art. 66 lit. a, b, h Cod penal, precum și dreptul de a conduce orice categorie de autovehicul pentru o durată de 5 ani, aceasta fiind necesară față de natura și gravitatea infracțiunii, împrejurările cauzei și persoana inculpatului.
În baza art. 65 Cod penal, va interzice inculpatului drepturile prev. de art. 66 lit. a, b, h Cod penal, precum și dreptul de a conduce orice categorie de autovehicul.
În baza art. 273 al 1 Cod penal, va condamna pe inculpatul D. V. la 2 ani închisoare.
Va interzice inculpatului drepturile prev. de art. 66 lit. a, b, h Cod penal, precum și dreptul de a conduce orice categorie de autovehicul pentru o durată de 5 ani.
În baza art. 65 Cod penal, va interzice inculpatului drepturile prev. de art. 66 lit. a, b, h Cod penal, precum și dreptul de a conduce orice categorie de autovehicul.
Va obliga pe fiecare inculpat la plata a câte 1.000 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare în fond.
Onorariile parțiale ale avocatului din oficiu din apel, în cuantum de 50 lei fiecare se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Potrivit art.421 alin.1, lit.b Cod procedură penală, Curtea va respinge, ca nefondate, apelurile formulate de inculpații D. V. și E. N. D..
Văzând și dispozițiile art.275 alin.2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite apelul formulat de P. de pe lângă Judecătoria Călărași împotriva sentinței penale nr.37 din data de 30.01.2015, pronunțată de Judecătoria Călărași, în dosarul nr._ .
Desființează sentința apelată și în fond, rejudecând:
În baza art. 336 alin. 1 Cod penal, condamnă pe inculpatul E. N. D. la 2 ani închisoare.
Interzice inculpatului drepturile prev. de art. 66 lit. a, b, h Cod penal, precum și dreptul de a conduce orice categorie de autovehicul pentru o durată de 5 ani.
În baza art. 65 Cod penal, interzice inculpatului drepturile prev. de art. 66 lit. a, b, h Cod penal, precum și dreptul de a conduce orice categorie de autovehicul.
În baza art. 273 al 1 Cod penal, condamnă pe inculpatul D. V. la 2 ani închisoare.
Interzice inculpatului drepturile prev. de art. 66 lit. a, b, h Cod penal, precum și dreptul de a conduce orice categorie de autovehicul pentru o durată de 5 ani.
În baza art. 65 Cod penal, interzice inculpatului drepturile prev. de art. 66 lit. a, b, h Cod penal, precum și dreptul de a conduce orice categorie de autovehicul.
Obligă pe fiecare inculpat la plata a câte 1.000 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare în fond.
Onorariile parțiale ale avocatului din oficiu din apel, în cuantum de 50 lei fiecare se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Respinge, ca nefondate, apelurile formulate de inculpații D. V. și E. N. D..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 2 aprilie 2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
I.-T. C. B. M. D. G.
GREFIER,
D. T.
red.I.T.C.B.
dact.L.G.
ex.5
red.M.S.-Jud.Călărași
| ← Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr.... | Redeschiderea procesului penal. la judecarea în lipsă. Art.466... → |
|---|
