Contestaţie la executare. Art.461 C.p.p.. Decizia nr. 257/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 257/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 24-10-2013 în dosarul nr. 257/2013
Dosar nr._
(Număr în format vechi_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.257
Ședința publică din data de 24 octombrie 2013
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE C.-B. I.-T.
JUDECĂTOR R. G.
GREFIER I. P.
Din partea Ministerului Public – P. de pe lângă Curtea de Apel București, a participat procuror M. C. .
Pe rol se află judecarea cauzei penale având ca obiect contestația la executare formulată de judecătorul delegat cu executările penale, din cadrul Tribunalului Ialomița, împotriva sentinței penale nr. 872 din data de 26 11 2008 pronunțată de Tribunalul Ialomița – Secția Penală în dosarul nr._, modificată prin Decizia penală nr. 278/16 12 2010 a Curții de Apel București Secția I Penală și rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 1339/27.04.2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, privind pe condamnatul MAXIȚIAN S. C..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul-condamnat Maxițian S. C. personal și asistat de apărător ales, av. T. R..
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Nemaifiind alte cereri de formulat ori excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, consideră că nu există nicio nelămurire, singura modalitate în care condamnatul MAXIȚIAN S. C. putea executa pedeapsa de 4 ani închisoare era cu executare efectivă, de altfel, în dispozitivul Deciziei penale nr. 278/16 12 2010 a Curții de Apel București Secția I Penală, definitivă prin Decizia penală nr. 1339/27.04.2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, rezultă clar, s-a făcut aplicarea disp. art. 71- 64 a teza II - a și b Cod penal . Ministerul Public nu știe cum judecătorul delegat a ajuns la concluzia că poate fi suspendată o pedeapsă rezultantă de 4 ani închisoare când nici dispozițiile privind suspendarea condiționată nici dispozițiile privind suspendarea sub supraveghere nu permit în cazul concursului de infracțiuni, la o pedeapsă de 4 ani închisoare să se dispună suspendarea condiționată, însă pentru a fi lămurit judecătorul delegat consideră util a fi admisă contestația la executare și pe fondul cauzei, Curtea să stabilească că urmează să fie înlăturate dispozițiile art. 86 ind. 1 și urm. din Codul penal, din sentința penală nr. 872 din data de 26 11 2008 pronunțată de Tribunalul Ialomița – Secția Penală în dosarul nr._ .
Apărătorul ales al intimatului condamnat având cuvântul pune concluzii de respingere a contestației la executare formulată de către judecătorul delegat de la Tribunalul Ialomița. Acesta a solicitat pe calea contestației la executare lămurirea dispozitivului Deciziei penale nr. 278/16 12 2010 a Curții de Apel București Secția I Penală, definitivă prin Decizia penală nr. 1339/27.04.2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, deciziei prin care s-a desființat în parte Sentința penală nr. 872 din data de 26 11 2008 pronunțată de Tribunalul Ialomița – Secția Penală în dosarul nr._ și rejudecând, a anulat în baza art. 86 ind. 5 Cod penal suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 4 ani închisoare aplicată prin Sentința penală 442 /15.06.2007 a Tribunalului Ialomița – Secția Penală. În baza art. 33-34 Cod penal a dispus contopirea pedepselor de 1 an și 6 luni închisoare și 4 ani închisoare, aplicate prin sentințele penale nr. 872 și 442, rezultând o pedeapsă de 4 ani închisoare, a fost dedusă durata arestării preventive și au fost menținute dispozițiile sentinței atacate, respectiv a sentinței 872/26-11-2008 a Tribunalului Ialomița – Secția Penală
Prin Decizia penală nr. 278/16 12 2010 a Curții de Apel București Secția I Penală nu s-a dispus în mod expres înlăturarea dispozițiile suspendării, sub supraveghere, a executării pedepsei, aplicate prin sentința penală nr. 872 din data de 26 11 2008 pronunțată de Tribunalul Ialomița – Secția Penală. În aceasta consta nelămurirea judecătorului delegat în sensul că în fapt a solicitat să se lămurească dacă se menține suspendarea sub supraveghere pentru pedeapsa concurentă de 4 ani închisoare solicitând, de fapt, instanței să dispună modalitatea de executare a pedepsei.
În opinia apărării, pe calea contestației la executare, formulată de judecătorul delegat, nu poate fi reformată Decizia penală nr. 278/16 12 2010 a Curții de Apel București Secția I Penală, al cărui dispozitiv este foarte clar în sensul că a menținut celelalte dispoziții ale sentinței nr. 872 din data de 26 11 2008 pronunțată de Tribunalul Ialomița – Secția Penală însemnând că a menținut și suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 4 ani închisoare. Consideră adevărat faptul că este o eroare în decizia Curții de Apel București, însă calea procedurală prin care s-a solicitat reformarea acesteia nu este admisibilă, contestația la executare nefiind o cale de atac ci un mijloc prin care se lămuresc incidentele ivite în cursul executării. Din punctul de vedere al apărării nu s-a ivit niciun incident în cursul executării pedepsei, dispozițiile Curții de Apel București, fiind clare, decizia penală în discuție fiind dreaptă. Își încheie cuvântul solicitând respingerea contestației la executare.
Intimatul condamnat, având ultimul cuvânt este de acord cu susținerile apărătorului ales și lasă la aprecierea instanței.
CURTEA
Asupra cauzei penale de față:
La data de 31.05.2013 a fost înregistrată sub nr._ pe rolul Curții de Apel București contestația la executare formulată de O. T., judecător delegat cu executările penale în cadrul Tribunalului Ialomița cu privire la decizia penală nr. 278/16.12.2010 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția I-a Penală având ca inculpat pe MAXIȚIAN S. C..
Motivul pe care se întemeiază contestația la executare formulată de judecător delegat cu executările penale O. T. se referă la faptul că prin decizia nr. 278/16.12.2010 Curtea de Apel București – Secția I-a Penală nu a dispus în mod expres înlătura dispozițiilor înlăturării sub supraveghere a executării pedepsei de 4 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 872/26.11.2008 pronunțată de Tribunalul Ialomița – Secția Penală.
De asemenea, s-a mai susținut de către judecător delegat cu executările penale O. T. că au fost emise formele de executarea a pedepsei de 4 ani închisoare aplicată inculpatului MAXIȚIAN S. C. cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata termenului de încercare de 6 ani datorită faptului că prin decizia penală nr. 278/16.12.2010 a Curții de Apel București – Secția I-a Penală „s-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale”.
Invocând dispozițiile art. 461 alin. 1 lit. c Cod procedură penală judecător delegat cu executările O. T. a solicitat admiterea contestației la executare și stabilirea modalității de executarea a pedepsei de 4 ani închisoare stabilită prin decizia penală nr. 278/16.12.2010 a Curții de Apel București – Secția I-a Penală.
De asemenea, a solicitat Curții să se pronunțe cu privire la formele de executare emise, cât și la deducerea perioadei executate de către condamnatul MAXIȚIAN S. C..
La data de 22.04.2013 judecător delegat cu executările O. T. a formulat contestația la executare, în temeiul art. 461 alin. 1 lit. c Cod procedură penală, cauză ce a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Ialomița.
Prin sentința penală nr. sentința penală nr.128/24.05.2013, pronunțată de Tribunalul Ialomița – Secția Penală, a fost respinsă sesizarea Biroului Executări Penale prin judecătorul delegat din cadrul Tribunalului Ialomița.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs judecătorul delegat cu executările O. T. din cadrul Tribunalului Ialomița, cât și P. de pe lângă Tribunalul Ialomița.
Prin decizia penală nr. 1344/R/17.07.2013 Curtea de Apel București – Secția I-a Penală a respins ca inadmisibil recursul declarat de către judecătorului delegat la compartimentul executări penale al Tribunalului Ialomița
A admis recursul declarat P. de pe lângă Tribunalul Ialomița împotriva sentinței penale nr.128/24.05.2013, pronunțată de Tribunalul Ialomița Secția penală.
A casat hotărârea atacată și a dispus rejudecarea de către instanța competentă, Curtea de Apel București.
A fixat termen pentru judecarea contestației la executare la 26.09.2013, Completul 4 Apel, în cadrul Secției I-a Penală.
Pentru a dispune astfel, Curtea a constatat că, în raport de dispozițiile art. 461 alin. 1 lit. c Cod procedură penală, competența revine instanței care a pronunțat decizia penală nr. 278/16.12.2010 a Curții de Apel București – Secția I-a Penală.
În ședința publică din data de 24.10.2013 s-a dispus conexarea dosarului nr._ la dosarul nr._ .
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea constată contestația la executare formulată ca fiind neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Prin decizia penală nr. 278/16.12.2010 Curtea de Apel București - Secția I-a penală a admis apelul declarat de P. de pe lângă Tribunalul Ialomița.
A desființat, în parte, sentința penală nr. 872/F din data de 26 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Ialomița – Secția Penală și rejudecând în fond:
În baza art. 86 ind. 5 Cod penal a anulat suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 4 ani închisoare aplicată prin sentința nr.442/F din 15 iunie 2007 pronunțată de Tribunalul Ialomița, definitivă prin decizia penală nr. 1693/15.05.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție aplicată inculpatului Maxițian S. C..
În baza art. 33 lit. a – 34 lit. b Cod penal și art. 36 alin. 1 Cod penal a contopit pedepsele aplicate inculpatului Maxițian S. C. de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 272 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 31/1990, 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.43 din Legea nr. 82/1991 combinat cu art. 289 Cod penal cu pedeapsa de 4 ani închisoare stabilită prin sentința penală nr. 442/F din 15.06.2007 a Tribunalului Ialomița, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare.
A făcut în cauză, în ceea ce-l privește pe inculpatul Maxițian S. C. aplicarea disp. art. 71-64 lit. a teza a II-a, lit. b și c Cod penal.
În baza art. 88 Cod penal a dedus prevenția inculpatului Maxițian S. C. de 24 ore din data de 29 august 2005 și arestul preventiv de la 16 septembrie 2005 la 21 octombrie 2005.
A menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale.
A respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul Maxițian S. C..
Decizia a rămas definitivă ca urmare a respingerii recursului declarat de inculpatul Maxițian S. C. prin decizia penală nr.1339/27.04.2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Potrivit art. 461 alin. 1 lit. c Cod procedură penală contestația contra executării hotărârii penale se poate face când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare.
Or, conform deciziei penale nr. 278/16.12.2010 a Curții de Apel București – Secția I-a Penală modalitatea de executare a pedepsei de 4 ani închisoare aplicată inculpatului Maxițian S. C. este privativă de libertate, ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 71 – 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal.
Susținerea judecătorului delegat cu executările penale O. T. în sensul că instanța de apel, nu a înlăturat în mod expres dispozițiile art. 861 Cod penal, nu poate fi analizată prin prisma dispozițiilor art. 461 alin. 1 lit. c Cod procedură penală.
Potrivit art. 865 alin. 2 Cod penal numai în cazul în care pedeapsa rezultată în urma contopirii nu depășește 3 ani, instanța poate aplica dispozițiile art. 861 Cod penal.
În raport de aceste dispoziții, pedeapsa de 4 ani închisoare ce a fost anulată prin decizia penală nr. 278/16.12.2010 a Curții de Apel București – Secția I-a Penală, nu putea să fie suspendată în condițiile art. 861 Cod penal.
Ceea ce se poate însă constata din actele și lucrările dosarului excede dispozițiilor art. 461 lit. c Cod procedură penală, atâta timp cât după primirea extrasului deciziei penale nr. 1339/27.04.2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție au fost emise de către C. Executări Penale al Tribunalului Ialomița formele de executare a pedepsei de 4 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 6 ani către IPJ C. – Serviciul cazier Judiciar, Centrul M. Județean C., Consiliul Local C., Poliția C., către condamnatul Maxițian S. C..
Mai mult, prin sentința penală nr. 377/16.11.2012 a Tribunalului Ialomița, definitivă prin nerecurare au fost încălcate dispozițiile deciziei penale nr. 278/16.12.2010 a Curții de Apel București – Secția I-a Penală, definitivă prin decizia penală nr.1339/27.04.2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în sensul că s-a modificat măsura de supraveghere impusă condamnatului Maxițian S. C., în condițiile în care instanța de apel ca urmare a admiterii apelului declarat de parchet a anulat suspendarea executării pedepsei de 4 ani închisoare.
Nefondată este și susținerea judecătorului delegat cu executările penale O. T., în sensul că instanța de apel prin dispozitivul deciziei penale 278/16.12.2010 a Curții de Apel București – Secția I-a Penală „a menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale”, ceea ce conduce la o nelămurire cu privire la hotărârea care se execută.
În condițiile în care atât C. Executări Penale al Tribunalului Ialomița cât și judecătorul care a pronunțat sentința penală nr. 377/16.11.2012 a Tribunalului Ialomița, nu au respectat decizia penală nr. 278/16.12.2010 a Curții de Apel București – Secția I-a Penală intrată în puterea lucrului judecat, solicitarea formulată pe calea contestației la executare în sensul să se specifice modalitatea de executare a pedepsei de 4 ani închisoare aplicată inculpatului Maxițian S. C., care începând cu data de 27.04.2012 trebuia să se afle în detenție, este lipsită de fundament legal.
Așa fiind, Curtea va respinge ca neîntemeiată contestația la executare formulată de Judecătorul delegat cu executările penale din cadrul Tribunalului Ialomița.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 3 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiată contestația la executare formulată de Judecătorul delegat cu executările penale din cadrul Tribunalului Ialomița.
În temeiul art. 192 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică, azi 24.10.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
C.-B. I.-T. R. G.
GREFIER
I. P.
Red. G.R.
Dact.G.P.
2 ex.
| ← Falsul material în înscrisuri oficiale. Art. 288 C.p.. Decizia... | Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 1959/2013. Curtea... → |
|---|
