Conflict de competenţă. pozitiv/negativ. Art. 43 CPP/art51 NCPP. Sentința nr. 334/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 334/2012 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 04-09-2012 în dosarul nr. 334/2012
DOSAR NR._
_
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ NR.334/F
Ședința publică din data de 4.09.2012
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: R. M.
GREFIER: I. P.
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat de procuror I. L..
Pe rol, se află pronunțarea asupra cauzei penale având ca obiect conflictul negativ de competență ivit cu privire la soluționarea cauzei penale privind pe inculpații T. O. și E. O..
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 3.09.2012 și au fost consemnate în încheierea întocmită la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință penală, când Curtea, în temeiul art.306 din Codul de procedură penală, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea asupra cauzei la data de astăzi, 4.09.2012, când, în aceeași compunere, a hotărât astfel:
CURTEA
Prin sentința penală nr. 149/07.03.2012 pronunțată de Judecătoria Cornetu a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a instanței, invocată de avocatul inculpaților.
În baza art. 42 alin. 1 Cod procedură penală raportat la art.30 alin.1 lit.a Cod procedură penală și art.25 alin. 1 Cod procedură penală a fost declinată competența de soluționare a cauzei privind pe inculpații T. O. și E. O., cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.
În baza art. 192 alin 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că, la data de 19.05.2011 a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Cornetu sub nr._, rechizitoriul nr. 2967/P/2010 întocmit la data de 18.05.2011 de P. de pe lângă Judecătoria Cornetu, prin care s-a dispus punerea în mișcare și trimiterea în judecată a inculpaților ESKIOCAK O. și T. O., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de reținere și nevărsare a impozitelor și contribuțiilor cu reținere la sursă, prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
În actul de sesizare al instanței s-a reținut că inculpații, în calitate de administratori al ., în perioada 01.01._10, cu intenție, au reținut și nu au virat, în termen de 30 de zile de la scadență, suma totală de_ lei, din care 23.468 lei reprezentând contribuția angajaților la asigurările sociale de pensie, 1121 lei reprezentând contribuția angajaților la fondul de șomaj,_ lei reprezentând contribuția angajaților la asigurările sociale de sănătate și_ lei reprezentând impozit pe salariu.
La primul termen de judecată avocatul inculpaților a invocat excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Cornetu solicitând restituirea dosarului pentru refacerea urmăririi penale, având în vedere că urmărirea penală a fost efectuată de către un organ necompetent.
În motivarea excepțiilor invocate s-a arătat în esență că, primul organ sesizat a fost P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București (dosar 7855/P/2010), care a și pronunțat o soluție de încetare a urmăririi penale și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ la data de 20.01.2011 față de aceiași inculpați, pentru săvârșirea aceleiași infracțiuni reținute și în actul de sesizare a instanței, respectiv art. 6 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
În plus, s-a arătat că P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București era competent să efectueze urmărirea penală, față de disp. art. 30 alin. 1 lit. a Cod procedură penală, sediul societății comerciale fiind în sectorul 1, loc unde se presupune că s-a săvârșit infracțiunea.
În ceea ce privește excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Cornetu, instanța a apreciat că, în termen legal, inculpații ESKIOCAK O. și T. O., prin avocat, au invocat această excepție.
Potrivit art. 30 Cod procedură penală, competența după teritoriu este determinată de următoarele patru criterii: locul unde a fost săvârșită infracțiunea, locul unde a fost prins făptuitorul, locul unde locuiește făptuitorul, locul unde locuiește persoana vătămată.
Așadar, judecarea cauzei revine instanței competente după oricare din criteriile prevăzute de lege, în a cărei circumscripție teritorială se află parchetul care a finalizat urmărirea penală, însă numai dacă face parte dintre instanțele cărora li se aplică unul din criteriile pentru competență după teritoriu prevăzute în art. 30 Cod procedură penală.
Deși reprezentantul Ministerului Public a susținut punctul de vedere potrivit căruia locul săvârșirii infracțiunii deduse judecății în prezenta cauză este orașul Popești-Leordeni, județ I., instanța a considerat că societatea comercială N. SRL, ai cărei administratori sunt inculpații ESKIOCAK O. și T. O. a fost înființată în anul 2007, fiindu-i alocat nr. de ordine în Registrul Comerțului J40/_/2007, sediul social declarat fiind .. 42-52, sector 1 București.
Potrivit art. 31 din Legea nr. 92/2003, republicată, privind Codul de procedură fiscală, persoanele fizice sau juridice sunt obligate să-și stabilească un domiciliu fiscal. Pentru persoanele juridice, prin domiciliul fiscal se înțelege sediul social sau locul unde se exercită gestiunea administrativă și conducerea efectivă a afacerilor, în cazul în care acestea nu se realizează la sediul social declarat.
În situația în care domiciliul fiscal este diferit de sediul social, acesta se înregistrează la organul fiscal prin depunerea unei cereri de modificare a domiciliului fiscal, însoțită de acte doveditoare ale informațiilor cuprinse în aceasta. Cererea se depune la organul fiscal în a cărui rază teritorială urmează a se stabili domiciliul fiscal.
În cazul celorlalte creanțe fiscale ale bugetului general consolidat, prin domiciliu fiscal se înțelege domiciliul reglementat potrivit dreptului comun sau sediul social înregistrat potrivit legii.
Totodată, potrivit art. 33 alin. 1 din Legea nr. 92/2003, republicată, privind Codul de procedură fiscală, pentru administrarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidat, competența revine acelui organ fiscal, județean, local sau al municipiului București, stabilit prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al contribuabilului sau al plătitorului de venit, în cazul impozitelor și contribuțiilor realizate prin stopaj la sursă, în condițiile legii.
Potrivit actelor din dosarul cauzei, domiciliul fiscal al . este la sediul său social, situat în .. 42-52, sector 1 București.
Din interpretarea acestor dispoziții rezultă că plata impozitelor și contribuțiilor realizate prin stopaj la sursă trebuia să se facă la organul fiscal competent al sectorului 1 București (unde se află sediul social al .), respectiv Administrația Finanțelor Publice Sector 1 București.
Judecătoria Cornetu a apreciat că nu are importanță că societatea avea un punct de lucru în orașul Popești-Leordeni, județ I., întrucât acolo se desfășura parte din activitatea de producție a ., fără înrâurire asupra locului unde se gestionau, rețineau, colectau obligațiile fiscale datorate bugetului general consolidat de stat.
Se constată că nu activitatea de producție desfășurată de către inculpați la punctul de lucru din orașul Popești-Leordeni, județ I. a atras reținerea infracțiunii prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005 în sarcina acestora, ci reținerea și nevărsarea, cu intenție, în termenul legal a sumelor reprezentând impozite și contribuții cu reținere la sursă. Or, în condițiile în care sediul social a . era în sectorul 1 București, domiciliul fiscal fusese stabilit tot acolo, în București se aflau conturile societății prin intermediul cărora se rulau banii rezultați în urma activităților comerciale, acolo se ținea evidența contabilă și se întocmeau ordinele de plată pentru taxele și impozitele datorate bugetului de stat, apare ca evidentă imposibilitatea reținerii ca loc al săvârșirii infracțiunii sediul punctului de lucru din orașul Popești-Leordeni.
În concluzie, Judecătoria a reținut ca loc al săvârșirii infracțiunii reținute în sarcina inculpaților în actul de sesizare a instanței locul unde se află sediul social al ., respectiv sectorul 1 București.
Cu privire la următoarele două criterii prev. la art. 30 Cod procedură penală, adică locul unde a fost prins făptuitorul și locul unde locuiește făptuitorul, instanța a constatat că Judecătoria Cornetu nu întrunește niciunul dintre acestea. Nu se poate vorbi de locul în care au fost prinși inculpații ESKIOCAK O. și T. O. întrucât aceștia, așa cum se arată în actul de sesizare, nu s-au sustras niciun moment urmăririi penale și au cooperat cu organele judiciare, prezentându-se în fața acestora. Totodată, instanța reține că inculpații locuiesc în sectoarele 1 și 6 București și nu pe raza de competență a Judecătoriei Cornetu.
Referindu-se la ultimul criteriu prevăzut la stabilirea competenței teritoriale, adică locul unde locuiește persoana vătămată, reprezentantul Ministerului Public a arătat în cuprinsul concluziilor scrise că angajații societății administrate de către inculpații ESKIOCAK O. și T. O. au calitatea de părți vătămate în prezenta cauză, iar o parte dintre aceștia locuiesc în orașul Popești-Leordeni, fapt care ar atrage competența Judecătoriei Cornetu.
Instanța a constatat însă că subiectul pasiv al infracțiunii este Statul, reprezentat de Agenția Națională de Administrare Fiscală, personal sau prin Direcțiile Finanțelor Publice Județene.
În prezenta cauză, subiectul pasiv este Statul Român, reprezentat de Agenția Națională de Administrare Fiscală prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului București- Administrația Finanțelor Publice Sector 1.
Urmarea imediată a infracțiunii constă în crearea diminuarea bugetului general consolidat al statului prin necolectarea sumelor reprezentând contribuțiilor angajaților la asigurările sociale de pensie, fondul de șomaj, asigurările sociale de sănătate și impozit pe salariu.
Pentru aceste motive, Judecătoria Cornetu a constatat că nu este competentă să procedeze la judecarea prezentei cauzei după niciunul din criteriile prev. la art. 30 Cod procedură penală, a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Cornetu invocată de avocatul inculpaților și în baza art. 42 alin. 1 Cod procedură penală raportat la art.30 alin.1 lit.a Cod procedură penală și art.25 alin. 1 Cod procedură penală, a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe inculpații T. O. și E. O. în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.
Pe rolul Judecatoriei Sector 1 cauza a fost inregistrata sub nr._/299/2012 si face obiect al prezentului dosar.
Prin sentința penală nr. 687/29.06.2012 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București s-a dispus în baza art. 42 alin. 1 Cod procedură penală raportat la art.30 alin.1 A. 4 Cod procedură penală și art.25 alin. 1 Cod procedură penală, declinarea competenței de soluționare a cauzei privind pe inculpații T. O. și E. O., cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, în favoarea Judecătoriei Cornetu.
Conform art. 43 CPP s-a constatat ivit conflictul negativ de competenta, iar pentru solutionarea acestuia a fost înaintată cauza instanței superioare comune, respectiv Curtii de Apel Bucuresti.
Pentru a pronunța această soluție, Judecătoria Sectorului 1 a reținut că la primul termen cu procedura legal indeplinita procurorul a invocat exceptia necompetentei teritoriale a Juecatoriei Sector 1, a solicitat sa se constate ca fapta este savarsita la sediul secundar al . afla in localitatea Cornetu si pe cale de consecinta aceasta din urma instanta este competenta sa solutioneze cauza.
Art 30 alin 2 C.p.p., stabilind regulile competentei teritoriale, conține două condiții cumulative în ceea ce privește competența instanței care judecă cauza în fond: pe de o parte instanța trebuie să fie competentă potrivit art 30 alin 1, iar în circumscripția sa să se fi efectuat urmărire penală.
In ceea ce priveste prima dintre cele doua conditii cumulative se constata ca aceasta este îndeplinită doar de Judecatoria Cornetu, nu si de Judecatoria sector 1.
Astfel, potrivit exigentelor art 30 alin 1 lit a – locul unde a fost săvârșită infracțiunea este sediul secundar al . din Popești-Leordeni, acesta fiind efectiv locul unde s-a desfășurat întreaga activitate, locul unde se intocmeau actele contabile si unde Garda Financiara a efectuat controlul actelor contabile-proces verbal încheiat la 14 07 2007, la sediul secundar din Popesti Leordeni-fila 17 dosar urmărire penală.
In ceea ce priveste cea de a doua conditie cumulativă se constată ca si aceasta este îndeplinită doar de Judecatoria Cornetu, nu și de Judecătoria sector 1.
Astfel, Judecatoria Cornetu este și instanța în a cărei circumscripție s-a efectuat urmărirea penală de către P. de pe lângă Judecătoria CORNETU, care a intocmit rechizitoriul, pe care cu respectarea condtitiilor stablita de lege l-a inaintat Judecaoriei Cornetu, pentru solutionarea cauzei.
E necontestat că P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București a efectuat cercetări separate cu privire la aceeași inculpați, dar este vorba despre alte fapte, din alta perioada decât cea din prezenta cauză, acel dosar distinct al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București finalizându-se cu o soluție de netrimitere în judecată (f. 35 dup). De precizat ca spre deosebire de prezenta cauză, in dosarul solutionat de P. de pe langa Judecatoria Sectorului 1 București acesta a fost singurul organ de cercetate penala sesizat, in timp ce in prezenta cauza a fost sesizat si a efectat cercetari finalizate prin rechizitoriu P. de pe langa Judecatoria Cornetu.
Curtea, deliberând asupra conflictului negativ de competență ivit între cele două instanțe, reține următoarele:
Ambele instanțe au reținut în mod corect că la stabilirea competenței de soluționare a cauzei se cer a fi îndeplinite cerințele art. 30 alin. 1 C.p.p., respectiv art. 30 alin. 2 C.p.p.
În cauză este competentă a soluționa cauza instanța în a cărei circumscripție teritorială se află locul săvârșirii infracțiunii – adică locul unde s-a desfășurat activitatea infracțională, în tot sau în parte – și în a cărei circumscripție a avut loc urmărirea penală.
Judecătoria Cornetu a apreciat că nu are importanță că societatea avea un punct de lucru în orașul Popești-Leordeni, județ I., întrucât acolo se desfășura parte din activitatea de producție a ., fără înrâurire asupra locului unde se gestionau, rețineau, colectau obligațiile fiscale datorate bugetului general consolidat de stat, apreciind că nu activitatea de producție desfășurată de către inculpați la punctul de lucru din orașul Popești-Leordeni, județ I. a atras reținerea infracțiunii prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005 în sarcina acestora, ci reținerea și nevărsarea, cu intenție, în termenul legal a sumelor reprezentând impozite și contribuții cu reținere la sursă, în condițiile în care sediul social a . era în sectorul 1 București, iar domiciliul fiscal fusese stabilit tot acolo.
Curtea constată că Judecătoria Cornetu a apreciat în mod greșit că locul săvârșirii infracțiunii este sediul social declarat al ., atâta vreme cât din actele dosarului reiese că la acest sediu social nu se desfășoară în realitate nicio activitate a societății, întreaga activitate a acesteia având loc la sediul secundar din .>
La dosarul cauzei se află fișa sintetică de calcul a impozitelor, emisă de Administrația Finanțelor Publice Sector 2 București, unde se află înregistrată societatea ., fișă pe care este menționată în mod clar adresa indicată de reprezentanții societății în fața organelor fiscale, respectiv jud. I., Popești Leordeni. Societatea a rămas înscrisă ca plătitor de impozite la Administrația Finanțelor Publice Sector 2 București deoarece anterior sediul social al acesteia se afla în sectorul 2, ., sediul și denumirea firmei fiind modificate prin Hotărârea A. din 16.12.2008, iar denumirea anterioară fiind . SRL.
Același sediu din Popești Leordeni este menționat și pe chitanțele de plată a impozitelor emise de Administrația Finanțelor Publice Sector 2 București.
Din înscrisurile primite de la Oficiul Național al Registrului Comerțului rezultă că societatea are sediul secundar declarat în jud. I., Popești Leordeni, .. 16.
Tot din înscrisurile primite de la Oficiul Național al Registrului Comerțului – filele 192 și următoarele din dosarul Judecătoriei Cornetu, rezultă că sediul social din .. 42-52 este expirat de la data de 16.12.2010, actul în baza căruia a fost stabilit sediul social la această adresă fiind contractul de comodat din 16.12.2009, această adresă fiind de fapt adresa de domiciliu a fostei asociate a . SRL, N. C., care a cedat părțile sociale inculpaților.
De asemenea, din înscrisurile aflate la dosarul cauzei reiese că inculpații locuiesc la alte adrese decât aceea din . 1.
În aceste condiții, se constată că sediul social al firmei din . unul scriptic, iar nu faptic, societatea nedesfășurând nici un fel de activitate la această adresă, în plus contractul de comodat este expirat din data de 16.12.2010. Mai mult, societatea nu este înscrisă ca plătitor de impozite și taxe la Administrația Finanțelor Publice Sector 1 București ci la Administrația Finanțelor Publice Sector 2.
Activitatea efectivă a societății N. SRL se desfășoară în realitate în întregime la sediul secundar din Popești Leordeni, acesta fiind locul săvârșirii infracțiunii în sensul art. 30 alin. 4 C.p.p.
În ce privește cerința prevăzută la art. 30 alin.2 C.p.p., se constată că urmărirea penală s-a efectuat de către P. de pe lângă Judecătoria Cornetu, astfel că această instanță este competentă din punct de vedere teritorial să judece cauza, fiind atât instanța în a cărei circumscripție se află locul săvârșirii infracțiunii, cât și instanța în a cărei circumscripție s-a efectuat urmărirea penală.
Cât privește susținerea apărătorului inculpaților în sensul că P. de pe lângă Judecătoria Sector 1 București a fost mai întâi sesizat cu privire la săvârșirea infracțiunii, se constată că această unitate de parchet s-a pronunțat într-o altă cauză penală, privindu-i pe aceiași inculpați și având ca obiect tot infracțiunea prev. de art. 6 din Legea 241/2005, însă acea cauză este finalizată deoarece s-a pronunțat deja o soluție de încetare a procesului penal; cauza dedusă judecății în dosarul_ este una distinctă de aceasta astfel că nu se poate susține că P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 a fost cel dintâi sesizat.
În plus, pentru a se putea susține că o unitate de parchet a fost mai întâi sesizată în raport cu o alta este necesar ca sesizarea să fie în lucru pe rolul parchetelor simultan, deci dosarul de urmărire penală înregistrat la aceasta să nu fi fost deja soluționat, ceea ce nu este cazul în speța de față.
Pentru considerentele expuse, Curtea constată că Judecătoria Cornetu este competentă din punct de vedere teritorial să judece cauza privind pe inculpații T. O. și E. O., fiind îndeplinite criteriile prev. de art. 30 C.p.p., astfel că în baza art.43 Cod procedură penală va stabili competența de soluționare a cauzei privindu-i pe inculpații T. O. și E. O. în favoarea Judecătoriei Cornetu.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art.43 Cod procedură penală stabilește competența de soluționare a cauzei privindu-i pe inculpații T. O. și E. O., în favoarea Judecătoriei Cornetu.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 4.09.2012.
PREȘEDINTE GREFIER
R. M. I. P.
Red. RM/2 ex
26.09.2012
| ← Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 1656/2012. Curtea... | Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... → |
|---|
