Omor calificat. At. 175 C.p.. Decizia nr. 77/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 77/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 28-03-2013 în dosarul nr. 77/2013
Dosar nr._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.77
Ședința publică din data de 28 martie 2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: D. D.
JUDECĂTOR: R. M.
GREFIER – C. E.
MINISTERUL PUBLIC–P. de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de procuror N. M..
Pe rol judecarea cauzei penale ce are ca obiect apelurile declarate de P. de pe lângă Tribunalul G. și inculpatul I. L. împotriva sentinței penale nr.226/29.06.2010, pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._ .
Dezbaterile în cauză au avut loc în cadrul ședinței publice din data de 22 martie 2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 28 martie 2013, când, în aceeași compunere,
CURTEA,
Prin sentința penală nr._.06.2010 pronunțată de Tribunalul G. s-a dispus:
În baza art.20 rap. la art.174, 175 lit.c din C. pen. cu aplicarea art.73 lit.b și art.76 lit.i Cod penal a condamnat pe inculpatului I. L., la pedeapsa de 2 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal–pedeapsă complementară-pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat.
În baza art.71 Cod penal pe durata executării pedepsei principale s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute la art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
În baza art.14 rap. la art.346 Cod procedură penală și art.998-999 cod civil și art.313 din Legea nr.95/2006, modificată prin OUG nr.72/2006 a admis, în parte, acțiunea civilă formulată de S. U. de Urgență București și obligă pe inculpat să plătească părții civile suma de 9.297,5 lei cu titlul de cheltuieli de spitalizare.
A luat act că partea vătămată P. M. nu se constituie parte civilă în cauză.
În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 1.200 lei cu titlul de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această soluție Tribunalul a constatat că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul G. nr.93/ P/2009 din 09.03.2009 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului I. L. pentru comiterea infracțiunii prev. de art.20 Cod penal rap. la art.174, 175 lit.i Cod penal.
S-a reținut în fapt că la data de 25.12.2006, partea vătămată P. M., împreună cu martorii S. M.-F., P. E., I. M.-F., Mîndrișor V. și P. A., au mers la discoteca din comuna Ulmi, . timp, în jurul orelor 0,30, aceștia s-au deplasat cu autoturismul condus de Mîndrișor V., spre localitatea Trestieni, județul G.. Acesta a fost apelat telefonic de numitul U. I.-C., care i-a propus să vină în discoteca „HOT ZONE” din . sărbătorea ziua de naștere. După ce au dansat, între cei din grupul părții vătămate și un alt tânăr din discotecă, a cărui identitate nu s-a putut stabili, a avut loc o altercație verbală și fizică. Grupul de tineri, printre care se afla și partea vătămată, a ieșit în curtea interioară a discotecii, pentru a consuma vin. La un moment dat, în curtea interioară a apărut partea vătămată P. M., care îl alerga pe inculpatul I. L., având un obiect din lemn în mână. Inculpatul I. L. s-a întors și având în mână o sabie de circa 50 de centimetri, l-a lovit pe partea vătămată de mai multe ori în zona toraco-abdominală. Partea vătămată a încercat să fugă, însă inculpatul l-a ajuns din urmă și i-a aplicat lovituri cu sabia pe spate.
Având în vedere ambiguitatea declarațiilor succesive date de partea vătămată, pentru a se stabili dacă aceasta este sau nu influențată de către inculpat s-a procedat la interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice purtate de aceasta de pe telefonul mobil, rezultatele fiind consemnate în procesele-verbale de redare, existente la dosarul cauzei.
Această situație de fapt a fost stabilită prin următoarele mijloace de probă: declarațiile părții vătămate; declarațiile învinuitului; declarațiile martorilor; raport medico-legal; foaia de observație clinică; procese-verbale de redare a convorbirilor telefonice; raport de constatare tehnico-științifică, de natură psihologică privind detecția comportamentului simulat; fișă cazier judiciar.
Fiind audiat, în cursul urmăririi penale inculpatul a declarat că s-a aflat în discoteca „HOT ZONE” în noaptea de 25/26.12.2006, însă nu a agresat-o el pe partea vătămată.
În cursul cercetării judecătorești au fost audiați: partea vătămată P. M. (fila 21), inculpatul I. L. (fila 22) și martorii din acte: R. G. A. (fila 35), T. I. A. (fila 36), Mîndrișor V. (fila37), P. A. I. (fila 68), I. M. F. (fila 69), G. D. (fila 77), P. E. (fila 103), S. M. F. (fila 104), L. V. (fila 177) și martorii propuși de inculpat: L. M. )fila 154), T. G. C., T. M. și T. G.) filele 178-180).
Având în vedere imposibilitatea audierii martorilor P. A. M. și T. Antonini-M., conform art.327 alin.3 Cod procedură penală s-a procedat la citirea declarațiilor date de aceștia în cursul urmăririi penale.
Fiind audiată, în cursul cercetării judecătorești, partea vătămată P. M. a precizat că menține declarația scrisă de el, în cursul urmăririi penale, la data de 04.01.2007 și celelalte declarații date în cursul anului 2007. A precizat că îl cunoaște pe inculpat și sunt prieteni. L-a cunoscut pe I. L. într-o discotecă în orașul B. V., în vara anului 2006. Mai exact relațiile dintre partea vătămată și inculpat se limitau la saluturi reciproce când se întâlneau la discoteci. A precizat că s-a întâlnit cu inculpatul mai rar în două discoteci: în B. V. și în Palanca aparținând de . fost și în discoteca din satul P., . multe ori, iar în noaptea de 25/26.12.2006 a fost la discoteca „HOT ZONE” din . sub influența băuturilor alcoolice întrucât băuse o cantitate mare de alcool, respectiv 5-6 sticle de vin și bere împreună cu niște prieteni. Când a ajuns la discoteca din J., probabil în jurul orelor 11-12 noaptea, era beat. Când a ajuns la discotecă la poartă se afla o persoană pe care partea vătămată o știe sub numele de „Buli” care era însoțit de alte persoane și spunea că a avut probleme cu alte persoane dar nu știe la ce se referea. A susținut că pe inculpatul I. L. l-a văzut în discotecă stând la o masă lângă bar, dar nu a avut nici o discuție cu acesta. Partea vătămată împreună cu prietenii care îl însoțeau a stat maxim 5 minute în discotecă, după care a ieșit, din discotecă, în curte, moment în care a apărut un grup de tineri care au venit din stradă, de la mașinile parcate în zonă. A precizat că a venit la discotecă la J. împreună cu prietenii săi întrucât a fost sunat de „Buli” (U. I.-C.), iar în momentul în care erau în curte și s-au intersectat cu grupul care venea din stradă, tinerii din acest grup au început să-i lovească crezând că au venit chemați de „Buli”. O parte din cei care însoțeau partea vătămată au fugit, iar aceasta a fost lovită de doi dintre cei veniți din stradă, dar nu poate preciza cu ce anume. Ceilalți tineri veniți din stradă au fugit după prietenii părții vătămate care îl lăsaseră în curtea discotecii. A mai precizat că el nu l-a indicat ca autor al infracțiunii pe inculpatul I. L. când a fost întrebat de polițiștii care s-au deplasat la spital, ci aceștia l-au întrebat dacă cunoscut pe cineva din cei aflați în discotecă și el le-a spus numele lui I. L..
Audiat în cursul cercetării judecătorești, inculpatul I. L. nu a recunoscut săvârșirea faptelor de care este învinuit.
A precizat că, în noaptea de C. a fost la discoteca din J., împreună cu prietena sa, T. G., și frații acesteia T. M. și T. C.. În jurul orei 12,30 – 1,00 a auzit zgomot în afara discotecii, în curte, și împreună cu prietena lui și ceilalți care se aflau la masă cu el și a văzut niște băieți care se alergau unii pe alții, din curte spre stradă, dar nu a recunoscut nici una dintre persoane care alergau în modul arătat mai înainte. A susținut că nu știe dacă cei care se alergau aveau ceva în mână ( bâte sau alte obiecte contondente). A precizat că unii alergau în stânga, alții în dreapta, pe șosea, iar afară era întuneric și nu se vedea prea bine. Apoi au intrat în discotecă și s-au așezat, au mai stat circa o jumătate de oră, după care s-a închis.
Inculpatul a precizat că îl cunoștea pe partea vătămată P. M. dar, în seara respectivă nu l-a văzut în discotecă. Nu l-a văzut nici în afara discotecii și oricum nu se distingea (curtea discotecii fiind foarte mare), distanța de la ieșirea din discotecă până la poartă fiind de aproximativ 30 metri. A mai precizat că, fațada discoteci este luminată, sunt spoturi, însă lumina este suficientă pentru circa 5 metri de fațadă, iar curtea nu este luminată și nici pe stradă nu erau aprinse luminile de iluminat stradal. A susținut că, în sera respectivă nu a avut asupra sa nici o sabie și nici un alt obiect contondent și nici nu poartă asupra sa asemenea obiecte.
A arătat că, acasă are un asemenea obiect–o baionetă primită de la un bunic–armă de panoplie, care are în jur de 20-30 cm.
Întrebat dacă o cunoaște pe P. A.-M. a arătat că o cunoaște din vedere, iar în seara respectivă după ce s-a închis discoteca era nervoasă, l-a jignit l-a înjurat, iar inculpatul a împins-o, fără să o lovească și a trimis-o la poliție dacă are probleme.
Fiind audiată, în cursul cercetării judecătorești, la propunerea inculpatului, martora T. G. (prietena inculpatului), a arătat că, în seara de 26.12.2006, la discoteca „HOT ZONE” din . nu a observat nici un eveniment care să perturbe activitatea în discotecă. A susținut că, nu știe dacă P. M. a fost lovit de cineva și cu atât mai puțin cine l-a lovit. L-a văzut pe inculpatul I. L. în discotecă care se afla și el într-un grup de prieteni în care se afla și martora și a stat și cu acesta, la un moment dat, la masă. Își amintește că inculpatul era îmbrăcat într-un costum de culoare bej. Martora nu a văzut nici un scandal în seara respectivă și, cât timp a stat în discotecă, nu a observat nici un scandal de proporții și nici persoanele aflate în discotecă care să părăsească discoteca „alarmate”.
Fiind audiat, în cursul cercetării judecătorești, la propunerea inculpatului, martorul T. G. -C., administratorul discotecii „Hot Zone” a declarat că, în seara de 26.12.2006 se afla în discotecă și l-a văzut pe inculpatul I. L. în acea seară în discotecă. Pe P. M. nu îl cunoaște, nu l-a văzut în seara respectivă și nu a observat nimic în sensul vreunui conflict în discotecă.
Fiind audiat, în cursul cercetării judecătorești, la propunerea inculpatului, martorul T. M. (fratele prietenei sale), a declarat că în seara de 26.12.2006 a fost la discoteca „Hot Zone”, în seara respectivă răspundea de muzică, dar nu își amintește să se fi întâmplat vreun scandal în discotecă. A doua zi, a aflat că a fost un conflict dar nu știe între cine și cine. A auzit că au fost câteva mașini avariate și câțiva băieți bătuți. În seara respectivă l-a văzut la discotecă pe inculpat, dar nu l-a văzut implicat în vreun scandal. Nu a sesizat vreun moment ca inculpatul sau alte persoane să fi părăsit alarmați discoteca.
Martora L. V., sora părții vătămate P. M., a declarat, în cursul cercetării judecătorești, că știe de la fratele său că a mers la discoteca „HOT ZONE” și acolo a fost lovit de cineva cu un cuțit sau o sabie. Fratele său nu a precizat cine l-a lovit. Martora l-a sfătuit pe fratele său să nu facă nici un fel de plângere, întrucât era în convalescență. Nu-și amintește dacă fratele său a făcut afirmația că a spus polițiștilor că numele celui care l-a lovit este „L. din Chiajna”.
Martorul P. A.-I. a declarat, în cursul cercetării judecătorești că, în noaptea de C., în anul 2006, a mers la discoteca din J. împreună cu I. M., P. M. și Mîndrișor V., fiind chemați de U. I.-C.. A intrat în discotecă, a luat ceva de băut de la bar și la un moment dat, spre ieșirea din discotecă a izbucnit o altercație între mai mulți tineri între care se afla și partea vătămată P. M. și U. I.-C.. Scandalul s-a mutat în afara discotecii, în curte. Au ieșit afară și în acel moment au venit două mașini, din care au coborât mai mulți băieți înarmați cu săbii, cuțite și au început să îi alerge prin curtea discotecii. Martorul a fugit și a urcat în mașina vărului său Mîndrișor V.. După ce a urcat în mașină a venit un băiat cu o sabie, a băgat-o pe geamul care era lăsat cam 10 cm și i-a pus-o la gât și i-a spus că dacă pornește mașina îl taie. După ce a scos sabia de pe geam, șoferul a încercat să pornească mașina și același individ le-a tăiat roțile de pe partea dreaptă și a spart luneta mașinii. Martorul susține că nu a observat vreo persoană care să-l lovească pe P. M. cu sabia și nici pe acesta nu l-a văzut lovind altă persoană.
Martorul a arătat că partea vătămată P. M. era beat și, când au plecat la discoteca din J., au plecat la solicitarea telefonică al lui U. care „se luase” cu alți băieți din discoteca respectivă, având un conflict. Martorul a mai susținut că, pe inculpatul I. L. nu l-a cunoscut anterior începerii acestui proces.
Martorul P. E. a declarat, în cursul cercetării judecătorești că, menține declarația dată în faza de urmărire penală la data de 26.12.2006 cu mențiunea că unele rânduri din această declarație i-au fost dictate de organul de poliție în fața căruia a dat declarație. A arătat că, în seara de C. din 2006, a fost la discotecă, a luat o sticlă de vin și urma să plece. Când a ieșit din discotecă, cineva a închis ușa în spatele său, a constatat că S. M. cu care venise la discotecă și care îi conducea autoturismul, plecase. L-a sunat să vină să-l ia, acesta spunându-i că P. M. este tăiat și se află căzut jos la Podul J., puțin mai în față pe dreapta. S-a dus cu S. M. la locul respectiv, l-a luat pe P. M. și l-au dus împreună la spital. A precizat că, mențiunea privind faptul că numitul P. M. a rămas singur și nu a fugit, tăbărând mai mulți tineri pe el, i-a fost dictată de polițistul în fața căruia a dat declarație. Nu l-a cunoscut pe inculpatul I. L., văzându-l pentru prima oară în sala de ședință. A menționat că pe el nu l-a alergat nimeni cu sabia în curtea discotecii.
Martorul Mîndrișor V. a declarat, în cursul cercetării judecătorești că nu a văzut nici o persoană care să-l lovească pe P. M. și nici nu l-a văzut pe acesta cu fața plină de sânge. În momentul în care a vrut să plece împreună cu P. A. a văzut, în curte, la porțile discotecii persoane îmbrăcate în negru cu săbii și bâte dar nu a recunoscut nici una din aceste persoane. Imediat după ce a văzut că se închid porție, a sărit un gărduleț din incinta discotecii, s-a dus la mașina sa și a vrut să plece cu mașina dar, a constatat că două cauciucuri i-au fost tăiate și s-a spart geamul lateral dreapta spate. După această agresiune asupra mașinii, a pus roata de rezervă și a mai împrumutat una de la un prieten. Cât a schimbat roțile nu a văzut ce s-a întâmplat în curtea în care se află discoteca, dar a auzit agitație, lumea intrând și ieșind din curtea discotecii, dar pe poarta mică. A doua zi am aflat că P. M. a fost tăiat de niște indivizi. Pe inculpatul I. L. l-a văzut în discotecă când a intrat, stând la bar alături de o fată.
Martorul T. I.-A. a declarat, în cursul cercetării judecătorești, că a fost la discoteca „Hot Zone” în seara de C. și știe că la un moment dat a avut loc o altercație în discotecă, fără să dea prea multe amănunte despre participanți.
Martorul cu identitate protejată, G. D. a fost audiat în cursul cercetării judecătorești prin sistem audio-video pentru conferințe, cu distorsionarea imaginii și vocii. A declarat că, în noaptea de 25/26.12.2006 se afla la discoteca „HOT ZONE” din . știe ora exactă când s-a întâmplat incidentul dar, erau mai mulți prieteni afară și a văzut cum a ieșit toată lumea din discotecă speriată . A văzut două mașini „AUDI” la poartă, din care au ieșit mai mulți bărbați care aveau bâte și săbii în mâini. I. L. „se alerga în curtea discotecii cu un băiatul care a fost tăiat”. Partea vătămată era în spatele lui I. L.. Nu mai ține minte dacă partea vătămată avea ceva în mână dar, la un moment dat, I. L. s-a întors și, cu o sabie care o avea în mână, i-a aplicat mai multe lovituri în zona burții și a spatelui (părții vătămate). Cei care au coborât din mașini au început să închidă porțile discotecii. A auzit de la ei când spuneau să-i taie pe toți acolo în curte. Mulți din prietenii săi au fugit. Printre cei care au fugit a fost și martorul, pentru că s-a speriat când a văzut „cu ce au venit ei în mână, respectiv bâte și săbii”. Știe doar că partea vătămată a fugit, așa tăiat cum era, și a ieșit la drum, unde a fost găsit de niște prieteni ai lui. Întrucât martorul a fost audiat prin sistem audio-video, la întrebarea domnului avocat U. D., dacă cunoaște persoana pe care domnul avocat a pus mâna, respectiv inculpatul I. L., răspunsul martorului a fost că îl cunoaște și se numește „ L.”. L-a văzut de mai multe ori pe inculpatul I. L., la discotecă, împreună cu fata patronului discotecii. A precizat că L., persoana care a văzut-o în instanță, în ziua audierii, este persoana care l-a lovit cu sabia pe partea vătămată P. M.. În seara respectivă, la discotecă, martorul nu a consumat băuturi alcoolice și a fost și înăuntrul discotecii. A stat în discotecă numai 2 minute, iar în discotecă erau aproximativ 100-150 de oameni și nu l-a văzut, în acest scurt timp, pe L.. I. L. a venit în curte din interiorul discotecii. În momentul în care au ieșit mai multe persoane din discotecă, crede că P. M. era afară în curte. Martorul afirmă că se afla la o distanță de 10 metri de locul la care inculpatul I. L. l-a lovit pe P. M. cu sabia. Nu știe dacă, anterior, între inculpat și partea vătămată a avut loc vreo ceartă și crede „că inculpatul l-a lovit pe P. M. pentru că era cel mai mare dintre ei și i-a fost frică de el”. A precizat că, în aceiași seară, mai înainte, a mai fost un scandal în acea discotecă, între un apropiat al lui L. și un băiat din Cosoba, băiatul din Cosoba fiind bătut de L. și apropiații lui L.. Acest incident s-a petrecut în interiorul discotecii. Martorul a arătat că, după părerea lui, inculpatului îi era frică de băiatul care a fost tăiat (partea vătămată P. M.), pentru că acesta venise cu o rudă a băiatului care a fost bătut și a crezut că a venit să se răzbune. Nu a asistat la incidentul care s-a produs „înainte” dar, a auzit de la cei care au fost în discotecă. A mai precizat că îi este frică de inculpat, motiv pentru care a ceruit să-i fie protejată identitatea și, știe că și celorlalți martori le este frică de inculpat. După nume, nu îl cunoaște pe R. M.-D., dar cunoaște o persoană care are porecla „Ministrul”, acesta fiind persoana din Cosoba care a fost bătută anterior în discotecă. Martorul a mai precizat că nu cunoaște vreun motiv pentru care P. M. să-l fi alergat pe inculpatul I. L., iar locul în care s-a petrecut incidentul era iluminată slab.
Martorul R. G.-A. a declarat, în cursul cercetării judecătorești că, în data de 25 /26.12,2006 a fost la discoteca din B. Deal cu soția și finii săi, respectiv U. A., U. I.-C. ( zis „B.” ) și soția sa, R. L.. În drum spre casă a trecut pe la discoteca din J. „HOT ZONE”. A intrat în discotecă și, văzând că sunt 10-12 persoane a vrut să meargă acasă. Între cei aflați în discotecă se afla și inculpatul, împreună cu prietena lui. După ce au ieșit din discotecă și se afla în mașina proprietate personală, împreună cu soția și fina sa, a văzut 3-4 mașini care „au tras în fața discotecii”. Din aceste mașini au coborât 3-4 persoane și au închis porțile de la incinta discotecii. Înainte de a fi închise porțile, U. I.-C. ( zis „B.”) a reușit de iasă, a urcat în mașina în care se afla martorul și au pornit spre București, dar nu știe ce s-a întâmplat ulterior. Din discuțiile purtate ulterior cu fratele său a aflat că, în aceeași seară, un grup în care se afla și fratele său a fost implicat într-un scandal, la aceeași discotecă, înainte ca ei să ajungă la discotecă, U. I.-C. nemaifiind în discotecă la momentul când martorul și persoanele ce îl însoțeau au ajuns în discotecă. A mai precizat că, inculpatul aflând că mașina sa a fost lovită cu piciorul de către o persoană rămasă neidentificată, din grupul de băieți care coborâse din cele 3 mașini, s-a oferit să-i repare mașina „în virtutea faptului că prietena lui se ocupa de discotecă”, în primăvara anului 2007.
Martorul S. M.-F. a declarat, în cursul cercetării judecătorești că, în seara zilei de 25.12.2006 se afla la discoteca „HOT ZONE” din . partea vătămată P. M. a fost lovită martorul se afla afară, în curtea interioară. Nu știe cine l-a lovit pe P. M. dar, l-a văzut pe acesta căzut jos și plin de sânge lângă Podul J., la aprox. 200 m. de discotecă. Martorul a venit la discotecă împreună cu P. E.. Găsindu-l pe P. M. jos, l-a urcat în mașină și l-a dus la spital. Pe inculpatul I. L. îl cunoștea din vedere, dar când a intrat în discotecă se afla la ușa discotecii, în interiorul acesteia. A precizat că el nu a fost lovit cu bastonul după ureche, această mențiune apărând în declarație datorită faptului că o parte din declarație i-a fost dictată de polițistul care i-a spus să scrie ce îi dictează întrucât și ceilalți au scris la fel.
Martorul I. M.-F. a declarat, în cursul cercetării judecătorești că, în noaptea de C. el, împreună cu Mîndrișor V., P. A. și P. M. au mers la o discotecă într-un . au plecat la altă discotecă în localitatea J.. Au intrat în discotecă, s-au așezat la o masă, au luat câte cava de băut și, la un moment dat, a observat o „încăierare” între un individ pe care nu îl cunoaște și P. M.. Imediat, au ieșit afară din discotecă, au mers după ei afară împreună cu cei care se aflam la masă. Au vrut să plece și, când au ieșit pe poartă, au apărut două mașini din care au coborât 5-6 indivizi .Singura fază pe care a văzut-o se referă la faptul că unul dintre aceștia avea în mână o sabie și, crede că datorită faptului că l-a văzut pe P. M. că alerga prin curte, s-a dus la el și l-a lovit cu sabia, cu latul și nu cu tăișul ( din câte a văzut martorul). A reușit să iasă din curtea discotecii, s-a urcat în mașină cu Mîndrișor și P. A. și, în momentul în care au vrut să plece, pe geamul șoferului, care era puțin deschis, un individ, a băgat sabia, întrebându-i „ ce caută acolo”. Apoi le-a spus să plece, a spart geamul spate dreapta lateral și a tăiat două cauciucuri, respectiv cele de pe partea dreaptă. Au plecat de acolo, au sunat un prieten care le-a adus două roți de rezervă și au plecat acasă. Martorul a mai precizat că este vorba de două persoane care au fost înarmate cu săbii, respectiv cea care l-a lovit pe partea vătămată P. M. pe spate, și o alta care a venit la mașina lor și a introdus sabia pe geam. Descrierea pe care a făcut-o este a persoanei care a lovit partea vătămată cu sabia pe spate. În momentul în care martorul și însoțitorii săi au ajuns la discotecă, partea vătămată era în stare de ebrietate. După ce a fost lovit cu o sabie în spate, partea vătămată nu a căzut și a mers în continuare, iar cel care fugea după el a mers în continuare. Martorul a mai susținut că, pe inculpat îl cunoaște din vedere și că inculpatul nu are nici un semnalment comun cu persoana care l-a lovit pe partea vătămată, acea persoană fiind mult mai solidă decât inculpatul și având început de chelie.
Examinând actele și lucrările dosarului și coroborând materialul probator administrat în cauză în cursul urmăririi penale și în cursul cercetării judecătorești, Tribunalul a reținut următoarele:
În noaptea de 25/26.12.2006 partea vătămată P. M. împreună cu martorii Mîndrișor V., P. A. și I. M.-F., după ce au vizitat discoteca „Faire” din B. V., în jurul orelor 1,00 cu autoturismul Dacia Solenza_, s-au deplasat în . la discoteca „HOT ZONE” unde au fost chemați de numitul U. I.-C. zis „B.”, care își sărbătorea ziua de naștere. La scurt timp, cu un alt autoturism s-au deplasat la discoteca „HOT ZONE” și martorii P. E. și S. M.-F. și, în discotecă s-au întâlnit cu U. I., partea vătămată P. M., Mîndrișor V. și P. A., toți din satul Trestieni. U. I.- C. și partea vătămată au făcut turul discotecii căutând persoana cu care, în cursul aceleiași seri U. avusese o altercație. U. I. și P. M. l-au îmbrâncit pe individul în cauză și lucrurile au degenerat într-un scandal, mulți dintre cei aflați în discotecă ieșind în curtea interioară a discotecii. Din cercetări a rezultat o temere a martorilor în a furniza informații concrete pentru aflarea adevărului, motiv pentru care s-a solicitat autorizarea interceptării și înregistrării convorbirilor telefonice ale părții vătămate și inculpatului, și conform art.861Cod procedură penală s-a procedat la audierea, la 11.06.2008 a martorului G. D. sub o altă identitate decât cea reală. Acesta a afirmat că l-a văzut pe P. M. alergând cu scândură în mână după inculpatul I. L. pentru a-l lovi. I. L. avea în mână o sabie de circa 50 cm și, la un moment dat s-a întors și l-a lovit cu această sabie pe P. M. în zona abdominală și la piept.
Din raportul medico-legal nr.410/E din 06.11.2007, rezultă că partea vătămată a fost internat la S. U. de Urgență București cu diagnosticul „plagă înjunghiată subcostală dreaptă, penetrantă, cu interesarea marelui epiplon și secționarea ligamentului rotund al ficatului; plagă nepenetrantă parietală în regiunea lombo-sciatică stângă și plagă tăiată în regiunea interscapulo-vertebrală stângă, cu interesarea mușchiului latessimus dorsi”.
Din concluziile raportului medico-legal, rezultă că partea vătămată a prezentat leziuni produse prin lovire cu corp dur ascuțit tăietor-înțepător (cuțit), ce au necesitat pentru vindecare un număr de 10-12 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, cu mențiunea că leziunile produse i-au pus în primejdie viața.
Comisia de Avizare și Control de pe lângă I.N.M.L. „M. Minovici” București, întrunită în ședința din 31.03.2010 a aprobat raportul medico-legal nr. 410/E din 06.11.2007 efectuat la SMJL G., privind pe P. M. (Aviz nr.E_ din 12 aprilie 201 –fila 152).
În drept, fapta inculpatului I. L. de a-l lovi cu o sabie pe partea vătămată în zona abdominală și în zona pieptului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la omor calificat, prev. și ped. de art.20 Cod penal rap. la art.174, 175 lit.i Cod penal.
Fapta părții vătămate de a alerga cu o scândură în mână după inculpat pentru a-l lovi constituie o acțiune ilicită gravă, de natură a cădea sub incidența legii penale, care a produs inculpatului o puternică tulburare, astfel că în favoarea inculpatului s-a reținut existența circumstanței atenuante a provocării.
La individualizarea pedepsei s-a avut în vedere prevederile art.72 Cod penal, text de lege care înscrie criteriile generale de individualizare, și prevede că la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a codului, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
În ceea privește persoana inculpatului s-a reținut că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale și a săvârșit fapta în stare de provocare.
Tribunalul a dat eficiență circumstanței atenuante reținute și a coborât pedeapsa sub minimul prevăzut de lege, conform art.76 alin.1 lit.b Cod penal, apreciindu-se că scopul pedepsei prevăzut de art.52 Cod penal, de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni, poate fi atins prin aplicarea unei pedepse de 3 luni închisoare.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel P. de pe lângă Tribunalul G. și inculpatul I. L., solicitând admiterea apelurilor, desființarea sentinței apelate și pronunțarea unei hotărâri care să aibă în vedere următoarele critici:
P.(fila 5) indică două motive de netemeinicie a hotărârii, respectiv greșita încadrare juridică dată faptei și greșita individualizare a pedepsei.
În motivarea apelului parchetului se arată că încadrarea juridică corectă este art.20 Cp rap. la art.174, art.175 lit.i Cp astfel cum s-a dispus trimiterea în judecată și nu art.20 rap. la art.174, art.175 lit.c Cp. De asemenea, se arată că la menținerea efectelor circumstanțelor atenuante prima instanță a reținu eronat dispozițiile art.76 lit.i Cp (text inexistent), în loc de art.76 lit.b Cp.
A doua critică vizează cuantumul redus al pedepsei aplicate inculpatului I. L., chiar în condițiile reținerii circumstanței atenunate legale prev. de art.73 lit.b Cp (scuza provocării). În opinia parchetului se impunea aplicarea unei pedepse mai mari având în vedere pericolul social concret al faptei, reflectat de obiectul vulnerabil folosit-sabie, organele vitale vizate și atitudinea procesuală a inculpatului.
Cu prilejul susținerii orale a motivelor de recurs procurorul a criticat sentința apelată și pentru nelegalitatea pedepsei aplicate inculpatului, arătând că instanța de fond a aplicat inculpatului o pedeapsă de 2 ani, iar în urma reținerii disp. art.76 alin.2 Cod penal minimul special nu putea fi coborât mai jos de o treime, respectiv de 2 ani și 6 luni.
În motivarea scrisă a apelului (filele 23-28) inculpatul I. L. solicită, în principal, în temeiul art.380 Cpp restituirea cauzei la procuror în vederea refacerii urmăririi penale, ca urmare a încălcării prevederilor art.332 alin.1 și 2 Cp ori trimiterea cauzei la instanța de fond pentru nelegala sesizare a instanței iar, în subsidiar, achitarea sa în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 alin.1 lit.c Cpp, întrucât fapta nu există, iar în terțiar reținerea art.74 și art.76 lit.a Cp, cu consecința aplicării unei pedepse cu suspendare condiționată sau sub supraveghere.
În ce privește primul motiv de apel inculpatul susține că rechizitoriul nu este verificat sub aspectul legalității și temeiniciei, așa cum prevede art.264 alin.3 Cp și Decizia nr.9/2008 pronunțată de ÎCCJ, consecința fiind restituirea cauzei la procuror. Mai arată că la instanța de fond nu s-a pus în discuție regularitatea actului de sesizare.
Pe fondul apelului susține că nu este autorul faptei deduse judecății, martorii-cu excepția unuia-arătând că s-a aflat în seara aceea în discotecă însă nu a ieșit în afara acesteia și nu a participat la scandalul provocat în curte. Declarația martorului cu identitate protejată G. D. nu se coroborează cu celelalte probe, în condițiile în care partea vătămată a afirmat că nu știe cine este persoana cu care a avut altercația.
De asemenea, interceptările telefonului mobil infirmă susținerile martorului cu identitate protejată, în sensul că a încercat să influențeze martorii.
Ultimul motiv de apel vizează greșita individualizare a pedepsei, inculpatul solicitând reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art.74 Cp, cu consecința pronunțării unei hotărâri de condamnare fără privare de libertate.
Prin decizia penală nr.172/31.05.2011 pronunțată de Curtea de Apel București-Secția I-a Penală a fost admis apelul declarat de parchet, desființată în parte sentința și rejudecând, în fond, majorată pedeapsa la 4 ani și 6 luni închisoare, fiind respins apelul inculpatului.
Prin decizia nr.4005/4.12.2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție a fost admis recursul formulat de inculpatul I. L., casată decizia penală atacată și a fost trimisă cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
În considerentele deciziei se arată că instanța de apel nu a efectuat o analiză a criticilor și apărărilor inculpatului, aspect ce echivalează cu o nemotivare a hotărârii recurate. Instanța supremă a mai reținut că era imperios necesar, în contextul probatoriului administrat, verificarea susținerii potrivit căreia inculpatul a încercat să ia legătura cu partea vătămată și cu martorii pentru a-i influența în sensul denaturării adevărului. Așa fiind, aspectele inconsecvenței atitudinii procesuale a părții vătămate se impuneau a fi lămurite în contextul întregului material probator administrat în cauză.
Cu prilejul rejudecării apelului Curtea a procedat la audierea părții vătămate P. M. (fila 22), inculpatul I. L. declarând oral că își menține declarația dată în acuză. Solicitarea de reaudiere a martorilor a fost respinsă, ca nefiind utilă cauzei, martorii fiind audiați pe larg în fața primei instanțe, aspectele menționate în cuprinsul deciziei de casare urmând a fi analizate cu prilejul decelării întregului material probator administrat în cauză.
Analizând sentința apelată prin prisma criticilor formulate, cât și sub toate aspectele de fapt și de drept a cauzei, conform art.371 C. proc. pen. și pe baza recomandărilor deciziei din recurs, Curtea constată următoarele:
Pe baza probatoriului administrat în ambele faze ale procesului penal Curtea reține că la data de 25.12.2006 partea vătămată P. M., împreună cu martorii S. M.-F., P. E., I. M.-F., Mîndrișor V. și P. A., s-au deplasat la discoteca din comuna Ulmi, .. În jurul orelor 0,30, aceștia s-au deplasat cu autoturismul condus de martorul Mîndrișor V., spre localitatea Trestieni, județul G.. Acesta a fost apelat telefonic de numitul U. I.-C., care i-a propus să vină în discoteca „HOT ZONE” din . sărbătorea ziua de naștere. După ce au dansat, între cei din grupul părții vătămate și un alt tânăr din discotecă, a cărui identitate nu s-a putut stabili, a avut loc o altercație verbală și fizică. Grupul de tineri, printre care se afla și partea vătămată, a ieșit în curtea interioară a discotecii, pentru a consuma vin. La un moment dat, în curtea interioară partea vătămată P. M. a fost lovită de mai multe ori în zona toraco-abdominală cu o sabie de circa 50 de centimetri, iar în timp ce se retrăgea prin fugă a fost ajunsă din urmă și i-au fost aplicate lovituri cu sabia pe spate.
Partea vătămată P. M. a fost internată în S. U. de Urgență București în perioada 26.12.2006-4.01.2007 (fila 58 dup).
În prima zi a spitalizării organele de poliție s-au deplasat la spital, partea vătămată declarând că a fost bătut și tăiat cu o sabie de mai mulți indivizi, în timpul discuției adormind sub influența medicamentelor (fila 21 dup). La data de 3.01.2007 partea vătămată declară olograf că a fost tăiat în zona toracică de un individ L. din .). În declarația dată la 4.01.2007 partea vătămată arată că persoana care a agresat-o nu este L., “parcă seamănă cu el”. Ulterior, partea vătămată este audiată la 17.06.2008 și își menținea precizarea, în sensul că nu cunoaște persoana care l-a agresat (fila 25dup).
În declarația dată atât în fața primei instanțe (fila 21), cât și în fața Curții (fila 22) partea vătămată declară că nu îl cunoaște pe autorul agresiunii deoarece era întuneric și se afla în stare de ebrietate. A menționat faptul că nu a fost contactat ulterior de către inculpat sau de alte persoane din anturajul acestuia și nici nu are numărul de telefon al inculpatului.
Testul poligraf efectuat asupra părții vătămate a evidențiat modificări psihofiziologice care sunt interpretate ca indici ai comportamentului simulat.
În apărarea sa inculpatul I. L., fără a nega prezența la discotecă, a susținut constant că nu este autorul agresiunii.
Martorii audiați în cauză-R. G.-A., T. I.-A., Mîndrișor V., P. A.-I., I. M.-F. P., E., S. M.-F., L. M., L. V., T. G.-C., T. M., T. G., T. Antonini-M. și P. A.-M., au relatat aspectele percepute nemijlocit, cu mențiunea că niciunul din acești martori nu a văzut ca partea vătămată să fie lovită cu sabia de inculpatul I. L.. De remarcat faptul că o parte din martori au menționat că au fost două persoane care purtau săbii, una dintre acestea fiind descrisă ca fiind de constituție atletică, înălțime 1,90 m și cu început de chelie, ceea ce nu corespunde descrierii inculpatului. D. martora P. A.-M. menționează un alt incident, respectiv faptul că inculpatul, având în mână o sabie, i-a dat o palmă.
Singurul martor care îl indică pe inculpat ca fiind autorul agresiunii este G. D., martor cu identitate protejată, care a relatata faptul că a văzut lovirea părții vătămate cu sabia de la o distanță de 10 metri, locul fiind slab iluminat.
Potrivit art.63 alin.2 Cp “Probele nu au valoare mai dinainte stabilită. Aprecierea fiecărei probe se face de …instanța de judecată în urma examinării tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului”.
Conform art.66 Cpp „Învinuitul sau inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție și nu este obligat să-și dovedească nevinovăția”.
Analizând întreg probatoriul administrat în cauză Curtea constată că prezumția de nevinovăție nu a fost răsturnată, nu s-a putut dovedi, mai presus de orice îndoială rezonabilă, că inculpatul I. L. este autorul tentativei de omor comisă asupra părții vătămate. Chiar partea vătămată a declarat, exceptând poziția exprimată la 3.01.2007, că nu cunoaște cine este autorul agresiunii, cu precizarea că pe inculpat îl cunoaște din vedere. De asemenea, depoziția singurului martor ocular care îl indică pe inculpat ca fiind autorul faptei, nu se coroborează cu celelalte probe administrate, mai mult este infirmată de declarația părții vătămate, declarația inculpatului ca și a martorilor oculari.
De asemenea, conținutul înregistrărilor convorbirilor telefonice efectuate de partea vătămată nu indică faptul că s-ar fi exercitat presiuni asupra acesteia de către inculpat pentru a-și schimba declarațiile, nu există dovezi ale vreunei convorbiri telefonice între inculpat și partea vătămată, singura probă care indică oferirea unei sume de bani părții vătămate o constituie declarația martorului G. D. care, așa cum am mai arătat, nu se coroborează cu celelalte probe administrate.
În absența unui probatoriu solid, care să demonstreze fără echivoc că inculpatul este autorul faptei deduse judecății, nu se poate pronunța o soluție de condamnare cum eronat a reținut instanța de fond.
Cu privire la invocarea nerespectării aspectelor de procedură, critici care au fost invocate și în fața instanței de recurs, Curtea apreciază că prin trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel s-au considerat a fi nefondate de către instanța de control judiciar, pentru că altminteri soluția care s-ar fi impus ar fost aceea de casare cu trimitere spre rejudecare la prima instanță. Oricum, Curtea observă că acele critici sunt nefondate, actul de sesizare purtând mențiunea verificat de către prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul G., chiar dacă nu menționează expres sub aspectul legalității și temeiniciei.
Pentru aceste considerente, Curtea în temeiul art.379 pct.2 lit.a C. proc. pen. va admite apelul declarat de inculpatul I. L. împotriva sentinței penale nr.226/29.06.2010, pronunțată de Tribunalul G..
Va desființa sentința penală apelată și rejudecând, în fond:
În temeiul art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 alin.1 lit.c C. proc. pen. va achită pe inculpatul I. L. sub aspectul infracțiunii de tentativă la omor calificat, prev. de art.20 C.p. rap. la art.174-175 lit.i C.p., întrucât fapta nu a fost săvârșită de acesta.
În temeiul art.346 alin.3 C. proc. pen. va respinge acțiunea civilă formulată de partea civilă S. U. de Urgență București.
În temeiul art.192 alin.3 C. proc. pen. cheltuielile judiciare în fond vor rămâne în sarcina statului.
În temeiul art.379 pct.1 lit.b C. proc. pen. va respinge, ca nefondat, apelul declarat de P. de pe lângă Tribunalul G..
În temeiul art.192 alin.3 C. proc. pen. cheltuielile judiciare în apel vor rămâne în sarcina statului, din care suma de 50 lei onorariul parțial al apărătorului din oficiu se va suporta din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art.379 pct.2 lit.a C. proc. pen. admite apelul declarat de inculpatul I. L. împotriva sentinței penale nr.226/29.06.2010, pronunțată de Tribunalul G., în dosarul nr._ .
Desființează sentința penală apelată și rejudecând, în fond:
În temeiul art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 alin.1 lit.c C. proc. pen. achită pe inculpatul I. L. sub aspectul infracțiunii de tentativă la omor calificat, prev. de art.20 C.p. rap. la art.174-175 lit.i C.p., întrucât fapta nu a fost săvârșită de acesta.
În temeiul art.346 alin.3 C. proc. pen. respinge acțiunea civilă formulată de partea civilă S. U. de Urgență București.
În temeiul art.192 alin.3 C. proc. pen. cheltuielile judiciare în fond rămân în sarcina statului.
În temeiul art.379 pct.1 lit.b C. proc. pen. respinge, ca nefondat, apelul declarat de P. de pe lângă Tribunalul G..
În temeiul art.192 alin.3 C. proc. pen. cheltuielile judiciare în apel rămân în sarcina statului, din care suma de 50 lei onorariul parțial al apărătorului din oficiu se suportă din fondul Ministerului Justiției.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică, azi 28.03.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
D. D. R. M.
GREFIER
C. E.
Red. și tehnored. D.D.
2 ex.
Red. A. I. – Tribunalul G.
| ← Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 596/2013. Curtea... | Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... → |
|---|
