Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 656/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 656/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 25-08-2014 în dosarul nr. 656/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A II-A PENALĂ
DOSAR NR._
(_ )
DECIZIA PENALĂ NR. 656/C/LPF
Ședința publică din data de 25.08.2014
Curtea constituită din:
JUDECĂTOR – C. C. D.
GREFIER – I. D.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a fost legal reprezentat de procuror E. – Eliana B..
Pe rol se află soluționarea cauzei penale având ca obiect contestația formulată de condamnatul C. O. împotriva sentinței penale nr. 692/06.06.2014, pronunțată de Tribunalul G..
Dezbaterile asupra contestației au avut loc în ședința publică de la termenul din 22.08.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie penală, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 25.08.2014.
CURTEA,
Asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.692 din 06.06.2014, Tribunalul G., în dosarul nr._ , a admis excepția inadmisibilității contestației la executare, a respins contestația la executare formulată de condamnatul C. O. (fost Oyanik Yasar), fiul lui T. și N., nascut la data de 01.02.1964, CNP_, în prezent aflat în executarea M.E.P.I. nr.314 din 28.01.2004 emis de Tribunalul București Secția II Penală, în baza sentinței penale nr.257 din 11.03.2003, aflat în P. G., împotriva sentinței penale nr.257 din 11.03.2003 a Tribunalului București Secția II Penală, definitivă prin decizia penală nr. 337 din 21.01.2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, ca inadmisibilă și în baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, a obligat condamnatul la plata sumei de 100 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, Secția I Penală, sub nr._, contestatorul - condamnat Cenil O. a solicitat aplicarea legii mai favorabile, cu privire la condamnarea dispusă prin sentința penală nr. 257 din 11.03.2003 a Tribunalului București Secția II Penală, definitivă prin decizia penală nr. 337 din 21.01.2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Prin sentința penală nr. 368/F din 21.02.2014, Tribunalul București, Secția I Penală a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului G..
Ca urmare, cauza a fost înregistrată la data de 13.03.2014, pe rolul Tribunalului G. sub același număr.
S-a arătat că prin sentința penală nr. 257 din 11.03.2003 a Tribunalului București Secția II Penală, definitivă prin decizia penală nr. 337 din 21.01.2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, inculpatul a fost condamnat în baza art. 2 alin. 1, 2 din Legea 143/2000 cu aplic. art. 75 lit. a Cod penal la 14 ani închisoare; în baza art.3 alin.1, 2 din Legea 143/2000 inculpatul a fost condamnat la 17 ani închisoare; în baza art. 9 din Legea 143/2000 cu aplic. art. 75 lit. a Cod penal inculpatul a fost condamnat la 6 ani închisoare; în baza art. 33-34 Cod penal s-a dispus ca inculpatul să execute în final pedeapsa de 17 ani închisoare cu aplic. art. 71-64 Cod penal, urmând în conformitate cu art. 34 Cod penal să execute 17 ani închisoare.
S-a arătat în motivare, că, având în vedere disp. art. 6 Cod penal, referitoare la aplicarea legii mai favorabile în cazul pedepselor rămase definitive, sunt întrunite condițiile pentru recalcularea pedepsei aplicate.
La data formulării contestației, petentul se afla în stare de detenție la P. G..
În drept, au fost invocate dispozițiile art. art. 595 - 598 alin. 1 lit. d C. proc. pen.
La dosarul cauzei s-au depus în xerocopie următoarele acte: adresa penitenciarului G. nr._/PGGR/18.03.2014, mandatul de executare al pedepsei închisorii nr. 314/28.01.2004 emis de Tribunalul București Secția II penală, copia dispozitivului deciziei penale nr. 1711 din 10.12.2009 pronunțată de Curtea de Apel București Secția I penală și fișa de evaluare.
Analizând actele dosarului, instanța a reținut următoarele:
Din actele dosarului a rezultat că la data de 13.03.2014 a fost înregistrată pe rolul Tribunalului G. sub nr._ contestația la executare (art. 598 Noul Cod de Procedură Penală) – aplicarea legii penale mai favorabile, privind pe condamnatul C. O., cu privire la condamnarea dispusă prin sentința penală nr.257 din 11.03.2003 a Tribunalului București Secția II Penală, definitivă prin decizia penală nr. 337 din 21.01.2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Prin sentința penală nr. 537 din data de 30.04.2014 pronunțată în dosarul_, s-a respins, ca nefondată, contestația la executare formulată de petentul condamnat C. O..
S-a reținut că prezenta cauză, ce are ca obiect contestația la executare formulată de contestatorul - condamnat C. O., care vizează sentința penală nr. 257 din 11.03.2003 a Tribunalului București Secția II Penală, definitivă prin decizia penală nr. 337 din 21.01.2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a fost deja soluționată o dată la Tribunalul G..
Prin urmare, s-a apreciat că această împrejurare atrage inadmisibilitatea contestației la executare.
În acest sens, Tribunalul a avut în vedere că inadmisibilitatea, ca sancțiune procedurală, intervine în cazul în care părțile exercită drepturi procesuale epuizate deja prin alte căi procesuale similare și este prevăzută de art. 599 alin. 5 Cod procedură penală.
Împotriva acestei hotărâri a formulat contestație condamnatul C. O. . Apărătorul său a solicitat să se constate că aceasta a rămas fără obiect.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea apreciază contestația ca fiind nefondată, în considerarea următoarelor argumente :
Prin decizia nr. 655/C/LPF din data de 25.08.2014 Curtea de Apel Bucuresti a respins ca nefondata contestatia formulata de C. O. impotriva sentintei nr. 537/30.04.2014 a Tribunalul G., concluzionand ca „ urmand algoritmul stabilit de art. 39 alin. 1 lit. b NCP, conform caruia când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite se constata ca la pedeapsa de bază de 15 ani închisoare redusă potrivit art.3 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 modificat prin art.81 pct.2 din Legea nr. 187/2012 ar trebui să se adauge un spor de o treime din pedeapsa de 12 ani închisoare redusă potrivit art.2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 modificat prin art.81 pct.1 din Legea nr. 187/2012, rezultând o pedeapsă de 19 ani închisoare, care ar fi în defavoarea inculpatului, ceea ce duce la concluzia ca legea penala mai favorabila in cauza nu este NCP
De asemenea, prin Decizia nr. 8/26.05.2014 ICCJ a decis ca in aplicarea legii penale mai favorabile, dupa judecarea definitiva a cauzei, conform art. 6 alin. 1 C.p., atunci cand se compara pedepsele aplicate cu maximul special prevazut de legea noua nu se vor lua in considerare circumstantele atenuante sau agravante retinute condamnatului si care apar valorificate in pedeapsa concreta, atunci cand se compara pedeapsa aplicata cu maximul special prevazut de legea noua.”
Curtea constata ca cele doua cereri privind aplicarea legii mai favorabile formulate de catre condamnatul C. O., ce au format obiectul dosarelor nr._ si_ au identitate de persoana, de temei legal, de motive, de aparari, situatie in care sunt incidente dispozitiile art. 599 alin. 5 NCPP, Tribunalul G. retinand in mod corect ca este inadmisibila cererea inregistrata sub nr._ privind aplicarea legii mai favorabile, in raport de cererea avand acelasi obiect inregistata sub nr._ si solutionata definitiv prin decizia nr. nr. 655/C/LPF din 25.08.2014 a Curtii de Apel Bucuresti- Sectia a II a Penala.
În acest sens, Curtea l are în vedere că inadmisibilitatea, ca sancțiune procedurală, intervine în cazul în care părțile exercită drepturi procesuale epuizate deja prin alte căi procesuale similare și este prevăzută de art. 599 alin. 5 Cod procedură penală.
In acest sens a stabilit si ICCJ prin Decizia 36/2009 – cererile repetate de revizuire si, respectiv, contestatie la executare sunt inadmisibile, daca exista identitate de persoane, de temei legal, de motive si aparari invocate in solutionarea acestora.
Pentru aceste considerente, Curtea, va respinge, ca nefondată, contestația formulată de C. O., cu obligarea acestuia la plata sumei 150 lei, cheltuieli judiciare către stat, onorariul avocatului din oficiu, în cuantum de 100 lei, urmând a se avansa de către Ministerul Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondată, contestația formulată de C. O., împotriva sentinței penale nr. 692/06.06.2014, pronunțată de Tribunalul G..
Obliga contestatorul la plata sumei de 150 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Onorariu avocat din oficiu, în cuantum de 100 lei, va fi avansat de către Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25.08.2014.
PREȘEDINTE,
D. C. C. GREFIER,
I. D.
| ← Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Decizia nr.... | Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Decizia nr.... → |
|---|
