Contestaţie la executare. Art.461 C.p.p.. Decizia nr. 1812/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1812/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 03-10-2013 în dosarul nr. 1812/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCURESTI- SECTIA A II A PENALĂ
DOSAR NR._
(_ )
Decizia penală nr. 1812 R
Ședința publică din data de 03 octombrie 2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: D. M.
JUDECĂTOR: A. E. B.
JUDECĂTOR: I. C.
GREFIER: R. S.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de domnul procuror M. V..
Pe rol soluționarea cauzei penale având ca obiect contestația la executare formulată de contestatorul Ș. M. D., împotriva deciziei penale nr. 632/14.08.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția I penală, în dosarul nr._/3/2013.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul contestator Ș. M. D. personal și asistat de avocat ales D. C., cu împuternicirea avocațială nr._ din data de 1.10.2013 emisă de Baroul București.
Fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului declarat.
Apărătorul recurentului contestatorului Ș. M. D. solicită admiterea recursului, casarea deciziei penale nr. 632/14.08.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția I penală, în dosarul nr._/3/2013 și rejudecând să i se permită contestatorului să se prezinte la supraveghere o dată la 3 sau 6 luni. De asemenea, arată că acesta are un loc de muncă stabil in Anglia și îi este foarte greu să se prezinte in fiecare lună la organele de supraveghere.
Nu în ultimul rând solicită a se avea in vedere gravele probleme de sănătate pe c are inculpatul le are, acesta suferind un grav accident de circulație, iar din cauza presiunii atmosferice din avion are mari dureri.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului, ca nefondat, apreciind că motivele invocate de către contestator nu sunt suficiente pentru a se modifica prezența acestuia la organele de supraveghere. De asemenea, arată că inculpatul și-a stabilit domiciliu in Anglia după ce a fost anterior condamnat.
Recurentul contestator Ș. M. D., având ultimul cuvânt, arată că achiesează la concluziile apărătorului său.
CURTEA,
Asupra prezentului recurs.
Prin sentința penală nr. 632 din 14 august 2013, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului București, secția I penală, s-au dispus următoarele:
În baza art. 461 lit. c C.proc.pen. admite în parte contestația la executare formulată de petentul condamnat Ș. M. D. – fiul lui I. și A., născut la 22.06.1979 în Cluj-N., jud.Cluj, cetățean român, necăsătorit, studii superioare, stagiul militar nesatisfăcut, domiciliat în București, . nr.1, ., ., sector 2, CNP_.
Constată că termenul de încercare de 8 ani al suspendării sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 3 ani închisoare aplicate petentului prin sentința penală nr. 467/29.05.2012 a Tribunalului București – Secția I Penală a început să curgă la data de 5.07.2010.
Respinge ca nefondată cererea de modificare a frecvenței de prezentare a petentului la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București.
În baza art. 192 alin. 3 C.proc.pen. cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București sub nr._/300/2013, petentul Ș. M. D. a solicitat să se constate că termenul de încercare dispus în ceea ce îl privește prin sent.pen. nr. 539/24.06.2012 a Judecătoriei Sectorului 2 București, iar ulterior prin sent.pen. nr. 467/29.05.2012 a început să curgă la data de 24.06.2010.
De asemenea, petentul a solicitat să se constate că este suficientă prezența sa trimestrială/semestrială la Serviciul de Probațiune și nu lunar, astfel cum s-a dispus prin sent.pen. nr. 467/29.05.2012.
În motivarea primului capăt de cerere, petentul a arătat în esență că prin sent.pen. nr. 539/24.06.2012 a Judecătoriei Sectorului 2 București s-a dispus condamnarea sa la pedeapsa închisorii, cu suspendarea sub supraveghere a executării acesteia, iar ulterior, prin sent.pen. nr. 467/29.05.2012 a Tribunalului București, suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei a fost anulată, fiindu-i aplicată o nouă pedeapsă, tot cu suspendare sub supraveghere. A mai învederat petentul că, datorită unei erori cu privire la data rămânerii definitive a sent.pen. nr. 539/24.06.2012 a Judecătoriei Sectorului 2 București, s-a ajuns ca termenul de încercare a noii pedepse să înceapă să curgă la data de 22.03.2011.
În motivarea celui de-al doilea capăt de cerere, petentul a arătat că perioada petrecută în arest preventiv de-a lungul proceselor penale în care a fost implicat și-a produs efectul educativ în ceea ce îl privește, astfel că nu se mai impune prezentarea sa lunară la sediul Serviciului de Probațiune. De asemenea, acesta a învederat că s-a stabilit în Marea Britanie, unde a înființat două societăți comerciale care funcționează în acea țară, astfel că prezența sa lunară în România, la sediul Serviciului de Probațiune are efecte negative asupra afacerilor pe care le conduce. În fine, petentul a susținut că, datorită unui accident auto petrecut în anul 2005, zborul cu avionul îi provoacă un disconfort acut.
S-au atașat la dosarul cauzei, în copie, sent.pen. nr. 539/24.06.2012 a Judecătoriei Sectorului 2 București (f.105-133), extrase ale dec.pen. nr. 125/A/22.03.2011 a Tribunalului București (f.134-135 dos.Jud.Sect.2, f.5-11 dos.Trib.B..), sent.pen. nr. 38/24.01.2012 a Judecătoriei Sectorului 2 București (f.136-137 dos.Jud.Sect.2), dec.pen. nr. 308/26.04.2012 a Tribunalului București (f.138-140 dos.Jud.Sect.2), sent.pen. nr. 467/29.05.2012 a Tribunalului București (f.144-147 dos.Jud.Sect.2), relații din partea Judecătoriei Sectorului 2 București (f.16 dos.Trib.B..).
Petentul a depus la dosarul cauzei acte în susținerea aspectelor prezentate în cuprinsul cererii.
Prin sent.pen. nr. 390/7.05.2013 a Judecătoriei Sectorului 2 București a fost admisă excepția necompetenței materiale a instanței și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, unde dosarul a fost înregistrat sub numărul_ .
Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul a reținut următoarele:
Prin sent.pen. nr. 539/24.06.2012 a Judecătoriei Sectorului 2 București (f.105-133), astfel cum a fost modificată prin dec.pen. nr. 125/A/22.03.2011 a Tribunalului București (f.134-135 dos.Jud.Sect.2, f.5-11 dos.Trib.B..), petentul a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni de înșelăciune și a infracțiunii prev. de art. 27 alin. 1 din legea nr. 365/2002. În baza art. 861 C.pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe un termen de încercare de 7 ani.
Ulterior, prin sent.pen. nr. 467/29.05.2012 a Tribunalului București (f.144-147 dos.Jud.Sect.2), a fost anulată suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare menționate mai sus, pedeapsa rezultantă a fost descontopită în pedepsele componente și s-a dispus contopirea acestora cu pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare aplicată petentului prin sent.pen. din 30.06.2009 a Tribunalului Superior din Ljubljana, Rep.Slovenia, anterior recunoscută de Curtea de Apel București.
În final, s-a aplicat pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare, dispunându-se suspendarea executării sale sub supraveghere pe un termen de încercare de 8 ani, urmând ca pe durata acestuia, alături de respectarea altor obligații, petentul să se și prezinte lunar la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București.
Referitor la data la care termenul de încercare de 8 ani a început să curgă, Tribunalul reține că aceasta trebuie stabilită conform disp. art. 865 alin. 2 C.pen., anume de la data la care a rămas definitivă hotărârea inițială prin care s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, anume sent.pen. nr. 539/24.06.2012 a Judecătoriei Sectorului 2 București.
În acest sens, instanța constată că împotriva sent.pen. nr. 539/24.06.2012 a Judecătoriei Sectorului 2 București au declarat apel inculpații Ș. M. D. (petentul din cauza de față), Ș. A. I. și Ixari I. C., cu mențiunea că apelurile inculpaților Ș. M. D. și Ș. A. I. au fost formulate cu depășirea termenului de 10 zile prevăzut de lege, cei doi inculpați adresând instanței de apel și cereri de repunere în termenul de exercitare a acestei căi de atac (f.5 dos. Trib.B..).
Faptul că petentul Ș. M. D. a declarat apel împotriva sent.pen. nr. 539/24.06.2012 a Judecătoriei Sectorului 2 București în afara termenului legal este confirmat și de relațiile transmise de Judecătoria Sectorului 2 București, de unde rezultă că această hotărâre a fost inițial pusă în executare la data de 8.07.2010 (la aproximativ 10 zile de la pronunțare, f.16 dos.Trib.B..).
Tribunalul București nu s-a putut pronunța asupra cererii de repunere în termen formulată de petent, deoarece acesta și-a retras apelul declarat, iar instanța a luat act de această manifestare de voință (f.134 dos.Jud.Sect.2). A fost însă admis apelul declarat în termen de numita Ixari I. C., efectele sale fiind extinse și asupra celorlalți inculpați (inclusiv asupra petentului). Ca urmare a admiterii acestei căi de atac s-a constatat intervenirea prescripției speciale cu privire la unele infracțiuni de fals cu privire la care inculpații fuseseră condamnați, fără a se opera și alte modificări pe latura penală a hotărârii în ceea ce îl privește pe Ș. M. D..
Raportat la această situație de fapt, Tribunalul apreciază că sent.pen. nr. 539/24.06.2012 a Judecătoriei Sectorului 2 București a rămas definitivă cu privire la petent în data de 5.07.2010 (10 zile de la pronunțare) și, implicit, de la această dată a început să curgă și termenul de încercare de 8 ani al suspendării sub supraveghere a executării pedepsei. Această concluzie se impune în raport de disp. art. 416 pct. 2 lit. a C.proc.pen., care prevăd că hotărârile primei instanțe rămân definitive la data expirării termenului de apel când nu s-a declarat apel în termen.
În speță, numitul Ș. M. D. nu a declarat apel în termen împotriva sent.pen. nr. 539/24.06.2012 a Judecătoriei Sectorului 2 București, faptul că acesta a formulat o cerere de repunere în termen neavând nici un efect atâta timp cât nu a fost admisă de instanța de apel. Nici împrejurarea că Tribunalul București a extins efectele unui apel formulat de alt inculpat și asupra lui Ș. M. D. nu afectează data rămânerii definitive față de acesta a hotărârii primei instanțe de judecată.
D. urmare, termenul de încercare de 8 ani al suspendării sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 3 ani închisoare aplicate petentului prin sent.pen. nr. 467/29.05.2012 a Tribunalului București a început să curgă la 5.07.2010, astfel că Tribunalul va admite contestația la executare formulată în acest sens.
Nu poate fi admis însă și cel de-al doilea capăt de cerere al contestației la executare formulate, prin care se solicită modificarea frecvenței de prezentare la Serviciul de Probațiune. Astfel, după cum s-a arătat deja, petentul a suferit mai multe condamnări la pedeapsa închisorii pentru infracțiuni de înșelăciune grave, în formă continuată, comise prin intermediul internetului, care au produs prejudicii importante părților vătămate, unele din fapte atrăgând inclusiv jurisdicția altor state.
În aceste condiții, raportat la deosebita perseverență infracțională a petentului, care este de natură să denote un potențial criminogen deosebit, se impune o supraveghere extrem de atentă a comportamentului său pe perioada termenului de încercare. Faptul că pedeapsa aplicată acestuia a fost suspendată sub supraveghere nu înseamnă că petentul este absolvit de orice răspundere pentru infracțiunile săvârșite sau că organele judiciare au apreciat că acesta este reeducat și poate fi redat societății, ci doar că pentru îndreptarea sa nu a fost necesară executarea efectivă a pedepsei.
Susținerile petentului în sensul că perioada arestului preventiv ar fi fost suficientă pentru reeducarea sa nu pot fi primite, în condițiile în care acestuia i s-a aplicat pedeapsa închisorii într-un cuantum mult superior duratei arestării. În acest context, Tribunalul observă că petentul, deși dispune de mijloace financiare, a omis să prezinte dovada achitării despăgubirilor civile la plata cărora a fost obligat, aspect care ar fi fost de natură să lămurească mai clar în ce măsură acesta a înțeles semnificația sancțiunilor ce i-au fost aplicate.
Nu se poate face abstracție nici de împrejurarea că, datorită activității defectuoase a Serviciului de Probațiune, care a permis petentului să se stabilească într-un alt stat, supravegherea la care acesta ar fi trebuit să fie suspus a căpătat oricum un caracter vădit derizoriu – practic, Serviciul de Probațiune nu poate verifica în ce măsură petentul își respectă alte obligații fixate în sarcina sa (obligația de a anunța deplasările ce depășesc 8 zile sau schimbarea reședinței, realitatea veniturilor obținute de acesta, etc.).
În aceste condiții, dacă s-ar modifica până și frecvența obligației sale de prezentare la sediul serviciului, practic pedepsele aplicate acestuia nu ar mai avea decât un efect pur teoretic, ignorându-se complet necesitatea supravegherii unei persoane care în trecut a avut o amplă activitate infracțională.
Față de cele arătate, Tribunalul a admis în parte contestația la executare formulată de petentul condamnat Ș. M. D..
S-a constatat că termenul de încercare de 8 ani al suspendării sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 3 ani închisoare aplicate petentului prin sentința penală nr. 467/29.05.2012 a Tribunalului București – Secția I Penală a început să curgă la data de 5.07.2010.
S-a respins ca nefondată cererea de modificare a frecvenței de prezentare a petentului la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București.
Împotriva sentinței a declarat recurs contestatorul, solicitând acordarea permisiunii de a se prezenta la Serviciul de Probațiune o dată la 3 sau 6 luni.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de susținerile recurentului și din oficiu, Curtea reține următoarele:
Într-adevăr prin aplicarea măsurilor de supraveghere preventive a obligării de a nu părăsi țara s-a dat eficiența cuvenită exigențelor Convenției Europene a Drepturilor, asigurându-se nu numai sancționarea inculpatului dar și monitorizarea acestuia, ca ripostă a autorității la constatarea vinovăției sale de a fi săvârșit o infracțiune.
În speță, în raport de argumentele prezentate de către inculpat în susținerea contestației la executare (costurile ridicate ale deplasării lunare în România, probleme de sănătate care îngreunează calatoria cu avionul) sunt apreciate de către instanța de control judiciar ca întrunind exigențele modificării frecvenței prezentării la Serviciul se supraveghere.
Pe de altă parte, Curtea constată că în cauză nu se identifică date sau fapte concrete și pertinente care să conducă în mod rezonabil la concluzia, prin acordarea permisiunii ca susnumitul să se prezinte o dată la 3 luni la Serviciul de Probațiune ar exista un pericol real și actual ca acesta să se sustragă supravegherii, câtă vreme a acesta s-a conformat condițiilor impuse prin hotărârea definitivă, a revenit in tara și, de asemenea, a respectat strict programul de supraveghere fixat de instanța.
Având în vedere cele expuse, în baza art.38515 pct.2 lit.d Cod procedură penală, Curtea va admite recursul declarat de contestator va casa în parte sentința recurată și rejudecând, în baza art.461 lit. c Cod proc.pen.va admite contestația la executare și va modifica frecvența prezentării contestatorului la Serviciul de Probațiune de la o lună la 3 luni.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.3 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de contestatorul Ș. M. D. împotriva sentinței penale nr. 632 din 14 august 2013, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului București, secția I penală
Casează în parte sentința recurată și rejudecând:
În baza art.461 lit. c Cod proc.pen admite contestația la executare și modifică frecvența prezentării contestatorului la Serviciul de Probațiune de la o lună la 3 luni.
Menține celelalte dispoziții ale încheierii recurate.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 3 octombrie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
D. M. A. E. B. I. C.
GREFIER,
R. S.
Red. I.C.
Dact. I.C. 2 ex.4.10.2013
T.B.S.I. Judecător V. I.
| ← Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 1899/2013. Curtea... | Recunoaştere hotărâre penală / alte acte judiciare străine.... → |
|---|
