Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 190/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 190/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 06-05-2014 în dosarul nr. 190/2014
Dosar nr._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA I –A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 190/C
Ședința publică din data de 06 mai 2014
Curtea constituită din:
Președinte:V. A. P.
Grefier:C. S.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București - prin procuror L. P..
Pe rol se află soluționarea contestației formulate de P. de pe lângă Tribunalul Ialomița împotriva sentinței penale nr. 155/F din 12.03.2014 pronunțată de Tribunalul Ialomița în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns inculpatul – condamnat D. C., aflat în stare de detenție la penitenciarul Slobozia, reprezentat juridic de apărător ales, avocat V. I., cu împuternicire avocațială depusă la dosar și apărător din oficiu, avocat S. A., cu delegație pentru asistență juridică obligatorie depusă la dosar, a cărei delegație a încetat la momentul prezentării apărătorului ales.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care nefiind cereri prealabile de formulat excepții de invocat sau probe noi de administrat, acordă cuvântul în dezbateri asupra contestației.
Apărătorul din oficiu, desemnat pentru a acorda asistența juridică obligatorie inculpatului - condamnat, solicită instanței să ia act de încetarea delegației sale față de prezența apărătorului ales și să se dispună cu privire la acordarea onorariului parțial, așa cum prevede Protocolul nr._/2008, încheiat între Ministerul Justiției și U.N.B.R.
Reprezentantul Ministerului Public solicită admitere contestație casarea sentinței, și pe cale de consecință respingerea contestației la executare ca inadmisibilă.
În susținerea contestație reprezentantul parchetului face referire la disp. art. 599 alin. 5 cod de procedură penală în sensul că sunt inadmisibile contestațiile la executare .
Se arată că prin sentința penală nr. 102/2014 din dosarul nr._ pronunțată de Tribunalul Ialomița, s-a soluționat definitiv a altă contestație, având aceiași identitate de persoană, același obiect, persoană, temei, motivare și apărare.
Apărătorul ales a intimatului condamnat solicită respingerea contestației formulate de reprezentantul parchetului întrucât prezenta cauză, nu are nicio legătură cu prezenta cauză.
Învederează instanței că prin sesizarea conform HG 836/2013, cauza are un alt obiect, acela cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile și nu o contestație la executare.
Intimatul condamnat având ultimul cuvânt achiesează la concluziile avocatului .
CURTEA
Prin sentința penala nr. 155 de la data de 12.03.2014, Tribunalul Ialomița a hotărât:
În baza art.23 din Legea nr.255/2013, modificată prin art.4 din OUG nr.116/2013, a admis contestația la executare formulată de persoana privată de libertate D. C..
A constatat aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor art.6 alin.1 Noul Cod penal.
A decomntopit pedeapsa rezultantă de 12 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal, aplicată prin sentința penală nr.983/F/16 noiembrie 2012 a Tribunalului București, în pedepsele componente:
-12 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal, pentru infracțiunea de înșelăciune, prev.și ped. de art.215 alin.1, 2 și 5 Cod penal, cu apl.art.37 lit.a Cod penal;
-un an închisoare pentru infracțiunea de uzurpare de calități oficiale, prev. de art.240 Cod penal, cu apl.art.37 lit.a Cod penal;
-restul rămas neexecutat, de 573 zile închisoare, din pedeapsa de 5 ani și 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.582/2011 a Tribunalului București, secția a II-a penală.
În baza art.6 alin.1 Noul Cod penal, a redus pedeapsa de 12 ani închisoare, la 5 ani închisoare, conform art.244 alin.1 și 2 Noul Cod penal, cu aplicarea art.43 alin.2 Noul Cod penal.
A constatat că pedeapsa de un an închisoare pentru art.240 Cod penal din 1969, nu depășește maximul special prevăzut de art.258 Noul Cod penal.
A constatat că pedeapsa complementară prev. de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b Cod penal de la 1969, are corespondent în noua lege în art.66 lit.a și b Noul Cod penal.
În baza art.43 Noul Cod penal, cu ref.la art.39 alin.1 lit.b Noul Cod penal, a contopit pedepsele de 5 ani închisoare și de un an închisoare, urmând ca petentul condamnat să execute 5 ani și 4 luni închisoare, la care se va adăuga restul de 573 zile închisoare, rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani și 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.582/11.08.2011 a Tribunalului București secția a II-a penală, în final pedeapsa de executat fiind de 5 ani, 4 luni și 573 zile închisoare și 3 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art.66 lit.a și b Noul Cod penal.
A dedus din pedeapsa rezultantă, de 5 ani, 4 luni și 573 zile închisoare, perioada executată de la 22 martie 2012 la zi.
A anulat mandatul de executare nr.1159 din 22 octombrie 2013, emis în baza sentinței penale nr.983/F/16 noiembrie 2012 a Tribunalului București, Secția I-a penală și a dispus emiterea unui nou mandat de executare pentru pedeapsa de 5 ani, 4 luni și 573 zile închisoare.
S-a reținut ca prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Ialomița sub nr._ din 12.02.2014, persoana privată de libertate, D. C., a solicitat, pe calea contestației la executare, aplicarea legii penale mai favorabile, cu consecința reducerii pedepsei și cu motivarea că este întreținătorul unei persoane nevăzătoare, cu gradul I de handicap.
Persoana privată de libertate, D. C., a fost condamnată prin sentința penală nr.983/F/16 noiembrie 2012 a Tribunalului București, secția I-a penală, definitivă prin decizia penală nr.3195/21 octombrie 2013 a ÎCCJ, la pedeapsa rezultantă, de 12 ani închisoare și 3 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal, pentru infracțiunile prev. și ped. de art.215 alin.1, 2 și 5 Cod penal, cu apl.art.37 lit.a Cod penal și de art.240 Cod penal cu apl.art.37 lit.a Cod penal.
În baza aceleiași hotărâri s-a dispus revocarea beneficiului liberării condiționate pentru restul de 573 zile închisoare, din executarea pedepsei de 5 ani și 8 luni închisoare, pronunțată prin sentința penală nr.582/2011 a Tribunalului București, secția a II-a penală, urmând ca, în urma contopirii, să execute 12 ani și 3 luni închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal.
În temeiul acestei hotărâri a fost emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr.1159/22 octombrie 2013.
Condamnatul a început executarea la 22 martie 2012, urmând ca pedeapsa să expire la 21 iunie 2024.
Prima instanță a arătat ca potrivit art.6 alin.1 din Noul Cod penal, când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii, a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.
În opinia Tribunalului, aceste dispoziții sunt, într-adevăr, aplicabile, în cazul persoanei private de libertate, D. C., cât privește pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, pedeapsă ce urmează a fi redusă la maximul special prevăzut de noua lege.
Astfel, infracțiunea de înșelăciune a condamnatului a fost încadrată în dispozițiile art.215 alin.1,2 și 5 Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal, din vechiul Cod penal de la 1969.
Pentru această infracțiune, numitului D. C., i s-a aplicat pedeapsa principală de 12 ani închisoare și pedeapsa complementară, de 3 ani, interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a și lit. b din vechiul Cod penal.
Aceeași încadrare juridică o regăsim, în noua reglementare, în dispozițiile art.244 alin.1 și 2 Noul Cod penal, maximul special al pedepsei fiind de 5 ani închisoare, impunându-se deci incidența disp.art.6 alin.1 Noul Cod penal, cu consecința reducerii pedepsei de 12 ani închisoare, la acest maxim.
Împotriva acestei hotărâri, P. de pe lângă Tribunalul I. a formulat prezenta contestație, pentru motivele consemnate in partea introductiva.
Contestația este fondată.
In mod greșit instanța de fond a dispus admiterea contestației, atâta timp cât, în legătură cu pedeapsa pe care petentul condamnat o execută, Tribunalul Ialomița s-a pronunțat printr-o hotărâre definitivă, respectiv prin S.pen. nr. 102 din 24.02.2014, încălcându-se astfel autoritatea de lucru judecat a acestei hotărâri.
Prin sentința penală mai sus arătată a fost admisă sesizarea comisiei constituite în baza HG nr. 836/2013 din cadrul Penitenciarului Slobozia, privind pe condamnatul D. C., iar în baza art. 6 alin. 1 și 5 din Noul Cod Penal a descontopit pedeapsa rezultantă de 12 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 aplicată prin S.pen. nr. 983 F/16.11.2012 a Tribunalului București, în pedepsele componente:
-12 ani închisoare pentru infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1, 2 și 5 C.p. cu aplic. art. 37 lit. a C.p. și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a și b C.p.p.;
-1 an închisoare pentru infracțiunea de uzurpare de calități oficiale prev.de art. 240 C.p. cu aplic. art. 37 lit. a C.p.;
-restul de 573 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani și 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 582/11.08.2011 a Tribunalului București.
A redus pedeapsa de 12 ani închisoare la 5 ani închisoare, conform art.244 alin.1 si 2 din NCP, cu aplic. art.43 alin.2 C.p.
A constatat ca pedeapsa de 1 an închisoare pentru art.240 CP din 1969, nu depășește maximul special prevăzut de art.258 NCP.
A constatat ca pedeapsa complementara are corespondent in legea noua, respectiv art.66 lit.a si b NCP.
In baza art.43 NCP cu ref. la art.39 alin.1 lit.b NCP, a contopit pedepsele de 5 ani închisoare si de 1 an închisoare, urmând ca petentul condamnat sa execute 5 ani si 4 luni închisoare, la care a adăugat restul de 573 zile închisoare, rămas neexecutat, in final pedeapsa de executat fiind de 5 ani, 4 luni si 573 zile închisoare si 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II - a și lit. b C.p.
A dedus prevenția de la 22.03.2012 la zi.
Cum prin sentința penală nr. 102/2014 din dosarul nr._ pronunțată de Tribunalul Ialomița, s-a soluționat definitiv o altă contestație la executare, având aceiași identitate de persoană, același obiect, persoană, temei, motivare și apărare, Curtea va admite contestația parchetului si va desființa sentința atacata, respingând ca inadmisibila contestația la executare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Conform art.597 CPP combinat cu art. 599 alin. 5 CPP, admite contestația formulata de P. de pe lângă Tribunalul Ialomița, împotriva sentinței penale nr. 155 de la data de 12.03.2014 a Tribunalului Ialomița.
Desființează sentința contestata si rejudecând in fond:
Respinge ca inadmisibila contestația la executare formulata de condamnatul DANCIULESCU C. împotriva sentinței penale nr.983/F/16 noiembrie 2012 a Tribunalului București, secția I-a penală, definitivă prin decizia penală nr.3195/21 octombrie 2013 a ÎCCJ, si-l obliga pe petent la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul parțial al apărătorului din oficiu in suma de 100 lei, pentru asistenta juridica in contestație, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publica, astăzi, 06.05.2014.
P.,
P. V.-A.
GREFIER,
SEIDACARIU C.
Red. V.A.P.
Dact.G.P.
2 ex.
Red. D. V. – Tribunalul Ialomița – Secția Penală
| ← Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... | Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr.... → |
|---|
