Contestaţie la executare. Art.461 C.p.p.. Decizia nr. 2117/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2117/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 11-11-2013 în dosarul nr. 2117/2013
DOSAR NR._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A II-A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 2117/R
Ședința publică de la 11.11.2013
Curtea constituită din:
P.- C. S.
JUDECATOR- A. A.
JUDECATOR- S. C.
GREFIER- D. P.
* * * * * *
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București – a fost reprezentat de procuror L. I..
Pe rol soluționarea recursului declarat de contestatorul BURIAȘ G. împotriva sentinței penale nr. 668/18.09.2013 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II a Penală, în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul contestator BURIAȘ GHEOGHE, personal în stare de arest, asistat de avocat din oficiu M. G. cu împuternicire avocațială nr._/2013.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea ia act de declarațiile părților în sensul că nu mai sunt excepții de invocat sau cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe fondul recursului.
Apărătorul recurentului inculpat, având cuvântul, arată că a formulat recurs împotriva sentinței penale nr. 668/18.09.2013 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II a Penală, pe care o apreciază ca fiind netemeinică și nelegală.
Solicită a se avea în vedere că recurentul contestator a solicitat a-i fi recunoscute 2 sentințe pronunțate de Tribunalul de M. Instanță din Evry și de Tribunalul de M. Instanță din Nanterre, urmare a contopirii s-a făcut deducerea din 09.11._12, însă nemulțumirea acestuia vizează sporul de pedeapsă aplicat.
În raport de cele învederate, solicită a se admite în parte recursul formulat de contestator și a se înlătura sporul de pedeapsă sau a i se reduce cuantumul acestui spor. Apreciază recurentul contestator că sporul de 5 ani închisoare este foarte mare prin raportare la pedeapsa de 3 ani închisoare ce i s-a aplicat.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și a se menține sentința instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
Apreciază că trebuie a se avea în vedere perseverență infracțională a recurentului contestator, faptul că acesta s-a sustras de la urmărire penală și ulterior, a plecat în Franța, unde și-a continuat activitatea infracțională, fiind condamnat de două ori pentru comiterea acelor fapte.
Precizează că în cea de a doua condamnare inculpatul a fost reținut, arestat și condamnat pentru săvârșirea unui număr ridicat de infracțiuni de furt calificat, aspecte în raport de care apreciază că sporul de pedeapsă este legal aplicat și se impune a fi menținut.
Recurentul contestator, având ultimul cuvânt, solicită a i se admite recursul și a se reduce sporul de pedeapsă aplicat.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 668 din data de 18.09.2013, pronunțată de Tribunalul București, Secția a II a Penală în dosarul nr._ s-a dispus, în baza art.130 – 134 din Legea 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală admiterea cererii formulată de petentul condamnat BURIAȘ G. și în consecință:
Au fost recunoscute sentința nr. 640 din 7.07.2010, nr. cazului:_ pronunțată de Tribunalul de M. Instanța din Evry, Secția a 10-a, definitivă la 28.07.2010, precum și sentința nr.470 din 17.10.2011, nr. cauza:_ pronunțată de Tribunalul de M. Instanța din Nanterre, camera 20, definitivă la 7.11.2011, hotărâri prin care petentul a fost condamnat la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare, cu suspendarea executării pedepsei și respectiv 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de furt calificat și respectiv furt calificat.
În baza art. 449 al.1 lit.a C.p.p. a fost admisă cererea de contopire formulată de condamnatul Buriaș G..
În baza art. 85 C.p. a fost anulată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 6 luni închisoare, aplicata inculpatului Buriaș G. prin sentința nr. 640/7.07.2010 pronunțată de Tribunalul de M. Instanță din Evry (Franța), definitivă la data de 28.07.2010.
S-a constatat că sunt concurente următoarele infracțiuni, fiind săvârșite de condamnat (petent) înainte de a fi sancționat definitiv pentru vreuna dintre ele:
- faptele săvârșite de inculpatul Buriaș G. în anul 2008, pentru care s-a dispus condamnarea acestuia prin sentința penala nr. 162/22.02.2011 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II a Penala în dosarul nr._/3/2010, definitivă prin decizia penala nr.492/21.02.2012, pronunțată de Inalta Curte de Casatie și Justitiei.
- fapta comisă de inculpatul Buriaș G. la data de 6.07.2010, pentru care s-a dispus condamnarea acestuia prin sentința nr. 640 din 7.07.2010 nr.de caz_, pronunțată de Tribunalul de M. Instanță de Evry ( Franta) definitivă la data de 28.07.2010.
- faptele săvârșite de inculpatul Buriaș G. în intervalul 1.07.2009 – 27.09.2009, la data de 6.07.2010 și în intervalul 9 -15.07.2010, pentru care s-a dispus condamnarea acestuia prin sentința penala nr. 470 din 17.10.2011, nr. cauză:_ pronunțată de Tribunalul de M. Instanța din Nanterre (Franța), definitivă la data de 7.11.2011.
A fost descontopită pedeapsa rezultanta de 3 ani închisoare, aplicată condamnatului prin sentința penala nr. 162/22.02.2011 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II a Penala, definitivă prin decizia penala nr.492/21.02.2012 a Inaltei Curti de Casatie și Justitie, în pedepsele componente de 1 an închisoare (aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.291 C.p. cu aplic.art.37 lit.b C.p.), 1 an închisoare (aplicata pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 25 rap.la art.289 al.1 C.p., cu aplic.art.31 al.2 C.p. și art.37 lit.b C.p.) și 3 ani închisoare (aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 264 C.p. cu aplic.art.37 lit.b C.p.), pedepse repuse în individualitatea lor.
În baza art. 36 al.2 C.p. cu referire la disp. art.33 al.1 lit. a, art. 34 al.1 lit. b C.p. și art.35 C.p. au fost contopite pedepsele anterior menționate, astfel cum au fost repuse în individualitatea lor, cu pedeapsa de 6 (șase) luni aplicata inculpatului prin sentința penala nr. 640 din 7.07.2010 pronuntată de Tribunalul de M. Instanța din Evry și cu pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare aplicată prin sentința nr. 470 din 17.10.2011 pronunțată de Tribunalul de M. Instanță din Nanterre, definitivă la 7.11.2011, urmând ca numitul Buriaș G. să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare, sporită cu 2 ani, în total condamnatul executând 5 (cinci) ani închisoare.
Conform art.71 C.p., pe durata executării pedepsei cu închisoarea, i-au fost interzise condamnatului drepturile prevăzute de art. 64 al.1 lit. a teza a II a și lit. b C.p.
Conform art.36 al.3 C.p. s-a dedus din durata pedepsei rezultante prevenția de la data de 10.02.2012 (dată la care a fost pus în executare MAP nr.173/UP/4.06.2010 emis de Tribunalul București – Secția I Penala în dosarul nr._/3/2010) la 22.02.2012 (dată la care petentul condamnat a fost încarcerat în baza mandatului de executare a pedepsei emis conform sentinței penale nr. 162/22.02.2011, pronunțată de Tribunalul București – Secția a II a Penala), de la 9.11.2010 la 9.02.2012 (în dosarul în care s-a pronunțat sentința nr. 470/17.10.2011 de către Tribunalul de M. Instanță din Nanterre, hotărâre recunoscuta prin prezenta) și perioada executata de la data de 23.02.2012 la zi.
S-a dispus anularea formelor de executare emise în baza hotărârilor prin care au fost pronunțate pedepsele supuse contopirii și emiterea unui nou MEPI corespunzător pedepsei rezultante aplicate în urma contopirii prin prezenta hotărâre.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului (art.192 al.3 C.p.p.).
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, în conformitate cu prevederile art. 449 alin.1 lit.a C.p.p., pedeapsa pronunțată poate fi modificată dacă la punerea în executare a hotărârii sau în cursul executării pedepsei se constată, pe baza unei alte hotărâri definitive, existența concursului de infracțiuni, competentă a dispune asupra acestei modificări fiind instanța de executare a ultimei hotărâri sau, în cazul în care cel condamnat se afla în stare de deținere instanța corespunzătoare în a cărei rază teritorială se află locul de deținere.
Prin sentința penala nr. 162/22.02.2011 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II-a Penală în dosarul nr._/3/2010, s-a dispus condamnarea inculpatului Buriaș G. la pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea în stare de recidivă postexecutorie a infracțiunii prev. de art.291 C.p., art.25 rap. la art.289 al.1 C.p. și art.264 C.p. (faptele săvârșite în anul 2008); hotărârea a rămas definitivă prin decizia penala nr.492/21.02.2012 pronunțată de Inalta Curte de Casatie și Justitie, fiind emis MEPI nr.314/22.02.2012.
Prin sentința penala nr. 575/26.06.2012, definitivă prin nerecurare la data de 9.07.2012, Tribunalul București – Secția I Penală a admis contestația la executare formulată de condamnatul Buriaș G. și a dedus din pedeapsa anterior menționată (de 3 ani închisoare), prevenția de la data de 10.02.2012 (dată la care a fost pus în executare MAP nr.173/UP/4.06.2010 emis în lipsă pe numele inculpatului) la 22.02.2012 și perioada executata începând cu data de 23.02.2012, dispunându-se, totodată, anularea MEPI nr. 314/22.02.2012 al Tribunalului București – Secția a II a Penala și emiterea unui nou mandat; în acest sens a fost emis MEPI nr.1021/9.07.2012 de către Tribunalul București – Secția I penala în dosarul nr._ .
Conform art. 33 lit.a C.p. există concurs de infracțiuni când două sau mai multe infracțiuni au fost săvârșite de aceeași persoană, înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele.
Tribunalul a observat din conținutul înscrisurilor aflate la dosar că, prin sentința penala nr. 640/7.07.2010 (definitivă la 28.07.2010) pronunțată de Tribunalul de M. Instanța din Evry (Franța) s-a dispus condamnarea inculpatului Buriaș G. la pedeapsa de 6 luni închisoare cu suspendarea executării pedepsei, pentru săvârșirea de către acesta, la data de 6.07.2010, a infracțiunii de tentativă de furt în grup, fapte prevăzute de art.311-4, alin.1, art.311-1 din Codul Penal francez și pedepsite prin art.311-4, alin.1, art.311-14 1, 2, 3, 4, 6 din același Cod penal.
Totodată, prin sentința nr. 470 din 17.10.2011 pronunțată în cauza nr._, Tribunalul de M. Instanță de Nanterre (Franța) a dispus condamnarea inculpatului Buriaș G. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în doua circumstanțe (fapte săvârșite între 9 și 15.07.2010), furt în complicitate (fapte săvârșite în data de 6.07.2010 și în perioada 1.07 – 27.09.2009), prevăzute de art. 311-4, art.311-1 din Codul penal francez și pedepsite prin art.311-4; al.13, art.311-14 1=, 2=, 3=, 4=, 6=, din același Cod. Față de inculpat s-a dispus luarea măsurii arestării preventive la data de 9.11.2010, măsură ulterior prelungită și menținută prin ordonanțele din data de 22.02.2011, 28.06.2011, 8.07.2011, 11.08.2011, 19.09.2011, finalizarea executării pedepsei producându-se la data de 10.02.2012, dată la care condamnatul a fost predat autorităților române în vederea punerii în executare a MAP nr.173/UP/4.06.2010 emis în lipsă pe numele inculpatului în dosarul nr._/3/2010. Hotărârea instanței din Nanterre a rămas definitivă la data de 7.11.2011 ( Sistemul European de Informatii din Cazierul Judiciar).
Analizând, în substanță, cererea petentului de recunoaștere pe cale incidentală a hotărârilor de condamnare anterior menționate (pronunțate de Tribunalul de M. Instanța din Evry și Tribunalul de M. Instanța din Nanterre), în raport de condițiile prescrise de art.131 din Legea 302/2004 și prin prisma particularităților cauzei, tribunalul a constatat întemeiată solicitarea, fiind întrunite cumulativ cerințele prevăzute de Legea 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală.
În acest sens, a reținut că România și-a asumat obligația recunoașterii hotararilor provenind de la autoritătile statelor membre ale Uniunii; că în fața instanțelor statului străin emitent a fost respectat dreptul la un proces echitabil, în sensul art. 6 din Conventia europeana, condamnarea nu a fost pronunțată pentru o infracțiune politică sau pentru o infracțiune militară, hotărârile respectă ordinea publică a statului român, respectiv sunt conforme cu principiile fundamentale ale statului de drept.
Faptele pentru care Buriaș G. a fost condamnat la 6 luni și respectiv 2 ani închisoare își găsesc corespondentul în dreptul pozitiv în conținutul infracțiunii de furt calificat prev. de art.209 C.p. și nu există niciun impediment care ar face neexecutabilă pedeapsa.
Totodată, a apreciat că hotărârile autorităților judiciare franceze sunt apte să producă efecte juridice, în ceea ce privește constatarea pluralității de infracțiuni, contopirea pedepselor și scăderea perioadei deja executate, dar și pentru evitarea derulării în România a unei noi proceduri pentru acelasi fapt; potrivit extrasului după cazierul judiciar, împotriva lui Buriaș G. nu s-a pronuntat o condamnare pentru aceleași fapte nici în România și nici ..
Tribunalul a constatat că infracțiunile pentru comiterea cărora a fost condamnat petentul Buriaș G. prin sentința penala nr. 162/22.02.2011 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II a Penala, (fapte comise în anul 2008), prin sentința nr. 640 din 7.07.2010, pronunțată de Tribunalul de M. Instanță din Evry (Franța) definitivă la 28.07.2010 (faptă comisă la data de 6.07.2010) și prin sentința nr.470 din 17.10.2011, pronunțată de Tribunalul de M. Instanță din Nanterre, defintivă la 7.11.2011 (fapte comise în intervalul 1.07 – 27.09.2009, 9 – 15.07.2010 și 6.07.2010) sunt săvârșite de Buriaș G. anterior momentului condamnării definitive a acestuia pentru vreuna dintre ele, prin urmare în condițiile concursului real de infracțiuni prev. de art.33 al.1 lit.a C.p.,
Potrivit prevederilor art.85 C.p., dacă se descoperă că cel condamnat mai săvârșise o infracțiune înainte de pronuntarea hotărârii prin care s-a dispus suspendarea sau până la rămânerea definitivă a acesteia, pentru care i s-a aplicat pedeapsa închisorii chiar după expirarea termenului de încercare, suspendarea condiționată a executării pedepsei se anulează, aplicându-se, după caz, dispozitiile privitoare la concursul de infracțiuni sau recidivă.
Cum anterior momentului rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus suspendarea (sentința penala nr.640/7.07.2010 pronunțată de Tribunalul de M. Instanța din Evry definitivă la 28.07.2010), condamnatul Buriaș G. a săvârșit infracțiunea pentru care s-a dispus condamnarea sa prin sentința penala nr.162/22.02.2011 a Tribunalului București – Secția a II a Penala și prin sentința penala nr.470/17.10.2011 pronunțată de Tribunalul de M. Instanță din Nanterre s-a dispus anularea suspendării, aplicându-se dispozițiile privitoare la concursul de infracțiuni astfel cum am arătat.
Tribunalul a apreciat că față de numărul mare de infracțiuni comise de petent atât în țară cât și în afara acesteia (în Franța), față de împrejurarea că, în cauza penală soluționată prin sentința penala nr. 162/2011 a Tribunalului București – Secția a II a penala, inculpatul s-a sustras de la cercetare, fiind emis față de acesta MAP în lipsă și fugit fiind din România a comis pe teritoriul statului francez numeroase infracțiuni vizând patrimoniul cetățenilor acelui stat, dând astfel dovadă de perseverența infracțiunii și de totală lipsă de considerațiune în raport de respectarea legilor penale naționale și ale altor state, se impune aplicarea în cauza a unui spor de pedeapsă de 2 ani închisoare.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs, în termen legal, petentul -condamnat Buriaș G., care a criticat soluția instanței pentru motive de netemeinicie.
În dezvoltarea orală a motivelor de recurs, petentul a arătat, în esență, că sporul de pedeapsă este excesiv și se impune reducerea sa.
Examinând actele dosarului și sentința penală recurată atât prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art. 3856 alin. 3 C.p.p., Curtea apreciază fondat recursul declarat, în limitele ce se vor arăta și pentru următoarele considerente:
Prima instanță a evaluat corect particularitățile cauzei și a determinat legal obiectul judecății prin raportare la dispozițiile art. 449 C.p.p., respectiv cerere de modificare a pedepsei ca urmare a constatării unui concurs de infracțiuni.
Totodată, tribunalul a procedat la interpretarea și aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor art. 130-134 din Legea nr. 302/2004, recunoscând în mod legal, pe cale incidentală, cele două hotărâri penale pronunțate de autoritățile judiciare franceze la datele de 07.07.2010 și 17.10.2011.
Din perspectiva întrunirii exigențelor art. 36 C.p., art. 85 C.p., dar și a normelor inserate în legea privind cooperarea judiciară în materie penală, Curtea constată inexistența unor motive de desființare a hotărârii.
În cauză sunt îndeplinite toate condițiile pentru recunoașterea hotărârilor străine, iar ca efect al acestei măsuri, ansamblul faptelor pentru care petentul B. G. a fost condamnat succesiv alcătuiesc, potrivit legii române, o pluralitate de infracțiuni sub forma concursului real.
Individualizarea executării pedepsei aplicate prin sentința penală nr. 640/07.07.2010 în forma suspendării condiționate justifică recunoașterea tuturor efectelor acestei instituții de drept penal, inclusiv cu privire la anularea sa în caz de comitere a unei noi infracțiuni anterior rămânerii definitive a hotărârii de suspendare, așa cum s-a întâmplat în speță.
Este legală, prin urmare, modalitatea în care prima instanță a procedat la aplicarea dispozițiilor art. 85 C.p., urmată de contopirea tuturor pedepselor conform art. 36 alin. 2, art. 34 lit. b C.p. și de aplicarea celei mai grele pedepse dintre cele stabilite pentru faptele concurente.
Sub aspectul sporului de pedeapsă, este fondată însă critica recurentului petent.
Determinarea acestuia la nivelul a 2 ani închisoare este disproporționată în raport de gradul de pericol social concret al pluralității de infracțiuni, pericol pe care Curtea îl apreciază moderat.
În acest sens, are în vedere că pluralitatea de infracțiuni are caracter eterogen, petentul săvârșind pe teritoriul României fapte de fals și înșelăciune, iar pe teritoriul Franței, fapte de furt. Gravitatea concretă a infracțiunilor a fost apreciată, în fiecare caz, ca fiind relativ redusă, instanțele orientându-se spre pedepse minime ori sensibil orientate spre această limită.
Prin urmare, reevaluând sancțiunea corespunzătoare gravității concrete a întregii pluralități, Curtea constată că aplicarea unui spor mai redus, la nivelul a 1 an închisoare, reflectă echilibrat toate particularitățile cauzei și periculozitatea concretă a persoanei recurentului.
Din această unică perspectivă, apreciază netemeinică hotărârea primei instanțe, astfel încât va dispune, conform art. 38515 pct. 2 lit. c C.p.p., admiterea recursului declarat de recurentul-contestator Buriaș G. împotriva sentinței penale nr. 668/18.09.2013 a Tribunalului București, Secția a II-a Penală.
Va casa, în parte, sentința penală recurată, numai sub aspectul duratei sporului de pedeapsa aplicat, și rejudecând în fond:
Va reduce durata sporului de pedeapsă aplicat condamnatului Buriaș G. la 1 an închisoare, urmând ca acesta să execute, în final, pedeapsa de 4 ani închisoare.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale.
În baza art. 192 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, onorariul cuvenit avocatului din oficiu, în sumă de 100 lei, se va avansa din fondul Ministerul Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul-contestator Buriaș G. împotriva sentinței penale nr. 668/18.09.2013 a Tribunalului București, Secția a II-a Penală.
Casează, în parte, sentința penală recurată, numai sub aspectul duratei sporului de pedeapsă aplicat, și rejudecând în fond:
Reduce durata sporului de pedeapsă aplicat condamnatului Buriaș G. la 1 an închisoare, urmând ca acesta să execute, în final, pedeapsa de 4 ani închisoare.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, onorariul cuvenit avocatului din oficiu, în sumă de 100 lei, se va avansa din fondul Ministerul Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11 noiembrie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
C. S. A. A. S. C.
GREFIER,
D. P.
Red.S.C.
Dact.EA-2ex/11.12.2013
T.B.S.II.P.-jud.M.M-G.
| ← Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... | Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... → |
|---|
