Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 76/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 76/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 26-03-2014 în dosarul nr. 76/2014
Dosar nr._
(Număr în format vechi_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 76/C
Ședința publică din data de 26.03.2014
Completul compus din:
Președinte: P. DUMITRIȚA
Grefier: C. G.
Ministerului Public – P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală a fost reprezentat de procuror P. C..
Pe rol se află judecarea cauzei penale având ca obiect contestația formulată de condamnatul M. G. I. împotriva sentinței penale nr.74/14.02.2014, pronunțată de Tribunalul I. – Secția Penală în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns contestatorul-condamnat personal, în stare de detenție și asistat de apărător desemnat din oficiu, av. P. D. în baza delegației de asistență judiciară obligatorie nr. 8303/10.03.2014, eliberată de Baroul București - Serviciul de Asistență Judiciară.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care a învederat faptul că dosarul este la primul termen de soluționare a contestației.
Curtea acordă posibilitatea apărătorului desemnat din oficiu să ia legătura cu partea pe care o asistă.
Apărătorul desemnat din oficiu, având cuvântul, solicită a se lua act de faptul că persoana condamnată-contestatoare M. G. I. înțelege să-și retragă contestația ce face obiectul prezentului dosar.
La interpelarea Curții, contestatorul-condamnat arată că înțelege să-și retragă contestația formulată.
Reprezentanta Ministerului Public, având cuvântul, solicită a se lua act de manifestarea de voință a contestatorului-condamnat M. G. I. în sensul retragerii contestației.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra contestației de față, constată:
Prin sentința penală nr.74/14.02.2014, pronunțată de Tribunalul I. – Secția Penală, în baza art. 23 din Legea nr.255/2013 rap. la art. 595 C.p.p., a fost respinsă, ca neîntemeiată, contestația la executare formulată de M. I. [fiul lui G. și C., ns. la 17.02.1956, încarcerat în Penitenciarul Jilava], cu obligarea contestatorului la plata sumei de 100 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță - analizând actele dosarului - a reținut următoarele
Prin sentința penală nr. 730/22.10.2010, pronunțată de Tribunalul București Sectia a II- a Penală (dosar nr._ ), rămasă definitivă prin decizia nr. 1302/25.04.2012 pronunțată de Î.C.C.J., M. I. a fost condamnat la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare și 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a doua și lit. b C.pen, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 329 alin. 1 C.pen cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen, în condițiile stării de recidivă prev. de art. 37 alin. 1 lit. a C.pen;
Prin aceiași sentință, a fost condamnat la o pedeapsă de 5 (cinci) ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a doua și lit. b C.pen pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 alin. 1, 2 și 3 din Legea nr. 39/2003 în condițiile stării de recidivă prev. de art. 37 alin. 1 lit.a C.pen;
În baza art. 61 C.pen rap. la art. 39 Cpen s-a revocat beneficiul liberării condiționate din executarea pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 657/03.03.2003 a Judecătoriei Sectorului 5 București, definitivă prin decizia penală nr. 739/26.05.2003 a Tribunalului București, Secția a II-a Penală și a fost contopit restul rămas neexecutat de 8 luni închisoare cu fiecare dintre pedepsele aplicate prin sentință, rezultând două pedepse principale respectiv o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare și o pedeapsă de 5 (cinci) ani închisoare
În baza art. 33 alin. 1 lit. a C.pen. rap. la art. 34 alin. 1 lit. b Cpen., au fost contopite pedepsele menționate și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, inculpatul urmând a executa în final o pedeapsă de 5 (cinci) ani închisoare și 4 (patru) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a doua și lit. b C.pen.
Pe durata prev. de art. 71 C.pen., s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a doua și lit. b Cpen..
În baza sentinței penale menționate, s-a emis M.E.P.I. nr.1250/26.04.2012 de către Tribunalul București Secția a II-a Penală, executarea pedepsei începând la data de 30.04.2012.
Tribunalul I. a respins - ca neîntemeiată - contestația la executare formulată de M. I., având în vedere următoarele considerente:
Potrivit art. 6 alin. (1) NCP, când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.
Prima instanță a analizat dacă pedepsele ce intră în pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare depășesc maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită și a constatat următoarele:
-pedeapsa 2 (doi) ani închisoare pentru infr. prev. de art. 329 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. și art. 37 lit. a C.p. este sub limita de 10 ani închisoare prev. de art. 213 al. 1 (cu reținerea sporului prev. de art. 36 al. 1 NCP pentru infracțiuni continuate).
-pedeapsa 5 (cinci) ani închisoare pentru infr. prev. de art. 7 al. 1, 2, 3 din Legea nr. 39/2003 este sub limita de 8 ani închisoare prev. de art. 367 al. 1 NCP (cu reținerea sporului prev. de art. 36 al. 1 NCP pentru infracțiuni continuate).
În baza art. 43 al. 2 NCP rap. la art. 39 al. 1 lit. b NCP se aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, cea de 5 ani la care se adaugă 1/3 din pedeapsa de 2 ani, rezultând o pedeapsă de 5 ani și 8 luni.
În baza art. 104 al. 2 NCP rap. la art. 43 al. 1 NCP adaugă la pedeapsa de 5 ani și 8 luni restul de 8 luni rămas neexecutat din pedeapsa de 1 an și 6 luni aplicată prin s.p. nr. 657/2003 a Judecătoriei sectorului 5, rezultând o pedeapsă de 6 ani și 4 luni închisoare.
Rezultă așadar o pedeapsă mai mare decât cea executată de contestator, astfel încât nu se impune aplicarea legii noi.
Împotriva acestei sentințe, în data de 24 februarie 2014, a formulat contestație condamnatul M. I., fără a arăta în scris care sunt motivele pe care se întemeiază prezenta cale de atac.
La primul termen de judecată acordat aleatoriu, în data de 26 martie 2014, prezent fiind, contestatorul condamnat M. I., personal și asistat de apărător desemnat de Curte din oficiu, a declarat că înțelege să-și retragă contestația.
Potrivit art.4251 alin.3 din Codul procedură penală, rap.la art.415 alin.1 Cod procedură penală, „Până la închiderea dezbaterilor la instanța de apel, persoana vătămată și oricare dintre părți își poate retrage apelul declarat. Retragerea trebuie să fie făcută personal de parte sau prin mandatar special, iar dacă partea se află în stare de deținere, printr-o declarație atestată sau consemnată într-un proces-verbal de către administrația locului de deținere. Declarația de retragere se poate face fie la instanța a cărei hotărâre a fost atacată, fie la instanța de apel.”
Cum în speță, condamnatul M. I. a fost prezent personal și asistat de avocat desemnat de Curte din oficiu, manifestându-și voința în sensul retragerii căii de atac, Curtea - având în vedere dispozițiile legale incidente și concluziile Ministerului Public – va lua act de retragerea contestației.
Față de soluția ce urmează a se pronunța, Curtea va face aplicarea art.275 alin.2 din Noul Cod de procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Ia act de retragerea contestației la executare formulată de către petentul contestator M. I. împotriva sentinței penale nr. 74 din 14 februarie 2014 pronunțată de Tribunalul I. secția penală.
Obligă pe petentul contestator condamnat la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul avocatului din oficiu în cuantum de 100 lei se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă .
Pronunțată în ședință publică astăzi 26 martie 2014.
PREȘEDINTE,
P. DUMITRIȚA
GREFIER,
C. G.
red.D.Pic.
dact.L.G.
ex.2
red.R.A.-Trib.I.
| ← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 386/2014.... | Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 454/2014. Curtea de... → |
|---|
