Contestaţie la executare. Art.461 C.p.p.. Decizia nr. 389/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 389/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 25-02-2013 în dosarul nr. 389/2013
Dosar nr._
_
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A II-A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ nr. 389/R
Ședința publică de la 25 februarie 2013
Curtea compusă din :
PREȘEDINTE S. E.
JUDECĂTOR A. A.
JUDECĂTOR S. C.
GREFIER V. B.
MINISTERUL PUBLIC – P. DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, a fost reprezentat de PROCUROR: I. L..
Pe rol, soluționarea recursului declarat de contestatorul ȚECULESCU D. S. împotriva sentinței penale nr. 1123, din data de 04.12.2012 pronunțată de Judecătoria sector 1, în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul – contestator, Țeculescu D. S., personal și asistat de avocat ales.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier,după care:
Din oficiu, Curtea, pune în discuție competența acestei instanțe privind soluționarea prezentului recurs.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul, consideră că pentru soluționarea prezentului recurs, competența îi revine Tribunalului București având în vedere că, cerere privește o problemă de executare a unei pedepse, chiar dacă aceasta a fost suspendată sub supraveghere.
Apărătorul recurentului - contestator, lasă la aprecierea instanței decizia ce se va lua.
Recurentul – contestator având cuvântul, lasă soluția la aprecierea instanței.
CURTEA,
Prin sentința penală nr. 1123 a Judecătoriei Sectorului 1 București, pronunțată în dosarul nr._ a fost respinsă contestația la executare formulată de contestatorul T. D.-D.domiciliat in Mun. Caracal, . nr. 2, ., ., jud. O., ca neîntemeiată.
În baza art. 192 alin. 1 Cod procedură penală a fost obligat contestatorul la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr. 396/06.04.2012 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București contestatorul Țeculescu D.-S. a fost condamnat la pedeapsa 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de refuz recoltare probe biologice.
În baza art. 861 Cod penal instanța a dispus suspendarea executării pedepsei sub supravegherea Serviciului de Probațiune pe un termen de încercare de 3 ani.
În baza art. 863 alin. 1 Cod procedură penală, pe durata termenului de încercare, contestatorul a fost obligat să se supună următoarelor masuri de supraveghere:
- să se prezinte bilunar la Serviciul de Probațiune;
- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședința sau locuința și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
- să comunice și să justifice schimbarea locului de munca;
- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existenta;
În baza art. 863 alin. 3 Cod procedură penală, contestatorul a fost obligat ca pe durata termenului de încercare să nu conducă niciun vehicul.
Sentința penală mai sus menționată a rămas definitivă prin decizia penală nr. 1756/18.09.2012 pronunțată de Curtea de Apel București-secția a II-a Penală.
Prin prezenta, persoana condamnata Țeculescu D.-S., a solicitat instanței în temeiul art. 461 alin. 1 lit. c Cod procedură penală, suspendarea îndeplinirii obligației de a nu conduce niciun vehicul în termenul de încercare de 3 ani, stabilit prin sentința penală nr. 396/06.04.2012 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București, apreciind că există motive care împiedică punerea în executare a hotărârii de condamnare.
În raport de motivele invocate de contestator, prin prisma cazului prevăzut de art. 461 alin. 1 lit. c Cod procedură penală, instanța a constatat ca cererea este neîntemeiată.
Astfel, contestația la executare este un mijloc procesual care poate fi folosit înainte de punerea în executare a hotărârii penale definitive, daca s-a ivit un incident prevăzut de lege până în acel moment, în cursul executării pedepsei, daca incidentul s-a ivit în perioada executării și chiar după ce s-a executat pedeapsa dar în legătură cu executare, fără a schimba sau modifica soluția care a căpătat autoritate de lucru judecat.
În cauză, motivele invocate de petent, nu se circumscriu cazului de contestație la executare prevăzut de art. 461 alin. 1 lit. c Cod procedură penală, care vizează situația în care se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare.
Aprecierea contestatorului, asupra conduitei sale ireproșabile, aceea de respectare a normelor legale și morale, nu este un argument legal de admisibilitate a cererii întrucât se opune autoritatea de lucru judecat a hotărârii penale de condamnare, care se executa.
Nici argumentul, potrivit căruia, menținerea acestei obligații îi încalcă dreptul constituțional la muncă, nu poate fi primit de către instanță, având în vedere că ingerința în dreptul de a conduce a contestatorului este prevăzută de lege, urmărește un scop legitim, respectiv prevenirea săvârșirii de către acesta a unor noi infracțiuni în legătură cu conducerea unor autovehicule pe drumurile publice, fiind o măsură necesară într-o societate democratică și proporțională cu scopul urmărit.
F. de aceste considerente, instanța a respins, ca neîntemeiată, contestația la executare și în baza art.192 alin.2 Codul de procedură penală a fost obligată contestatorul la plata sumei de 100 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, inculpatul T. D. S..
Curtea, analizând actele și lucrările cauzei, reține că, în conformitate cu dispozițiile art. 27 pct. 3 din Codul de procedură penală, tribunalul, ca instanță de recurs, judecă recursurile împotriva hotărârilor penale pronunțate de judecătorii în materia executării hotărârilor penale.
Or, având în vedere că dispozițiile art. 461 din Codul de procedură penală reglementează instituția contestației contra executării hotărârii penale, în baza art. 42 din Codul de procedură penală, Curtea va declina competența de soluționare a recursului declarat de recurentul contestator T. D. S. în favoarea Tribunalului București.
În baza art. 192 alin. 3 din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate în recurs vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Declină competența de soluționare a recursului declarat de recurentul contestator T. D. S. în favoarea Tribunalului București.
Cheltuielile judiciare avansate în recurs rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25.02.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
S. E. A. A. S. C.
GREFIER,
V. B.
Red. A.A
Tehn. N.E.A/2ex/05.03.2013
Jud.S.1/S.P/Jud.D.I.M
| ← Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... | Contestaţie la executare. Art.461 C.p.p.. Decizia nr. 451/2013.... → |
|---|
