Trafic de droguri. Legea 143/2000 art. 2. Decizia nr. 392/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 392/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 24-03-2014 în dosarul nr. 392/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA I PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR.392/A

Ședința publică din data de 24 martie 2014

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: C. V. G.

JUDECĂTOR: D. P.

JUDECĂTOR: V. B.

GREFIER: I. P.

Ministerul Public – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial București este reprezentat de procuror V. B..

Pe rol, se află pronunțarea hotărârii, în complet de divergență, asupra cauzei penale având ca obiect apelurile declarate de inculpații G. O. M., N. G. M., M. V. M., C. A. C., P. V. C. și C. NICUȘOR D. împotriva Sentinței penale nr.861/F din data de 01 noiembrie 2013, pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală în Dosarul nr._ /2013.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 17 martie 2014 și au fost consemnate în încheierea întocmită la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie penală, iar Curtea, în temeiul dispozițiilor art.391 alin.1 NCPP, a stabilit pronunțarea hotărârii la data de astăzi, 24 martie 2014, când, în aceeași compunere, a decis astfel:

CURTEA

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr.861/F din data de 01 noiembrie 2013, pronunțată în Dosarul nr._, Tribunalul București – Secția I Penală a hotărât astfel:

I. În temeiul art.7 alin.1 și 3 rap. la art.2 lit.b pct.11 din Legea nr.39/2003 cu aplic. art.37 alin.1 lit.b VCP și art.320¹ alin.7 VCPP, a condamnat pe inculpatul G. O. M. (zis „O.”, fiul lui D. M. și G., născut la data de 08 septembrie 1982 în municipiul București, CNP_) la pedeapsa principală de 7 ani închisoare și pedeapsa complementarăa interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b VCP pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere/constituire a unui grup infracțional organizat (în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic internațional de droguri de risc), în stare de recidivă postexecutorie.

În temeiul art.3 alin.1 din Legea nr.143/2000 cu aplic. art.37 alin.1 lit.b VCP și art.320¹ alin.7 VCPP, a condamnat pe același inculpat la pedeapsa principală de 9 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b VCP pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic internațional de droguri de risc, în stare de recidivă postexecutorie.

În temeiul art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000 cu aplic. art.41 alin.2 VCP, art.37 alin.1 lit.b VCP și art.320¹ alin.7 VCPP, a condamnat pe același inculpat la pedeapsa principală de 7 ani închisoare și pedeapsa complementarăa interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b VCP pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc, în formă continuată, în stare de recidivă postexecutorie.

În temeiul art.33 lit.a VCP rap. la art.34 alin.1 lit.b VCP și la art.35 alin.3 VCP, a contopit pedepsele astfel aplicate și a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa principală cea mai grea, de 9 ani închisoare, sporită cu 1 an închisoare, în total 10 ani închisoare și pedeapsa complementarăa interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b VCP pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul art.71 VCP, a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b VCP.

În temeiul art.7 alin.1 din Legea nr.76/2008, a dispus prelevarea de la inculpat a probelor biologice, în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.

În temeiul art.88 alin.1 VCP, a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatului durata reținerii și perioada arestării preventive, începând cu data de 05 octombrie 2011 până la zi.

În temeiul art.350 alin.1 VCPP, a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.

II. În temeiul art.7 alin.1 și 3 rap. la art.2 lit.b pct.11 din Legea nr.39/2003, a condamnat pe inculpatul N. G. M. (zis „Ț.”, fiul lui G. și V., născut la data de 04 decembrie 1977 în municipiul București, CNP_) la pedeapsa principală de 7 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b VCP pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere/constituire a unui grup infracțional organizat (în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic internațional de droguri de risc).

În temeiul art.3 alin.1 din Legea nr.143/2000, a condamnat pe același inculpat la pedeapsa principală de 10 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b VCP pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic internațional de droguri de risc.

În temeiul art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, a condamnat pe același inculpat la pedeapsa principală de 7 ani închisoare și pedeapsa complementarăa interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b VCP pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc.

În temeiul art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000, a condamnat pe același inculpat la pedeapsa principală de 1 an închisoare,pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de droguri de risc pentru consum propriu fără drept.

În temeiul art.33 lit.a VCP rap. la art.34 alin.1 lit.b VCP și la art.35 alin.3 VCP, a contopit pedepsele astfel aplicate și a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa principală cea mai grea, de 10 ani închisoare, sporită cu 1 an închisoare, în total 11 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b VCP pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul art.71 VCP, a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b VCP.

În temeiul art.7 alin.1 din Legea nr.76/2008, a dispus prelevarea de la inculpat a probelor biologice, în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.

În temeiul art.88 alin.1 VCP, a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatului durata reținerii și perioada arestării preventive, de la data de 05 octombrie 2011 până la data de 07 septembrie 2012.

III. În temeiul art.7 alin.1 și 3 rap. la art.2 lit.b pct.11 din Legea nr.39/2003, a condamnat pe inculpatul M. V. M. (zis „M.”, fiul lui V. și G., născut la data de 18 august 1979 în . V., CNP_) la pedeapsa principală de 7 ani închisoare și pedeapsa complementarăa interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b VCP pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere/constituire a unui grup infracțional organizat (în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic internațional de droguri de risc).

În temeiul 26 VCP rap. la art.3 alin.1 din Legea nr.143/2000, a condamnat pe același inculpat la pedeapsa principală de 10 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b VCP pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la trafic internațional de droguri de risc.

În temeiul art.33 lit.a VCP rap. la art.34 alin.1 lit.b VCP și la art.35 alin.3 VCP, a contopit pedepsele astfel aplicate și a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa principală cea mai grea, de 10 ani închisoare, sporită cu 1 an închisoare, în total 11 ani închisoare și pedeapsa complementarăa interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b VCP pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul art.71 VCP, a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b VCP.

În temeiul art.7 alin.1 din Legea nr.76/2008, a dispus prelevarea de la inculpat a probelor biologice, în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.

IV. În temeiul art.7 alin.1 și 3 rap. la art.2 lit.b pct.11 din Legea nr.39/2003 cu aplic. art.37 alin.1 lit.b VCP, a condamnat pe inculpatul C. A. C. (zis ,,M.”, fiul lui C. și G., născut la data de 11 mai 1975 în municipiul București, CNP_) la pedeapsa principală de 7 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementarăa interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b VCP pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere/constituire a unui grup infracțional organizat (în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic internațional de droguri de risc), în stare de recidivă postexecutorie.

În temeiul 26 VCP rap. la art.3 alin.1 din Legea nr.143/2000 cu aplic. art.37 alin.1 lit.b VCP, a condamnat pe același inculpat la pedeapsa principală de 10 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementarăa interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b VCP pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la trafic internațional de droguri de risc, în stare de recidivă postexecutorie.

În temeiul art.33 lit.a VCP rap. la art.34 alin.1 lit.b VCP și la art.35 alin.3 VCP, a contopit pedepsele astfel aplicate și a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa principală cea mai grea, de 10 ani și 6 luni închisoare, sporită cu 1 an închisoare, în total 11 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b VCP pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul art.71 VCP, a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b VCP.

În temeiul art.7 alin.1 din Legea nr.76/2008, a dispus prelevarea de la inculpat a probelor biologice, în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.

În temeiul art.88 alin.1 VCP, a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatului durata reținerii și perioada arestării preventive, de la data de 05 octombrie 2011 până la zi.

În temeiul art.350 alin.1 VCPP, a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.

V. În temeiul art.7 alin.1 și 3 rap. la art.2 lit.b pct.11 din Legea nr.39/2003, a condamnat pe inculpatul P. V. C. (zis „L.”, fiul lui G. și M., născut la data de 11 martie 1968 în municipiul București, CNP_) la pedeapsa principală de 7 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b VCP pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere/constituire a unui grup infracțional organizat (în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic internațional de droguri de risc).

În temeiul art.3 alin.1 din Legea nr.143/2000, a condamnat pe același inculpat la pedeapsa principală de 10 ani închisoare și pedeapsa complementarăa interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b VCP pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic internațional de droguri de risc.

În temeiul art.26 VCP rap. la art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, a condamnat pe același inculpat la pedeapsa principală de 7 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b VCP pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la trafic de droguri de risc.

În temeiul art.2 alin.2 din Legea nr.143/2000 cu aplic. art.41 alin.2 VCP, a condamnat pe același inculpat la pedeapsa principală de 10 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b VCP pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată.

În temeiul art.33 lit.a VCP rap. la art.34 alin.1 lit.b VCP și la art.35 alin.3 VCP, a contopit pedepsele astfel aplicate și a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa principală cea mai grea, de 10 ani închisoare, sporită cu 1 an închisoare, în total 11 ani închisoare și pedeapsa complementarăa interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b VCP pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul art.71 VCP, a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b VCP.

În temeiul art.7 alin.1 din Legea nr.76/2008, a dispus prelevarea de la inculpat a probelor biologice, în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.

VI. În temeiul art.2 alin.2 din Legea nr.143/2000 cu aplic. art.41 alin.2 VCP, a condamnat pe inculpatul C. NICUȘOR D. (fiul lui J. și A., născut la data de 15 iulie 1982 în municipiul Roșiori de Vede, județul Teleorman, CNP_) la pedeapsa principală de 10 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b VCP pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată.

În temeiul art.85 VCP, a anulat suspendarea condiționată a executării pedepsei principale de 4 luni închisoare, aplicată inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art.264 VCP cu aplic. art.320¹ alin.7 VCPP, săvârșită la data de 22 ianuarie 2010, prin Sentința penală nr.213/2011 a Judecătoriei Sectorului 4 București (rămasă definitivă la data de 08 februarie 2011).

În temeiul art.36 alin.1 VCP rap. la art.33 lit.a VCP, la art.34 alin.1 lit.b VCP și la art.35 alin.1 VCP, a contopit pedeapsa principală aplicată pentru infracțiunea dedusă judecății cu pedeapsa principală aplicată prin Sentința penală nr.213/2011 a Judecătoriei Sectorului 4 București și a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa principală cea mai grea, de 10 ani închisoare, alături de care a aplicat pedeapsa complementarăa interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b VCP pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul art.71 VCP, a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b VCP.

În temeiul art.7 alin.1 din Legea nr.76/2008, a dispus prelevarea de la inculpat a probelor biologice, în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.

În temeiul art.17 alin.1 din Legea nr.143/2000, a dispus confiscarea și distrugerea, cu păstrarea de contraprobe, a următoarelor cantități de droguri: 3.316,0 grame cannabis (depuse la Camera de Corpuri Delicte a IGPR-DCJSEO, conform dovezii . nr._ din data de 31 octombrie 2011); 10,46 grame cannabis, prelevate drept contraprobă (depuse la Camera de Corpuri Delicte a IGPR-DCJSEO, potrivit dovezii . nr._ din aceeași dată).

În temeiul art.17 alin.2 din Legea nr.143/2000, a dispus confiscarea de la inculpatul G. O. M. a sumei de 345 lei, ridicată de la acesta și ulterior consemnată la CEC BANK, conform recipisei nr._/1 din data de 03 noiembrie 2011.

În temeiul art.17 alin.2 din Legea nr.143/2000, a dispus confiscarea de la inculpatul N. G. M. a următoarelor sume de bani: suma de 285 euro, ridicată de la acesta și ulterior consemnată la CEC BANK, conform recipisei nr._/1 din data de 03 noiembrie 2011; suma de 500 forinți, aparținând acestuia, depusă la Camera de Corpuri Delicte a IGPR-DCJSEO, conform dovezii . nr._ din data de 21 noiembrie 2011.

În temeiul art.17 alin.2 din Legea nr.143/2000, a dispus confiscarea de la inculpatul C. A. C. a sumei de 2.000 lei, ridicată din locuința acestuia și ulterior consemnată la CEC BANK, conform recipisei nr._/1 din data de 31 octombrie 2011.

În temeiul art.118 alin.1 lit.b VCP, a dispus confiscarea următoarelor bunuri: un telefon mobil marca Samsung cu ._/0, conținând cartela S. Cosmote cu nr._, .; un telefon mobil marca Nokia cu ._, conținând cartela S. Cosmote cu nr._ și seria_0156170 și un card MASTERCARD cu seria_, valabil până în luna august 2013, emis de RAIFFEISEN BANK, pe numele C. A. C., toate ridicate de la inculpatul G. O. M. și ulterior depuse la Camera de Corpuri Delicte a IGPR-DCJSEO, conform dovezii . nr._ din data de 10 noiembrie 2011; un telefon mobil marca Nokia, model 6300 cu ._, conținând cartela Vodafone S. cu seria_, ridicat de la inculpatul N. G. M. și ulterior depus la Camera de Corpuri Delicte a IGPR-DCJSEO, potrivit dovezii . nr._ din data de 09 noiembrie 2011; un telefon mobil marca Dual S. cu seriile IMEI_/2 și_/0, conținând cartelele S. Vodafone seria_ și respectiv Cosmote seria_1025444, ridicat de la inculpatul P. V. C. și ulterior depus la Camera de Corpuri Delicte a IGPR-DCJSEO, conform dovezii . nr._ din data de 05 decembrie 2011; o matcă pentru cartea S. Cosmote cu seria_6994916, aparținând inculpatului G. O. M., depusă la Camera de Corpuri Delicte a IGPR-DCJSEO, potrivit dovezii . nr._ din data de 09 noiembrie 2011; un telefon mobil marca Nokia 1616-2 cu ._/04/_/4, conținând o cartelă S. Cosmote cu seria_6994916 și un telefon mobil marca Samsung GTE 1080-i cu ._/04/_/8, conținând o cartelă S. Lebara cu seria_, ambele aparținând inculpatului G. O. M., depuse la Camera de Corpuri Delicte a IGPR-DCJSEO, conform dovezii . nr._ din data de 10 noiembrie 2011; un telefon marca Nokia 1280, aparținând inculpatului P. V. C., depus la Camera de Corpuri Delicte a IGPR-DCJSEO, potrivit dovezii . nr._ din data de 05 decembrie 2011; 13 cartele S., un telefon mobil marca Nokia 2323C-2 cu ._/04/_/7, conținând o cartelă Cosmote cu . și un telefon mobil marca Nokia 1208-RH-105 cu ._/03/_/5, conținând o cartelă S. Vodafone cu seria_, toate ridicate din locuința inculpatului C. A. C. și ulterior depuse la Camera de Corpuri Delicte a IGPR-DCJSEO, conform dovezii . nr._ din data de 05 decembrie 2011; un laptop marca ACKARD BELL cu ._ A_, având alăturată o altă serie,_, ridicat din locuința inculpatului C. A. C. și depus la Camera de Corpuri Delicte a IGPR-DCJSEO, potrivit dovezii . nr._ din data de 27 decembrie 2011; un grinder metalic, aparținând inculpaților G. O. M. și N. G. M., depus la Camera de Corpuri Delicte a IGPR-DCJSEO, conform dovezii . nr._ din data de 19 decembrie 2011; un minicântar electronic marca Triton T2, ridicat din locuința inculpatului C. A. C. și ulterior depus la Camera de Corpuri Delicte a IGPR-DCJSEO, potrivit dovezii . nr._ din data de 31 octombrie 2011.

În temeiul art.191 alin.1 și 2 VCPP, a obligat pe inculpatul G. O. M. la plata sumei de 7.500 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

În temeiul art.191 alin.1 și 2 VCPP, a obligat pe inculpatul N. G. M. la plata sumei de 6.500 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

În temeiul art.191 alin.1 și 2 VCPP, a obligat pe inculpatul M. V. M. la plata sumei de 6.500 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

În temeiul art.191 alin.1 și 2 VCPP, a obligat pe inculpatul C. A. C. la plata sumei de 7.500 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

În temeiul art.191 alin.1 și 2 VCPP, a obligat pe inculpatul P. V. C. la plata sumei de 6.000 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

În temeiul art.191 alin.1 și 2 VCPP, a obligat pe inculpatul C. NICUȘOR D. la plata sumei de 4.500 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul a constatat că, prin Rechizitoriul nr.1727D/P/2011 din data de 02 februarie 2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial București (verificat sub aspectul legalității și temeiniciei, conform art.264 alin.3 VCPP și art.20 alin.1 din Legea nr.508/2004), s-a dispus trimiterea în judecată a mai multor inculpați, între care G. O. M., N. G. M., M. V. M., C. A. C., P. V. C. și C. NICUȘOR D., acuzați de săvârșirea infracțiunilor anterior menționate.

Cauza a făcut inițial obiectul Dosarului nr._, iar, prin Sentința penală nr.528/F din data de 13 iunie 2012, pronunțată în dosarul respectiv, s-a dispus disjungerea acesteia cu privire la inculpații G. O. M., N. G. M., M. V. M., C. A. C., P. V. C., C. NICUȘOR D., M. M. și L. M. A., precum și formarea unui nou dosar.

Ulterior, prin Sentința penală nr.637/F din data de 12 iulie 2012, pronunțată în Dosarul nr._/3/2012, s-a dispus disjungerea cauzei cu privire la inculpații G. O. M., N. G. M., M. V. M., C. A. C., P. V. C., C. NICUȘOR D. și L. M. A., cu consecința formării Dosarului nr._/3/2012, în care, prin încheierea din data de 14 decembrie 2012, s-a dispus o nouă soluție de disjungere în privința primilor șase inculpați, fiind format astfel Dosarul nr._ .

Potrivit actului de sesizare, în sarcina inculpaților, s-a reținut săvârșirea următoarelor fapte:

 cu privire la inculpatul G. O. M. (zis „O.”) – Acesta, împreună cu inculpații P. V. C., N. G. M., M. V. M. și C. A. C., au inițiat și constituit un grup infracțional organizat, în scopul introducerii în țară a cantității de 3.334,5 grame de cannabis, drog de risc pe care, împreună cu inculpații P. V. C. și N. G. M., l-au procurat din Olanda și l-au introdus în țară la data de 04 octombrie 2011, prin punctul de frontieră Nădlac, județul A.. Cantitatea de 3.334,5 grame de cannabis a fost transportată de inculpații G. O. M. și N. G. M. cu autoturismul marca Chevrolet Aveo, având numărul de înmatriculare_, până în localitatea L., județul A., unde aceștia au fost imobilizați de către lucrătorii de poliție. De asemenea, la datele de 01 septembrie 2011 și 07 septembrie 2011, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a vândut coinculpatului R. I. A. cantitatea totală de 19,74 grame de cannabis, contra sumei de 900 lei, provenită din fondurile DCCO, iar cel din urmă, la rândul său, a vândut acel drog colaboratorului cu identitate protejată „N. M.”.

 cu privire la inculpatul P. V. C. (zis „L.”, „L.” sau „C. Banană”) – Acesta, împreună cu inculpații G. O. M., N. G. M., M. V. M. și C. A. C., au inițiat și constituit un grup infracțional organizat, în scopul introducerii în țară a cantității de 3.334,5 grame de cannabis, drog de risc pe care, împreună cu inculpații G. O. M. și N. G. M., l-au procurat din Olanda și l-au introdus în țară la data de 04 octombrie 2011, prin punctul de frontieră Nădlac, județul A.. După introducerea în țară a cantității de 3.334,5 grame de cannabis, i-a ajutat pe inculpații G. O. M. și N. G. M. să o transporte pe ruta Nădlac - L., ajutorul său constând în faptul că, deplasându-se cu autovehiculul marca Alfa R. cu numărul provizoriu de Olanda 6-DR-334 înaintea autoturismului în care se aflau inculpații respectivi, s-a asigurat că traseul era sigur și că nu exista riscul vreunei depistări. De asemenea, la data de 04 octombrie 2011, a fost depistat deținând fără drept, pentru consumul propriu, o țigaretă confecționată artizanal, care conținea cannabis. Totodată, în perioada martie - mai 2007, împreună cu inculpatul C. Nicușor D., în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, prin intermediul martorului U. C. F., au vândut ecstasy (drog de mare risc) la mai multe persoane, astfel: la data de 17 aprilie 2007, au vândut martorului P. V. M. 512 comprimate, contra sumei de 7.500 lei, provenită din fondurile MAI, iar, la data de 14 mai 2007, au vândut martorului Vincene I. 202 comprimate, contra sumei de 6.000 lei, provenită din fondurile MAI.

 cu privire la inculpatul N. G. M. (zis „Ț.”) – Acesta, împreună cu inculpații P. V. C., G. O. M., M. V. M. și C. A. C., au inițiat și constituit un grup infracțional organizat, în scopul introducerii în țară a cantității de 3.334,5 grame de cannabis, drog de risc pe care, împreună cu inculpații P. V. C. și G. O. M., l-au procurat din Olanda și l-au introdus în țară la data de 04 octombrie 2011, prin punctul de frontieră Nădlac, județul A.. Cantitatea de 3.334,5 grame de cannabis a fost transportată de inculpații G. O. M. și N. G. M. cu autoturismul marca Chevrolet Aveo, având numărul de înmatriculare_, până în localitatea L., județul A., unde aceștia au fost imobilizați de către lucrătorii de poliție. De asemenea, la data de 04 octombrie 2011, a fost depistat deținând fără drept, pentru consumul propriu, o țigaretă confecționată artizanal, care conținea cannabis.

 cu privire la inculpatul M. V. M. (zis „M.”) – Acesta, împreună cu inculpații P. V. C., G. O. M., N. G. M. și C. A. C., au inițiat și constituit un grup infracțional organizat, în scopul procurării din Olanda și introducerii în țară a cantității de 3.334,5 grame de cannabis și i-a ajutat pe primii trei inculpați anterior menționați să introducă în țară acel drog de risc.

 cu privire la inculpatul C. A. C. (zis „M.”) – Acesta, împreună cu inculpații P. V. C., G. O. M., N. G. M. și M. V. M., au inițiat și constituit un grup infracțional organizat, în scopul procurării din Olanda și introducerii în țară a cantității de 3.334,5 grame de cannabis și i-a ajutat pe primii trei inculpați anterior menționați să introducă în țară acel drog de risc.

 cu privire la inculpatul C. NICUȘOR D. (zis „N. Banană”) – Acesta, în perioada martie - mai 2007, împreună cu inculpatul P. V. C., în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, prin intermediul martorului U. C. F., au vândut ecstasy (drog de mare risc) la mai multe persoane, astfel: la data de 17 aprilie 2007, au vândut martorului P. V. M. 512 comprimate, contra sumei de 7.500 lei, provenită din fondurile MAI, iar, la data de 14 mai 2007, au vândut martorului Vincene I. 202 comprimate, contra sumei de 6.000 lei, provenită din fondurile MAI.

Această situație de fapt a fost stabilită pe baza următoarelor mijloace de probă administrate în faza de urmărire penală: procesele-verbale de sesizare din oficiu, procesele-verbale de verificări și investigații, procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice, procese-verbale de redare a comunicărilor purtate prin serviciile „yahoo messenger” și „skype”, procesele-verbale de redare a declarațiilor colaboratorului cu identitate protejată „N. M.”, procesele-verbale de redare a rapoartelor întocmite de investigatorul sub acoperire „G. F.”, suporturile optice care conțin înregistrările convorbirilor telefonice, suporturile optice care conțin înregistrările audio-video în mediu ambiental, procesele-verbale de redare a convorbirilor directe purtate de colaboratorul anterior menționat cu inculpatul R. I. A. (zis „D.)”, procesele-verbale de prindere în flagrant, rapoartele de constatare tehnico-științifică, dovezile de predare la camera de corpuri delicte, procesele-verbale de recunoaștere din planșe foto, declarațiile martorilor I. V., Cherci I., Schutz I., O. B., M. A. M., T. G., Vincene I., Klebleev Lutfi C., U. C. F., P. V. M., Szekely A., C. D., U. M. E., S. D., declarațiile inculpaților G. O. M., P. V. C., N. G. M., M. V. M., C. A. C., C. Nicușor D., M. M., R. I. A. și L. M. A. (zis „A.”).

La termenul de judecată din data de 14 decembrie 2012, inculpatul G. O. M. a solicitat aplicarea dispozițiilor art.320¹ VCPP, declarând că recunoaște în întregime situația de fapt expusă prin rechizitoriu în ceea ce îl privește (fila 77, vol.I, d.f.), iar, ulterior, respectiv la termenul de judecată din data de 26 iulie 2013, a precizat că nu dorește să mai dea vreo declarație (fila 24, vol.II, d.f.).

Pe parcursul cercetării judecătorești au fost audiați inculpații N. G. M., C. A. C., P. V. C. și C. NICUȘOR D., precum și martorii O. B., U. C. F., Klebleev Lutfi C., T. G., U. M. E. și Vincene I., declarațiile acestora fiind atașate la dosarul cauzei (filele 78, 79, 80-81, 169, 232-233, 234, 262, 263, 287, vol.I, d.f. și filele 22-23, 90-91, vol.II, d.f.).

Inculpatul M. V. M. nu a dorit să dea declarație, iar, la termenul de judecată din data de 14 decembrie 2012, a precizat că își menține declarațiile din faza de urmărire penală și că nu are nimic de adăugat la acestea (filele 3-6 și 104-109, vol.I, d.f.).

La cererile inculpaților C. A. C. și C. NICUȘOR D., au fost audiați martorii propuși de aceștia, M. M. și respectiv Cociomeagă R. A., declarațiile acestora fiind atașate la dosarul cauzei (filele 142-143 și 144, vol.I, d.f.).

Inculpații G. O. M., N. G. M., M. V. M., C. A. C. și P. V. C. au depus la dosar înscrisuri în circumstanțiere (filele 30-40, 83-97 vol.I, d.f. și filele 3-5, 92-95, 96-98, 104, 105-122 vol.II, d.f.).

La dosarul cauzei, au fost atașate adresa nr.i/_/PBRB din data de 12 ianuarie 2013, emisă de Penitenciarul Rahova, privind comportamentul inculpaților G. O. M. și C. A. C., precum și adresa nr.20 din data de 15 ianuarie 2013, emisă de Raiffeisen Bank, prin care s-a comunicat că inculpatul C. A. C. figura ca titular al unor conturi, fiind anexate rapoartele de activitate ale conturilor respective (filele 123 și 137-140, vol.I, d.f.).

La cererea inculpatului N. G. M., a fost încuviințată și administrată, pe situația de fapt, proba cu înscrisul constând într-un extras de cont bancar (filele 99-103, vol.II, d.f.).

Au fost atașate la dosarul cauzei fișele de cazier judiciar ale inculpaților (filele 58, 59, 60, 61, 63 și 65, vol.II, d.f.) și copie de pe Sentința penală nr.213/2011 a Judecătoriei Sectorului 4 București, privind pe inculpatul C. NICUȘOR D. (filele 83-86, vol.II, d.f.).

Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul a stabilit următoarea situație de fapt:

I. La datele de 01 septembrie 2011 și 07 septembrie 2011, în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul G. O. M. (zis „A.” sau „Ovi”) i-a vândut numitului R. I. A. (zis „D.”) cantitatea totală de 19,74 grame de cannabis, contra sumei de 900 lei, provenită din fondurile DCCO, iar cel din urmă, la rândul său, a vândut drogul respectiv colaboratorului cu identitate protejată „N. M.”.

Această situație de fapt a rezultat din coroborarea declarațiilor de recunoaștere ale inculpatului G. O. M. cu celelalte mijloace de probă, și anume: procesul-verbal din data de 23 august 2011, întocmit de către lucrători din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate, Serviciul Antidrog, Biroul Zonal 2 (prin care aceștia s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că numitul R. I. A., era implicat în traficul de cannabis), declarațiile numitului R. I. A., procesele-verbale de consemnare a verificărilor și investigațiilor efectuate, procesele-verbale de redare a rapoartelor întocmite de investigatorul sub acoperire „G. F.”, procesele-verbale de redare a declarațiilor colaboratorului cu identitate protejată „N. M.”, dovezile . nr._ și respectiv . nr._, ambele din data de 05 octombrie 2011 (de predare a cantităților de droguri la camera de corpuri delicte a IGPR-DCJSEO), rapoartele de constatare tehnico-științifică nr._ din data de 05 septembrie 2011 și nr._ din data de 14 septembrie 2011, întocmite de Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor (prin care s-a stabilit că substanța cumpărată la data de 01 septembrie 2011 de către colaboratorul cu identitate protejată „N. M.” de la numitul R. I. A. conținea 9,70 grame de cannabis și respectiv că substanța cumpărată la data de 07 septembrie 2011 de către același colaborator de la numitul R. I. A. conținea 10,04 grame de cannabis), procesele-verbale de redare a convorbirilor purtate de inculpatul G. O. M. și numitul R. I. A., atât telefonic, cât și prin serviciul messenger.

Încă din faza de urmărire penală, inculpatul G. O. M. a recunoscut, în esență, această acuzație, precizând că, începând cu luna august 2011, s-a apucat de vândut cannabis, pe care îl achiziționa de la un amic pe nume „M.” și îl revindea lui „Dudy” cu sume cuprinse între 38-40 lei/gram. De asemenea, inculpatul a precizat că i-a dat numitului R. I. A. cantitatea de 20 grame de cannabis, în schimbul sumei de 760 lei. Susținerile inculpatului au fost confirmate de numitul R. I. A., care a declarat că, începând cu luna august 2011, a început să cumpere cannabis de la inculpatul G. O. M., în cantități de câte 10 grame, pentru care plătea 38 lei/gram și pe care, la rândul său, îl revindea cu prețul de 45 lei/gram. Totodată, sus-numitul a declarat că, în cursul lunii septembrie 2011, a vândut cannabis, în cantități de câte 10 grame, precizând că a cumpărat acel drog de risc de la inculpatul G. O. M..

Relevante sub acest aspect au fost apreciate a fi și procesele-verbale de redare a convorbirilor purtate de inculpatul G. O. M. și numitul R. I. A.. Astfel, la data de 01 septembrie 2011, ora 16¹², numitul R. I. A. i-a transmis un SMS inculpatului G. O. M., cerându-i „Să mă ajuți cu 10 sute și pe mine la 7. Și îți dau înapoi la 8 jumătate”, ceea ce însemna să-i dea 10 grame de cannabis la ora 07⁰⁰, urmând să îi aducă banii la ora 20³⁰. Întrucât inculpatul G. O. M. nu i-a răspuns la SMS, numitul R. I. A. l-a sunat pe acesta, care utiliza postul telefonic cu numărul_, la ora 16²¹, întrebându-l: „Poți să mă ajuți, să-mi dai zece sute? ... Am nevoie de zece sute să plătesc și eu ceva și ți-i dă fratele tău pe la opt … Adică să vin și să-mi dai direct banii și să plec … Pe la șapte și zece aș vrea”, iar interlocutorul său i-a confirmat că avea să îi dea ceea ce acesta cerea. De asemenea, tot la data de 01 septembrie 2011, când numitul R. I. A. i-a vândut colaboratorului cu identitate protejată „N. M.” cantitatea de 9,70 grame de cannabis, cel dintâi i-a spus celui din urmă că „Tot aia e. E de la același om, mă. Când schimbă marfa, îmi zice. Dar, n-a schimbat-o, fiindcă e prea bună. Și vine încontinuu, vine încontinuu … Da … momentan e destulă!!!”. Totodată, în convorbirile telefonice purtate cu consumatorii de către numitul R. I. A., acesta le cerea banii pentru cannabis, motivând că drogul nu era al său, el fiind doar un vânzător. Spre exemplu, la data de 06 septembrie 2011, ora 18³¹, numitul R. I. A. a purtat o discuție telefonică cu un consumator (utilizator al postului telefonic cu numărul_), din care rezultă că acesta din urmă dorea să cumpere un gram de cannabis, pentru care intenționa să plătească suma de 20 lei și un parfum, însă cel dintâi i-a refuzat oferta, motivând că „Trebuie să dau banii, știi ce zic!!! ... Trebuie să dau eu banii mai departe … Dacă erau luate la combinație ale mele … Asta e singura variantă, să-mi dai ( doar banii), să-ți dau ceasu’ (gramul de cannabis) acela”. De asemenea, din conversațiile purtate prin intermediul aplicației „yahoo messenger” între numitul R. I. A. și inculpatul G. O. M., rezultă fără echivoc că cel dintâi vindea cannabis pentru cel din urmă, iar, în situațiile în care nu plătea la timp sumele de bani obținute de la consumatori, era atenționat de către acesta. Spre exemplu, la data de 22 august 2011, ora 01²³, numitul R. I. A. l-a contactat pe inculpatul G. O. M. și i-a cerut „10 sute” ( 10 grame de cannabis), iar acesta din urmă a ezitat să-i mai dea, spunându-i „Păi da măi duduiane … mai tre’ să facem o întrevedere … adică să mai strângem și noi ceva … așa cât de cât”, ceea ce însemna că numitul R. I. A. nu îi dăduse sumele de bani obținute din vânzările anterioare de cannabis. În continuarea discuției, numitul R. I. A. i-a comunicat că „Păi cred că 3 zile maxim … suntem la zi”, iar, în acest context, inculpatul G. O. M. a fost de acord să se întâlnească cu el în ziua următoare, în vederea încheierii unei noi tranzacții. Totodată, la data de 12 septembrie 2011, ora 18⁴⁵, când numitul R. I. A. l-a contactat pe inculpatul G. O. M. și i-a cerut „5 dalea, dar nu ches … să mergem să luăm 5 sutici de undeva pt mine … și îți dau eu banii înapoi” (referindu-se la 5 grame de cannabis), cel din urmă s-a arătat revoltat și i-a spus că „Spune-mi și mie, frate, până la urmă, că eu nu mai înțeleg, dacă mă mai chinui … păi da, se face aproape 50 și eu nu încasez nimic” (discuție din care rezultă că numitul R. I. A. acumulase datorii reprezentând contravaloarea cannabisului pe care inculpatul G. O. M. i-l dăduse spre vânzare).

II. În ultima săptămână a lunii septembrie 2011, inculpații G. O. M. (zis „A.” sau „Ovi”), P. V. C. (zis „L.”), N. G. M. (zis „Ț.”), M. V. M. (zis „M.”) și C. A. C. (zis „M.”) s-au organizat într-un grup infracțional, la care a aderat și numitul M. M., ce avea drept scop deplasarea în Olanda a primilor trei inculpați, pentru a procura o cantitate mare de cannabis și apoi introducerea în țară a acelui drog, în vederea comercializării. Astfel, fiecare dintre inculpați avea un rol bine determinat: inculpatul G. O. M. era persoana care asigura transportarea cannabisului în țară, inculpatul P. V. C. avea drept scop procurarea drogului respectiv din Olanda și asigurarea intrării în siguranță a acestuia în țară, inculpatul N. G. M. trebuia să conducă autoturismul folosit pentru transport pe ruta România – Olanda și retur, iar inculpații M. V. M. și C. A. C., rămași în țară, erau cei care asigurau cheltuielile ocazionate de deplasarea în Olanda a primilor trei inculpați.

Întrucât le era necesar un autoturism cu ajutorul căruia să se deplaseze în Olanda, la data de 29 septembrie 2011, inculpatul C. A. C. l-a contactat pe numitul M. M., iar acesta din urmă l-a rugat pe martorul T. G. să-i împrumute inculpatului respectiv autoturismul său, marca Chevrolet Aveo, cu numărul de înmatriculare_, rugăminte cu care acel martor a fost de acord. Ulterior, inculpatul C. A. C. și numitul M. M. s-au întâlnit cu martorul T. G., iar acesta i-a împrumutat celui dintâi autoturismul anterior menționat, fără a cunoaște faptul că va fi folosit la transportarea unui drog de risc.

La rândul său, inculpatul M. V. M. i-a ajutat, din punct de vedere financiar, pe inculpații care urmau să plece în Olanda, în vederea acestei deplasări.

La data de 30 septembrie 2011, în jurul orei 1100, folosind autoturismul marca Chevrolet Aveo cu numărul de înmatriculare_, inculpații G. O. M., P. V. C. și N. G. M. au părăsit România, prin punctul de frontieră Nădlac, având ca destinație Olanda. În perioada 01-03 octombrie 2011, cât timp s-au aflat în acea țară, cei trei inculpați au luat legătură cu mai mulți traficanți de cannabis, dar, inițial, au fost nemulțumiți de calitatea drogului oferit. La data de 03 octombrie 2011, inculpații respectivi au reușit achiziționarea cantității de 3.334,5 grame de cannabis, pe care au ascuns-o într-o roată de rezervă, alta decât cea aflată în dotarea autoturismului marca Chevrolet Aveo cu numărul de înmatriculare_ . Pe timpul șederii în Olanda, inculpatul G. O. M. a avut asupra sa un card MarsterCard cu seria_, care îi fusese dat în prealabil de către inculpatul C. A. C., în scopul de a-i asigura sumele de bani necesare eventualelor cheltuieli suplimentare.

Deoarece ar fi fost riscantă deplasarea inculpaților cu un autoturism în portbagajul căruia se aflau două roți de rezervă, dintre care una conținea cannabis, la data de 03 octombrie 2011, în timp ce se aflau la Rotterdam, inculpatul P. V. C. a achiziționat autoturismul marca Alfa R. cu numărul de înmatriculare 6DR-334 (număr de Olanda) și a transferat în portbagajul acestuia roata de rezervă din dotarea autoturismului marca Chevrolet Aveo cu numărul de înmatriculare_, astfel că, în acesta din urmă, a rămas doar roata de rezervă în care era disimulat cannabisul.

În continuare, cei trei inculpați s-au deplasat spre România cu autoturisme diferite, și anume inculpatul P. V. C. cu autoturismul marca Alfa R. cu numărul de înmatriculare 6DR-334, iar inculpații G. O. M. și N. G. M. cu autoturismul marca Chevrolet Aveo cu numărul de înmatriculare_, iar, la data de 04 octombrie 2011, au intrat în țară, prin punctul de frontieră Nădlac. Inculpatul P. V. C., conducând autoturismul marca Alfa R., a intrat primul în țară, în jurul orei 1730, iar, după ce a constatat că punctul de frontieră anterior menționat nu prezintă riscuri, l-a sunat pe inculpatul G. O. M., stabilind să se întâlnească la un restaurant, la ieșirea din A.. În aceste condiții, inculpatul P. V. C. a condus autoturismul marca Alfa R. până în localitatea L., unde a oprit în parcarea pensiunii „M.”. Pe traseul Nădlac - L., inculpatul respectiv a condus agresiv, verificând în mod repetat, pentru a se convinge că nu era supravegheat, având în vedere că intrase primul în țară și trebuia să asigure transportarea în siguranță a drogului. După aproximativ o oră de la . primului inculpat, și-au făcut apariția și inculpații G. O. M. și N. G. M., aflați în autoturismul marca Chevrolet Aveo, cu care s-au deplasat de la punctul de frontieră Nădlac până în localitatea L.. Acolo, cei doi inculpați au parcat autoturismul lângă pensiunea „M.”, după care au intrat în restaurantul acesteia și s-au așezat la masa unde îi aștepta inculpatul P. V. C.. În momentul în care cei trei inculpați se aflau împreună, în prezența a doi martori asistenți, lucrătorii de poliție au intervenit și au procedat la imobilizarea acestora, la percheziționarea lor și la verificarea celor două autoturisme.

Astfel, în torpedoul autoturismului marca Chevrolet Aveo cu numărul de înmatriculare_, a fost găsită o țigaretă confecționată artizanal, introdusă apoi într-un plic purtând sigiliul tip M.I. nr._ și predată pentru analize. Prin raportul de constatare tehnico-științifică nr._ din data de 19 octombrie 2011, întocmit de către Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor, s-a stabilit că țigareta respectivă, care aparținea inculpatului N. G. M., conținea cannabis.

De asemenea, cu ocazia verificării portbagajului aceluiași autoturism, a fost găsită o roată de rezervă cu 5 orificii pentru prezoane, care a creat suspiciuni lucrătorilor de poliție, întrucât autoturismul respectiv era dotat cu roți având 4 prezoane. În continuare, lucrătorii de poliție au procedat la tăierea cauciucului acelei roți, prilej cu care, în interiorul acestuia, au fost găsite 14 pungi din plastic, care conțineau fragmente vegetale, ridicate și introduse într-un ambalaj purtând sigiliul tip M.I. nr._. Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr._ din data de 19 octombrie 2011, întocmit de către Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor, cele 14 pungi conțineau cantitatea de 3.334,5 grame de cannabis, având o concentrație de 5,45% +/- 5%. Cantitatea de 10,46 grame de cannabis, prelevată drept contraprobă, a fost ambalată sub sigiliul tip M.A.I. nr.4179 și depusă apoi la camera de corpuri delicte a IGPR-DCJSEO, potrivit dovezii . nr._ din data de 31 octombrie 2011. Cantitatea de 3.316,0 grame de cannabis, rămasă din probă, a fost ambalată sub sigiliul tip M.A.I. nr.4179 și depusă ulterior la camera de corpuri delicte a IGPR-DCJSEO, conform dovezii . nr._ din data de 31 octombrie 2011.

Totodată, în portbagajul autoturismului marca Chevrolet Aveo, în geanta în care se aflau obiectele de îmbrăcăminte ale inculpaților G. O. M. și N. G. M., a fost găsit un grinder metalic (obiect folosit la mărunțirea cannabisului), astfel că și acest obiect a fost ridicat, sigilat și depus la camera de corpuri delicte a DGPMB-SCJEO, potrivit dovezii . nr._ din data de 19 decembrie 2011.

Fiind verificat și interiorul autoturismului marca Alfa R., a fost găsită o țigaretă confecționată artizanal, iar, în portbagajul acestuia, s-au găsit două roți de rezervă, de folosință limitată, dintre care o roată avea janta de culoare vișinie și era din dotarea autoturismului respectiv, iar cea de-a doua roată avea janta de culoare albastră și aparținea autoturismului marca Chevrolet Aveo. Țigareta confecționată artizanal a fost introdusă într-un plic purtând sigiliul tip M.I. nr._ și predată apoi pentru analize. Prin raportul de constatare tehnico-științifică nr._ din data de 19 octombrie 2011, întocmit de către Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor, s-a stabilit că țigareta respectivă, care aparținea inculpatului P. V. C., conținea cannabis.

Această situație de fapt a rezultat din coroborarea următoarelor mijloace de probă: procesul-verbal din data de 04 octombrie 2011, întocmit de către lucrători din cadrul IGPR, BCCOB, Serviciul Antidrog, privind prinderea în flagrant a inculpaților G. O. M., N. G. M. și P. V. C., planșa fotografică cu aspecte privind operațiunea de prindere în flagrant; procesele-verbale de efectuarea a perchezițiilor corporale și de verificare a autoturismelor marca Alfa R. și Chevrolet Aveo, procesele-verbale de efectuare a perchezițiilor informatice; raportul de constatare tehnico-științifică nr._ din data de 19 octombrie 2011, întocmit de către Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor, dovezile de ridicare a bunurilor și de depunere a acestora la camera de corpuri delicte, procesele-verbale de verificări și investigații, procesele-verbale de redare a convorbirilor și comunicărilor efectuate prin telefon și prin serviciul messenger, declarațiile parțiale ale inculpatului G. O. M. din faza de urmărire penală, declarația aceluiași inculpat din cursul cercetării judecătorești, declarațiile parțiale ale inculpatului N. G. M. din faza de urmărire penală și din cursul cercetării judecătorești, declarația martorului T. G. din faza de urmărire penală, raportul de activitate privind contul nr._, anexat adresei nr.20 din data de 15 ianuarie 2013, emisă de Raiffeisen Bank.

Potrivit dispozițiilor art.69 VCPP, declarațiile inculpaților, făcute în cursul procesului penal, pot servi la aflarea adevărului, numai în măsura în care se coroborează cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză. Raportat la aceste dispoziții, Tribunalul a înlăturat declarațiile inculpaților P. V. C., C. A. C. și M. V. M., constatând că acestea au fost infirmate de mijloacele de probă anterior menționate. Astfel, în faza de urmărire penală, inițial, inculpații M. V. M. și C. A. C. s-au prevalat de dreptul la tăcere, însă, ulterior, au consimțit să dea declarații, prin care au negat faptele reținute în sarcina lor, invocând apărări neplauzibile. De asemenea, în cursul cercetării judecătorești, inculpatul C. A. C. a avut aceeași atitudine nesinceră, prezentând elemente de fapt contrazise de mijloacele de probă aflate la dosarul cauzei, iar inculpatul M. V. M. nu a dorit să mai dea declarație. În faza de urmărire penală, inculpatul P. V. C. și-a exercitat dreptul de a nu da declarații, iar, cu ocazia cercetării judecătorești, acesta a făcut afirmații nesincere, care nu se coroborează cu mijloacele de probă mai sus evidențiate, din care rezultă, în mod indubitabil, că acesta cunoștea natura activității infracționale în care s-a implicat și scopul plecării în Olanda (procurarea de cannabis), el fiind chiar coordonatorul grupului de inculpați care s-au deplasat în acea țară.

Inculpatul N. G. M., în faza de urmărire penală, inițial, s-a prevalat de dreptul la tăcere, însă, ulterior, a consimțit să dea declarații, prin care a exprimat o poziție procesuală parțial sinceră, recunoscând doar fapta de deținere de droguri de risc, pentru consumul propriu, respectiv deținerea țigaretei care conținea cannabis, despre care a susținut că a cumpărat-o din Olanda și a uitat să o consume. În cursul cercetării judecătorești, inculpatul respectiv și-a menținut declarațiile anterior menționate. Tribunalul a înlăturat susținerile acestuia, infirmate de mijloacele de probă anterior menționate, reținând ca exprimând adevărul doar afirmația sa în sensul deținerii, pentru consumul propriu, a țigaretei care conținea cannabis.

Inculpatul G. O. M., în faza de urmărire penală, inițial, s-a prevalat și el de dreptul la tăcere, după care a consimțit să dea declarații, prin care a recunoscut parțial comiterea faptelor reținute în sarcina sa, prezentând însă o versiune menită să înlăture participația inculpaților P. V. C., N. G. M., M. V. M. și C. A. C. și a numitului M. M. la comiterea infracțiunilor de trafic internațional de droguri de risc și respectiv de inițiere/constituire a unui grup infracțional organizat, în scopul săvârșirii primei infracțiuni. Astfel, inculpatul G. O. M. a susținut, mai întâi, că, în ziua de 29 septembrie 2011, când inculpatul C. A. C. i-a dat autoturismul marca Chevrolet Aveo cu numărul de înmatriculare_, nu i-a spus celui din urmă că urma să se deplaseze cu acesta în Olanda. În aceeași declarație, inculpatul G. O. M. a revenit însă asupra afirmației inițiale, precizând că i-a spus inculpatului C. A. C. că se va deplasa în Olanda, dar nu l-a informat despre motivul acestei deplasări. Referitor la cantitatea de 3.334,5 grame de cannabis, inculpatul G. O. M. a declarat că, după ce a cumpărat-o de la o persoană necunoscută, a ambalat-o în 12 pungi, pe care le-a ascuns în roata de rezervă. Cu ocazia prinderii în flagrant, în roata de rezervă, au fost găsite însă 14 pungi, iar nu doar 12 pungi, astfel cum a susținut inculpatul G. O. M.. În consecință, Tribunalul a înlăturat susținerile nesincere ale acestui inculpat, care nu se coroborează cu mijloacele de probă administrate în cauză și a reținut, ca exprimând adevărul, doar afirmațiile sale cu privire la faptul că inculpatul N. G. M. deținea, pentru consumul propriu, o țigaretă cu cannabis, precum și cu privire la faptul că au fost depistați de către organele de poliție, la pensiunea „M.” din localitatea L., ocazie cu care, în roata de rezervă a autoturismului cu care călătorise el, a fost găsit cannabis. De asemenea, a reținut și afirmațiile acestuia, în sensul că inculpatul C. A. C. era posesorul unui autoturism marca BMW și că același inculpat i-a dat, spre a-l folosi, autoturismul marca Chevrolet Aveo”, fără a avea însă în vedere susținerea lui nesinceră, conform căreia nu i-a comunicat acestuia din urmă motivul deplasării sale în Olanda. Totodată, a reținut ca exprimând adevărul și afirmația inculpatului G. O. M., în sensul că avea asupra sa, de 3 săptămâni, un card Mastercard, primit de la inculpatul C. A. C., dar a înlăturat, ca nesinceră, susținerea că acesta uitase acel card la el. În sfârșit, cu privire la inculpatul G. O. M., Tribunalul a constatat că, în cursul judecății, acesta a precizat că recunoaște în întregime situația de fapt reținută în sarcina sa prin rechizitoriu, chiar dacă, ulterior, nu a dorit să dea nicio declarație.

Procedând la analizarea detaliată a probatoriului, Tribunalul a constatat că, din convorbirile purtate la data de 17 octombrie 2011, orele 10⁰² și 10⁰⁵, între numita C. M. C. și utilizatorul postului telefonic cu numărul_, rezultă că inculpatul G. O. M. era bănuit ca fiind implicat în traficul de droguri. De asemenea, în convorbirea purtată la data de 07 octombrie 2011, ora 11²¹, între numita C. M. C. și utilizatoarea postului telefonic cu numărul_, cea din urmă i-a spus celei dintâi (concubina inculpatului G. O. M.) că: „E adevărat că foarte puțini bani se câștigă cu serviciu. Ce sunt 8-9 milioane? ... Că aicea și Moxu a greșit, lăsați tanti, de ce să se ducă pe 8 milioane? ... De ce a trebuit să plece? De ce nu s-a dus ăla (cu referire la Moxu)” și, în continuare, „Au fost urmăriți … Cum te gândeai că poți să intri în țară cu așa ceva?”, discuție din care rezultă că inculpatul C. A. C. (zis „M.”) a fost acela care l-a determinat pe inculpatul G. O. M. să-și reia activitățile infracționale pe linia traficului de droguri.

Examinând declarațiile inculpaților N. G. M., M. V. M. și C. A. C., date în faza de urmărire penală, Tribunalul a remarcat că aceștia au avut o oarecare strategie, în vederea sustragerii de la răspunderea penală. Astfel, inițial, aceștia nu au vrut să dea declarații, pentru ca, ulterior, în aproximativ același interval de timp (sfârșitul lunii noiembrie 2011 și pe parcursul lunii decembrie 2011), să formuleze declarații asemănătoare, privind anumite aspecte ce rezultau din materialul probator administrat până la acel moment, aspect care dovedește că, abia după ce au reușit să comunice între ei, s-au decis să dea declarații în cauză.

Din procesele-verbale de redare a convorbirilor purtate prin serviciul messenger, rezultă implicarea în traficul de droguri a inculpaților G. O. M. și C. A. C. și poziția dominantă deținută de către cel din urmă în cadrul grupării. În concret, inculpatul G. O. M. vindea personal cannabis clienților care cumpărau cantități mai mari (discuțiile telefonice din perioada 19-21 septembrie 2011, purtate cu numitul „C. 2”, utilizator al postului telefonic cu numărul_) și, în cazul cantităților mai mici, îi folosea pe numitul R. I. A. și pe numitul „M.”, iar sumele de bani obținute din aceste tranzacții le înmâna inculpatului C. A. C.. Astfel, din discuția purtată la data de 20 septembrie 2011, ora 22²³, prin intermediul aplicației „yahoo messenger”, între inculpatul G. O. M. și numitul R. I. A., rezultă că acesta din urmă solicita o cantitate mai mare de cannabis, pentru un alt client, tranzacție pe care intenționa să o încheie în ziua următoare. De asemenea, rezultă că, în afară de numitul R. I. A., inculpatul G. O. M. mai avea un vânzător, pe „M.”, nume care este menționat și în discuțiile purtate între inculpatul respectiv și inculpatul C. A. C.. Totodată, din discuțiile purtate între cei doi inculpați, prin serviciul „messenger”, rezultă că sumele de bani pe care inculpatul G. O. M. le obținea din vânzarea cannabisului erau înmânate apoi de către acesta inculpatului C. A. C.. În acest sens, a fost evidențiată drept relevantă conversația din data de 23 august 2011, ora 22⁴⁴, când, folosind serviciul anterior menționat, inculpatul C. A. C. l-a contactat pe inculpatul G. O. M., iar acesta din urmă i-a spus că „Mâine îți mai bag ceva … aia de la Dudy sau e posibil și de la M. … 8 bețe” (adică suma de 800 lei, obținută din vânzarea cannabisului de către numitul R. I. A., zis „D.” și numitul „M.”). Numele „M.” apare și în discuția purtată, prin messenger, între inculpatul G. O. M. și numitul R. I. A., la data de 20 septembrie 2011, ora 22²³.

Tot din discuțiile purtate prin messenger, rezultă faptul că inculpatul C. A. C. procura droguri și din Bulgaria, prin intermediul numitului „I.”. Astfel, la data de 22 august 2011, ora 21³⁸, inculpatul respectiv, folosind ID-ul ady_mocsu, l-a contactat pe numitul „I.”, care utiliza ID-ul ivtrans2, iar, din discuția purtată între cei doi, rezultă că aceștia intenționau să încheie o tranzacție, cel mai probabil cu heroină (denumită „aia maro”), iar prețul urma să-i fie comunicat inculpatului de către numitul „I.” până pe data de 27 august 2011, când era așteptat „un turc să vină în Bulgaria”. În continuarea discuției, același inculpat îi comunica numitului „I.” că „Avem, avem alb și foarte bun … 50 euro. Ce am eu, e belea mare. E tare. E bună la orice. Și la fumat, și la nas”, ceea ce însemna că și inculpatul C. A. C. încerca să-i vândă interlocutorului său un alt drog, de culoare albă, posibil cocaină. De asemenea, numitul „I.” îi comunica aceluiași inculpat că „Eu cred că, cu maro, o să facem, și cu verde … oamenii sunt foarte serioși … aia e că omul nu a vrut să-mi spună nimic, până când nu-i vine marfa de la turci”. De asemenea, la data de 06 septembrie 2011, ora 19²⁶, inculpatul C. A. C. a purtat cu numitul „I.” o nouă discuție, tot prin serviciul „messenger”, din care rezultă că cel din urmă îl cunoștea foarte bine și pe inculpatul P. V. C., căruia încerca să-i vândă arme. Astfel, numitul „I.” i-a spus inculpatului C. A. C. „Tu întreabă L. dacă vrea arme, mai multe … nagat, makarov, kalashnikov …luăm la preț mic”, iar cel dintâi i-a răspuns că „F., omul vrea”. Tot prin serviciul „messenger”, la data de 20 septembrie 2011, ora 11³⁸, inculpatul C. A. C. și numitul „I.” au purtat o altă discuție despre arme, ocazie cu care cel din urmă îi cerea celui dintâi să-i găsească clienți, pentru că avea toate tipurile de arme, inclusiv „ca aia de care ai cumpărat tu cu L. și e ieftină … la 500, e la fel de bună ca a ta și are și încărcătorul”.

Pe de altă parte, edificatoare sub aspectul săvârșirii faptelor din prezenta cauză au fost apreciate procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice, interceptate și înregistrate în mod legal.

În fapt, inculpații G. O. M., P. V. C. și N. G. M. au părăsit România, cu destinația Olanda, la data de 30 septembrie 2011, în jurul orelor 11⁰⁰-11³⁰, însă această plecare a fost organizată cu cel puțin o săptămână mai devreme. Astfel, la data de 23 septembrie 2011, ora 20²⁵, inculpații M. V. M. și G. O. M. au purtat o discuție telefonică, în cursul căreia cel din urmă îi spunea primului că inculpatul P. V. C. era cel care îi cunoștea pe traficanții de cannabis din Olanda și că plecarea se amâna cu 2-3 zile, întrucât trebuia contactat furnizorul și „Măcar mai bine așteptăm și să facem o treabă serioasă, știi? Că, până la urmă, dacă găsim un loc frumos, avem și noi de treabă”. Prin urmare, discuția respectivă se referea la cumpărarea unei cantități importante de droguri, care, în urma vânzării, ar fi adus, drept câștig, mari sume de bani. De asemenea, din discuția telefonică purtată la data de 28 septembrie 2011, ora 14¹¹, între inculpații M. V. M. și G. O. M., rezultă că se știa deja care dintre membrii grupării se vor deplasa în Olanda și cu ce autoturism, iar, pentru a nu se plictisi pe drum, primul inculpat trebuia să le înregistreze muzică pe mai multe C.D.-uri și nu știa ce genuri de muzică prefera inculpatul P. V. C.. În timp ce purta această discuție cu inculpatul M. V. M., inculpatul G. O. M. se afla în locuința inculpatului C. A. C. și îi cerea acestuia din urmă detalii despre autoturismul aparținând martorului T. G.. Totodată, în noaptea de 28/29 septembrie 2011, ora 00¹⁸, inculpatul G. O. M. l-a sunat pe inculpatul M. V. M. și i-a spus că „Nu mă mai topesc în seara asta … Mâine … tre să ia C. niște bani”, ceea însemna că plecarea s-a amânat din cauza inculpatului P. V. C., care nu strânsese o sumă de bani suficientă. Din analiza acestei discuții, rezultă și faptul că cei doi inculpați interlocutori au stabilit să se întâlnească, întrucât inculpatul M. V. M. trebuia să-i mai dea inculpatului G. O. M. o sumă de bani, necesară pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare. În continuare, în ziua de 29 septembrie 2011, ora 15²⁵, inculpatul M. V. M. l-a sunat pe inculpatul G. O. M., întrebându-l „Când ai nevoie de ăia? … că sunt deja gata ăia. Da. Că aseară, dacă treceai pe la mine, îi și luai”, iar cel din urmă i-a răspuns „Păi, dacă e, trec în seara asta”. În cursul aceleiași convorbiri, inculpatul M. V. M. i-a spus inculpatului G. O. M. „Mă suni când e, mă suni și ți-i aduc imediat. Da? ... Nu-ți mai trebuie bani? Sigur? ... Sună-mă și să-mi spui dacă e ceva. Să nu stai să mori de foame pe acolo”. Tot la data de 29 septembrie 2011, ora 17¹⁷, în timp ce inculpatul G. O. M. se deplasa pe Calea 13 Septembrie, pentru a se întâlni cu inculpatul P. V. C., a fost sunat din nou de către inculpatul M. V. M., iar cei doi interlocutori au stabilit să se întâlnească în seara aceleiași zile, înainte de plecarea în Olanda. După discuția telefonică anterior menționată, la ora 17³¹, inculpatul G. O. M. a fost sunat de numita C. M. C. (concubina sa), căreia i-a spus „Uite, mă duc să mă întâlnesc cu L.”, acesta fiind inculpatul P. V. C.. Preocuparea inculpatului M. V. M. de a asigura sume de bani inculpaților care urmau să se deplaseze în Olanda rezultă și din conversația sa cu inculpatul G. O. M. din data de 29 septembrie 2011, ora 20³², când i-a spus acestuia „Păi, trebuie să mergi cu mine, mă … să las și eu un lanț la amanet … Ca să pot să-ți mai dau un milion, să pui la ăla. C-am luat eu un milion astăzi, de-am pus la acela la pachet. Îți dau să faci suta”, iar cel din urmă i-a răspuns „Păi, bine atunci”.

La data de 30 septembrie 2011, ora 10⁴⁴, în timp ce inculpații G. O. M., N. G. M. și P. V. C. se aflau în apropierea PTF Nădlac, inculpații C. A. C. și M. V. M., rămași în București, au stabilit să se întâlnească la adresa unde locuia cel dintâi, întrucât acesta dorea să-i comunice ceva important celuilalt și evitau să discute prin telefon. De asemenea, în seara de 30 septembrie 2011, ora 20¹⁰, inculpatul C. A. C. l-a sunat pe inculpatul G. O. M., întrucât dorea să știe dacă inculpații plecați din țară au ajuns în Olanda, iar, la data de 01 octombrie 2011, orele 16⁰⁸ și 21⁵², inculpatul G. O. M. a purtat două discuții telefonice cu inculpații M. V. M. și C. A. C., cărora le-a comunicat faptul că își amâna întoarcerea în țară. Tot la data de 01 octombrie 2011, ora 13¹⁰, inculpatul M. V. M. l-a sunat pe inculpatul G. O. M., pe care l-a întrebat ce sumă de bani să-i trimită, iar cel din urmă i-a spus că „O sută, în jur de o sută … dar nu acum … Am avut 650, de cheltuială și am băgat cinci plinuri cu C.. A băgat el primul, eu al doilea … Te sun puțin mai încolo, să vedem ce facem și cum facem și noi”. La aceeași dată, ora 16⁰⁸, a avut loc o nouă convorbire telefonică între inculpații M. V. M. și G. O. M., ocazie cu care cel din urmă i-a spus primului „Am ajuns azi-dimineață aicea … am văzut o casă … e identică ca aia. Am refuzat-o. Și așteptăm azi. Am găsit-o, mi-a pus omul pe masă, m-ai înțeles … punga ... Nu, am zis nu ... Vreau să găsesc o casă ca lumea” („casa” fiind o denumire codată a cannabisului). În cursul acelei discuții telefonice, inculpatul G. O. M., nemulțumit de faptul că trebuia să rămână în Olanda mai mult decât își propusese, din neatenție, s-a exprimat în mod direct, spunându-i inculpatului M. V. M. că i s-a pus „punga pe masă”. Pe parcursul convorbirii respective, inculpatul M. V. M. a insistat să-l ajute pe interlocutorul său cu banii necesari pentru hrană și cazare, iar inculpatul G. O. M. s-a arătat mulțumit de modul cum „m-au primit ăștia aicea, frumos” („ăștia” fiind persoane apropiate inculpatului P. V. C.). Tot în acea discuție telefonică, în legătură cu banii pe care trebuia să îi trimită în Olanda, inculpatul M. V. M. i-a spus inculpatului G. O. M. că „Mi-a dat M. … doar șase mi-a dat. Am cheltuit eu vreo două … și mai am patru”. La data de 02 octombrie 2011, ora 17³⁹, inculpatul C. A. C. l-a sunat pe numitul M. M., căruia i-a spus „Am vorbit și cu ăștia, că sunt pe acolo și nu au rezolvat nimic, băi M.” („ăștia” fiind inculpații G. O. M., P. V. C. și N. G. M., aflați în Olanda, care încă nu găsiseră cannabis de calitate). Din conținutul acestei discuții, rezultă, fără echivoc, că ambii interlocutori cunoșteau că cei trei inculpați anterior menționați se aflau în Olanda, pentru a cumpăra cannabis. La aceeași dată, ora 19³⁴, inculpatul C. A. C. și numitul M. M. au mai purtat o discuție telefonică, din care rezultă că, înainte de a pleca în Olanda, inculpatul P. V. C. și-a lăsat mașina la numita „L.” (sora numitului M. M.). Deci, numitul M. M., știind că inculpații P. V. C. și C. A. C. aveau câte un autoturism fiecare, le-a făcut rost de un alt autoturism (cel al martorului T. G.), cunoscând că acesta din urmă va fi folosit de către ei pentru transportarea drogurilor.

Împrejurarea că inculpatul C. A. C. era posesorul unui autoturism marca BMW rezultă din declarațiile inculpatului G. O. M. și ale martorului T. G., conform cărora, în luna septembrie 2011, acesta conducea un astfel de autoturism. Inculpatul C. A. C. a negat însă acest fapt, deși, în discuția pe messenger din data de 24 august 2011, ora 23⁵³, purtată cu inculpatul G. O. M., îi spunea acestuia din urmă că avea multe datorii și că vroia să-și vândă BMW-ul. Pe cale de consecință, rezultă că inculpatul C. A. C. nu vroia să folosească autoturismul său, marca BMW, din motive de precauție.

Cu ocazia audierii din faza de urmărire penală, martorul T. G., utilizatorul autoturismului marca Chevrolet Aveo cu numărul de înmatriculare_, a declarat că, la data de 29 septembrie 2011, la cererea numitului M. M., a fost de acord să împrumute inculpatului C. A. C. acel autoturism, fără a cunoaște împrejurarea că acesta urma să fie folosit pe traseul București - Olanda. Același martor a relatat că, în ziua de 29 septembrie 2011, a fost vizitat de numitul M. M. și de inculpatul C. A. C., ultimul venind cu autoturismul său, marca BMW, de culoare neagră, cu numere de Bulgaria. Martorul a mai arătat că inculpatul C. A. C. a plecat de la el cu autoturismul marca Chevrolet Aveo, iar numitul M. M. cu autoturismul marca BMW, care aparținea celui dintâi. În sfârșit, în aceeași declarație, martorul a precizat că îl cunoaște și pe inculpatul P. V. C., acesta din urmă fiind un prieten bun al inculpatului C. A. C.. Referitor la declarația martorului T. G. din cursul cercetării judecătorești, Tribunalul a constatat că acesta, în mod nejustificat, a revenit oarecum asupra declarației inițiale, motiv pentru care a înlăturat ultima declarație, apreciată a nu corespunde adevărului și a ținut seama de prima lui declarație, dată într-un moment apropiat celui al comiterii faptelor. Cu privire la declarațiile numitului M. M., din faza de urmărire penală și respectiv din cursul cercetării judecătorești (când a fost audiat ca martor), Tribunalul a constatat că sunt nesincere, conțin contradicții și nu se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză, astfel că le-a înlăturat și pe acestea.

Sub aspectul participației inculpatului C. A. C., Tribunalul a mai reținut că, anterior plecării în Olanda, acesta i-a dat card-ul său MasterCard inculpatului G. O. M., cu scopul ca cel din urmă să-l folosească, în cazul în care urmau să îi fie trimise diferite sume de bani, astfel cum rezultă din coroborarea proceselor-verbale de redare a convorbirilor purtate între cei doi, din procesul-verbal de efectuare a percheziției corporale asupra ultimului inculpat (cu ocazia prinderii în flagrant) și din declarațiile parțiale ale acestuia din faza de urmărire penală. Astfel, la data de 02 octombrie 2011, ora 23⁵¹, inculpatul G. O. M. l-a sunat pe inculpatul C. A. C., spunându-i că, la data de 03 octombrie 2011, inculpatul M. V. M. trebuia să îi trimită în Olanda o sumă de bani și urma să fie folosit, în acest scop, card-ul aparținând interlocutorului său, aflat în posesia lui. Tot în cadrul acestei discuții telefonice, inculpatul G. O. M. i-a spus inculpatului C. A. C. că „N-am plecat, gogule … că dacă nu găsește”, iar cel din urmă s-a arătat nemulțumit de întârziere, întrucât „Eu am fost clar cu el astăzi. I-am spus să ia ce are de luat de pe acolo, unde e făcută unu la unu”, ceea ce însemna, având în vedere și discuția telefonică din data de 23 septembrie 2011, ora 20²⁵, dintre inculpații G. O. M. și M. V. M., că inculpatul P. V. C. era cel care asigura legătura cu traficanții de droguri din Olanda și se ocupa de procurarea drogurilor pentru membrii grupării. În continuarea aceleiași discuții telefonice, inculpatul G. O. M. i-a spus inculpatului C. A. C. că au mai văzut și alte cantități de cannabis, numite codat „case” și că el și inculpatul P. V. C. au hotărât să mai întârzie plecarea, întrucât „Mai e mâine o promisiune … Eu și C. am zis că, dacă tot am venit aicea, măcar să nu venim”. De asemenea, inculpatul G. O. M. i-a spus inculpatului C. A. C. că „Avem alternativă pentru viitor, că tocmai pentru de aia a vorbit (cu referire la inculpatul P. V. C.) de aia cu șuncă presată … șuncă presată, mai multe variante”, ceea ce denotă că „șunca presată” era un alt tip de drog.

În noaptea de 03 octombrie 2011, ora 00³¹, inculpatul G. O. M. l-a sunat pe inculpatul M. V. M. și i-a spus să-i dea inculpatului C. A. C. suma de 150 euro, întrucât acesta din urmă îi va trimite banii în Olanda. În continuarea discuției respective, inculpatul G. O. M. i-a spus și inculpatului M. V. M. despre „alternativele pentru viitor” pe care le discutase anterior cu inculpatul C. A. C., la ora 23⁵¹. Din discuția telefonică purtată între inculpații G. O. M. și M. V. M. la data de 03 octombrie 2011, ora 12³⁶, rezultă că cel dintâi, aflat în Olanda, era nemulțumit de faptul că încă nu găsiseră cannabis de calitate, ceea ce însemna amânarea plecării spre țară și implicit alte cheltuieli, motiv pentru care ultimul inculpat s-a oferit să-i trimită bani, în continuare. Potrivit raportului de activitate privind contul nr._, al cărui titular era inculpatul C. A. C., anexat adresei nr.20/2013 a Raiffeisen Bank, la data de 03 octombrie 2011, apare mențiunea „CR” la tipul operațiunii efectuate pe acel cont, suma tranzacției fiind de 150 euro, cash, ceea ce dovedește că, la data menționată, contul respectiv a fost alimentat cu acea sumă (filele 130-131, vol.I, d.f.). Tot la data de 03 octombrie 2011, orele 14³⁹ și 17²², inculpații M. V. M. și G. O. M. au mai purtat alte două discuții telefonice, în cursul cărora cel din urmă i-a confirmat primului că „am găsit” și și-a exprimat mulțumirea față de calitatea drogurilor, comparativ cu cele vizionate anterior, timp de trei zile.

După încheierea tranzacției în Olanda, la data de 03 octombrie 2011, ora 21³⁶, inculpatul G. O. M. a avut o discuție telefonică cu inculpatul C. A. C., căruia i-a spus că „Acum o oră și ceva am plecat”. În aceeași zi, la ora 21⁴², inculpatul G. O. M. a purtat o nouă discuție telefonică cu inculpatul C. A. C., iar acesta din urmă l-a întrebat „Ați făcut cumpărături și voi … mi-ai zis că văzusei tu un trening … cu astea verde. L-ai luat pe ăla verde?”, iar interlocutorul său i-a răspuns că „Da, doar pe ăla. Am făcut cumpărături doar așa un pic”, din această discuție rezultând că inculpatul G. O. M. aprecia cantitatea de cannabis achiziționată ca fiind doar „un pic”.

Pe de altă parte, din discuțiile telefonice purtate la data de 02 octombrie 2011 de inculpații G. O. M. și C. A. C., precum și de numita C. M. C. (concubina celui dintâi) cu numita Darangiu R. E. (concubina celui din urmă), rezultă că, anterior lunii octombrie 2011, ultimul inculpat era cel care supraveghea transportarea și introducerea drogurilor în țară. Astfel, la data respectivă, ora 23⁵¹, când inculpatul G. O. M., aflat în Olanda, îi spunea inculpatului C. A. C. că încă nu au găsit cannabis de calitate, în finalul discuției, cel din urmă i-a dat detalii despre „o unguroaică … brunetă, vopsită în cap, așa, e micuță, arată belea”, care practica prostituția în orașul olandez de unde inculpații G. O. M. și P. V. C. au procurat cannabisul. Împrejurarea că inculpatul C. A. C. cunoștea astfel de detalii dovedește că acesta era familiarizat cu orașul olandez, precum și cu obiceiurile inculpatului P. V. C., numit de el „țiganu”. De asemenea, concubina inculpatului G. O. M., numita C. M. C., fiind nemulțumită de faptul că acesta își amâna întoarcerea în țară, la ora 14²⁵, l-a sunat pe concubinul ei și l-a întrebat „Dar de ce se întâmplă așa …? Că atuncea când pleca (cu referire la inculpatul C. A. C.)”, iar inculpatul G. O. M. i-a răspuns că „Stătea și venea … Da, dar noi am ajuns aici în week-end. El pleca joi, ajungea vineri seara aici, făcea treburile … Noi am ajuns târziu”. Întrucât o nemulțumea plecarea în Olanda a inculpatului G. O. M., la ora 20⁰⁶, numita C. M. C. a sunat-o pe concubina inculpatului C. A. C., numita Darangiu R. E., iar aceasta din urmă a încercat să o consoleze, spunându-i „Păi, nu depinde … asta să fie clar! Așa e de fiecare dată. Nu se știe când vine. Depinde de foarte multe. Fiecare cu job-ul lui”. În acest context, Tribunalul a evidențiat că inculpații G. O. M., P. V. C. și N. G. M. au părăsit țara vineri, 30 septembrie 2011 și au ajuns în Olanda, în dimineața zilei de sâmbătă, 01 octombrie 2011.

Nesinceritatea inculpatului C. A. C. a fost reținută de Tribunal și pe baza faptului că, atât în faza de urmărire penală, cât și în cursul cercetării judecătorești, acesta a susținut că inculpatul P. V. C. s-a deplasat în Olanda, pentru a-și cumpăra un autoturism, însă, din discuția telefonică purtată cu inculpatul G. O. M. la data de 04 octombrie 2011, ora 13²⁴, rezultă că el era contrariat de împrejurarea că inculpatul P. V. C. (zis „L.”) nu se afla în autoturismul marca Chevrolet Aveo, împreună cu inculpații G. O. M. și N. G. M., iar, când interlocutorul său i-a spus că inculpatul respectiv „și-a luat o Alfa R.”, a rămas surprins, întrucât aceasta era o împrejurare nouă, de care nu avusese cunoștință.

La data de 04 octombrie 2011, ora 18⁵⁰, când inculpații N. G. M. și G. O. M. au intrat în țară, având în portbagaj roata de rezervă în care era disimulat cannabisul, cel din urmă a purtat o discuție telefonică cu inculpatul C. A. C., căruia i-a spus că au ajuns în România, că este „frumoasă și grasă” (cu referire la acea roată) și că inculpatul P. V. C. îi aștepta „la cârciumă” (cu referire la pensiunea din L. unde au fost depistați), loc care era cunoscut și de interlocutorul său. După discuția purtată cu inculpatul G. O. M., la aceeași dată, ora 19²⁷, inculpatul C. A. C. l-a sunat pe numitul „F.”, căruia i-a spus „Copilașii sunt aici. Da, sunt pe teritoriul nostru. Ajunge la noapte. Da, ajunge pe la două, cam așa”.

Referitor la inculpatul P. V. C., din actele dosarului rezultă că acesta și-a luat toate măsurile posibile, pentru a îngreuna stabilirea unei legături între el și drogurile pe care le procura și vindea. În acest sens, inculpatul respectiv a evitat să comunice cu inculpații aflați în țară, a condus spre România un alt autoturism, intrând în țară înaintea inculpaților G. O. M. și N. G. M. și stabilind un loc de întâlnire cu aceștia (localitatea L., pensiunea „M.”) situat la o distanță de aproximativ 100 kilometri față de P.T.F. Nădlac, suficientă pentru a-și da seama dacă era sau nu supravegheat, până unde a condus într-un stil agresiv. Nesinceritatea acestui inculpat a fost reținută de Tribunal și din împrejurarea că, la verificarea bunurilor aflate în autoturismul marca Alfa R. pe care îl conducea, imediat după depistare, în prezența apărătorului său ales, a învederat organelor de poliție că nu își mai amintea momentul în care a fost pusă în portbagajul acelui autoturism roata de culoare albastru, din dotarea autoturismului marca Chevrolet Aveo, astfel cum s-a consemnat în procesul-verbal din data de 05 octombrie 2011, întocmit de către lucrătorii de poliție din cadrul IGPR, BCCO București, Serviciul Antidrog, Biroul Zonal 2. În schimb, după aproximativ 1 an, cu ocazia audierii sale în cursul cercetării judecătorești, la data de 14 decembrie 2012, inculpatul a susținut că roata de rezervă de la autoturismul marca Chevrolet Aveo era defectă, iar, când l-a văzut pe inculpatul G. O. M. că vroia să o arunce, l-a rugat să i-o dea lui. De asemenea, în discuțiile telefonice purtate cu inculpații M. V. M. și C. A. C., inculpatul G. O. M. a făcut referire la inculpatul P. V. C. ca fiind persoana de legătură cu traficanții de cannabis din Olanda.

Tribunalul a evidențiat și faptul că inculpații P. V. C., G. O. M. și N. G. M. au încercat să fugă în momentul când, cu ocazia depistării lor, organele de poliție și-au declinat identitatea, situație care a determinat folosirea forței pentru imobilizarea acestora, astfel cum rezultă din mențiunile inserate în procesul-verbal de prindere în flagrant. Acest aspect a fost apreciat a dovedi coeziunea dintre cei trei inculpați și faptul că toți vroiau să se sustragă răspunderii penale.

Contrar celor afirmate de inculpatul N. G. M. în faza de urmărire penală, în sensul că îl cunoștea pe inculpatul C. A. C. de aproximativ 1-2 ani, dar nu era un apropiat al acestuia și nu a comunicat niciodată cu el, telefonic sau printr-un alt mijloc, Tribunalul a reținut că, din discuția purtată prin serviciul messenger la data de 20 august 2011, ora 09⁰⁵, între inculpații N. G. M. și C. A. C., rezultă că aceștia se aflau în relații infracționale, iar cel din urmă avea o poziție superioară în raport cu cel dintâi, căruia i-a cerut să îl anunțe despre orice acțiune pe care o făcea. În discuția respectivă, cei doi inculpați au făcut referire și la o tranzacție pe care intenționau să o încheie cu numitul „Sile P.”, folosind ca intermediar o persoană pe nume „Furnal”. Totodată, în discuția purtată la data de 26 august 2011, ora 22³³, prin intermediul aplicației „yahoo messenger”, între inculpații G. O. M. și C. A. C., cel din urmă a afirmat că „Trebuie să ajung acasă, frate, că tre’ să vină Țugu și Bebică”, ceea ce dovedește că inculpatul N. G. M. (zis „Ț.”) îl vizita pe inculpatul C. A. C. și era un apropiat al acestuia. Nesinceritatea inculpatului N. G. M. a fost reținută și pe baza declarațiilor sale, deoarece, în faza de urmărire penală, a relatat că, la data de 03 octombrie 2011, când se afla în Olanda, împreună cu inculpații G. O. M. și P. V. C., a observat roata de rezervă adusă de către cel dintâi și, după ce a studiat-o, s-a arătat mulțumit de ea, intenționând să o folosească la autoturismul marca Chevrolet Aveo, întrucât acesta avea o defecțiune la roata stânga față, pentru ca, în cursul cercetării judecătorești, să afirme că a găsit acea roată de rezervă în portbagajul autoturismului respectiv, pusă acolo de către inculpatul G. O. M., atunci când a constatat că avea o problemă la una dintre roți. Or, chiar dacă autoturismul marca Chevrolet Aveo ar fi avut vreo defecțiune la una dintre roți, inculpatul N. G. M. nu ar fi putut folosi niciodată roata de rezervă care conținea cannabisul, întrucât aceasta avea 5 orificii pentru prezoane, iar autoturismul respectiv era dotat cu roți cu 4 prezoane. De altfel, în momentul prinderii în flagrant, tocmai prezența în portbagajul autoturismului marca Chevrolet Aveo a roții de rezervă cu 5 prezoane a fost prima împrejurare care a captat atenția lucrătorilor de poliție, astfel că declarațiile inculpatului N. G. M., conducător auto de 13 ani, după cum el însuși a declarat, apar ca vădit nesincere. Referitor la înscrisul privind extrasul de cont bancar depus de inculpatul N. G. M. (filele 99-103, vol.II, d.f.), Tribunalul a apreciat că nu este de natură să înlăture aspectele relevate de mijloacele de probă anterior menționate, din care rezultă, fără niciun dubiu, că acesta a săvârșit faptele pentru care a fost trimis în judecată.

Din coroborarea declarațiilor inculpaților G. O. M. și N. G. M., a mențiunilor din procesul-verbal de prindere în flagrant și din procesul-verbal de verificare a autoturismelor marca Chevrolet Aveo și Alfa R. și a concluziilor rapoartele de constatare tehnico-științifică, Tribunalul a reținut că, în portbagajul primului autoturism, se aflau 3.334,5 grame de cannabis (ascunse în roata de rezervă), iar inculpații N. G. M. și P. V. C. dețineau, pentru consum propriu, câte o țigaretă confecționată artizanal, care conținea același tip de drog.

La momentul percheziționării corporale din data de 04 octombrie 2011, asupra inculpatului G. O. M., au fost găsite și ridicate următoarele bunuri: un telefon mobil marca Samsung cu ._/0, care conținea cartela S. Cosmote cu nr._ și .; un telefon mobil marca Nokia cu ._, care conținea cartela S. Cosmote cu nr._ și seria_0156170; un card MasterCard cu seria_, valabil până în luna august 2013, emis de Raiffeisen Bank pe numele inculpatului C. A. C. și suma de 345 lei. Cele două telefoane mobile și cardul MasterCard au fost depuse la camera de corpuri delicte a DGPMB- SCJEO, conform dovezii . nr._ din data de 10 noiembrie 2011, iar suma de bani a fost consemnată la CEC Bank, potrivit recipisei nr._/1 din data de 03 noiembrie 2011.

Cu ocazia percheziționării corporale din aceeași dată, asupra inculpatului N. G. M., a fost găsit un telefon mobil marca Nokia, model 6300 cu ._, care conținea cartela Vodafone S. cu seria_, acesta fiind ridicat și depus la camera de corpuri delicte a DGPMB-SCJEO, conform dovezii . nr._ din data de 09 noiembrie 2011.

La momentul percheziționării corporale din data de 04 octombrie 2011, asupra inculpatului P. V. C., a fost găsit un telefon mobil marca Dual S. cu seriile IMEI_/2 și_/0, care conținea cartelele S. Vodafone seria_ și respectiv Cosmote seria_1025444, acesta fiind ridicat și depus la camera de corpuri delicte a DGPMB-SCJEO, potrivit dovezii . nr._ din data de 05 decembrie 2011.

Referitor la verificarea autoturismelor marca Chevrolet Aveo cu numărul de înmatriculare_ și respectiv marca Alfa R. cu numărul de înmatriculare 6DR-334, din procesele-verbale întocmite de către lucrătorii de poliție, rezultă, în esență, următoarele aspecte:

În torpedoul autoturismului marca Chevrolet Aveo, au fost găsite următoarele bunuri: o țigaretă confecționată artizanal; un pașaport fals cu seria_ și un permis de conducere fals cu ._, care aveau aplicată fotografia inculpatului P. V. C., dar erau emise pe numele L. O. C.; suma de 285 euro; o bancnotă de 500 forinți; o matcă pentru cartela S. Cosmote cu seria_6994916. Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr._/2011, țigareta anterior menționată, care aparținea inculpatului N. G. M., conținea cannabis, întreaga probă fiind consumată în procesul analizelor de laborator. Suma de 285 euro a fost consemnată la CEC Bank, potrivit recipisei nr._/1 din data de 13 octombrie 2011, iar bancnota de 500 forinți a fost ridicată și depusă la camera de corpuri delicte a DGPMB-SCJEO, conform dovezii . nr._ din data de 21 noiembrie 2011. Matca pentru cartea S. Cosmote a fost ridicată și depusă la camera de corpuri delicte a DGPMB-SCJEO, potrivit dovezii . nr._ din data de 09 noiembrie 2011. De asemenea, în același autoturism, au fost găsite două telefoane mobile, ridicate și predate la camera de corpuri delicte a DGPMB-SCJEO, conform dovezii . nr._ din data de 10 noiembrie 2011. În portbagajul aceluiași autoturism, a fost găsită o roată de rezervă cu 5 orificii pentru prezoane, în condițiile în care acesta era dotat cu roți cu 4 prezoane, astfel că lucrătorii de poliție au procedat la tăierea cauciucului acelei roți, ocazie cu care, în interiorul acesteia, au fost identificate 14 pungi din plastic, care conțineau fragmente vegetale. Potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr._/2011, cele 14 pungi din plastic conțineau cantitatea totală de 3.334,5 grame de cannabis, având o concentrație de 5,45% +/- 5%. Cantitatea de 10,46 grame de cannabis, prelevată drept contraprobă, a fost depusă la camera de corpuri delicte a IGPR-DCJSEO, conform dovezii . nr._ din data de 31 octombrie 2011, iar cantitatea de 3.316,0 grame de cannabis, rămasă din proba analizată, a fost depusă la aceeași cameră de corpuri delicte, potrivit dovezii . nr._ din data de 31 octombrie 2011. În portbagajul aceluiași autoturism, în geanta în care se aflau obiectele de îmbrăcăminte ale inculpaților G. O. M. și N. G. M., a fost găsit un grinder metalic (obiect folosit la mărunțirea cannabisului), acesta fiind ridicat și depus la camera de corpuri delicte a DGPMB-SCJEO, conform dovezii . nr._ din data de 19 decembrie 2011.

În interiorul autoturismului marca Alfa R., au fost găsite un telefon marca Nokia 1280 cu ._/04/_/9, care conținea o cartelă S. Ortel cu seria_, precum și o țigaretă confecționată artizanal. În portbagajul aceluiași autoturism, au fost găsite două roți de rezervă, de folosință limitată, dintre care o roată avea janta de culoare vișiniu, fiind din dotarea autoturismului respectiv, iar cealaltă avea janta de culoare albastru, aparținând autoturismului marca Chevrolet Aveo. Telefonul anterior menționat a fost ridicat și depus la camera de corpuri delicte a DGPMB-SCJEO, potrivit dovezii . nr._ din data de 05 decembrie 2011. Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr._/2011, țigareta ridicată din acest autoturism, care aparținea inculpatului P. V. C., conținea cannabis, întreaga probă fiind consumată în procesul analizelor de laborator.

La achiziționarea autoturismului anterior menționat, inculpatul P. V. C. a folosit un pașaport fals, cu seria_, care avea aplicată fotografia sa, dar era emis pe numele unei alte persoane, respectiv L. O. C. (CNP_). Totodată, inculpatul P. V. C. deținea și un permis de conducere fals, cu . nr._, care avea aplicată fotografia sa, dar era emis pe numele aceleași persoane. Din verificările efectuate de către lucrătorii de poliție, a rezultat că L. O. C. (persoana care figura ca titular al pașaportului și permisului de conducere false) este fratele numitei M. M. C., aceasta fiind soția numitului M. M. (prin intermediul căruia a fost obținut, de la martorul T. G., autoturismul marca Chevrolet Aveo, folosit la transportul drogurilor). De asemenea, s-a stabilit că pașaportul cu seria_ figurează în baza de date a D.E.P.A.B.D. pe numele inculpatului C. A. C., fiind declarat pierdut la data de 06 septembrie 2006. Totodată, s-a mai stabilit că L. O. C. nu figurează în evidențe ca având pașaport.

La data de 04 octombrie 2011, după depistarea inculpaților G. O. M., P. V. C. și N. G. M., nemaifiind posibilă contactarea lor de către inculpații C. A. C. și M. V. M., s-a creat panică în rândul acestora din urmă. În acest context, la data de 05 octombrie 2011, ora 01⁰⁴, inculpatul C. A. C. l-a sunat pe numitul M. M., căruia i-a spus „Nu mai răspund ăștia la telefon de atunci. Niciunul … M-am gândit că au tras pe undeva să doarmă … dar nu a anunțat pe nimeni … Nu a anunțat pe nimeni, gogule! Nu știe nimeni, nimeni de ei”. Spre finalul acestei discuții, numitul M. M. l-a atenționat pe inculpatul C. A. C., spunându-i în termeni codați să arunce drogurile din locuința sa, pentru a nu fi găsite, în cazul unei eventuale percheziții „Ai zugrăvit? Ai făcut curățenie? Ți-ai pus mobile? ... Poate chemi un zugrav de dimineață, să apuci să dai o pompă. Să nu miroase acolo”, iar cel din urmă i-a răspuns „Acum mă gândeam să aranjez pe aici”.

Coroborând această convorbire telefonică cu obiectele găsite la percheziția domiciliară (două cutii de carton care conțineau THC, 200 de punguțe tip „zip” și un cântar electronic cu urme de THC), Tribunalul a constatat că obiectele respective îi aparțineau inculpatului C. A. C., care le folosea la depozitarea, cântărirea și porționarea cannabisului, cu atât mai mult cu cât, potrivit discuției purtate prin „messenger” la data de 24 august 2011, ora 23⁵³, între acesta și inculpatul G. O. M., cel dintâi obișnuia să depoziteze în locuința sa cantități mari de cannabis. Minicântarul electronic marca Triton T2, care conținea urme de materie vegetală și cele două cutii din carton, ridicate în urma percheziției domiciliare efectuate la adresa situată în București, Bulevardul N. G. nr.31, ., . (unde locuia, fără forme legale, inculpatul C. A. C.), au fost supuse analizelor de laborator, iar, conform raportului de constatare tehnico-științifică nr._/2011, toate conțineau tetrahidrocannabinol (THC), compus cu acțiune psihotropă, biosintetizat de planta cannabis. Cele două cutii din carton au fost distruse după extracție, iar minicântarul a fost depus la camera de corpuri delicte a IGPR-DCJSEO, potrivit dovezii . nr._ din data de 31 octombrie 2011.

III. a) La data de 12 aprilie 2007, numitul Cociomeagă R. A. a formulat un denunț împotriva numitului P. V. M. (zis „C.”), despre care a afirmat că era implicat în traficul ilicit de droguri de mare risc, respectiv ecstasy. Ulterior, în data de 17 aprilie 2007, numitul Cociomeagă R. A. l-a contactat pe numitul P. V. M., spunându-i că, în cursul zilei respective, dorea să cumpere 500 de comprimate ecstasy. În aceste condiții, după ce martorul P. V. M. a luat legătura cu martorul Klebleev Lutfi C. și cu numitul L. M. A. (zis „A.”), s-a stabilit ca primul să îi sune pe ceilalți în momentul în care se afla în posesia banilor. În continuare, martorul P. V. M. s-a întâlnit cu denunțătorul Cociomeagă R. A., care avea asupra sa suma de 10.000 lei, provenită din fondurile M.A.I., în vederea achiziționării de comprimate ecstasy. Denunțătorul i-a comunicat martorului P. V. M. că avea banii asupra lui, fapt care l-a determinat pe acesta să îl sune pe martorul Klebleev Lutfi C., stabilind să se întâlnească în parcul Tineretului. Numitul L. M. A., în timp ce se afla împreună cu martorul Klebleev Lutfi C., a folosit telefonul acestuia, informându-l pe martorul U. C. F. despre întâlnirea din parc. Pentru a cumpăra 500 de comprimate ecstasy, denunțătorul Cociomeagă R. a remis martorului P. V. M. suma de 7.900 lei, urmând să-i dea diferența de 2.100 lei după ce acesta îi va preda drogurile. În acest context, martorul P. V. M., fiind însoțit de martorul Szekely A., a intrat în Parcul Tineretului, unde s-a întâlnit cu martorul Klebleev Lutfi C. și cu numitul L. M. A., care urmau să-i procure cele 500 de comprimate ecstasy. După ce s-a convins că martorul P. V. M. avea asupra sa banii, numitul L. M. A., folosind telefonului martorului Klebleev Lutfi C., cu numărul nr._, l-a anunțat pe martorul U. C. F., iar apoi a plecat să se întâlnească cu acesta, celelalte persoane (Klebleev Lutfi C., P. V. M. și Szekely A.) rămânând în Parcul Tineretului, sub supravegherea lucrătorilor de poliție. Ulterior, după aproximativ 2 ore, numitul L. M. A. s-a întors în acel parc, unde îl așteptau persoanele anterior menționate.

În vederea încheierii tranzacției, martorii Klebleev Lutfi C., P. V. M. și Szekely A. s-au deplasat către Complexul Văcărești, cu autoturismul marca Suzuky, condus de numitul L. M. A.. În timp ce se aflau în autoturismul respectiv, martorul P. V. M. le-a dat martorului Klebleev Lutfi C. și numitului L. M. A. suma de 400 lei, urmând ca suma de 7.500 lei să o dea celui care îi aducea comprimatele de ecstasy. La un interval scurt de timp, a oprit un autoturism marca Volvo, de culoare neagră, cu număr de Franța, din care au coborât martorul U. C. F. și inculpații C. NICUȘOR D. (zis „N. Banană”) și P. V. C. (zis „C. Banană”). Martorul U. C. F. și inculpatul C. NICUȘOR D. au venit la autoturismul în care se aflau numitul L. M. A. și cei trei martori anterior menționați, în timp ce inculpatul P. V. C., fiind o persoană precaută, a rămas lângă autoturismul său. Inculpatul C. NICUȘOR D. i-a dat numitului L. M. A. punga în care se aflau comprimatele de ecstasy, iar acesta din urmă, la rândul lui, i-a dat acea pungă martorului P. V. M., care ocupa locul din dreapta față în autoturismul marca Suzuky. Martorul U. C. F. a venit lângă geamul portierei dreapta față și i-a cerut martorului P. V. M. să verifice conținutul pungii, ocazie cu care cel din urmă a sesizat că acolo se aflau comprimate de ecstasy, de ordinul sutelor, astfel că, fiind mulțumit de tranzacția încheiată, i-a dat martorului U. C. M. suma de 7.500 lei, iar acesta, împreună cu inculpații C. NICUȘOR D. și P. V. C., au plecat din locul respectiv cu autoturismul marca Volvo.

În continuare, numitul L. M. A. și martorul Klebleev Lutfi C. s-au despărțit de martorii P. V. M. și Szekely A., ultimii doi urmând să se întâlnească cu denunțătorul Cociomeagă R. A., pentru a-i înmâna comprimatele de ecstasy. În timp ce se afla încă în autoturismul numitului L. M. A., martorul P. V. M. a scos din pungă 10 comprimate, pe care i le-a dat martorului Szekely A., pentru a le păstra, în vederea consumului lor propriu. După ce au ajuns la autoturismul denunțătorului, în jurul orei 2030, martorul P. V. M. s-a dezbrăcat de geaca în care se aflau 502 comprimate de ecstasy, pe care le cumpărase de la inculpații C. NICUȘOR D. și P. V. C. și de la martorul U. C., introducând-o în portbagajul autoturismului marca Ford Mondeo cu numărul de înmatriculare B-_, după care denunțătorul i-a încredințat restul sumei datorate, de 2.100 lei, compus din bancnote înseriate. Totalul de 512 comprimate (10 comprimate ridicate de la martorul Szekely A. și 502 comprimate vândute de martorul P. V. M.) au fost ridicate de către organele de poliție și ambalate sub sigiliul tip M.I. nr._, fiind predate ulterior Laboratorului Central de Analiză și Profil al Drogurilor, în vederea efectuării de analize. Potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr._/2007, cele 512 comprimate conțineau ca substanță activă 3,4 methylenedioxymetamfetamine (MDMA).

b) La data de 14 mai 2007, investigatorul sub acoperire „P. R.” a fost contactat de martorul Vincene I. și, în urma discuțiilor purtate, au stabilit ca, în cursul serii, să se întâlnească, în vederea încheierii unei tranzacții de 200 comprimate de ecstasy, prețul unui comprimat fiind de 30 lei. Astfel, investigatorul și martorul anterior menționați s-au întâlnit în localitatea Popești-Leordeni, între orele 1939-1944, ocazie cu care cel dintâi i-a dat celui din urmă suma de 6.000 lei, pentru 200 comprimate de ecstasy. La rândul său, martorul Vincene I., din motive de precauție, a încredințat suma de bani unei persoane de sex bărbătesc, care nu a fost identificată. La aceeași dată, ora 1944, martorul Vincene I. l-a contactat telefonic pe martorul U. C. F., căruia i-a comunicat că are banii, iar acesta i-a spus să aștepte circa o oră și ceva.

În urma unor discuții telefonice între martorii Vincene I. și U. C. F., acesta din urmă i-a solicitat celui dintâi să se deplaseze singur la blocul unde locuia martorul U. C. F., întrucât îi chemase acolo pe inculpații P. V. C. și C. NICUȘOR D.. La scurt timp, martorul U. C. F. l-a sunat pe inculpatul P. V. C., căruia i-a spus codat să aducă comprimatele de ecstasy (folosind, cu referire la acestea, termenul „gagicile”). În timp ce inculpații P. V. C. și C. NICUȘOR D., folosind un autoturism marca Volvo, de culoare neagră, înmatriculat în Franța, se deplasau pentru a încheia tranzacția stabilită cu martorul U. C. F., la ora 2141, ultimul inculpat l-a contactat pe martorul respectiv, iar acesta din urmă le-a cerut să vină în spatele blocului, fapt care a stârnit nemulțumirea interlocutorului său. La ora 2158, inculpatul C. NICUȘOR D. l-a contactat din nou telefonic pe martorul U. C. F., iar, când acesta i-a spus că este în spatele blocului său, i-a cerut în mod imperativ „Ieși și tu pe partea ailaltă, dacă vrei … Nu ne mai băgăm noi”. După această discuție telefonică, inculpații P. V. C. și C. NICUȘOR D. și martorul U. C. F. s-au întâlnit și a avut loc tranzacția cu comprimatele de ecstasy.

În continuare, prin intermediul martorului U. C. F., martorul Vincene I. a intrat în posesia comprimatelor respective. După ora 2204, ultimul martor s-a reîntors în localitatea Popești-Leordeni, unde era așteptat de investigatorul sub acoperire „P. R.”, căruia, prin intermediul unei alte persoane, pe nume „M.”, din motive de precauție, i-a dat comprimatele de ecstasy, introduse în două punguțe de culori diferite (alb și negru). Din eroare, intermediarul folosit de martorul Vincene I. i-a dat investigatorului mai multe comprimate, respectiv 250, în loc de 200. În aceste condiții, ulterior, martorul Vincene I. l-a contactat pe investigator și i-a solicitat să-i returneze punguța de culoare neagră, care conținea 50 comprimate de ecstasy. Pentru a nu crea suspiciuni, investigatorul s-a întors și i-a înmânat martorului Vincene I. punguța în cauză, după care a predat lucrătorului de poliție de caz 202 comprimate care se aflau în punguța albă, acestea fiind introduse într-un plic tip M.A.I. cu sigiliul nr._. Potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr._/2007, cele 202 comprimate conțineau ca substanță activă 3,4 methylenedioxymetamfetamine (MDMA).

Această situație de fapt rezultă din coroborarea următoarelor mijloace de probă: procesul-verbal din data de 06 februarie 2007, întocmit de către un lucrător de poliție din cadrul Serviciului de Combatere a Micului Trafic și Consum Stradal de Droguri, cu privire la sesizarea din oficiu referitoare la faptul că martorul Vincene I., cunoscut inițial ca „R.”, se ocupa cu traficul de stupefiante, respectiv comprimate de ecstasy pe care le comercializa în București la prețul de 40-50 lei/comprimat; procesul-verbal din data de 13 februarie 2007, întocmit de către un lucrător de poliție din cadrul aceluiași serviciu, cu privire la numitul „R.”; procesul-verbal din data de 05 martie 2007, întocmit de către un lucrător de poliție din cadrul aceluiași serviciu, cu privire la faptul că numitul „R.” se aproviziona cu droguri (ecstasy) de la 2 persoane de sex masculin, cunoscute sub numele de „A.” și „C.”, pe care le contacta telefonic, în mod periodic; denunțul formulat de numitul Cociomeagă R. A. la data de 12 aprilie 2007; declarația martorului denunțător anterior menționat din faza de cercetare judecătorească (din care rezultă, în esență, că denunțul formulat de acesta îl privea pe numitul „C.” și că martorul nu a fost prezent la momentul încheierii tranzacției); procesele-verbale din data de 17 aprilie 2007, întocmite de către lucrătorul de poliție din cadrul serviciului anterior menționat și respectiv de către lucrătorii de poliție din cadrul DGPMB-SCMTCSD; raportul de constatare tehnico-științifică nr._/2007; procesul-verbal din data de 14 mai 2007, întocmit de către procuror, cu privire la redarea raportului efectuat de investigatorul sub acoperire „P. R.”; raportul de constatare tehnico-științifică nr._/2007; procesele-verbale de redare a convorbirilor și comunicărilor efectuate prin telefon și prin serviciul „messenger”; declarațiile numitului L. M. A. (care a avut el însuși calitatea de inculpat) din faza de urmărire penală; procesul-verbal de prezentare pentru recunoașterea efectuată de acesta în data de 10 ianuarie 2012 și planșele foto aferente; declarația numitului L. M. A. din fața instanței (formulată în Dosarul nr._/3/2012, la termenul de judecată din data de 14 decembrie 2011); declarațiile martorei U. M. E. din faza de urmărire penală și din cursul cercetării judecătorești; procesul-verbal de prezentare pentru recunoașterea efectuată de aceeași martoră în data de 10 ianuarie 2011 și planșele foto aferente; procesul-verbal de confruntare dintre inculpatul P. C. V. și martorul U. C. F.; procesul-verbal de prezentare pentru recunoașterea efectuată de martorul U. C. F. în data de 21 decembrie 2010 și planșele foto aferente; declarațiile martorilor U. C. F. și Vincene I., date în faza de urmărire penală, în anul 2010; declarația martorului U. C. F., dată tot în faza de urmărire penală, la data de din 05 octombrie 2011; declarația martorului U. C. F. din faza de cercetare judecătorească.

Astfel, sub aspectul săvârșirii faptei din luna aprilie 2007 de către inculpații P. V. C. și C. NICUȘOR D., Tribunalul a reținut drept relevantă declarația dată de numitul L. M. A. în faza de urmărire penală, în care acesta a arătat că, din anul 2006, U. C. F. i-a cunoscut pe frații „Banană”, care se numesc de fapt „C.” și „N.” și nu sunt frați, ci doar prieteni, cel din urmă fiind mai tânăr, iar primul având în jur de 40 de ani. De asemenea, a arătat că, în perioada 2006-2007, U. C. F. a vândut ecstasy, pe care îl procura de la „C. Banană” și „N. Banană”. Tot din declarația numitului L. M. A., rezultă că, la data de 17 aprilie 2007, acesta, împreună cu martorul Klebleev Lutfi C., i-au procurat martorului P. V. M. (zis „C.”) 512 comprimate de ecstasy, care au fost cumpărate de la martorul U. C. F. și de la inculpații P. V. C. (zis „C. Banană”) și C. NICUȘOR D. (zis ”N. Banană”). Referitor la această tranzacție, numitul L. M. A. a relatat că „frații Banană” au parcat autoturismul lor, marca Volvo, în apropierea autoturismului său, iar „C. Banană” a rămas lângă primul autoturism, în timp ce „N. Banană” și martorul U. C. F. au venit lângă cel de-al doilea autoturism, iar cel dintâi a aruncat punga cu ecstasy în autoturismul respectiv, în timp ce martorul U. C. F. a luat banii de la „C.”. Potrivit declarației olografe date de numitul L. M. A., în prezența apărătorului său ales, cu ocazia tranzacției respective, desfășurată în luna aprilie 2007, acesta îi vedea pe „frații Banană” pentru a treia oară. Ulterior, tot în faza de urmărire penală, numitul L. M. A. a precizat că, în prezența apărătorului ales și a unui martor asistent, a efectuat o recunoaștere dintr-o planșă foto, care conținea fotografiile a 4 bărbați, ocazie cu care el i-a recunoscut pe „N. Banană” și „C. Banană”, despre care i s-a comunicat că sunt inculpații C. NICUȘOR D. și respectiv P. V. C.. Totodată, numitul L. M. A. a relatat că „N. Babană” și „C. Banană” sunt cei care îl aprovizionau cu droguri pe martorul U. C. F. în perioada 2006-2007 și că, în luna aprilie 2007, când i-a procurat martorului P. V. M. cele peste 500 comprimate de ecstasy, la autoturismul său au venit martorul U. C. F. și „N. Banană”, iar, lângă autoturismul marca Volvo, a rămas „C. Banană”. În fața instanței, în Dosarul nr._/3/2012 (din care a fost disjuns prezentul dosar), numitul L. M. A. a declarat, la termenul de judecată din data de 14 decembrie 2011, că recunoaște în întregime situația de fapt reținută în sarcina sa prin rechizitoriu (fila 82, vol.I, d.f.).

Susținerile numitului L. M. A. se coroborează cu procesele-verbale de redare a convorbirilor și comunicărilor efectuate prin telefon și prin serviciul „messenger”. Spre exemplu, pentru a discuta asupra modalității în care urma să procure drogurile, la data de 17 aprilie 2007, ora 12²³, numitul L. M. A. i-a trimis martorului Klebleev Lutfi C. un mesaj imperativ, prin care îi cerea „Hai, vino jos. Sunt cu C. în spate. Dar acum!”. De asemenea, la aceeași dată, ora 17⁰⁹, după confirmarea faptului că cumpărătorul avea banii, în timp ce martorul Klebleev Lutfi C. se afla împreună cu numitul L. M. A., acesta din urmă, folosind telefonul celui dintâi, l-a sunat pe martorul U. C. F., căruia i-a spus „Boss, uite eu, în jumătate de oră, mă duc să mă întâlnesc cu ăla la parc. Ce fac?”, întrebare la care interlocutorul său i-a răspuns să facă în „așa fel încât să iasă bine”. În continuarea aceleiași discuții, numitul L. M. A. i-a spus martorului U. C. F. „Bine, fac așa cum am vorbit noi”, confirmându-i că îl va suna când va ajunge în parc. În cadrul discuției respective, martorul U. C. F. i-a spus numitului L. M. A. să ceară mai mult, întrucât „se ia bani frumoși”. Tot la data de 17 aprilie 2007, ora 17⁵⁰, numitul L. M. A., folosind telefonul martorului Klebleev Lutfi C. (cu numărul nr._), l-a sunat pe martorul U. C. F., căruia i-a spus că „omul are banii”.

Relevante au fost apreciate și declarațiile martorului U. C. F., date atât în faza de urmărire penală, cât și în cursul cercetării judecătorești, care se coroborează cu mijloacele de probă anterior menționate și dovedesc săvârșirea de către inculpații P. V. C. și C. NICUȘOR D. a faptelor din datele de 17 aprilie 2007 și 14 mai 2007, aceștia din urmă fiind aceia care furnizau drogurile, iar martorul în discuție fiind intermediarul. Astfel, în faza de urmărire penală, martorul U. C. F. a declarat că, pe cei doi inculpați, îi cunoștea din anul 2005, sub numele de „C. Banană” și respectiv „N. Banană”, aceștia fiind implicați în traficul de ecstasy și cocaină și având, în perioada ianuarie - mai 2007, patru-cinci numere de telefon. Martorul a precizat că a citit procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice și, cu certitudine, „frații Banană” au folosit numerele de telefon_,_ și_.

Dintre convorbirile telefonice purtate la data de 14 mai 2007, anterior încheierii tranzacției cu drogurile furnizate de inculpații P. V. C. și C. NICUȘOR D., relevante au fost considerate următoarele: la ora 19⁴⁴, martorul Vincene I. l-a sunat pe martorul U. C. F. și i-a comunicat că avea banii, iar cel din urmă i-a cerut să aștepte „o oră și ceva”; la ora 21¹², martorul Vincene I., printr-un mesaj, i-a comunicat martorului U. C. F. că „Vin fără bani la mn, ții dau mai târziu kand vii u la mn akasa, e bn? ... Vin cu băiatul acela și banii îi las acasă”. După trei minute, la ora 21¹⁵, martorul U. C. F. l-a sunat pe inculpatul P. V. C. (care folosea postul telefonic cu numărul_) și i-a spus „Ia și tu gagicile alea și vino la mine acolo … trei gagici, da. Ca să vadă omul … Hai că în 20 minute e acolo omu” („gagicile” fiind comprimatele de ecstasy, iar „omu” fiind martorul Vincene I.). În timp ce inculpații P. V. C. și C. NICUȘOR D., folosind un autoturism marca Volvo, de culoare neagră, înmatriculat în Franța, se deplasau pentru a încheia tranzacția cu martorul U. C. F., la ora 21⁴¹, utilizând postul telefonic cu numărul_, ultimul inculpat l-a contactat pe martorul respectiv, iar acesta le-a cerut celor doi inculpați să vină „la mine în spate, acolo … la mine, în spatele blocului”. Locul stabilit de martorul U. C. F. în vederea încheierii tranzacției a creat o evidentă nemulțumire inculpatului C. NICUȘOR D., care i-a spus „Acolo ne vedem? Ai înnebunit? ... Ieși pe acolo, prin față. Și tu … ne băgăm acolo în dosătura aia!”. La ora 21⁵⁸, inculpatul C. NICUȘOR D. l-a sunat din nou pe martorul U. C. F., iar, când acesta din urmă i-a spus că se afla în spatele blocului său, i-a cerut în mod imperativ „Ieși și tu pe partea ailaltă, dacă vrei … Nu ne mai băgăm noi”. După această discuție telefonică, inculpații P. V. C. și C. NICUȘOR D. și martorul U. C. F. s-au întâlnit și a avut loc, între ei, tranzacția cu comprimatele de ecstasy. În continuare, prin intermediul martorului U. C. F., martorul Vincene I. a intrat în posesia acelor comprimate.

Tribunalul a reținut și declarația martorului Vincene I. din faza de urmărire penală, în cuprinsul căreia acesta a susținut, în esență, că, la data de 14 mai 2007, comprimatele de ecstasy i-au fost aduse lui U. C. F. de către doi prieteni ai acestuia, care se deplasau cu un autoturism marca Volvo, negru, cu număr de Franța, iar, în apropierea locului de unde a luat cele 202 comprimate de ecstasy, a observat că era parcat tocmai acel autoturism. Martorul Vincene I. a mai arătat că, pe parcursul detenției sale, a aflat că „frații Banană” (C. și N.) îi dădeau martorului U. C. F. comprimatele de ecstasy. La rândul său, și martorul U. C. F. a declarat, în faza de urmărire penală, că inculpații P. V. C. și C. NICUȘOR D. se deplasau cu un autoturism marca Volvo, de culoare neagră, cu număr de Franța. Referitor la autoturismul respectiv, același martor a declarat că, în luna mai 2007, după arestarea sa, inculpatul P. V. C. nu l-a mai folosit. În legătură cu acel autoturism, Tribunalul a considerat relevantă și conversația din data de 27 august 2011, ora 20³⁴, purtată prin serviciul „yahoo messenger” între inculpatul C. A. C. și numitul „I.” (cetățean bulgar), ambii fiind prieteni buni ai inculpatului P. V. C., în cursul căreia interlocutorul bulgar se plângea de persoana căreia îi dăduse un Volvo, iar inculpatul C. A. C. lăsa să se înțeleagă că o cunoștea pe persoana respectivă și că avea cunoștință și despre autoturismul în discuție.

Cu privire la împrejurarea că inculpații P. V. C. și C. NICUȘOR D. erau furnizori de droguri, martorul U. C. F. a mai relatat, în faza de urmărire penală, faptul că, în apropierea datei de 01 mai 2007, i-a chemat în stațiunea Mamaia pe cei doi inculpați, care i-au adus ecstasy și cocaină, pentru a le vinde. Martorul a susținut că foloseau codat termenii de „ferrari”, pentru ecstasy și respectiv „șampanie”, pentru cocaină. Susținerile martorului U. C. F. sunt confirmate de procesele-verbale de redare a convorbirilor purtate de acesta, la data de 29 aprilie 2007, cu inculpatul C. NICUȘOR D.. Astfel, la ora 11⁴⁷, martorul U. C. F. a fost contactat de inculpatul C. NICUȘOR D. (care folosea postul telefonic cu numărul_) și, în cadrul discuției purtate, cel dintâi i-a cerut interlocutorului său „Veniți pregătiți, că se face treabă … Nu mai e nimic, să moară mama !”. La ora 12²³, martorul U. C. F. i-a trimis inculpatului C. NICUȘOR D. un mesaj, prin care i-a cerut „Vino la mare și adu-mi și mie 500 mii”, iar, la ora 12³⁰, cel din urmă i-a răspuns că „Am adus șampanie și ferari”. În continuare, la ora 12³⁷, martorul U. C. F. i-a cerut inculpatului C. NICUȘOR D. să „ia de toate după tine”, adică ecstasy și cocaină. Totodată, la ora 22⁰⁶, folosind postul telefonic cu numărul_, inculpatul C. NICUȘOR D. l-a sunat pe martorul U. C. F., căruia i-a spus „Noi acum plecăm”, iar cel din urmă i-a cerut „Vino și tu repede, că m-a disperat lumea, să moară mama”, indicându-i clubul „Gossip” din stațiunea Mamaia. În cursul aceleiași discuții telefonice, inculpatul C. NICUȘOR D. l-a întrebat pe interlocutorul său (martorul U. C. F.) „d-ailaltă … cât să-ți iau? Dar e nelucrată”.

În perioada aprilie - mai 2007, inculpatul C. NICUȘOR D. a utilizat postul telefonic cu numărul_, de la care a comunicat cu martorul U. C. F. atât la data de 29 aprilie 2007, cât și la data de 14 mai 2007 (orele 21⁴¹ și 21⁵⁸), când a vândut, prin intermediul acestuia din urmă, comprimatele de ecstasy. De asemenea, în perioada aprilie - mai 2007, inculpatul P. V. C. a folosit postul telefonic cu numărul_, la care martorul U. C. F. l-a sunat la data de 14 mai 2007 (ora 21¹⁵), când i-a cerut să-i aducă comprimatele de ecstasy pentru martorul Vincene I., dar și la data de 08 mai 2007 (ora 20⁰⁰), când i s-a adresat familiar, spunându-i pe nume „Ce faci, C.!”.

În faza de urmărire penală, fiind efectuată o confruntare între inculpatul P. V. C. și martorul U. C. F., acesta din urmă și-a menținut declarațiile anterioare și a precizat că, după ce a fost arestat preventiv în luna mai 2007, inculpatul respectiv și inculpatul C. NICUȘOR D. au stabilit o întâlnire cu martora U. M. E. (sora martorului), iar, prin intermediul acesteia, i-au transmis să nu facă declarații în legătură cu faptul că ei îl aprovizionau cu droguri.

Fiind ascultată în faza de urmărire penală, martora U. M. E. a confirmat că, în luna mai 2007, după arestarea preventivă a fratelui său, a fost contactată de „C. Banană” și „N. Banană”, cu care s-a și întâlnit, iar aceștia i-au cerut să ia legătura cu martorul U. C. F. și să-i transmită că îi vor da sume mari de bani, cu condiția să nu declare împrejurări care să îi incrimineze. Aceleași aspecte au fost relatate de martora U. M. E. și în faza de cercetare judecătorească.

Totodată, în faza de cercetare judecătorească, martorul U. C. F. a învederat că inculpatul P. V. C. a încercat să-i dea o sumă de bani, de până în 10.000 euro, ca să-și retracteze declarațiile inițiale, transmițându-i această ofertă prin intermediul numitului L. M. A..

În faza de urmărire penală, fiind audiat la data de 05 octombrie 2011, martorul U. C. F. a mai relatat că, în perioada 2006 - primăvara anului 2007, inculpații P. V. C. și C. NICUȘOR D. se aprovizionau cu droguri, la intervale de aproximativ o lună.

Referitor la declarațiile martorului Klebleev Lutfi C., din faza de urmărire penală și din cursul cercetării judecătorești, Tribunalul a apreciat că nu se coroborează cu mijloacele de probă anterior menționate și nu sunt de natură să conducă la aflarea adevărului, motiv pentru care le-a înlăturat. De asemenea, Tribunalul a înlăturat și declarația martorului Vincene I. din cursul cercetării judecătorești, apreciind că este nesinceră și constatând că nu se coroborează cu mijloacele de probă mai sus enunțate.

Față de dispozițiile art.69 VCPP, Tribunalul a constatat că declarațiile inculpatului P. V. C. (din faza de urmărire penală și din cursul cercetării judecătorești) și declarația inculpatului C. NICUȘOR D. (din faza de cercetare judecătorească) sunt nesincere, fiind infirmate de probatoriul anterior analizat, astfel că le-a înlăturat și pe acestea. În acest sens, Tribunalul a evidențiat că, pentru a satisface exigențele art.69 VCPP, faptele și împrejurările învederate de inculpați în declarațiile lor trebuie să se regăsească în cea mai mare parte din probe și să aibă un caracter de repetabilitate. Or, declarațiile de nerecunoaștere ale inculpaților au constat în simple afirmații, nesusținute probator, având ca unic scop disculparea acestora de consecințele penale ale faptelor săvârșite. În acest context, Tribunalul a menționat și faptul că, pe parcursul urmăririi penale, inculpatul C. NICUȘOR D. nu a vrut să dea declarație, prevalându-se de dreptul la tăcere, iar, în faza de cercetare judecătorească, la termenul din data de 14 decembrie 2012, a învederat că își rezervă același drept, pentru ca ulterior, după administrarea tuturor probelor, la ultimul termen de judecată, din data de 25 octombrie 2013, acesta să consimtă să dea o declarație, care, prin conținutul său, are un evident caracter pro causa.

Referitor la apărarea formulată de inculpații P. V. C. și C. NICUȘOR D., în sensul existenței unei relații de dușmănie cu martorul U. C. F., Tribunalul a constatat că este nefondată, întrucât, din probatoriul cauzei, rezultă că, la data faptelor din cursul anului 2007, cele trei persoane se aflau, dimpotrivă, în relații de prietenie, iar Sentința penală nr.398/2010 a Judecătoriei Sectorului 4 București (pronunțată în Dosarul nr._, în care au figurat U. C. F., ca inculpat, C. NICUȘOR D., ca parte vătămată și P. V. C., ca martor) nu este de natură să conducă la concluzia că martorul anterior menționat a făcut afirmații nesincere în prezenta cauză. Mai mult, prin Sentința penală nr.213/2011 a Judecătoriei Sectorului 4 București, inculpatul C. NICUȘOR D. a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului, prevăzută de art.264 VCP, în sarcina sa reținându-se că, fiind audiat la data de 22 ianuarie 2010, și-a schimbat declarația, ceea ce a constituit un ajutor dat inculpaților din Dosarul nr._ al aceleiași instanțe, scopul noii declarații fiind acela de a infirma comiterea de către numiții U. C. F., U. G. A. și C. I. G. a infracțiunilor pentru care se dispusese trimiterea lor în judecată (lipsire de libertate în mod ilegal și șantaj, prevăzute de art.189 alin.1, 2 VCP și respectiv de art.194 alin.1 VCP). Sub același aspect, Tribunalul a apreciat relevant și faptul că, în considerentele Sentinței penale nr.213/2011 a Judecătoriei Sectorului 4 București, s-a reținut că, în faza de cercetare judecătorească, martorul din acel dosar P. V. C. a avut o atitudine schimbată față de faza urmăririi penale, dar și față de instanța de judecată însăși. De asemenea, Tribunalul a arătat că nu sunt de neglijat nici declarațiile martorei U. M. E., care a susținut, în mod constant, că, imediat după ce fratele ei a fost arestat, inculpații C. NICUȘOR D. și P. V. C. i-au solicitat să-i transmită acestuia să nu declare împrejurări care să îi incrimineze. În acest context, Tribunalul a considerat că declarațiile inițiale ale martorul U. C. F., formulate în anul 2007 (când a fost audiat în calitate de inculpat), nu au exprimat adevărul, acesta fiind, la acel moment, nesincer, întrucât nu a recunoscut săvârșirea faptelor ce i-au fost imputate și, implicit, nu a dezvăluit nici identitatea furnizorilor de ecstasy.

Cu privire la apărarea formulată de inculpatul C. NICUȘOR D., în sensul că acele comprimate de ecstasy făceau parte din loturi diferite (primele 512 comprimate aveau inscripționat logo-ul „Israel”, iar următoarele 202 comprimate aveau inscripționat logo-ul „Horse”), Tribunalul a apreciat că nu este de natură să infirme săvârșirea faptelor reținute în sarcina acestuia, în condițiile în care faptele respective au fost comise la un interval de timp de aproximativ o lună între ele.

Tribunalul a evidențiat că, la stabilirea situației de fapt anterior expuse, a avut în vedere principiul liberei aprecieri a probelor, prevăzut în art.63 alin.2 VCPP, care lasă instanței libertatea să aprecieze concludența tuturor probelor, indiferent de faza procesuală în care au fost administrate și, în egală măsură, principiul aflării adevărului, consacrat în art.3 VCPP, care impune instanței să dea valoare acelor probe care, coroborate cu alte probe legal administrate, exprimă adevărul.

Referitor la apărarea inculpatului C. A. C., în sensul că, în speță, nu se poate reține existența unui grup infracțional organizat, Tribunalul a apreciat că este nefondată, întrucât, din împrejurările de fapt ale cauzei, stabilite pe baza mijloacelor de probă anterior prezentate, rezultă existența infracțiunii prevăzute de art.7 alin.1, 3 rap. la art.2 lit.b pct.11 din Legea nr.39/2003. Nefondată a fost considerată de Tribunal și critica referitoare la faptul că nu sunt întrunite cerințele legale pentru existența unui grup infracțional organizat. Astfel, Tribunalul a evidențiat că, potrivit dispozițiilor art.2 lit.a din Legea nr.39/2003, prin grup infracțional organizat, se înțelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă și acționează în mod coordonat, în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave (cum sunt și infracțiunile de trafic de droguri sau precursori, la care face referire art.2 lit.b pct.11 din aceeași lege), pentru a obține, direct sau indirect, un beneficiu financiar sau alt beneficiu material. De asemenea, conform acelorași dispoziții, nu constituie grup infracțional organizat grupul format ocazional, în scopul comiterii imediate a uneia sau a mai multor infracțiuni și care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului. În raport cu dispozițiile legale anterior citate, Tribunalul a constatat că există un grup infracțional organizat dacă inculpații au acționat pentru o perioadă de timp și în mod coordonat, fiecare dintre aceștia îndeplinind roluri determinate în executarea planului infracțional, în scopul comiterii infracțiunii de trafic internațional de droguri de risc, pentru a obține un beneficiu financiar ori alt beneficiu material, iar inițierea și constituirea unui astfel de grup se încadrează în prevederile art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003. Grupul infracțional organizat reprezintă o formă a pluralității constituite, caracterizată prin asocierea mai multor persoane, în vederea comiterii de infracțiuni prin care se urmărește obținerea directă sau indirectă a unui beneficiu financiar sau a altui beneficiu material, prin săvârșirea unei infracțiuni grave. Or, în speță, din mijloacele de probă prezentate și analizate la pct.II, rezultă, fără niciun dubiu, că, în ultima săptămână a lunii septembrie 2011, inculpații G. O. M., P. V. C., N. G. M., M. V. M. și C. A. C. s-au organizat într-un grup infracțional, la care a aderat și numitul M. M., având drept scop deplasarea în Olanda a primilor trei inculpați, pentru a procura de acolo o cantitate mare de cannabis și apoi introducerea în țară a acelui drog, în vederea comercializării acestuia. Materialul probator al cauzei a dovedit o structură organizată, cu roluri prestabilite pentru membrii săi, un plan bine stabilit, urmărit și aplicat în mod consecvent, în vederea realizării scopului infracțional, dar și o coeziune ridicată între membrii grupului. Astfel, fiecare dintre inculpați a avut un rol bine determinat: inculpatul G. O. M. era persoana care asigura transportarea cannabisului în țară, inculpatul P. V. C. era coordonatorul grupului care avea drept scop procurarea drogului de risc din Olanda și asigurarea intrării în siguranță a acestuia în țară, inculpatul N. G. M. trebuia să conducă autoturismul cu care s-a realizat transportarea drogului respectiv pe ruta România – Olanda și retur, iar inculpații M. V. M. și C. A. C. urmau să rămână în țară și să asigure cheltuielile ocazionate de deplasarea în Olanda a primilor trei inculpați. Sprijinirea activității infracționale de către ultimii doi inculpați rezultă din împrejurarea că, anterior plecării celorlalți inculpați în Olanda, inculpatul M. V. M. s-a preocupat de finanțarea unei părți din costul călătoriei acestora, prin avansarea de sume de bani, iar inculpatul C. A. C., prin intermediul numitului M. M., a procurat autoturismul folosit la introducerea drogurilor în țară și, de asemenea, i-a dat inculpatului G. O. M. un card bancar, pentru a-l folosi în eventualitatea ivirii unor cheltuieli suplimentare. Totodată, Tribunalul a constatat că este îndeplinită și condiția privitoare la existența grupului pentru o perioadă de timp, întrucât, din probatoriul cauzei, rezultă că acesta s-a constituit și a funcționat de la sfârșitul lunii septembrie 2011 până la începutul lunii octombrie 2011, în condițiile în care textul de lege incident nu prevede o anumită perioadă minimă sau maximă în acest sens.

Cu privire la încadrarea juridică, Tribunalul a constatat că faptele inculpatului G. O. M. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de inițiere/constituire a unui grup infracțional organizat, în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic internațional de droguri de risc, trafic internațional de droguri de risc și trafic de droguri de risc, în formă continuată (prevăzute de art.7 alin.1, 3 rap. la art.2 lit.b pct.11 din Legea nr.39/2003, de art.3 alin.1 din Legea nr.143/2000 și respectiv de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000 cu aplic. art.41 alin.2 VCP, fiecare cu aplic. art.37 alin.1 lit.b VCP și toate cu aplic. art.33 lit.a VCP), constând în aceea că, împreună cu inculpații P. V. C., N. G. M., M. V. M. și C. A. C., a inițiat și a constituit un grup infracțional organizat, în scopul introducerii în țară a cantității de 3.334,5 grame de cannabis, drog de risc pe care, împreună cu inculpații P. V. C. și N. G. M., l-a procurat din Olanda, l-a introdus în țară la data de 04 octombrie 2011, prin punctul de frontieră Nădlac, județul A. și l-a transportat, împreună cu inculpatul N. G. M., în autoturismul marca Chevrolet Aveo cu numărul de înmatriculare_, până în localitatea L., județul A., unde a fost imobilizat de către lucrătorii de poliție, iar, la datele de 01 septembrie 2011 și 07 septembrie 2011, în baza aceleași rezoluții infracționale, a vândut numitului R. I. A. cantitatea totală de 19,74 grame de cannabis, contra sumei de 900 lei, provenită din fondurile DCCO.

De asemenea, Tribunalul a constatat că faptele inculpatului P. V. C. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de inițiere/constituire a unui grup infracțional organizat, în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic internațional de droguri de risc, trafic internațional de droguri de risc, complicitate la trafic de droguri de risc, trafic de droguri de mare risc, în formă continuată și deținere fără drept de droguri de risc, pentru consumul propriu (prevăzute de art.7 alin.1, 3 rap. la art.2 lit.b pct.11 din Legea nr.39/2003, de art.3 alin.1 din Legea nr.143/2000, de art.26 VCP rap. la art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, de art.2 alin.2 din Legea nr.143/2000 cu aplic. art.41 alin.2 VCP și respectiv de art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000, toate cu aplic. art.33 lit.a VCP), constând în aceea că, împreună cu inculpații G. O. M., N. G. M., M. V. M. și C. A. C., a inițiat și a constituit un grup infracțional organizat, în scopul introducerii în țară a cantității de 3.334,5 grame de cannabis, drog de risc pe care, împreună cu inculpații G. O. M. și N. G. M., l-a procurat din Olanda și l-a introdus în țară la data de 04 octombrie 2011, prin punctul de frontieră Nădlac, județul A., după care i-a ajutat pe ultimii doi inculpați să îl transporte pe ruta Nădlac – L. (ajutorul său constând în faptul că, deplasându-se cu autoturismul marca Alfa R. având numărul 6-DR-334 înaintea autoturismului în care se aflau inculpații respectivi, s-a asigurat că traseul urmat era sigur și nu exista riscul vreunei depistări), tot la data de 04 octombrie 2011, a deținut fără drept, pentru consumul propriu, o țigaretă confecționată artizanal, care conținea cannabis, iar, în perioada martie - mai 2007, împreună cu inculpatul C. Nicușor D., în mod repetat și în baza aceleași rezoluții infracționale, prin intermediul martorului U. C. F., a vândut droguri de mare risc (ecstasy) la mai multe persoane (la data de 17 aprilie 2007, a vândut martorului P. V. M. 512 comprimate de ecstasy, contra sumei de 7.500 lei, iar, la data de 14 mai 2007, a vândut martorului Vincene I. 202 comprimate de ecstasy, contra sumei de 6.000 lei).

Tribunalul a mai constatat că faptele inculpatului N. G. M. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de inițiere/constituire a unui grup infracțional organizat, în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic internațional de droguri de risc, trafic internațional de droguri de risc, trafic de droguri de risc și deținere fără drept de droguri de risc, pentru consumul propriu (prevăzute de art.7 alin.1, 3 rap. la art.2 lit.b pct.11 din Legea nr.39/2003, de art.3 alin.1 din Legea 143/2000, de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000 și respectiv de art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000, toate cu aplic. art.33 lit.a VCP), constând în aceea că, împreună cu inculpații G. O. M., P. V. C., M. V. M. și C. A. C., a inițiat și a constituit un grup infracțional organizat, în scopul introducerii în țară a cantității de 3.334,5 grame de cannabis, drog de risc pe care, împreună cu inculpații G. O. M. și P. V. C., l-a procurat din Olanda, l-a introdus în țară la data de 04 octombrie 2011, prin punctul de frontieră Nădlac, județul A. și l-a transportat, împreună cu inculpatul G. O. M., în autoturismul marca Chevrolet Aveo cu numărul de înmatriculare_, până în localitatea L., județul A., unde a fost imobilizat de către lucrătorii de poliție, iar, tot la data de 04 octombrie 2011, a deținut fără drept, pentru consumul propriu, o țigaretă confecționată artizanal, care conținea cannabis.

Totodată, Tribunalul a constatat că faptele inculpatului M. V. M. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de inițiere/constituire a unui grup infracțional organizat, în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic internațional de droguri de risc și complicitate la trafic internațional de droguri de risc (prevăzute de art.7 alin.1, 3 rap. la art.2 lit.b pct.11 din Legea nr.39/2003 și respectiv de art.26 VCP rap. la art.3 alin.1 din Legea nr.143/2000, ambele cu aplic. art.33 lit.a VCP), constând în aceea că, împreună cu inculpații G. O. M., P. V. C., N. G. M. și C. A. C., a inițiat și a constituit un grup infracțional organizat, în scopul procurării din Olanda și introducerii în țară a cantității de 3.334,5 grame de cannabis și, de asemenea, i-a ajutat pe primii trei inculpați să introducă în țară acel drog de risc.

Tribunalul a mai constatat că faptele inculpatului C. A. C. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de inițiere/constituire a unui grup infracțional organizat, în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic internațional de droguri de risc și complicitate la trafic internațional de droguri de risc (prevăzute de art.7 alin.1, 3 rap. la art.2 lit.b pct.11 din Legea nr.39/2003 și respectiv de art.26 VCP rap. la art.3 alin.1 din Legea nr.143/2000, fiecare cu aplic. art.37 alin.1 lit.b VCP și ambele cu aplic. art.33 lit.a VCP), constând în aceea că, împreună cu inculpații G. O. M., P. V. C., N. G. M. și M. V. M., a inițiat și a constituit un grup infracțional organizat, în scopul procurării din Olanda și introducerii în țară a cantității de 3.334,5 grame de cannabis și, de asemenea, i-a ajutat pe primii trei inculpați să introducă în țară acel drog de risc.

În sfârșit, Tribunalul a constatat că faptele inculpatului C. NICUȘOR D. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată (prevăzută de art.2 alin.2 din Legea nr.143/2000 cu aplic. art.41 alin.2 VCP), constând în aceea că, în perioada martie - mai 2007, împreună cu inculpatul P. V. C., în mod repetat și în baza aceleași rezoluții infracționale, prin intermediul martorului U. C. F., a vândut droguri de mare risc, respectiv ecstasy, la mai multe persoane (la data de 17 aprilie 2007, a vândut martorului P. V. M. 512 comprimate de ecstasy, contra sumei de 7.500 lei, iar, la data de 14 mai 2007, a vândut martorului Vincene I. 202 comprimate de ecstasy, contra sumei de 6.000 lei).

În consecință, constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.345 alin.2 VCPP, întrucât faptele deduse judecății există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de către inculpați, Tribunalul a hotărât condamnarea acestora.

La individualizarea pedepselor principale aplicate inculpaților, Tribunalul a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art.72 VCP, respectiv limitele speciale din normele de incriminare (reduse cu o treime, potrivit art.320¹ alin.7 VCPP, în cazul inculpatului G. O. M.), gradul de pericol social al infracțiunilor săvârșite (apreciat a fi unul deosebit de ridicat), forma de participație, împrejurările de comitere a faptelor, rezonanța socială a acestora, valorile sociale lezate, urmările produse, comportamentul după depistare (reținând că inculpații G. O. M., P. V. C. și N. G. M., la momentul prinderii în flagrant, au încercat să fugă), conduita procesuală (sinceră, în cazul inculpatului G. O. M., parțial sinceră, în cazul inculpatului N. G. M. și total nesinceră, în cazul inculpaților P. V. C., M. V. M., C. A. C. și C. NICUȘOR D.), precum și circumstanțele personale.

Astfel, cu privire la inculpatul G. O. M., Tribunalul a reținut că este tânăr (în vârstă de 31 ani), nu se află la prima abatere de la legea penală, fiind recidivist postexecutoriu (în raport cu pedeapsa aplicată, pentru infracțiuni prevăzute de Legea nr.143/2000, prin Sentința penală nr.102/2005 a Tribunalului București, din care a fost liberat condiționat la data de 19 februarie 2008, cu un rest neexecutat de 776 zile închisoare), deține un certificat de calificare profesională, în calitate de lucrător în comerț, are posibilitatea de a lucra în domeniul construcțiilor, a fost angajat al . în perioada 20 martie - 27 octombrie 2008, în funcția de lucrător comercial, este deținătorul unui certificat de înregistrare ca persoană fizică autorizată, având ca activitate principală design-ul specializat, a desfășurat activități de voluntariat în domeniul organizării de evenimente în cadrul Asociației Brigada de Voluntari în perioada iulie 2010 - septembrie 2011, a avut anumite afecțiuni medicale în anul 2009, potrivit caracterizărilor depuse la dosar, este o persoană respectuoasă și a încercat să-și întemeieze o familie, iar, conform adresei nr.i/_/PBRB/2013 emisă de Penitenciarul Rahova, pe perioada privării de libertate, nu a fost sancționat disciplinar, dar nici recompensat. Tribunalul a mai reținut că, la data săvârșirii faptelor deduse judecății, inculpatul nu avea o ocupație, pentru a-și asigura în mod licit veniturile, iar, potrivit declarației sale, acesta a consumat heroină până în anul 2006, iar, începând cu anul 2009, a consumat ocazional cannabis.

Referitor la inculpatul P. V. C., Tribunalul a reținut că, în faza de urmărire penală, s-a dispus, în privința pașaportului fals și a permisului de conducere fals, care aveau aplicate fotografia acestuia (descoperite la momentul prinderii în flagrant), disjungerea cauzei, în vederea efectuării de cercetări în legătură cu săvârșirea infracțiunii de uz de fals (prevăzută de art.291 VCP). Tribunalul a mai reținut că acest inculpat nu se află la prima abatere de la legea penală, figurând cu mai multe condamnări definitive pentru infracțiuni diverse, contra patrimoniului și contra libertății persoanei (prevăzute de art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit.a, g VCP, de art.189 alin.2 VCP, de art.20 rap. la art.201 alin.2 VCP, de art.200 alin.1 VCP și de art.197 alin.2 VCP), pentru care s-a împlinit însă termenul de reabilitare. De asemenea, Tribunalul a reținut că inculpatul are un grad mediu de instrucție (a absolvit 12 clase), nu este căsătorit, iar, la momentul săvârșirii faptelor, nu era angajat în muncă.

Cu privire la inculpatul N. G. M., Tribunalul a reținut că nici acesta nu se află la primul conflict cu legea penală și, chiar dacă nu este recidivist, are antecedente penale (a fost condamnat, în anul 1998, pentru infracțiuni contra patrimoniului). Totodată, a reținut că inculpatul a absolvit 12 clase, nu este căsătorit, iar, la momentul săvârșirii faptelor, nu era angajat în muncă, neavând o sursă licită de venituri. În privința înscrisului în circumstanțiere prezentat de inculpat (o caracterizare întocmită de către administratorul blocului în care locuiește), Tribunalul a constatat că relevă doar faptul că, din punct de vedere social, acesta a avut un comportament conform, fără a se evidenția însă, astfel că această împrejurare, cu caracter de normalitate, nu poate primi valența unei circumstanțe atenuante judiciare.

Referitor la inculpatul M. V. M., Tribunalul a reținut că nu are antecedente penale, însă nu se află nici el la prima abatere, figurând cu două sancțiuni administrative, aplicate pentru fapte prevăzute de art.180 alin.2 VCP și de art.86 alin.2 din OUG nr.195/2002, are un grad mediu de instrucție (a absolvit 12 clase), este căsătorit, la momentul săvârșirii faptelor, desfășura activități de taximetrie, fără a avea însă contract de muncă, iar, începând cu data de 07 martie 2013, a fost angajat, ca șofer, pe o perioadă nedeterminată, la . SRL.

Cu privire la inculpatul C. A. C., Tribunalul a reținut că este recidivist postexecutoriu (în raport cu pedeapsa aplicată, pentru infracțiuni prevăzute de Legea nr.143/2000, prin Sentința penală nr.102/2005 a Tribunalului București, din care a fost liberat condiționat la data de 22 august 2006, cu un rest neexecutat de 452 zile închisoare) și a fost sancționat administrativ pentru fapte prevăzute de art.86 alin.2 din OUG nr.195/2002 și de art.180 alin.1 VCP, antecedența penală caracterizându-l în sens negativ, într-un grad mai accentuat. De asemenea, Tribunalul a reținut că faptul descoperirii la adresa unde inculpatul locuia fără forme legale a unui minicântar electronic, a numeroase punguțe tip „zip”, de diferite dimensiuni și a două cutii de carton, pe care s-au pus în evidență urme de materie vegetală, relevă că acesta era implicat, de mai mult timp, în activitatea de comercializare de substanțe stupefiante. Tribunalul a mai reținut că același inculpat este suspectat și de comiterea altor infracțiuni (prin Ordonanța nr.1727/D/P/2011 din data de 17 noiembrie 2011 a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial București, s-a dispus disjungerea cauzei, în vederea efectuării de cercetări față de acesta cu privire la săvârșirea infracțiunii de falsificare de monede sau de alte valori, prevăzută de art.282 alin.2 VCP, iar, prin Rechizitoriul nr.1727/D/P/2011 din data de 02 februarie 2012 al aceleiași unități de parchet, s-a dispus disjungerea cauzei, în vederea efectuării de cercetări față de acesta sub aspectul săvârșirii infracțiunii de contrabandă calificată, prevăzută de art.271 din Legea nr.86/2006). Totodată, Tribunalul a reținut că inculpatul are un grad mediu de instrucție (a absolvit 12 clase), la momentul săvârșirii faptelor, nu era angajat în muncă, neavând o sursă licită de venituri, iar, pe parcursul privării de libertate, în luna septembrie 2012, s-a căsătorit cu numita Darangiu R. E., care, în faza de urmărire penală, figura drept concubina sa. În privința înscrisului prezentat de apărare pentru a dovedi că, înainte de a fi arestat preventiv, inculpatul era angajat ca șofer, Tribunalul a constatat că nu poate fi avut în vedere, întrucât înscrisul respectiv, denumit „adeverință” și pretins emis de ., reprezintă doar o copie, care nu poartă mențiunea „conform cu originalul”, iar datele esențiale din cuprinsul său sunt completate manual. Tribunalul nu a reținut nici susținerea apărării, în sensul că, după ce a fost liberat condiționat, inculpatul și-a câștigat existența în mod licit, lucrând ca taximetrist, întrucât certificatul profesional prezentat (în realitate, doar o copie ce nu poartă mențiunea „conform cu originalul”), necoroborat cu alte elemente, nu poate conduce la concluzia că acesta a lucrat cu adevărat în respectivul domeniu. În sfârșit, Tribunalul a reținut că, potrivit adresei nr.i/_/PBRB/2013, emisă de Penitenciarul Rahova, pe perioada privării de libertate, inculpatul nu a fost sancționat disciplinar, iar, la data de 24 iulie 2012, a fost recompensat, conform art.68 alin.1 lit.a din Legea nr.275/2006.

Referitor la inculpatul C. NICUȘOR D., Tribunalul a reținut că acesta a absolvit 11 clase, este necăsătorit, figurează ca administrator al unei societăți comerciale și nu se află nici el la primul conflict cu legea penală, fiind condamnat la pedeapsa de 4 luni închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pe un termen de încercare de 2 ani și 4 luni, pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului (prevăzută de art.264 VCP), prin Sentința penală nr.213/2011 a Judecătoriei Sectorului 4 București (rămasă definitivă prin nerecurare la data de 08 februarie 2011), infracțiunea respectivă fiind concurentă cu infracțiunea dedusă judecății în prezenta cauză, situație care a determinat anularea beneficiului anterior menționat, potrivit art.85 alin.1 VCP. De asemenea, același inculpat este cercetat în Dosarul nr.1960/P/2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul București, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de înșelăciune și uz de fals (prevăzute de art.215 alin.1, 2, 3, 5 VCP și de art.291 VCP).

În cazul tuturor inculpaților, Tribunalul a apreciat că, față de gravitatea infracțiunilor săvârșite și de implicarea acestora în comiterea unor fapte cu o rezonanță socială deosebit de negativă, nu se justifică acordarea de circumstanțe atenuante judiciare, care să determine coborârea pedepselor sub limitele lor minime.

Cu privire la pedepsele complementare și accesorii, Tribunalul, ținând seama de natura și gravitatea infracțiunilor, de circumstanțele personale anterior menționate, de prevederile art.65 alin.2 VCP și de durata pedepselor principale aplicate, a apreciat că se impune a fi interzis inculpaților, cu ambele titluri, exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b VCP.

Împotriva sentinței Tribunalului, au declarat apel în termenul legal inculpații G. O. M. (printr-o cerere formulată personal, datând din 08 noiembrie 2013, depusă la administrația locului de detenție, Penitenciarul Rahova și respectiv printr-o cerere formulată în numele său de către apărătorul ales, expediată prin poștă la data de 11 noiembrie 2013), N. G. M. (printr-o cerere formulată în numele acestuia de către apărătorul său ales, înregistrată la prima instanță în data de 05 noiembrie 2013), M. V. M. (printr-o cerere formulată în numele său de către apărătorul ales, expediată prin fax la data de 06 noiembrie 2013), C. A. C. (printr-o cerere formulată personal, datând din 12 noiembrie 2013, depusă la administrația locului de detenție, Penitenciarul Rahova și respectiv printr-o cerere formulată în numele acestuia de către apărătorul său ales, expediată prin fax la data de 07 noiembrie 2013), P. V. C. (printr-o cerere formulată în numele său de către apărătorul ales, înregistrată la prima instanță în data de 05 noiembrie 2013) și C. NICUȘOR D. (printr-o cerere formulată în numele acestuia de către apărătorul său ales, expediată prin fax la data de 04 noiembrie 2013).

Cererile de apel ale inculpaților (nemotivate) au fost înaintate de Tribunal și înregistrate pe rolul acestei Curți la data de 10 decembrie 2013.

Prin încheierile de la termenul intermediar din data de 16 decembrie 2013 și respectiv de la termenul de fond din data de 03 februarie 2014, Curtea, mai întâi în temeiul art.300² rap. la art.160^b alin.1 și 3 VCPP, iar apoi în temeiul art.362 alin.2 rap. la art.208 alin.4 NCPP, a menținut starea de arest preventiv a inculpaților G. O. M. și C. A. C.. De asemenea, prin încheierea de la termenul din data de 03 februarie 2014, Curtea, în temeiul art.16 alin.3 LPANCPP, a luat față de inculpații N. G. M. și M. V. M. (aflați la acel moment sub puterea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea) măsura preventivă a controlului judiciar.

Conform art.10 alin.1 LPANCPP, apelurile aflate în curs de judecată la data intrării în vigoare a noului Cod de procedură penală (01 februarie 2014), astfel cum sunt și cele care fac obiectul prezentei cauze, se judecă de către aceeași instanță, potrivit dispozițiilor din legea nouă privitoare la apel.

D. urmare, pe parcursul judecării apelurilor, s-a procedat, conform art.420 alin.4 NCPP, la ascultarea inculpaților G. O. M., C. A. C. și M. V. M. (filele 131-133, d.a.), ocazie cu care inculpatul G. O. M. a precizat că își menține poziția procesuală de recunoaștere a faptelor de care este acuzat, în modalitatea descrisă în actul de sesizare, inculpatul C. A. CONSTANTN a afirmat că își menține declarația formulată în fața primei instanțe, la care nu a avut nimic de modificat sau de adăugat, susținând, în continuare, că nu recunoaște săvârșirea faptelor imputate, iar inculpatul M. V. M. a arătat, în mod similar celor afirmate în fața primei instanțe, că nu dorește să dea declarație în cursul judecății, că își menține declarațiile formulate în fața procurorului, în faza de urmărire penală, că nu are de adresat nicio întrebare celorlalți inculpați și că nu a participat la constituirea unui grup infracțional organizat.

În schimb, ascultarea inculpaților N. G. M., P. V. C. și C. NICUȘOR D. nu a fost posibilă, având în vedere următoarele împrejurări: toți cei trei inculpați s-au prezentat personal la primul termen de judecată din apel, stabilit în data de 06 ianuarie 2014, când inculpații N. G. M. și C. NICUȘOR D. au solicitat amânarea cauzei, în vederea angajării de apărători aleși, cererea lor fiind încuviințată de către Curte, în timp ce inculpatul P. V. C. a precizat că este de acord ca asistența juridică să îi fie acordată de către avocatul desemnat din oficiu; la următoarele termene de judecată, stabilite în datele de 03 februarie 2014, 03 martie 2014, 10 martie 2014 și 17 martie 2014, niciunul dintre cei trei inculpați nu s-a mai prezentat în fața Curții, aceștia fiind reprezentați juridic de către apărătorii aleși (inculpații N. G. M. și C. NICUȘOR D.) și respectiv de către avocatul desemnat din oficiu (inculpatul P. V. C.); fiind întrebați cu privire la motivele lipsei de la judecată a inculpaților respectivi, apărătorul ales al inculpatului C. NICUȘOR D. a afirmat, la termenul din data de 03 februarie 2014, că acesta ar fi fost bolnav, fără a depune însă vreun act medical doveditor, iar, la termenul din data de 03 martie 2014, a prezentat Curții, în copie, o declarație a inculpatului respectiv, autentificată de către Secția Consulară a Ambasadei României din Londra sub nr.2775/4264-C din data de 19 februarie 2014, prin care acesta a solicitat judecarea prezentei cauze în absența sa (fila 130, d.a.), în timp ce apărătorul ales al inculpatului N. G. M. și avocatul din oficiu al inculpatului P. V. C. au susținut, în permanență, că nu cunosc motivele pentru care aceștia nu s-au mai prezentat în fața instanței de apel; mandatele de aducere emise pe numele celor trei inculpați nu au putut fi puse în executare, întrucât inculpatul P. V. C. nu a fost găsit la niciuna dintre cele două adrese declarate de acesta, inclusiv cea de domiciliu (filele 102-106 și 148-150, d.a.), inculpatul C. NICUȘOR D. nu a fost găsit nici el la adresa de domiciliu, tatăl său, C. J., identificat la adresa respectivă, susținând că acesta ar fi plecat la muncă, în Olanda, din luna decembrie 2013 (fapt neadevărat, deoarece, astfel cum deja s-a evidențiat, inculpatul s-a prezentat personal în fața Curții la termenul din data de 06 ianuarie 2014, iar, la data de 19 februarie 2014, se afla pe teritoriul Marii Britanii, unde a semnat declarația anterior menționată, prin care a solicitat judecata în lipsă) și pretinzând că nu cunoaște nici data revenirii lui în țară, nici un număr de telefon la care să poată fi contactat (filele 110 și 151-152, d.a.), iar inculpatul N. G. M. și-a părăsit domiciliul, plecând spre o destinație necunoscută, fără comunicarea unor date de contact, astfel cum au afirmat mama și sora sa, N. V. și P. E. C. și, începând cu data de 10 februarie 2014, nu s-a mai prezentat, pentru supraveghere, în fața organului de poliție, astfel cum i s-a impus prin controlul judiciar instituit în privința sa (filele 126-129, 139-140, 154-159, 195-197 și 200-206, d.a.).

La cererea apărătorului ales al inculpatului C. NICUȘOR D., încuviințată de Curte, la acest dosar a fost atașat Dosarul nr._/3/2007 al Tribunalului București – Secția a II-a Penală (în care, prin Sentința penală nr.650/F din data de 30 mai 2008, rămasă definitivă prin neapelare, s-a hotărât condamnarea inculpaților P. V. M., Vincene I., Klebleev Lufti C. și U. C. F. pentru infracțiuni aflate în legătură cu faptele reținute în sarcina inculpatului anterior menționat și a inculpatului P. V. C. la pct.III din considerentele sentinței penale apelate în prezenta cauză).

Curtea a respins, ca neutilă, cererea apărătorului ales al inculpatului C. A. C., formulată și în scris (fila 171, d.a.), de redare, în întregime, a înregistrărilor audio ale convorbirilor telefonice interceptate, al căror conținut relevant a fost transcris în procesele-verbale atașate la fila 33, vol.III și respectiv la filele 42, 44, 46, 51 și 54, vol.IV din dosarul de urmărire penală, având în vedere precizările explicite ale inculpatului respectiv și ale apărătorului său, care, fiind în mod expres întrebați, au arătat că nu contestă nici existența acelor convorbiri, nici conținutul transcris al acestora, ci doar invocă absența redării unor pasaje, care ar dovedi că, între interlocutori, exista la momentul respectiv o relație de prietenie (de nimeni contestată) și că sensul discuțiilor dintre aceștia nu este cel susținut de acuzare, de constituire a unui grup infracțional organizat, aspecte consemnate în încheierea de la termenul din data de 10 martie 2014 (filele 182-185, d.a.).

La cererile apărătorilor aleși ai inculpaților G. O. M. și C. A. C., încuviințate de Curte, a fost administrată, pentru fiecare, proba cu înscrisuri, în circumstanțiere, fiind depuse la dosar, în cazul celui dintâi, o caracterizare întocmită de către Penitenciarul Rahova, unde acesta este deținut și o adresă din partea ., prin care societatea respectivă și-a manifestat disponibilitatea de a-l angaja în domeniul construcțiilor (filele 138 și 175, d.a.), iar, în cazul celui din urmă, copii, semnate pentru conformitate cu exemplarele originale, de pe un certificat profesional pentru conducătorii auto care efectuează transport rutier în regim de taxi, valabil însă numai până la data de 14 ianuarie 2012 și respectiv de pe o adeverință emisă de . la data de 31 octombrie 2011, prin care, la acel moment, se confirma că acesta era angajatul său, în funcția de șofer (filele 176-177, d.a.).

În schimb, Curtea a respins, ca neutilă, cererea apărătorului ales al inculpatului C. A. C. de a se solicita informații cu privire la stadiul cercetărilor în cele două cauze disjunse, care se referă la acesta, menționate în considerentele hotărârii Tribunalului.

Apărătorul ales al inculpatului N. G. M. și avocații din oficiu ai inculpaților M. V. M. și P. V. C., fiind întrebați, au precizat că nu solicită administrarea de probe noi.

Potrivit motivelor scrise de apel (filele 172-173, d.a.) și susținerilor din dezbateri (atât cele inițiale, desfășurate la termenul din data de 10 martie 2014, cât și cele reluate, în complet de divergență, la termenul din data de 17 martie 2014), inculpatul G. O. M., care a beneficiat de asistența juridică a apărătorului său ales, a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile, pe instituții autonome, reducerea pedepselor pentru toate infracțiunile sub limitele speciale minime prevăzut de legea respectivă, prin acordarea de circumstanțe atenuante judiciare, în condițiile art.74-76 VCP și înlăturarea sporului de pedeapsă aplicat în considerarea concursului de infracțiuni reținut în sarcina sa.

Conform motivele scrise de apel (fila 134, d.a.) și susținerilor din aceleași dezbateri, inculpatul C. A. C., care a beneficiat de asistența juridică a apărătorului ales, a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile, pe instituții autonome și, în principal, achitarea sa, pentru ambele infracțiuni, în temeiul art.16 alin.1 lit.c NCPP (pe motiv că faptele nu au fost probate), iar, în subsidiar, reducerea pedepselor.

Potrivit motivelor scrise de apel (filele 162-166, d.a.) și susținerilor din aceleași dezbateri, inculpatul N. G. M., care a fost reprezentat juridic de către apărătorul său ales, a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile, pe instituții autonome și, în principal, achitarea sa, pentru infracțiunile prevăzute de art.367 alin.1 și 3 NCP (în urma schimbării de încadrare juridică din art.7 alin.1 și 3 din Legea nr.39/2003), de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000 și de art.3 alin.1 din aceeași lege, în temeiul art.16 alin.1 lit.c NCPP (pe motiv că faptele nu au fost probate) și respectiv, pentru infracțiunea prevăzută de art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000, în temeiul art.16 alin.1 lit.b teza a II-a NCPP (pe motiv că fapta nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege), iar, în subsidiar, reducerea pedepselor.

Conform motivelor scrise de apel (filele 167-170, d.a.) și susținerilor din aceleași dezbateri, inculpatul M. V. M., care a beneficiat de asistența juridică a avocatului desemnat din oficiu, a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile, pe instituții autonome și, în principal, achitarea sa, pentru ambele infracțiuni, în temeiul art.16 alin.1 lit.c NCPP (pe motiv că faptele nu au fost probate), iar, în subsidiar, reducerea pedepselor, prin acordarea circumstanței atenuante judiciare prevăzute de art.75 alin.2 lit.b NCP și stabilirea unei pedepse rezultante care să permită suspendarea sub supraveghere a executării acesteia, în condițiile art.91 NCP.

Potrivit motivelor scrise de apel (filele 135-136, d.a.) și susținerilor din aceleași dezbateri, inculpatul P. V. C., care a fost reprezentat juridic de către avocatul desemnat din oficiu, a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile, pe instituții autonome și, în principal, achitarea sa, pentru toate infracțiunile, în temeiul art.16 alin.1 lit.c NCPP (pe motiv că faptele nu au fost probate), iar, în subsidiar, reducerea pedepselor.

Conform motivelor scrise de apel (filele 63-65, d.a.) și susținerilor din aceleași dezbateri, inculpatul C. NICUȘOR D., care a fost reprezentat juridic de către apărătorul său ales, a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile, pe instituții autonome și achitarea sa, pentru toate infracțiunile, în temeiul art.16 alin.1 lit.c NCPP (pe motiv că faptele nu au fost probate).

Verificând sentința penală atacată, conform art.420 alin.8 NCPP, în raport cu motivele anterior menționate, precum și din oficiu, potrivit art.417 alin.2 NCPP, sub toate celelalte aspecte de fapt și de drept ale cauzei, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, inclusiv a probelor noi administrate în fața sa, Curtea, în majoritate, constată că toate apelurile cu judecarea cărora a fost sesizată sunt fondate, în limitele și pentru considerentele care se vor arăta în cele ce urmează:

A. Prima instanță a stabilit o situație de fapt conformă probatoriului cauzei, a cărui examinare nemijlocită de către Curte nu conduce la o altă apreciere decât cea a instanței respective, iar, pe baza acelei situații de fapt, a reținut, în mod just, vinovăția inculpaților, astfel că, întrucât se constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că faptele deduse judecății există, fiind dovedite cu certitudine, au fost săvârșite de inculpații acuzați și constituie infracțiuni, soluțiile de condamnare pronunțate prin sentința penală apelată sunt legale și temeinice, potrivit art.396 alin.2 NCPP.

1. Astfel, cu privire la inculpatul G. O. M., Curtea constată că acesta a recunoscut faptele imputate, menționate la pct.I și II din considerentele sentinței penale atacate, optând în fața primei instanțe pentru procedura simplificată de judecată, conform declarației din data de 14 decembrie 2011 (fila 77, vol.I, d.f.) și exprimând în fața instanței de apel aceeași poziție procesuală, potrivit declarației din data de 03 martie 2014 (fila 131, d.a.), iar declarațiile sale se coroborează cu probatoriul în detaliu prezentat și analizat în considerentele hotărârii primei instanțe, pe care acesta nu l-a contestat și care dovedește, în afara oricărui dubiu, că inculpatul respectiv, la datele de 01 septembrie 2011 și 07 septembrie 2011, acționând în baza aceleiași rezoluții infracționale, a vândut inculpatului R. I. A. (condamnat între timp în mod definitiv, în procedura simplificată de recunoaștere a vinovăției, la pedeapsa de 3 ani închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării, prin Sentința penală nr.528/F din data de 13 iunie 2012, pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală în Dosarul nr._, din care, în urma unor disjungeri succesive, s-a format prezentul dosar) cantitățile de 9,70 grame și respectiv de 10,04 grame, ambele de cannabis, pentru care a încasat, conform propriei afirmații, suma de 760 lei (fila 118, vol.III, d.u.p.), cel din urmă vânzând mai departe acele droguri, cu suma de 900 lei, către colaboratorul cu identitate protejată „N. M.”, iar, în perioada cuprinsă între sfârșitul lunii septembrie 2011 și începutul lunii octombrie 2011, împreună cu inculpații C. A. C., M. V. M., M. M. (condamnat separat), N. G. M. și P. V. C., a constituit un grup infracțional organizat, având drept scop aducerea din străinătate de cannabis, în vederea comercializării pe raza municipiului București, scop în care el însuși, împreună cu ultimii doi inculpați, s-au deplasat în Olanda, de unde au achiziționat cantitatea de 3.334,5 grame de cannabis, pe care au introdus-o în România la data de 04 octombrie 2011, prin punctul de trecere a frontierei (P.T.F.) Nădlac din județul A. și au transportat-o, cu autoturismul marca Chevrolet Aveo având numărul înmatriculare_, disimulată într-o roată de rezervă depozitată în portbagajul acelui autoturism, până în localitatea L. din același județ, unde au fost prinși în flagrant și imobilizați de către organele de poliție.

2. Referitor la inculpatul N. G. M. (care, prin motivele de apel prezentate, a negat toate acuzațiile), Curtea constată, contrar susținerilor apărării, că faptele reținute în sarcina acestuia la pct.II din considerentele sentinței penale atacate (constând în aceea că, în perioada cuprinsă între sfârșitul lunii septembrie 2011 și începutul lunii octombrie 2011, împreună cu inculpații C. A. C., M. V. M., M. M. (condamnat separat), G. O. M. și P. V. C., a constituit un grup infracțional organizat, având drept scop aducerea din străinătate de cannabis, în vederea comercializării pe raza municipiului București, scop în care el însuși, împreună cu ultimii doi inculpați, s-au deplasat în Olanda, de unde au achiziționat cantitatea de 3.334,5 grame de cannabis, pe care au introdus-o în România la data de 04 octombrie 2011, prin P.T.F. Nădlac din județul A. și au transportat-o, cu autoturismul marca Chevrolet Aveo având numărul înmatriculare_, disimulată într-o roată de rezervă depozitată în portbagajul acelui autoturism, până în localitatea L. din același județ, unde au fost prinși în flagrant și imobilizați de către organele de poliție, care, la aceeași dată, au depistat, în posesia sa, o țigaretă confecționată artizanal, ce conținea tot cannabis, deținută pentru consumul propriu) sunt probate mai presus de orice îndoială, iar împrejurările în care au fost comise dovedesc, în afara oricărui dubiu, că inculpatul respectiv a acționat cu vinovăție, în forma intenției directe.

În acest sens, Curtea reține drept relevante următoarele împrejurări faptice:

 inculpatul N. G. M. este cel care a condus autoturismul marca Chevrolet Aveo cu numărul înmatriculare_ (în care a fost depistat cannabis-ul) pe ruta România - Olanda și retur (fapt pe care nici acesta nu l-a negat vreodată), în condițiile în care autoturismul respectiv nu îi aparținea, fiind pus la dispoziția inculpaților G. O. M. și P. V. C. de către inculpatul C. A. C., care, la rândul său, îl împrumutase, la data de 29 septembrie 2011 (preziua plecării din România), de la martorul T. G., prin intermediul inculpatului M. M. (între timp condamnat definitiv, în procedura simplificată de recunoaștere a vinovăției, la pedeapsa rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare, cu executare efectivă, pentru infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat și complicitate la trafic internațional de droguri de risc, prin Sentința penală nr.637/F din data de 12 iulie 2012, pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală în Dosarul nr._/3/2012, modificată în apelul exercitat de acesta prin Decizia penală nr.297/A din data de 17 octombrie 2012 a Curții de Apel București – Secția a II-a Penală și rămasă definitivă la data de 19 februarie 2013, prin respingerea, ca nefondat, a recursului);

 inculpatul N. G. M. nu a oferit nicio explicație plauzibilă pentru deplasarea lui în Olanda, împreună cu inculpații G. O. M. și P. V. C. (persoane implicate anterior în vânzarea de droguri, astfel cum deja s-a evidențiat în cazul celui dintâi și respectiv se va evidenția ulterior în cazul celui de-al doilea) și pentru staționarea în acea țară, pe parcursul a trei zile (în perioada 01-03 octombrie 2011), în condițiile în care apărarea sa pe acest aspect a fost, potrivit declarațiilor din faza de urmărire penală și din cursul cercetării judecătorești în primă instanță (filele 162-163, vol.IV, d.u.p. și fila 78, vol.I, d.f.), aceea că singurul lui interes personal era de a lichida un cont deschis la o bancă din Ungaria, sens în care a prezentat și un extras al acelui cont (filele 99-103, vol.II, d.f.);

 cannabis-ul achiziționat din Olanda a fost ascuns într-o roată de rezervă diferită de cea din dotarea autoturismului pe care inculpatul N. G. M. l-a condus spre și dinspre acea țară (avea 5 orificii pentru prezoane, în timp ce autoturismul respectiv avea roți cu numai 4 prezoane), în condițiile în care roata de rezervă originară a fost scoasă, pe teritoriul Olandei, din autoturismul respectiv, pentru a putea fi înlocuită cu cea care conținea drogul de risc achiziționat de acolo și pusă în autoturismul marca Alfa R. cu numărul de înmatriculare 6DR-334, pe care inculpatul P. V. C. l-a achiziționat, sub un nume fals, din aceeași țară, împreună cu roata de rezervă a acestui din urmă autoturism, aspecte pe care, în mod obiectiv, inculpatul în discuție (șofer cu o experiență de 13 ani, astfel cum el însuși a precizat) nu avea cum să nu le remarce;

 în portbagajul autoturismului marca Chevrolet Aveo cu numărul înmatriculare_, în geanta în care se aflau și obiectele de îmbrăcăminte ale inculpatului N. G. M., alături de cele ale inculpatului G. O. M., a fost găsit un grinder metalic (obiect despre care se cunoaște, cu caracter de notorietate, că este folosit la mărunțirea cannabis-ului);

 în torpedoul aceluiași autoturism, au fost găsite un pașaport fals cu seria_ și respectiv un permis de conducere fals cu ._, pe ambele fiind aplicată fotografia inculpatului P. V. C. (care, după ce a călătorit, până în Olanda, împreună cu inculpații N. G. M. și G. O. M., în autoturismul respectiv, a revenit în România la volanul unui alt autoturism, marca Alfa R., achiziționat din țara respectivă, asigurând din acesta supravegherea traseului comun de deplasare până în țară și apoi până la locul prinderii în flagrant). Verificările efectuate cu privire la documentele respective au relevat că persoana care figura ca titular al amândurora, L. O. C., este cumnatul inculpatului M. M. (care, astfel cum deja s-a evidențiat, a intermediat, pentru inculpatul C. A. C., împrumutarea autoturismului marca Chevrolet Aveo cu numărul de înmatriculare_, folosit la transportul cannabis-ului, de la martorul T. G.), iar . fals anterior menționat aparținea unui pașaport emis pe numele inculpatului C. A. C., care fusese declarat pierdut la data de 06 septembrie 2006;

 inculpatul N. G. M. se afla în relații apropiate cu inculpatul C. A. C., pe care, la momentul faptelor, îl cunoștea, conform propriei afirmații, de 1-2 ani, cu care trata diverse „afaceri”, cel din urmă având în raport cu el o poziție dominantă (cerându-i să-l informeze despre tot ceea ce făcea), astfel cum rezultă din discuția purtată între cei doi, prin serviciul „messenger”, la data de 20 august 2011, ora 09⁰⁵ (evidențiată și de prima instanță în considerentele sentinței penale atacate) și pe care, contrar susținerii sale, obișnuia chiar să îl viziteze în locuința sa, fapt dovedit prin discuția purtată la data de 26 august 2011, ora 22³³, prin intermediul aplicației „yahoo messenger”, între inculpatul respectiv și inculpatul G. O. M. (menționată și aceasta în considerentele hotărârii primei instanțe);

 tot în torpedoul autoturismului marca Chevrolet Aveo cu numărul de înmatriculare_, condus de inculpatul N. G. M., a fost găsită și o țigaretă confecționată artizanal, care conținea cannabis, inculpatul respectiv recunoscând, în declarația din faza de urmărire penală (filele 164-167, vol.IV, d.u.p.), că aceasta îi aparținea, fiind cumpărata de el din Olanda și era destinată consumului propriu;

 conform mențiunilor din procesul-verbal de prindere în flagrant (filele 3-7, vol.II, d.u.p.), la momentul depistării pe raza localității L. din județul A., inculpatul N. G. M., ca de altfel și inculpații care îl însoțiseră în Olanda (G. O. M. și P. V. C.), a încercat să fugă, situație care a determinat folosirea forței de către organele de poliție, în vederea imobilizării lui, comportamentul respectiv neputând fi explicat, în mod rațional, decât prin aceea că, fiind conștient de natura faptelor comise, acesta a încercat să se sustragă astfel de la răspunderea penală, în același sens fiind și conduita lui procesuală din apel, când, după ce s-a prezentat la primul termen de judecată, a dispărut de la domiciliu și nu s-a mai prezentat nici în fața organului de poliție desemnat să-l supravegheze pe durata măsurii preventive a controlului judiciar.

3. Cu privire la inculpatul P. V. C. (care, prin motivele de apel prezentate, a negat și el toate acuzațiile), Curtea constată, contrar susținerilor apărării, că faptele reținute în sarcina acestuia la pct.II și III din considerentele sentinței penale atacate (constând în aceea că, în perioada cuprinsă între sfârșitul lunii septembrie 2011 și începutul lunii octombrie 2011, împreună cu inculpații C. A. C., M. V. M., M. M. (condamnat separat), G. O. M. și N. G. M., a constituit un grup infracțional organizat, având drept scop aducerea din străinătate de cannabis, în vederea comercializării pe raza municipiului București, scop în care el însuși, împreună cu ultimii doi inculpați, s-au deplasat în Olanda, de unde au achiziționat cantitatea de 3.334,5 grame de cannabis, care a fost introdusă în România la data de 04 octombrie 2011, prin P.T.F. Nădlac din județul A. și transportată, cu autoturismul marca Chevrolet Aveo având numărul înmatriculare_, condus de inculpatul N. G. M., în care se afla și inculpatul G. O. M., disimulată într-o roată de rezervă depozitată în portbagajul acelui autoturism, în timp ce inculpatul în discuție asigura supravegherea traseului de deplasare, de la volanul autoturismului marca Alfa R. cu numărul de înmatriculare 6DR-334, achiziționat din Olanda, până în localitatea L. din același județ, unde au fost prinși în flagrant și imobilizați de către organele de poliție, care, la aceeași dată, au depistat, în posesia sa, o țigaretă confecționată artizanal, ce conținea tot cannabis, deținută pentru consumul propriu și respectiv în aceea că, la datele 17 aprilie 2007 și 14 mai 2007, în baza aceleiași rezoluții infracționale, împreună cu inculpatul C. Nicușor D., a vândut inculpatului P. V. M. [condamnat, prin Sentința penală nr.650/F din data de 30 mai 2008 a Tribunalului București – Secția a II-a Penală, la pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării] 512 comprimate de ecstasy, contra sumei de 7.500 lei și respectiv inculpatului Vincene I. [condamnat, prin aceeași sentință penală, la pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării] 202 comprimate de ecstasy, contra sumei de 6.000 lei, prin intermediul inculpaților Klebleev Lufti C., U. C. F. și L. M. A. [primii doi condamnați și ei, prin sentința penală anterior menționată, la pedepse de câte 3 ani închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării, iar ultimul condamnat prin Sentința penală nr.1104/F din data de 27 decembrie 2012 a Tribunalului București – Secția I Penală la pedeapsa de 4 ani închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării]) sunt probate mai presus de orice îndoială, iar împrejurările în care au fost săvârșite nu lasă niciun dubiu asupra vinovăției sale.

În acest sens, referitor la faptele din perioada septembrie - octombrie 2011, Curtea reține drept relevante următoarele împrejurări:

 inculpatul P. V. C. s-a deplasat în Olanda, împreună cu inculpații G. O. M. și N. G. M., în autoturismul marca Chevrolet Aveo cu numărul înmatriculare_ (în care, după revenirea în țară, a fost depistată cantitatea de 3.334,5 grame de cannabis, ascunsă într-o roată de rezervă), fapt pe care nici acesta nu l-a negat vreodată;

 autoturismul respectiv a fost pus la dispoziția celor trei inculpați anterior nominalizați de către inculpatul C. A. C., care, la rândul său, îl împrumutase, la data de 29 septembrie 2011 (preziua plecării lor din România), prin intermediul inculpatului M. M. (deja condamnat definitiv, astfel cum s-a evidențiat mai sus), de la martorul T. G., care, în faza de urmărire penală (filele 178-179, vol.IV, d.u.p.), a precizat că inculpatul P. V. C. (zis „L.”) era prieten cu inculpatul C. A. C.;

 inculpatul P. V. C. avea, de mai multă vreme, legături infracționale cu inculpatul C. A. C., privitoare la aducerea în țară, din străinătate, de droguri, dar și de arme, astfel cum rezultă din discuțiile purtate, prin serviciul „messenger”, de către ultimul inculpat cu cetățeanul bulgar „I.” (relevante fiind cele din datele de 22 august 2011, ora 21³⁸, 06 septembrie 2011, ora 19²⁶ și 20 septembrie 2011, ora 11³⁸, la care s-a făcut referire pe larg în considerentele sentinței penale apelate);

 inculpatul P. V. C. nu a oferit o explicație plauzibilă în sensul unei deplasări în scop licit în Olanda, faptul achiziționării din acea țară a autoturismului marca Alfa R. cu numărul de înmatriculare 6DR-334 neputând fi acceptat drept o astfel de explicație, întrucât acesta a cumpărat autoturismul respectiv sub o identitate falsă, comportament care nu poate fi explicat, în mod rațional, decât prin dorința ca identitatea lui să rămână clandestină, știind că acea operațiune făcea parte dintr-un plan infracțional;

 cannabis-ul achiziționat din Olanda a fost ascuns într-o roată de rezervă diferită de cea din dotarea autoturismului marca Chevrolet Aveo cu numărul înmatriculare_, în care a fost transportat (astfel cum s-a evidențiat anterior), iar, pentru a se evita nașterea de suspiciuni, în cazul unei verificări pe traseu a autoturismului respectiv, roata de rezervă originară a acestuia a fost depozitată în autoturismul marca Alfa R. cu numărul de înmatriculare 6DR-334, pe care inculpatul P. V. C. l-a condus pe drumul de întoarcere în România, alături de roata de rezervă a ultimului autoturism;

 din discuțiile telefonice purtate între inculpații G. O. M. și M. V. M., între cel dintâi și concubina sa, C. M. C., între inculpații G. O. M. și C. A. C., între concubina celui din urmă, Darangiu R. E. și concubina inculpatului G. O. M., dar și între inculpații C. A. C. și M. M. (ultimul deja condamnat definitiv), atât anterior plecării în Olanda, cât și pe perioada staționării în acea țară (relevante fiind cele din datele de 23 septembrie 2011, ora 20²⁵, 28 septembrie 2011, ora 14¹¹, 28/29 septembrie 2011, ora 00¹⁸, 29 septembrie 2011, orele 17¹⁷ și 17³¹, 01 octombrie 2011, orele 13¹⁰ și 16⁰⁸, 02 octombrie 2011, orele 14²⁵, 17³⁹, 19³⁴, 20⁰⁶ și 23⁵¹, 02/03 octombrie 2011, ora 00³¹, 03 octombrie 2011, orele 12³⁶, 14³⁹, 17²², 21³⁶ și 21⁴² și 04 octombrie 2011, orele 13²⁴ și 18⁵⁰, evidențiate pe larg în considerentele sentinței primei instanțe), rezultă faptul că inculpatul P. V. C. s-a ocupat în România de strângerea unei părți din banii necesari pentru achiziționarea drogurilor și a asigurat legătura cu traficanții de cannabis din Olanda, în vederea procurării lor, faptul că rămânerea în Olanda timp de 3 zile, mai mult decât se preconizase la plecare, s-a datorat negăsirii de către acesta a unor droguri de calitate, demersurile sale fiind însă, în cele din urmă, încununate de succes, faptul că inculpatul în discuție nu a plecat din țară cu intenția licită de a cumpăra un autoturism, o astfel de decizie fiind luată doar la fața locului, pentru a se evita ca, în autoturismul cu care se făcuse deplasarea (marca Chevrolet Aveo cu numărul înmatriculare_ ), să existe două roți de rezervă, cea originară și cea în care a fost disimulat cannabis-ul, împrejurare de natură a trezi suspiciuni în cazul unui control, dar și faptul că tot acesta a stabilit locul de întâlnire de pe teritoriul României între cei trei inculpați care făcuseră împreună deplasarea în Olanda, dar au revenit separat în țară, din motive de siguranță;

 în torpedoul autoturismului marca Chevrolet Aveo cu numărul înmatriculare_ (care a fost folosit pentru transportarea cannabis-ului achiziționat din Olanda), au fost găsite, la momentul prinderii în flagrant, pe raza localității L. din județul A., un pașaport fals cu seria_ și respectiv un permis de conducere fals cu ._, pe ambele fiind aplicată fotografia inculpatului P. V. C.. Astfel cum deja s-a evidențiat, verificările efectuate cu privire la cele două documente au dovedit că persoana care figura ca titular al acestora, L. O. C., este cumnatul inculpatului M. M. (intermediarul obținerii, cu împrumut, a autoturismului anterior menționat), iar . fals descoperit în condițiile mai sus precizate aparținea unui pașaport emis pe numele inculpatului C. A. C., care fusese declarat pierdut la data de 06 septembrie 2006;

 inculpatul P. V. C., la volanul autoturismului marca Alfa R. cu numărul de înmatriculare 6DR-334, a parcurs traseul de întoarcere spre România înaintea autoturismului marca Chevrolet Aveo cu numărul înmatriculare_, în care era transportat cannabis-ul, pentru a verifica astfel siguranța traseului respectiv, iar, după . stabilit cu inculpatul G. O. M. (aflat în ultimul autoturism) un loc de întâlnite situat la aproximativ 100 de kilometri de P.T.F. Nădlac, pentru a se convinge că nu fac obiectul unei supravegheri, iar, până la acel loc de întâlnire, situat pe raza localității L. din județul A., a condus în mod agresiv primul autoturism, verificând în permanență să nu fie urmărit;

 în interiorul autoturismului marca Alfa R. cu numărul de înmatriculare 6DR-334, condus de inculpatul P. V. C., a fost găsită, la momentul intervenției organelor de poliție, o țigaretă confecționată artizanal, care conținea cannabis;

 conform mențiunilor din procesul-verbal de prindere în flagrant (filele 3-7, vol.II, d.u.p.), la momentul depistării pe raza localității L. din județul A., inculpatul P. V. C., ca de altfel și inculpații care îl însoțiseră în Olanda (G. O. M. și N. G. M.), a încercat să fugă, situație care a determinat folosirea forței de către organele de poliție, în vederea imobilizării lui, comportamentul respectiv neputând fi explicat, în mod rațional, decât prin aceea că, fiind conștient de natura faptelor comise, acesta a încercat să se sustragă astfel de la răspunderea penală, în același sens fiind și conduita lui procesuală din apel, când, după ce s-a înfățișat la primul termen de judecată, a părăsit, fără vreo explicație, ambele adrese cunoscute, inclusiv cea de domiciliu menționată în actul de identitate pe care l-a prezentat Curții (fila 44, d.a.) și a lipsit de la toate celelalte termene de judecată.

În privința faptelor din perioada aprilie - mai 2007, Curtea reține drept relevante următoarele împrejurări:

 inculpatul P. V. C. (zis „C. Banană”) a fost indicat, alături de inculpatul C. Nicușor D. (zis „N. Banană”), ca furnizor al comprimatelor de ecstasy (procurate, în cazul faptei din data de 17 aprilie 2007, de către inculpatul P. V. M., prin intermediul inculpaților Klebleev Lufti C., L. M. A. și U. C. F., pentru denunțătorul Cociomeagă R. A., în număr total de 512, iar, în cazul faptei din data de 14 mai 2007, de către inculpatul Vincene I., prin intermediul inculpatului U. C. F., pentru investigatorul sub acoperire „P. R.”, în număr total de 202), de către inculpații U. C. F., L. M. A. și Vincene I.;

 în legătură cu afirmațiile inculpatului U. C. F., sora acestuia, U. M. E., audiată ca martor, a relatat, atât în faza de urmărire penală (filele 343-344, vol.V, d.u.p.), cât și în cursul cercetării judecătorești (fila 287, vol.I, d.f.), că, în luna mai 2007, după arestarea preventivă a celui dintâi, a fost contactată și s-a întâlnit cu inculpații P. V. C. și C. Nicușor D. (cărora li se spunea „frații Banană”), care i-au cerut să ia legătura cu fratele său și să-i transmită să nu spună nimic despre ei, întrucât „îi va fi bine și nu îl vor lăsa acolo”, urmând să-i dea și bani, comportamentul lor dovedind că, într-adevăr, inculpații respectivi erau aceia care îl aprovizionau pe inculpatul U. C. F. cu drogurile pe care acesta le vindea ulterior altor persoane;

 referitor la cea de-a doua faptă, inculpatul Vincene I. (condamnat și el în mod definitiv, prin Sentința penală nr.650/F din data de 30 mai 2008, pronunțată de Tribunalul București – Secția a II-a Penală în Dosarul nr._/3/2007, atașat în apel la prezentul dosar) a afirmat, în faza de urmărire penală (filele 294-297, vol.V, d.u.p.), că, și în acest caz, comprimatele de ecstasy au fost aduse de doi prieteni ai inculpatului U. C. F., cunoscuți de el drept „frații Banană” (C. și N.), care se deplasau cu un autoturism marca Volvo, de culoare neagră, cu număr de Franța; împrejurarea că inculpatul Vincene I. a revenit, în cursul cercetării judecătorești (filele 22-23, vol.II, d.f.), asupra afirmației anterior menționate, confirmând totuși prezența inculpaților P. V. C. și C. Nicușor D. la locul perfectării tranzacției având ca obiect 202 comprimate de ecstasy (care, în mod logic, dovedește implicarea lor nemijlocită în aceasta, de vreme ce, prin natura ei, operațiunea respectivă trebuia să aibă un caracter clandestin), nu poate fi explicată, în lipsa oricărei alte motivații raționale, decât prin faptul că, și în ceea ce îl privește, inculpații respectivi au exercitat presiuni sau au făcut promisiuni de recompensare în bani, astfel cum au procedat, cel mai probabil, și în cazul unui alt participant la comiterea faptei respective (inculpatul Klebleev Lutfi C., condamnat, la rândul lui, prin Sentința penală nr.650/F din data de 30 mai 2008 a Tribunalului București – Secția a II-a Penală);

 credibilitatea declarațiilor acuzatoare ale inculpaților U. C. F., L. M. A. și Vincene I., la adresa inculpatului P. V. C., nu este afectată de faptul că ei înșiși au fost participanți la săvârșirea faptelor reținute în sarcina celui din urmă, fiind și condamnați definitiv (astfel cum deja s-a evidențiat), întrucât aceștia nu și-au ascuns propria contribuție la activitatea infracțională, ci dimpotrivă au recunoscut-o și nici nu au încercat ca, prin incriminarea inculpatului în discuție, să-și asigure exonerarea de răspunderea penală;

 mai mult, declarațiile celor trei inculpați anterior nominalizați sunt confirmate de convorbirile și comunicările efectuate, atât telefonic, cât și prin serviciul „messenger”, între participanții la comiterea faptelor analizate (relevante fiind chiar cele din datele celor două tranzacții, 17 aprilie 2007, orele 12²³, 17⁰⁹ și 17⁵⁰ și 14 mai 2007, orele 21¹², 21¹⁵, 21⁴¹ și 21⁵⁸, dar și cele din data de 29 aprilie 2007, orele 11⁴⁷, 12²³, 12³⁰ și 22⁰⁶, evidențiate pe larg în considerentele sentinței penale apelate), din care rezultă, cu certitudine, că inculpatul U. C. F. distribuia droguri, contra cost, ca intermediar al inculpaților P. V. C. și C. Nicușor D., folosind, la rândul lui, alți intermediari, respectiv pe inculpații L. M. A., Vincene I. și Klebleev Lufti C..

4. Referitor la inculpatul M. V. M. (care, prin motivele de apel prezentate, a negat și el toate acuzațiile), Curtea constată, contrar susținerilor apărării, că faptele reținute în sarcina acestuia la pct.II din considerentele sentinței penale atacate (constând în aceea că, în perioada cuprinsă între sfârșitul lunii septembrie 2011 și începutul lunii octombrie 2011, împreună cu inculpații C. A. C., M. M. (condamnat separat), G. O. M., N. G. M. și P. V. C., a constituit un grup infracțional organizat, având drept scop aducerea din străinătate de cannabis, în vederea comercializării pe raza municipiului București, scop în care i-a sprijinit pe ultimii trei inculpați, atât moral, cât și material (prin finanțarea, cu bani proprii, a unei părți din costul călătoriei), să procure din Olanda și să introducă în țară, la data de 04 octombrie 2011, cantitatea de 3.334,5 grame de cannabis,) sunt probate mai presus de orice îndoială, iar împrejurările în care au fost comise dovedesc, fără niciun dubiu, vinovăția sa.

În acest sens, Curtea reține drept relevante următoarele împrejurări faptice:

 în toată săptămâna care a premers plecarea în Olanda, la data de 30 septembrie 2011, a inculpaților G. O. M., N. G. M. și P. V. C., în vederea procurării de cannabis, cel dintâi a discutat, de mai multe ori, cu inculpatul M. V. M. despre această acțiune (relevante fiind convorbirile telefonice din datele de 23 septembrie 2011, ora 20²⁵, 28 septembrie 2011, ora 14¹¹, 28/29 septembrie 2011, ora 00¹⁸ și 29 septembrie 2011, orele 15²⁵, 17¹⁷ și 20³², evidențiate pe larg în considerentele sentinței penale apelate), din care rezultă, cu certitudine, pe de o parte, că inculpatul G. O. M. l-a informat pe interlocutorul său despre scopul deplasării în țara respectivă, despre împrejurarea că inculpatul P. V. C. urma să se ocupe de achiziționarea drogurilor, întrucât îi cunoștea pe traficanții de cannabis din acea țară și despre faptul că operațiunea respectivă trebuia bine pregătită înainte de plecarea din România, pentru a fi „o treabă serioasă”, iar, pe de altă parte, că inculpatul M. V. M., fiind la curent cu toate pregătirile efectuate, s-a oferit nu doar să le asigure celor care urmau să plece în Olanda o călătorie relaxantă, înregistrându-le muzică pe mai multe C.D.-uri, dar și să contribuie financiar la susținerea costurilor călătoriei respective și a cazării în acea țară, chiar prin amanetarea unui lănțișor care îi aparținea (atunci când a aflat că inculpatul P. V. C. nu strânsese toți banii necesari), până la realizarea scopului propus (procurarea drogurilor);

 în timpul uneia dintre convorbirile anterior menționate (respectiv cea din data de 28 septembrie 2011, ora 14¹¹), inculpatul G. O. M. se afla în locuința inculpatului C. A. C., cu care discuta despre autoturismul procurat de către cel din urmă de la martorul T. G. (cu care s-a făcut deplasarea în Olanda și în care a fost descoperit cannabis-ul, după revenirea în țară), ceea ce dovedește că inculpatul M. V. M. avea relații apropiate, întemeiate pe o mare încredere, cu ambii inculpați anterior menționați;

 la data de 30 septembrie 2011, în timp ce inculpații G. O. M., N. G. M. și P. V. C. (plecați spre Olanda) se aflau în apropierea P.T.F. Nădlac, inculpații M. V. M. și C. A. C., au stabilit, printr-o convorbire telefonică purtată la ora 10⁴⁴, să se întâlnească la locuința celui din urmă, pentru că trebuiau să discute ceva important și evitau să vorbească prin telefon, ceea ce dovedește că amândoi nu doar că erau la curent cu operațiunea infracțională declanșată (pe care doreau să o mențină în clandestinitate), dar și că, deși rămași în țară, erau ei înșiși implicați în desfășurarea acesteia;

 în perioada cât cei trei inculpați anterior nominalizați s-au aflat pe teritoriul Olandei (01-03 octombrie 2011), inculpatul G. O. M. a discutat telefonic, de mai multe ori, atât cu inculpatul C. A. C., cât și cu inculpatul M. V. M. (relevante fiind convorbirile telefonice din datele de 01 octombrie 2011, orele 13¹⁰, 16⁰⁸ și 21⁵², 02 octombrie 2011, ora 23⁵¹, 02/03 octombrie 2011, ora 00³¹ și 03 octombrie 2011, orele 12³⁶, 14³⁹, 17²², 21³⁶ și 21⁴², evidențiate pe larg în considerentele hotărârii pronunțate de prima instanță), ocazii cu care cel dintâi i-a informat, în limbaj codat (folosind termenul de „case”), pe interlocutorii săi, periodic și în detaliu, despre evoluția demersurilor de procurare a unor droguri de calitate (afirmând chiar, la un moment dat, că una dintre persoanele cu care el și însoțitorii său s-au întâlnit „le-a pus punga pe masă”, expresie care, în mod evident, nu se putea referi la imobile) și, în final, despre „succesul” repurtat, iar inculpatul M. V. M. a acceptat, la cererea acestuia, să alimenteze, cu suma de 150 euro, un card pe care, anterior plecării din țară, inculpatul C. A. C. i-l dăduse inculpatului G. O. M.; numărul mare, succesiunea și orele la care s-au desfășurat convorbirile respective (una chiar la miez de noapte), cele mai multe dintre ele fiind purtate între inculpatul G. O. M., aflat în Olanda și inculpatul M. V. M., rămas în țară, dovedesc că acestea se refereau la un subiect de maxim interes pentru ambii interlocutori, neavând nicio legătură cu procurarea de către cel dintâi a unor bunuri licite, astfel cum s-a susținut de către apărare că ar fi știut ultimul inculpat;

 cu ocazia depistării pe raza localității L. din județul A., după revenirea în țară cu drogurile procurate din Olanda, asupra inculpatului G. O. M., a fost găsit card-ul MarsterCard cu seria_, emis de Raiffeisen Bank pe numele inculpatului C. A. C., iar, în urma verificărilor efectuate pe contul aferent acelui card, purtând nr._, s-a stabilit că, într-adevăr, la data de 03 octombrie 2011, s-a realizat alimentarea, în numerar, a contului respectiv cu suma de 150 euro (filele 130-131, vol.I, d.f.);

 în timpul uneia dintre convorbirile anterior menționate (respectiv cea din data de 01 octombrie 2011, ora 16⁰⁸), inculpatul M. V. M., discutând cu inculpatul G. O. M., a făcut referire la faptul că i s-a dat ceva, din care a cheltuit el o parte, de către „M.” (una dintre persoanele prin intermediul căreia cel din urmă vindea cannabis pe raza municipiului București, pentru inculpatul C. A. C., astfel cum se va evidenția ulterior), ceea ce dovedește că primul inculpat cunoștea foarte bine nu doar activitățile infracționale ale interlocutorului său și ale ultimului inculpat, dar și anturajul acestora, precum și modul lor de operare în comercializarea acelui drog, pe care, de această dată, urmau să-l achiziționeze, cu complicitatea sa, din Olanda.

5. Cu privire la inculpatul C. A. C. (care, prin motivele de apel prezentate, a negat, la rândul său, toate acuzațiile), Curtea constată, contrar susținerilor apărării, că faptele reținute în sarcina acestuia la pct.II din considerentele sentinței penale atacate (constând în aceea că, în perioada cuprinsă între sfârșitul lunii septembrie 2011 și începutul lunii octombrie 2011, împreună cu inculpații M. V. M., M. M. (condamnat separat), G. O. M., N. G. M. și P. V. C., a constituit un grup infracțional organizat, având drept scop aducerea din străinătate de cannabis, în vederea comercializării pe raza municipiului București (ce urma a se realiza și cu participația lui), scop în care i-a sprijinit pe ultimii trei inculpați, atât moral, cât și material (prin punerea la dispoziție a autoturismul folosit la transportarea drogurilor, împrumutat anume de către el, dar și a unui card bancar utilizat pentru suportarea cheltuielilor călătoriei), să procure din Olanda și să introducă în țară, la data de 04 octombrie 2011, cantitatea de 3.334,5 grame de cannabis,) sunt probate mai presus de orice îndoială, iar împrejurările în care au fost săvârșite nu lasă niciun dubiu asupra vinovăției sale.

În acest sens, Curtea reține drept relevante următoarele împrejurări faptice:

 inculpatul C. A. C. s-a implicat personal în obținerea, cu împrumut, de la martorul T. G., prin intermediul inculpatului M. M. (deja condamnat în mod definitiv), în preziua plecării în Olanda a inculpaților G. O. M., N. G. M. și P. V. C. (29 septembrie 2011), a autoturismului marca Chevrolet Aveo, cu numărul de înmatriculare_, pus apoi la dispoziția celor din urmă (în care, după revenirea acestora în România, a fost descoperit, disimulat într-o roată de rezervă, cannabis-ul procurat din țara respectivă); demersul inculpatului C. A. C., care, la acel moment, era el însuși posesorul unui autoturism marca BMW, de culoare neagră (astfel cum rezultă din declarațiile din faza de urmărire penală ale inculpatului G. O. M. și martorului T. G., dar și din discuția purtată pe „messenger” cu cel dintâi la data de 24 august 2011, ora 23⁵³), dovedește că acesta, cunoscând natura infracțională a activității la care urma să fie folosit autoturismul cu care se făcea deplasarea în Olanda, din motive de precauție, a ezitat să pună la dispoziție propriul autoturism;

 tot inculpatul C. A. C. i-a remis inculpatului G. O. M., înainte de plecarea în Olanda, un card bancar emis pe numele său, alimentat ulterior, în timp ce inculpații mai sus menționați se aflau pe teritoriul acelei țări în vederea procurării de cannabis, cu o sumă de bani pusă la dispoziție de către inculpatul M. V. M. (în condițiile anterior evidențiate);

 la momentul depistării pe raza localității L. din județul A., după revenirea în țară, în torpedoul autoturismului anterior menționat (folosit pentru transportarea cannabis-ului procurat din Olanda), a fost găsit, între altele, un pașaport fals cu seria_, având aplicată fotografia inculpatului P. V. C. (unul dintre cei trei inculpați care s-au deplasat în țara respectivă, în scopul deja precizat), iar verificările efectuate cu privire la acel document au relevat că persoana care figura ca titular al acestuia, L. O. C., este cumnatul inculpatului M. M. (prin intermediul căruia inculpatul C. A. C. împrumutase de la martorul T. G. tocmai acel autoturism), iar . aparținea unui pașaport emis chiar pe numele inculpatului C. A. C., fiind declarat însă pierdut de către acesta la data de 06 septembrie 2006;

 din convorbirile și comunicările purtate telefonic sau prin serviciul „messenger” (relevante fiind cele din datele de 22 august 2011, ora 21³⁸, 23 august 2011, ora 22⁴⁴, 24 august 2011, ora 23⁵³, 06 septembrie 2011, ora 19²⁶ și 20 septembrie 2011, orele 11³⁸ și 22²³, evidențiate în detaliu în considerentele sentinței penale apelate), rezultă, în afara oricărei îndoieli, pe de o parte, faptul că inculpatul C. A. C. (zis „M.”) era implicat, de mai multă vreme, în traficul cu cannabis (pe care obișnuia să-l depoziteze chiar în locuința sa, în cantități mari) pe raza municipiului București, activitate în desfășurarea căreia îl avea, ca principal „colaborator”, pe inculpatul G. O. M., care vindea acel drog, pentru acesta, atât personal, cât și prin intermediari, precum inculpatul R. I. A. și numitul „M.” (la care a făcut referire și inculpatul M. V. M., astfel cum s-a arătat anterior), sumele de bani obținute din tranzacțiile respective ajungând în final în posesia primului inculpat, iar, pe de altă parte, faptul că același inculpat procura drogurile comercializate îndeosebi din străinătate (spre exemplu, din Bulgaria), prin alți intermediari (precum cetățeanul bulgar „I.”, ce îl cunoștea bine și pe inculpatul P. V. C., cu care trata și „afaceri” cu arme);

 în perioada care a premers plecarea în Olanda a inculpaților G. O. M., N. G. M. și P. V. C., inculpatul C. A. C. s-a întâlnit, la data de 28 septembrie 2011, în locuința sa, cu cel dintâi, pentru a discuta despre autoturismul cu care urmau să facă acea deplasare;

 la data plecării în Olanda a inculpaților anterior nominalizați (30 septembrie 2011), în cursul dimineții (ora 10⁴⁴), în timp ce aceștia se aflau în apropierea P.T.F. Nădlac, inculpatul C. A. C., rămas în București, a stabilit telefonic cu inculpatul M. V. M., rămas și el în țară, să se întâlnească la locuința celui dintâi, care dorea să-i comunice interlocutorului său ceva important, caracterul clandestin al acestei întrevederi dovedind că ea se referea chiar la activitatea infracțională declanșată;

 în cursul serii aceleiași zile (ora 20¹⁰), inculpatul C. A. C. l-a contactat telefonic pe inculpatul G. O. M., pentru a verifica dacă acesta și însoțitorii săi au ajuns în Olanda, interesul lui neputând fi explicat, în mod rațional, decât prin implicarea sa directă în activitatea respectivă;

 pe perioada cât inculpații G. O. M., N. G. M. și P. V. C. s-au aflat în Olanda (01-03 octombrie 2011), cel dintâi a comunicat telefonic, de mai multe ori, cu inculpatul C. A. C. (la datele de 01 octombrie 2011, ora 21⁵², 02 octombrie 2011, ora 23⁵¹ și 03 octombrie 2011, orele 21³⁶ și 21⁴²), pe tema care prezenta interes pentru amândoi și, legat de aceasta, cu privire la motivul întârzierii invocat de primul inculpat („nu se găsește”, deși fuseseră văzute mai multe „case”), la sfatul celui de-al doilea („să ia ce are de luat de pe acolo, unde e făcută unu la unu”, care, în mod evident, nu se referea la imobile), la trimiterea unei sume de bani de către inculpatul M. V. M. (pe card-ul aparținând inculpatului C. A. C., dar aflat, la acel moment, în posesia inculpatului G. O. M.), la posibilitatea unor acțiuni viitoare de aceeași natură („avem alternativă pentru viitor, că tocmai pentru aia a vorbit, de aia cu șuncă presată … șuncă presată, mai multe variante”, fiind neverosimil și chiar hilar a crede că subiectul conversației respective era un banal produs alimentar), iar, în final, la „succesul” repurtat (inculpatul C. A. C. afirmând „Ați făcut cumpărături și voi … mi-ai zis că văzusei tu un trening … cu astea verde. L-ai luat pe ăla verde?”, iar interlocutorul său răspunzându-i „Da, doar pe ăla. Am făcut cumpărături doar așa un pic”, și în cazul acestei conversații fiind evident că ea nu se referea la produse textile); susținerea apărării că toate aceste conversații ar fi fost trunchiate și răstălmăcite, în vederea atribuirii unei conotații infracționale, când, în realitate, ele erau doar expresia relației de prietenie care îi lega de mai mulți ani pe inculpații C. A. C. și G. O. M., este nu doar lipsită de orice temei, dar se dovedește a fi chiar rizibilă, întrucât nu este rațional a crede că, aflat în Olanda, cel din urmă nu mai avea alte preocupări decât aceea de a-l informa zilnic, chiar la ore târzii din noapte, pe partenerul său rămas în România, despre activități care, declarativ, nu îl interesau pe acesta;

 în aceeași perioadă, inculpatul C. A. C. a purtat convorbiri telefonice, pe aceeași temă, și cu inculpatul M. M. (care intermediase, pentru el, obținerea, cu împrumut, a autoturismului Chevrolet Aveo, cu numărul de înmatriculare_ ), din convorbirile respective (desfășurate la data de 02 octombrie 2011, orele 17³⁹ și 19³⁴), rezultând că cel dintâi îl ținea la curent pe interlocutorul său cu privire la „evoluția” activității din Olanda, astfel cum îi era comunicată „de la fața locului” de către inculpatul G. O. M. („am vorbit și cu ăștia, că sunt pe acolo și nu au rezolvat nimic, băi M.”), dar și că inculpatul P. V. C. deținea în România un autoturism, pe care nu l-a folosit însă pentru deplasarea în Olanda (în mod evident, tot din motive de precauție);

 după ce inculpații G. O. M., N. G. M. și P. V. C. au părăsit Olanda, cel dintâi a purtat o nouă convorbire telefonică cu inculpatul C. A. C. (la data de 04 octombrie 2011, ora 13²⁴), în cursul căreia ultimul s-a arătat contrariat de faptul că inculpatul P. V. C. nu se afla în autoturismul marca Chevrolet Aveo și și-a manifestat surprinderea când a aflat că acesta și-a cumpărat autoturismul marca Alfa R., ceea ce dovedește că inculpatul în discuție cunoștea foarte bine că nici achiziționarea unui autovehicul (pe lângă cea de „case”, „șuncă” și „trening-uri verzi”) nu constituise adevăratul motiv al deplasării inculpaților anterior menționați în țara respectivă;

 după . inculpații G. O. M. și C. A. C., a avut loc o altă convorbire telefonică (la data de 04 octombrie 2011, ora 18⁵⁰), când cel din urmă a fost informat de către interlocutorul său că „este frumoasă și grasă” (în mod evident, cu referire la roata de rezervă în care era disimulat cannabis-ul), dar și că inculpatul P. V. C. aștepta „la cârciumă” (de asemenea, în mod neîndoielnic, cu referire la pensiunea din localitatea L. unde stabiliseră să se întâlnească și unde s-a produs intervenția organelor de poliție);

 primind aceste informații, inculpatul C. A. C. a simțit nevoia să le comunice mai departe, astfel că, la aceeași dată, ora 19²⁷, l-a contactat telefonic pe un anume „F.” (persoană rămasă neidentificată), căruia i-a spus „Copilașii sunt aici. Da, sunt pe teritoriul nostru. Ajunge la noapte. Da, ajunge pe la două, cam așa”, satisfacția sa, cu privire la reușita acțiunii din Olanda, fiind clară;

 imposibilitatea de a mai intra în contact cu inculpații sosiți din Olanda, în posesia drogurilor achiziționate de acolo, ca urmare a depistării și imobilizării lor de către organele de poliție, a generat o stare de panică pentru inculpatul C. A. C. (nefirească, dacă acesta, astfel cum pretinde apărarea, nu ar fi cunoscut și nu ar fi fost implicat în activitatea lor infracțională), astfel că, în noaptea de 04/05 octombrie 2011, ora 01⁰⁴, inculpatul respectiv l-a sunat pe inculpatul M. M., căruia i-a spus, cu o evidentă stare de temere: „Nu mai răspund ăștia la telefon de atunci. Niciunul … M-am gândit că au tras pe undeva să doarmă … dar nu a anunțat pe nimeni … Nu a anunțat pe nimeni, gogule! Nu știe nimeni, nimeni de ei”, iar interlocutorul său i-a dat sfaturi, adresându-i-se astfel „Ai zugrăvit? Ai făcut curățenie? Ți-ai pus mobile? ... Poate chemi un zugrav de dimineață, să apuci să dai o pompă. Să nu miroase acolo”, el răspunzându-i: „Acum mă gândeam să aranjez pe aici”, din această conversație, desfășurată fără îndoială în termeni codați, rezultând că primul inculpat urma să-și facă „curățenie” în locuință, pentru a nu fi descoperite acolo probe ale implicării sale în traficul de cannabis, în ipoteza unei previzibile percheziții;

 cu ocazia percheziției domiciliare realizate la adresa unde inculpatul C. A. C. locuia fără forme legale (București, Bulevardul N. G. nr.31, ., .), au fost găsite, pe lângă 200 de punguțe tip „zip”, două cutii de carton și un minicântar electronic Triton T2, ambele conținând urme vizibile de materie vegetală, pe care, în urma expertizării, s-a pus în evidență substanța tetrahidrocannabinol (THC), compus cu acțiune psihotropă, biosintetizat de planta cannabis, aspect ce dovedește și el că inculpatul respectiv nu era străin de punerea în circulație a acelui drog, ci participant la această operațiune; susținerea apărării, în sensul că bunurile anterior menționate ar fi aparținut, în realitate, concubinei inculpatului de la acel moment, Darangiu R. E., care a și recunoscut, de altfel, deținerea lor, nu este de acceptat ca validă, fiind neverosimilă, cu atât mai mult cu cât, după arestarea lui preventivă, inculpatul C. A. C. s-a căsătorit cu acea persoană, tocmai pentru a împiedica posibila ei audiere, ca martor, împotriva sa.

6. Referitor la inculpatul C. NICUȘOR D. (care, prin motivele de apel prezentate, a negat acuzația adusă), Curtea constată, contrar susținerilor apărării, că faptele reținute în sarcina acestuia la pct.III din considerentele sentinței penale atacate (constând în aceea că, la datele 17 aprilie 2007 și 14 mai 2007, în baza aceleiași rezoluții infracționale, împreună cu inculpatul P. V. C., a vândut inculpatului P. V. M. 512 comprimate de ecstasy, contra sumei de 7.500 lei și respectiv inculpatului Vincene I. 202 comprimate de ecstasy, contra sumei de 6.000 lei, prin intermediul inculpaților Klebleev Lufti C., U. C. F. și L. M. A.) sunt probate mai presus de orice îndoială, iar împrejurările în care au fost comise dovedesc, în afara oricărui dubiu, vinovăția sa.

În acest sens, Curtea reține drept relevante următoarele împrejurări faptice:

 inculpatul C. NICUȘOR D. (zis „N. Banană”) a fost indicat, alături de inculpatul P. V. C. (zis „C. Banană”), ca furnizor al comprimatelor de ecstasy (procurate, în cazul faptei din data de 17 aprilie 2007, de către inculpatul P. V. M., prin intermediul inculpaților Klebleev Lufti C., L. M. A. și U. C. F., pentru denunțătorul Cociomeagă R. A., iar, în cazul faptei din data de 14 mai 2007, de către inculpatul Vincene I., prin intermediul inculpatului U. C. F., pentru investigatorul sub acoperire „P. R.”), de către inculpații U. C. F., L. M. A. și Vincene I.;

 cu privire la ambele fapte, inculpatul U. C. F. (condamnat deja în mod definitiv, prin Sentința penală nr.650/F din data de 30 mai 2008, pronunțată de Tribunalul București – Secția a II-a Penală în Dosarul nr._/3/2007, atașat în apel la prezentul dosar) a afirmat, atât în faza de urmărire penală (filele 101-104, vol.IV și 312-315, vol.V. d.u.p.), cât și în cursul cercetării judecătorești din această cauză (filele 232-233, vol.I, d.f.), că inculpații C. NICUȘOR D. și P. V. C. erau furnizorii drogurilor (ecstasy, dar și cocaină) a căror vânzare el doar o intermedia, inclusiv pe litoral (în stațiunea Mamaia), „colaborarea” lor în acest sens datând încă din anul 2006; inculpatul U. C. F. a precizat că, la încheierea ambelor tranzacții care interesează cauza, inculpații C. NICUȘOR D. și P. V. C. au adus împreună comprimatele de ecstasy, venind la locurile stabilite pentru întâlnire cu un autoturism marca Volvo; inculpatul U. C. F. a făcut afirmații similare și cu ocazia confruntării sale, în faza de urmărire penală, cu inculpatul P. V. C. (filele 337-341, vol.V, d.u.p.), când a afirmat că acesta și inculpatul C. NICUȘOR D. aduceau drogurile din Olanda; în sfârșit, inculpatul U. C. F. a arătat că, după arestarea lui preventivă, survenită în luna mai 2007, inculpatul C. NICUȘOR D., împreună cu inculpatul P. V. C., au stabilit o întâlnire cu sora sa, U. M. E., prin intermediul căreia i-au transmis să nu facă declarații în legătură cu faptul că ei erau aceia care îl aprovizionau cu droguri; împrejurarea, invocată de apărare, că, în primele declarații, datând din 19 mai 2007 și 06 iulie 2007 (filele 168 și 170, vol.V, d.u.p.), inculpatul U. C. F. nu a făcut astfel de afirmații, este firească, întrucât, la acel moment, acesta nu și-a recunoscut nici faptele proprii, astfel că, în mod logic, nu putea dezvălui identitatea furnizorilor drogurilor pe care el le vindea mai departe, în caz contrar autoincriminându-se și, mai mult, cu ocazia celei de-a doua declarații, se afla deja sub influența presiunilor exercitate asupra sa, începând cu data arestării lui preventive (19 mai 2007), pentru a nu îi indica pe acei furnizori; pretinsa relație de dușmănie, invocată de apărare, care l-ar fi determinat pe inculpatul U. C. F. să facă următoarele declarații, acuzatoare la adresa inculpatului C. NICUȘOR D., nu este viabilă, întrucât, în legătură cu cauza în care primul inculpat a fost condamnat pentru lipsirea de libertate și șantajarea celui din urmă (soluționată prin Sentința penală nr.398/F din data de 19 februarie 2010, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în Dosarul nr._ ), inculpatul C. NICUȘOR D. (parte vătămată în cauza respectivă) a fost acuzat de favorizarea infractorului (inculpatul U. C. F.) și ulterior condamnat definitiv prin Sentința penală nr.213/F din data de 27 ianuarie 2011, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în Dosarul nr._/4/2010, ceea ce dovedește că, în pofida unor neînțelegeri ocazionale, aceștia au rămas prieteni, astfel cum erau și la data faptelor ce fac obiectul judecății în prezenta cauză, iar, „la nevoie”, și-au acordat chiar sprijin;

 în legătură cu afirmațiile inculpatului U. C. F., privitoare la încercările de influențare a declarațiilor sale, sora acestuia, U. M. E., audiată ca martor, a relatat, atât în faza de urmărire penală (filele 343-344, vol.V, d.u.p.), cât și în cursul cercetării judecătorești în primă instanță (fila 287, vol.I, d.f.), că, în luna mai 2007, după arestarea preventivă a celui dintâi, a fost contactată și s-a întâlnit cu inculpații C. NICUȘOR D. și P. V. C. (cărora li se spunea „frații Banană”), care i-au cerut să ia legătura cu fratele său și să-i transmită să nu spună nimic despre ei, întrucât „îi va fi bine și nu îl vor lăsa acolo”, urmând să-i dea și bani, comportamentul lor dovedind că, într-adevăr, inculpații respectivi erau aceia care îl aprovizionau pe inculpatul U. C. F. cu drogurile pe care acesta le vindea ulterior altor persoane;

 cu privire la prima faptă, inculpatul L. M. A. (condamnat deja în mod definitiv, în procedura simplificată de recunoaștere a vinovăției, prin Sentința penală nr.1104/F din data de 27 decembrie 2012, pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală în Dosarul nr._/3/2012, din care a fost disjunsă cauza care face obiectul prezentului dosar) a afirmat, în declarațiile din faza de urmărire penală (filele 367-370, vol.V, d.u.p.), că, în primele patru luni ale anului 2007, inculpații C. NICUȘOR D. și P. V. C. (ziși „frații Banană”), pe care i-a recunoscut în planșa foto (filele 374-378, vol.V, d.u.p.), aduceau droguri, în special ecstasy, din Olanda și le vindeau prin intermediul inculpatului U. C. F., la fel procedând și la data de 17 aprilie 2007, când inculpații respectivi au adus împreună cele 512 comprimate de ecstasy, venind la locul stabilit pentru încheierea tranzacției cu un autoturism marca Volvo, de culoare neagră, cu numere străine; susținerea apărării, în sensul că declarațiile inculpatului L. M. A. nu pot constitui mijloace de probă, este nefondată, întrucât acesta a fost audiat, în calitatea respectivă, în faza de urmărire penală, chiar în prezenta cauză, iar, în cursul judecății, a optat pentru procedura simplificată, recunoscând faptele imputate, în întregime, prin urmare și cu privire la participația inculpatului C. NICUȘOR D.;

 referitor la cea de-a doua faptă, inculpatul Vincene I. (condamnat și el în mod definitiv, prin Sentința penală nr.650/F din data de 30 mai 2008, pronunțată de Tribunalul București – Secția a II-a Penală în Dosarul nr._/3/2007, atașat în apel la prezentul dosar) a afirmat, în faza de urmărire penală (filele 294-297, vol.V, d.u.p.), că, și în acest caz, comprimatele de ecstasy au fost aduse de doi prieteni ai inculpatului U. C. F., cunoscuți de el drept „frații Banană” (C. și N.), care se deplasau cu un autoturism marca Volvo, de culoare neagră, cu număr de Franța; împrejurarea că inculpatul Vincene I. a revenit, în cursul cercetării judecătorești (filele 22-23, vol.II, d.f.), asupra afirmației anterior menționate, confirmând totuși prezența inculpaților C. NICUȘOR D. și P. V. C. la locul perfectării tranzacției având ca obiect 202 comprimate de ecstasy (care, în mod logic, dovedește implicarea lor nemijlocită în aceasta, de vreme ce, prin natura ei, operațiunea respectivă trebuia să aibă un caracter clandestin), nu poate fi explicată, în lipsa oricărei alte motivații raționale, decât prin faptul că, și în ceea ce îl privește, inculpații respectivi au exercitat presiuni sau au făcut promisiuni de recompensare în bani;

 credibilitatea declarațiilor acuzatoare ale inculpaților U. C. F., L. M. A. și Vincene I., la adresa inculpatului C. NICUȘOR D., nu este afectată de faptul că ei înșiși au fost participanți la săvârșirea faptelor reținute în sarcina celui din urmă, fiind și condamnați definitiv (astfel cum deja s-a evidențiat), întrucât aceștia nu și-au ascuns propria contribuție la activitatea infracțională, ci dimpotrivă au recunoscut-o și nici nu au încercat ca, prin incriminarea inculpatului în discuție, să-și asigure exonerarea de răspunderea penală;

 mai mult, declarațiile celor trei inculpați anterior nominalizați sunt confirmate de convorbirile și comunicările efectuate, atât telefonic, cât și prin serviciul „messenger”, între participanții la comiterea faptelor analizate (relevante fiind chiar cele din datele celor două tranzacții, 17 aprilie 2007, orele 12²³, 17⁰⁹ și 17⁵⁰ și 14 mai 2007, orele 21¹², 21¹⁵, 21⁴¹ și 21⁵⁸, dar și cele din data de 29 aprilie 2007, orele 11⁴⁷, 12²³, 12³⁰ și 22⁰⁶, evidențiate pe larg în considerentele sentinței penale apelate), din care rezultă, cu certitudine, că inculpatul U. C. F. distribuia droguri, contra cost, ca intermediar al inculpaților C. NICUȘOR D. și P. V. C., folosind, la rândul lui, alți intermediari, respectiv pe inculpații L. M. A., Vincene I. și Klebleev Lufti C.;

 împrejurarea (reală), susținută de apărare, că sumele de bani (7.500 lei și 6.000 lei) obținute din vânzarea drogurilor, cu ocazia celor două tranzacții care interesează prezenta cauză, au fost confiscate de la inculpații U. C. F. și respectiv Vincene I., prin hotărârea de condamnare a acestora (Sentința penală nr.650/F din data de 30 mai 2008 a Tribunalului București – Secția a II-a Penală), nu exclude vinovăția inculpatului C. NICUȘOR D., și nici pe cea a inculpatului P. V. C., întrucât, astfel cum în mod corect a reținut și prima instanță la expunerea situației de fapt în considerentele hotărârii pronunțate în prezenta cauză, sumele respective au fost încasate într-adevăr de către primii doi inculpați, chiar dacă furnizorii drogurilor vândute de aceștia au fost ultimii doi inculpați;

 nu lipsită de relevanță este conduita procesuală a inculpatului C. NICUȘOR D., care, în urma hotărârii de condamnare pronunțate de prima instanță, s-a prezentat în fața instanței de apel doar la primul termen de judecată, după care a plecat din țară, spre o destinație necunoscută, fără a oferi vreo motivație și fără a indica date de contact.

B. Cu privire la încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpaților și, implicit, la aplicarea legii penale mai favorabile, Curtea, în majoritate, constată următoarele:

1. Fapta de constituire a unui grup infracțional organizat (reținută în sarcina inculpaților G. O. M., N. G. M., M. V. M., C. A. C. și P. V. C.), incriminată, la data săvârșirii acesteia, precum și la data judecării cauzei în primă instanță, de art.7 alin.1 și 3 rap. la art.2 lit.b pct.11 din Legea nr.39/2003, constituie infracțiune și potrivit legii penale noi, fiind prevăzută de art.367 alin.1 și 3 NCP.

În acest sens, Curtea reține, pe baza situației de fapt mai sus expuse, că cei cinci inculpați, unii având deja „experiență” în traficul de droguri (C. A. C., G. O. M. și P. V. C., în condițiile în care primii doi au fost chiar condamnați definitiv, anterior, în aceeași cauză, pentru astfel de infracțiuni), iar ceilalți fiind oameni de încredere ai acestora (M. V. M. și N. G. M.), s-au organizat într-un grup structurat, caracterizat prin coeziune între membrii săi, care a ființat începând cu data de 23 septembrie 2011 și până la data de 04 octombrie 2011, pe tot timpul necesar aducerii la îndeplinire a planului infracțional conceput (având drept scop introducerea în România a unei cantități însemnate de cannabis, destinată comercializării), perioadă în care inculpații și-au împărțit rolurile, corespunzător „aptitudinilor” fiecăruia și au acționat în mod coordonat (inculpatul C. A. C. a procurat autoturismul folosit la transportul drogurilor, prin intermediul inculpatului M. M., deja condamnat definitiv și s-a îngrijit de „finanțarea” costurilor călătoriei și cazării în Olanda pentru membrii grupului care s-au deplasat acolo, în vederea achiziționării acestora, la fel procedând și inculpatul M. V. M., inculpatul N. G. M. a condus autoturismul respectiv tur-retur și a asigurat „asistența tehnică” a transportului, inculpatul G. O. M. l-a însoțit, ca „trimis” al inculpatului C. A. C., pentru care, în țară, vindea cannabis, ca intermediar și a asigurat legătura cu cei doi inculpați rămași în municipiul București, pe care i-a informat în permanență despre evoluția „afacerii”, iar inculpatul P. V. C. a coordonat „echipa” care s-a deplasat în Olanda, făcând legătura cu traficanții din acea țară, de la care au fost procurate drogurile, supraveghind siguranța transportului și asigurând clandestinitatea acestuia, chiar prin folosirea de acte false). De asemenea, Curtea reține că destructurarea grupului constituit de inculpații anterior menționați s-a datorat, în exclusivitate, intervenției organelor de poliție (care au capturat transportul de cannabis, după introducerea acestuia în țară și i-au reținut pe inculpații implicați în acea operațiune), întrucât membrii lui intenționau să continue activitatea infracțională, în aceeași modalitate, astfel cum rezultă din convorbirile telefonice purtate de inculpatul G. O. M., din Olanda, cu inculpatul C. A. C., rămas în România (la care s-a făcut referire cu ocazia analizării situației de fapt reținute în sarcina celui din urmă).

Legea penală nouă (art.367 alin.1 și 3 NCP) este mai favorabilă inculpaților, sub aspectul tratamentului sancționator, întrucât prevede pentru infracțiunea reținută în sarcina acestora pedeapsa închisorii de la 1 la 5 ani, în comparație cu legea penală veche (art.7 alin.1 și 3 din Legea nr.39/2003), care, pentru aceeași infracțiune, prevedea pedeapsa închisorii de la 5 la 20 de ani, astfel că, potrivit art.5 alin.1 NCP, urmează a fi aplicată legea în vigoare.

2. Fapta de procurare din Olanda și de introducere în țară a cantității de 3.334,5 grame de cannabis (reținută în sarcina inculpaților G. O. M., N. G. M. și P. V. C., în forma de participație a coautoratului și respectiv în sarcina inculpaților C. A. C. și M. V. M., în forma de participație a complicității), incriminată, la data săvârșirii acesteia, precum și la data pronunțării hotărârii de către primă instanță, de art.3 alin.1 din Legea nr.143/2000, constituie infracțiune și potrivit legii penale noi, fiind prevăzută în aceeași normă de incriminare, care a suferit modificări numai în ceea ce privește tratamentul sancționator.

Sub acest aspect, legea penală nouă este mai favorabilă inculpaților, întrucât prevede pentru infracțiunea reținută în sarcina acestora, indiferent de forma de participație, pedeapsa închisorii de la 3 la 10 ani, în comparație cu legea penală veche, care prevedea pedeapsa închisorii de la 10 la 20 de ani, astfel că, potrivit art.5 alin.1 NCP, urmează a fi aplicată legea în vigoare, în raport cu care, în cazul complicilor, va fi reținută incidența art.48 alin.1 NCP, în locul art.26 VCP.

3. Fapta de transportare, pe teritoriul României, pe o distanță de aproximativ 100 de kilometri, a cantității de 3.334,5 grame de cannabis, adusă din Olanda și introdusă în țară prin P.T.F. Nădlac (reținută în sarcina inculpaților G. O. M. și N. G. M., în forma de participație a coautoratului și respectiv în sarcina inculpatului P. V. C., în forma de participație a complicității), incriminată, la data săvârșirii acesteia, precum și la data judecării cauzei în primă instanță, de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, constituie infracțiune și potrivit legii penale noi, fiind prevăzută în aceeași normă de incriminare, care a suferit modificări numai în ceea ce privește tratamentul sancționator.

Sub acest aspect, legea penală nouă este mai favorabilă inculpaților, întrucât prevede pentru infracțiunea reținută în sarcina acestora, indiferent de forma de participație, pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani, în comparație cu legea penală veche, care prevedea pedeapsa închisorii de la 3 la 15 ani, astfel că, potrivit art.5 alin.1 NCP, urmează a fi aplicată legea în vigoare, în raport cu care, în cazul complicelui, va fi reținută incidența art.48 alin.1 NCP, în locul art.26 VCP.

4. Fapta de deținere, fără drept, de cannabis (în câte o țigaretă confecționată artizanal), pentru consumul propriu (reținută în sarcina fiecăruia dintre inculpații N. G. M. și P. V. C.), incriminată, la data săvârșirii acesteia, precum și la data pronunțării hotărârii de către prima instanță, de art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000, constituie infracțiune și potrivit legii penale noi, fiind prevăzută în aceeași normă de incriminare, care a suferit modificări numai în ceea ce privește tratamentul sancționator.

Sub acest aspect, legea penală nouă este mai favorabilă inculpaților, întrucât prevede pentru infracțiunea reținută în sarcina acestora pedeapsa închisorii de la 3 luni la 2 ani, alternativ cu pedeapsa amenzii, în comparație cu legea penală veche, care prevedea pedeapsa închisorii de la 6 luni la 2 ani, alternativ cu pedeapsa amenzii, astfel că, potrivit art.5 alin.1 NCP, urmează a fi aplicată legea în vigoare.

5. Fapta de vânzare a cantității totale de 19,74 grame de cannabis (reținută în sarcina inculpatului G. O. M.), incriminată, la data săvârșirii acesteia, precum și la data judecării cauzei în primă instanță, de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, constituie infracțiune și potrivit legii penale noi, fiind prevăzută în aceeași normă de incriminare, care a suferit modificări numai în ceea ce privește tratamentul sancționator.

Sub acest aspect, legea penală nouă este mai favorabilă inculpatului, întrucât prevede pentru infracțiunea reținută în sarcina acestuia, pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani, în comparație cu legea penală veche, care prevedea pedeapsa închisorii de la 3 la 15 ani, astfel că, potrivit art.5 alin.1 NCP, urmează a fi aplicată legea în vigoare.

Cu privire la acest inculpat, Curtea constată că fapta anterior menționată a fost săvârșită prin două acte materiale, comise la un interval de 6 zile, potrivit aceluiași mod de operare, iar drogurile au fost vândute către aceeași persoană, fiind îndeplinite astfel condițiile de existență a infracțiunii continuate, atât conform legii penale vechi (art.41 alin.2 VCP), cât și potrivit legii penale noi (art.35 alin.1 NCP).

Sub aspectul tratamentului sancționator, reglementarea din legea penală nouă (art.36 alin.1 NCP) este mai favorabilă inculpatului, urmând să îi fie aplicată, în temeiul art.5 alin.1 NCP, întrucât prevede că infracțiunea continuată se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită, al cărei maxim, în cazul pedepsei închisorii, se poate majora cu cel mult 3 ani, în comparație cu reglementarea din legea penală veche (art.42 VCP), potrivit căreia aceeași infracțiune se sancționa cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită, la care se putea adăuga un spor, conform dispozițiilor de la concursul de infracțiuni, făcând astfel posibilă, în cazul pedepsei închisorii, conform art.34 alin.1 lit.b VCP, aplicarea unui spor de până la 5 ani la maximul special.

Referitor la același inculpat, Curtea constată că, prin hotărârea primei instanțe, în structura infracțiunii continuate reținute în sarcina acestuia, a fost inclusă, ca act material, și fapta de transportare, pe teritoriul României, a cantității de 3.334,5 grame de cannabis, la care s-a făcut referire anterior, comisă după aproximativ o lună (04 octombrie 2011) de la datele săvârșirii, prin vânzare, a precedentelor acte materiale (01 și 07 septembrie 2011) și urmându-se un alt mod de operare, împrejurări în raport cu care apreciază că nu erau îndeplinite condițiile de existență a infracțiunii continuate, lipsind unitatea de rezoluție infracțională, astfel că, în mod corect, trebuia să se rețină că fapta ulterioară realiza conținutul constitutiv al unei infracțiuni distincte, aflată în concurs real cu infracțiunea continuată compusă din cele două acte materiale de vânzare.

Curtea constată însă că nu poate proceda la reformarea sentinței penale apelate, în sensul anterior precizat, întrucât aceasta a fost atacată numai de către inculpat, căruia, astfel, nu i se poate agrava situația, potrivit art.418 alin.1 NCPP.

În consecință, reținând că este îndeplinită totuși condiția unității de subiect pasiv, întrucât, în cazul infracțiunilor de trafic de droguri, acesta este întotdeauna statul, Curtea va reține, în sarcina inculpatului, o singură infracțiune continuată, prevăzută de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, modificată cu aplic. art.35 alin.1 NCP (compusă din trei acte materiale).

6. Fapta de vânzare a cantității totale de 714 comprimate de ecstasy (reținută în sarcina inculpaților P. V. C. și C. NICUȘOR D.), incriminată, la data săvârșirii acesteia, precum și la data pronunțării hotărârii de către prima instanță, de art.2 alin.2 din Legea nr.143/2000, constituie infracțiune și potrivit legii penale noi, fiind prevăzută în aceeași normă de incriminare, care a suferit modificări numai în ceea ce privește tratamentul sancționator.

Sub acest aspect, legea penală nouă este mai favorabilă inculpaților, întrucât prevede pentru infracțiunea reținută în sarcina acestora, pedeapsa închisorii de la 5 la 12 ani, în comparație cu legea penală veche, care prevedea pedeapsa închisorii de la 10 la 20 de ani, astfel că, potrivit art.5 alin.1 NCP, urmează a fi aplicată legea în vigoare.

Cu privire la acești inculpați, Curtea constată că fapta anterior menționată a fost săvârșită prin două acte materiale, comise la un interval de mai puțin de o lună, potrivit aceluiași mod de operare și folosindu-se, ca principal intermediar, aceeași persoană (inculpatul U. C. F.), fiind îndeplinite astfel condițiile de existență a infracțiunii continuate, atât conform legii penale vechi (art.41 alin.2 VCP), cât și potrivit legii penale noi (art.35 alin.1 NCP), în condițiile unității de subiect pasiv (statul).

Sub aspectul tratamentului sancționator, și în acest caz, reglementarea din legea penală nouă (art.36 alin.1 NCP) este mai favorabilă inculpaților, în comparație cu reglementarea din legea penală veche (art.42 VCP), urmând să le fie aplicată, în temeiul art.5 alin.1 NCP, pentru aceleași argumente deja expuse la pct.5.

7. Referitor la pluralitatea de infracțiuni, în formele recidivei (în cazul inculpaților G. O. M. și C. A. C.) și respectiv concursului de infracțiuni (în cazul tuturor celor șase inculpați), Curtea constată următoarele:

a) Inculpatul G. O. M. a fost condamnat anterior, prin Sentința penală nr.102/2005 a Tribunalului București – Secția I Penală, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc și deținere fără drept de droguri pentru consumul propriu (prevăzute de art.2 alin.1 și 2 și respectiv de art.4 din Legea nr.143/2000), la pedeapsa rezultantă de 6 ani și 6 luni închisoare, din care a fost liberat condiționat la data de 19 februarie 2008, cu un rest rămas neexecutat de 776 zile închisoare, care, la termen, s-ar fi împlinit în data de 05 aprilie 2010.

Inculpatul C. A. C. a fost condamnat, prin aceeași sentință penală anterior menționată, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc și deținere fără drept de droguri pentru consumul propriu (prevăzute de art.2 alin.1 și 2 și respectiv de art.4 din Legea nr.143/2000), la pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare, din care a fost liberat condiționat la data de 22 august 2006, cu un rest rămas neexecutat de 452 zile închisoare, care, la termen, s-ar fi împlinit în data de 17 decembrie 2007.

Ținând seama de elementele anterior menționate și de datele săvârșirii infracțiunilor reținute în sarcina celor doi inculpați în prezenta cauză (toate comise cu intenție și pedepsite cu închisoare mai mare de 1 an), până la care nu se împliniseră termenele de reabilitare judecătorească, nici conform legii penale vechi (art.135 alin.1 lit.a și b VCP), nici potrivit legii penale noi (art.166 alin.1 lit.a, b NCP), se constată că, în cazul amândurora, sunt îndeplinite condițiile de existență a recidivei postexecutorii, atât în raport cu reglementarea din legea penală veche (art.37 alin.1 lit.b VCP), cât și în raport cu reglementarea din legea penală nouă (art.41 alin.1 NCP).

Conform art.10 din LPANCP, tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni se aplică potrivit legii noi numai atunci când cel puțin una dintre infracțiunile din structura pluralității a fost comisă sub legea nouă, condiție care nu este îndeplinită în speță, întrucât, în cazul ambilor inculpați, toate infracțiunile care constituie primul și respectiv al doilea termen al recidivei postexecutorii au fost săvârșite anterior datei de 01 februarie 2014.

În același timp, tratamentul sancționator al recidivei postexecutorii este mai favorabil inculpaților în reglementarea din legea penală veche (art.39 alin.4 VCP), în comparație cu reglementarea din legea penală nouă (art.43 alin.5 NCP).

În acest sens, Curtea constată că, în cazul fiecărei infracțiuni reținute în sarcina celor doi inculpați, art.39 alin.4 VCP permite aplicarea unei pedepse cuprinse între minimul special prevăzut în norma de incriminare și maximul special din aceeași normă, la care, doar facultativ, poate fi adăugat un spor de până la 10 ani, pe când art.43 alin.5 NCP prevede majorarea obligatorie, cu jumătate, a limitelor speciale menționate în norma de incriminare, atât cea minimă, cât și cea maximă. În speță, numai inculpații au atacat hotărârea primei instanțe, astfel că, în apel, pentru a nu li se agrava situația, acestora nu le pot fi aplicate pedepse mai mari decât cele stabilite prin hotărârea respectivă, fără luarea în considerare a posibilității de adăugare a unui spor. În schimb, inculpaților le pot fi aplicate pedepse mai mici, mergând chiar până la nivelul limitelor speciale minime din normele de incriminare reținute a fi incidente, la care se poate ajunge numai în ipoteza reținerii stării de recidivă postexecutorie în reglementarea din legea penală veche, întrucât reglementarea din legea penală nouă obligă la majorarea cu jumătate a acelor limite.

b) Toți cei șase inculpați au săvârșit, prin acțiuni distincte, mai multe infracțiuni, înainte de a fi condamnați în mod definitiv pentru vreuna dintre ele, cu mențiunea că inculpatul C. NICUȘOR D. a fost judecat separat pentru una dintre acele infracțiuni (comisă la data de 22 ianuarie 2010), în cauza soluționată prin Sentința penală nr.213/F din data de 27 ianuarie 2011, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în Dosarul nr._/4/2010 (rămasă definitivă la data de 08 februarie 2011).

Astfel fiind, Curtea constată că, în cazul tuturor inculpaților, sunt îndeplinite condițiile de existență a concursului real de infracțiuni, atât în raport cu reglementarea din legea penală veche (art.33 lit.a VCP), cât și în raport cu reglementarea din legea penală nouă (art.38 alin.1 NCP).

Sub aspectul tratamentului sancționator, Curtea reamintește că, potrivit art.10 LPANCP, acesta se aplică conform legii noi numai atunci când cel puțin una dintre infracțiunile din structura pluralității a fost comisă sub legea nouă, situație care nu este incidentă în speță, întrucât toate infracțiunile concurente reținute în sarcina inculpaților au fost săvârșite anterior datei de 01 februarie 2014.

D. urmare, tratamentul sancționator al concursului real de infracțiuni constatat nu poate fi decât acela prevăzut de reglementarea din legea penală veche (art.34 alin.1 lit.b VCP), aplicat și de prima instanță, care este și mai favorabil inculpaților, întrucât prevede contopirea pedepselor în cea mai grea dintre ele, cu aplicarea doar facultativă a unui spor, a cărui durată este lăsată la aprecierea instanței, în comparație cu reglementarea din legea penală nouă (art.39 alin.1 lit.b VCP), potrivit căreia este obligatorie adăugarea la pedeapsa cea mai grea a unui spor egal cu o treime din totalul celorlalte pedepse.

În susținerea tezei caracterului mai favorabil al reglementării din legea penală veche, Curtea are în vedere, pe lângă argumentul textului de lege anterior citat, alte două motive, cu caracter general, și anume, pe de o parte, imposibilitatea, de ordin constituțional (art.15 alin.2 din Constituția României), a retroactivării legii noi (care prevede, în art.39 alin.1 lit.b NCP, un tratament sancționator mai sever pentru concursul de infracțiuni) în defavoarea celui acuzat, iar, de pe altă parte, lipsa de previzibilitate a legii respective (defavorabilă sub acest aspect), la momentul comiterii faptelor, pentru autorii lor (care nu au putut anticipa și conștientiza consecințele juridice, mai severe potrivit acelei legi, ale săvârșirii, în concurs, a mai multor infracțiuni, pentru a-și putea adapta astfel comportamentul la legea nouă, care practic le era necunoscută și inopozabilă). În speță, Curtea reține și un al treilea motiv, cu caracter special, care face obligatorie aplicarea, sub aspectul tratamentului sancționator al concursului de infracțiuni, a reglementării din legea penală veche, și anume acela referitor la neagravarea situației inculpaților în propriile căi de atac (principiu reglementat și de legea procesuală nouă, de imediată aplicare, în art.418 alin.1 NCPP), în condițiile în care, prin sentința primei instanțe, atacată numai de către aceștia, iar nu și de către P., a fost aplicată, sub aspectul în discuție, reglementarea respectivă, mai favorabilă.

8. Cu privire la procedura simplificată de judecată, bazată pe recunoașterea vinovăției, pentru care a optat inculpatul G. O. M., Curtea constată că beneficiul reducerii cu o treime a limitelor speciale de pedeapsă, atras de aceasta, este prevăzut în mod identic în legea penală veche (art.320¹ alin.7 VCPP) și în legea penală nouă (art.396 alin.10 NCPP), urmând a fi reținută incidența celei din urmă, ca lege activă și de imediată aplicare.

C. Referitor la pedepsele principale, Curtea, în majoritate, urmează să procedeze la stabilirea acestora, în cazul fiecărui inculpat, pentru fiecare infracțiune, în cadrul limitelor speciale determinate în condițiile anterior menționate și ținând seama de criteriile de individualizare prevăzute în art.74 alin.1 NCP, reținând următoarele aspecte:

Infracțiunile comise de inculpați prezintă o gravitate deosebită, prin modul și împrejurările de comitere, dar și prin mijloacele folosite (deja evidențiate), iar starea de pericol pe care aceștia au creat-o a fost majoră, în condițiile implicării lor în acțiuni de anvergură, care au urmărit și, în unele cazuri, chiar au determinat punerea în circulație, prin vânzare, a unor cantități însemnate de droguri (cannabis și respectiv ecstasy), în contextul notoriu al creșterii consumului de asemenea substanțe, îndeosebi pe raza capitalei, astfel încât consecințele produse sau care s-ar fi putut produce prezintă un evident caracter nefast.

Scopul urmărit de toți inculpații prin acțiunile întreprinse a fost acela al dobândirii, pe căi ilicite, indiferent de consecințe și în disprețul valorilor sociale, a unor venituri substanțiale, mult peste cele pe care le puteau obține din muncă cinstită, în acest sens fiind relevante convorbirile telefonice din datele de 07 octombrie 2011, ora 11²¹ și 17 octombrie 2011, orele 10⁰² și 10⁰⁵ (evidențiate, în detaliu, în considerentele sentinței penale apelate), purtate de numita C. M. C., concubina inculpatului G. O. M., în care, cu referire la acesta, dar și la inculpatul C. A. C. (zis „M.”), ce îl folosea pe cel dintâi ca intermediar, se face vorbire despre implicarea amândurora în traficul de droguri și se afirmă că „E adevărat că foarte puțini bani se câștigă din serviciu. Ce sunt 8-9 milioane?” și respectiv că „De ce a trebuit să plece? De ce nu s-a dus ăla (cu referire la Moxu)” și, în continuare, „Au fost urmăriți … Cum te gândeai că poți să intri în țară cu așa ceva?”.

În același timp, din perspectiva naturii și frecvenței infracțiunilor care constituie antecedente penale, Curtea constată că inculpații G. O. M. și C. A. C. au fost condamnați definitiv anterior, pentru o altă infracțiune de trafic de droguri, chiar în aceeași cauză (prin Sentința penală nr.102/2005 a Tribunalului București – Secția I Penală), ceea ce dovedește că „parteneriatul” lor în această activitate, devenită pentru ei o adevărată „afacere”, a debutat cu mult timp în urmă și a fost reluată, la cote chiar mai înalte, după ce au fost liberați condiționat din executarea pedepselor precedente, fără a da vreun semn de îndreptare, situație care, coroborată și cu împrejurarea că inculpații respectivi au mai încălcat și în alte modalități legea penală (inculpatul G. O. M. a fost condamnat anterior și pentru o infracțiune de complicitate la furt calificat, iar inculpatul C. A. C. a fost sancționat cu două amenzi administrative pentru fapte de lovire și conducere a unui autoturism având permisul suspendat), probând astfel că prezintă un potențial criminogen deosebit de ridicat, reclamă, în ceea ce îi privește, aplicarea unor pedepse mai severe în raport cu ceilalți inculpați, la nivelul limitelor speciale maxime prevăzute de legea penală reținută a le fi mai favorabilă (reduse însă cu o treime, în cazul inculpatului G. O. M., care a optat pentru procedura simplificată de judecată, recunoscându-și vinovăția).

În privința celorlalți patru inculpați, Curtea constată că nici aceștia, deși nu sunt recidiviști, nu se află la prima încălcare a legii penale. Astfel, inculpatul N. G. M. a fost condamnat definitiv anterior pentru săvârșirea a două infracțiuni de furt calificat, inculpatul M. V. M. a fost sancționat cu două amenzi administrative pentru fapte de lovire calificată și conducere a unui autoturism având permisul suspendat, inculpatul P. V. C. a suferit două condamnări definitive pentru infracțiuni de furt calificat, lipsire de libertate în mod ilegal, viol și tentativă la perversiune sexuală, iar inculpatul C. NICUȘOR D. a fost condamnat pentru comiterea infracțiunii de favorizarea infractorului, aspecte care dovedesc că toți acești inculpați prezintă și ei un potențial criminogen ridicat, care i-a și condus la săvârșirea infracțiunilor grave ce li se rețin în sarcină în prezenta cauză, iar, pentru îndreptarea și recuperarea lor socială, este necesară aplicarea unor pedepse peste mediul limitelor speciale, diferențiate în raport cu forma de participație a fiecăruia și cu contribuția concretă la săvârșirea infracțiunilor.

Conduita tuturor inculpaților după săvârșirea infracțiunilor susține concluziile anterior menționate, sens în care Curtea evidențiază că, după depistarea lor, în posesia drogurilor aduse din Olanda, inculpații G. O. M., N. G. M. și P. V. C. au încercat să fugă, pentru a scăpa de răspunderea penală, iar comportamentul procesual a fost vădit nesincer, excepție parțială făcând cel dintâi, care, în cursul judecății, a recunoscut formal faptele proprii, dar a refuzat să facă orice referire la participația celorlalți membri ai grupului infracțional. De asemenea, Curtea reamintește că ultimii doi inculpați (N. G. M. și P. V. C.) s-au sustras de la judecarea apelurilor, părăsindu-și fără vreo motivație domiciliile, deși cel dintâi se afla sub puterea măsurii preventive a controlului judiciar. La rândul lor, inculpații C. A. C., M. V. M. și C. NICUȘOR D. au adoptat un comportament procesual nesincer, iar cel din urmă s-a sustras și el de la judecata în apel, părăsind țara, cu o destinație necunoscută.

Datele personale ale inculpaților (toți aflați la vârste mature, cuprinse actualmente între 31 și 46 de ani, cu un nivel mediu de educație, lipsiți în prezent de surse licite de venituri și necăsătoriți, cu excepția inculpatului M. V. M. și a inculpatului C. A. C., care s-a căsătorit în perioada arestării preventive cu concubina sa de la momentul faptelor, cel mai probabil pentru a împiedica audierea acesteia ca martor) nu determină nici ele alte concluzii decât cele mai sus exprimate și, în niciun caz, nu justifică acordarea de circumstanțe atenuante judiciare, astfel cum au solicitat inculpații G. O. M. și M. V. M., reținerea unor astfel de circumstanțe fiind împiedicată, în cazul acestora, dar și al celorlalți patru inculpați, de gravitatea sporită a infracțiunilor săvârșite.

Raportat la toate aceste argumente, Curtea, în majoritate, după schimbarea încadrării juridice, potrivit art.386 alin.1 NCPP, în sensul celor anterior menționate, îi va condamna pe inculpați la pedepse principale ușor reduse sub cele stabilite de prima instanță, exclusiv în considerarea limitelor speciale mai mici prevăzute în normele de incriminare reținute a fi incidente, conform legii penale noi, mai favorabilă acestora, astfel:

inculpatul G. O. M. - pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare, pentru infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat, în stare de recidivă postexecutorie (prevăzută de art.367 alin.1 și 3 NCP cu aplic. art.37 alin.1 lit.b VCP corob. cu art.5 alin.1 NCP în ref. la art.396 alin.10 NCPP); pedeapsa de 6 ani și 8 luni închisoare, pentru infracțiunea de trafic internațional de droguri de risc, în stare de recidivă postexecutorie (prevăzută de art.3 alin.1 din Legea nr.143/2000, modificată cu aplic. art.37 alin.1 lit.b VCP corob. cu art.5 alin.1 NCP în ref. la art.396 alin.10 NCPP); pedeapsa de 4 ani și 8 luni închisoare, pentru infracțiunea de trafic de droguri de risc, în formă continuată, în stare de recidivă postexecutorie (prevăzută de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, modificată cu aplic. art.35 alin.1 NCP și art.37 alin.1 lit.b VCP corob. cu art.5 alin.1 NCP în ref. la art.396 alin.10 NCPP);

inculpatul N. G. M. - pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat (prevăzută de art.367 alin.1 și 3 NCP corob. cu art.5 alin.1 NCP); pedeapsa de 8 ani închisoare, pentru infracțiunea de trafic internațional de droguri de risc (prevăzută de art.3 alin.1 din Legea nr.143/2000, modificată corob. cu art.5 alin.1 NCP); pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru infracțiunea de trafic de droguri de risc (prevăzută de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, modificată corob. cu art.5 alin.1 NCP); pedeapsa de 9 luni închisoare, pentru infracțiunea de deținere, fără drept, de droguri de risc, pentru consum propriu (prevăzută de art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000, modificată corob. cu art.5 alin.1 NCP);

inculpatul M. V. M. - pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat (prevăzută de art.367 alin.1 și 3 NCP corob. cu art.5 alin.1 NCP); pedeapsa de 7 ani închisoare, pentru infracțiunea de complicitate la trafic internațional de droguri de risc (prevăzută de art.48 alin.1 NCP rap. la art.3 alin.1 din Legea nr.143/2000, modificată corob. cu art.5 alin.1 NCP);

inculpatul C. A. C. - pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat, în stare de recidivă postexecutorie (prevăzută de art.367 alin.1 și 3 NCP cu aplic. art.37 alin.1 lit.b VCP corob. cu art.5 alin.1 NCP); pedeapsa de 10 ani închisoare, pentru infracțiunea de complicitate la trafic internațional de droguri de risc, în stare de recidivă postexecutorie (prevăzută de art.48 alin.1 NCP rap. la art.3 alin.1 din Legea nr.143/2000, modificată cu aplic. art.37 alin.1 lit.b VCP corob. cu art.5 alin.1 NCP);

inculpatul P. V. C. - pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat (prevăzută de art.367 alin.1 și 3 NCP corob. cu art.5 alin.1 NCP); pedeapsa de 9 ani închisoare, pentru infracțiunea de trafic internațional de droguri de risc (prevăzută de art.3 alin.1 din Legea nr.143/2000, modificată corob. cu art.5 alin.1 NCP); pedeapsa de 6 ani închisoare, pentru infracțiunea de complicitate la trafic de droguri de risc (prevăzută de art.48 alin.1 NCP rap. la art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, modificată corob. cu art.5 alin.1 NCP); pedeapsa de 8 ani închisoare, pentru infracțiunea de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată (prevăzută de art.2 alin.2 din Legea nr.143/2000, modificată cu aplic. art.35 alin.1 NCP corob. cu art.5 alin.1 NCP); pedeapsa de 9 luni închisoare, pentru infracțiunea de deținere, fără drept, de droguri de risc, pentru consum propriu (prevăzută de art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000, modificată corob. cu art.5 alin.1 NCP);

inculpatul C. NICUȘOR D. - pedeapsa de 8 ani închisoare, pentru infracțiunea de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată (prevăzută de art.2 alin.2 din Legea nr.143/2000, modificată cu aplic. art.35 alin.1 NCP corob. cu art.5 alin.1 NCP).

De asemenea, reținând incidența legii penale vechi cu privire la concursul de infracțiuni, pentru motivele deja arătate, Curtea, în majoritate, în temeiul art.33 lit.a VCP, art.34 alin.1 lit.b VCP și respectiv art.36 alin.1 VCP, va contopi pedepsele principale anterior menționate, stabilite pentru infracțiunile săvârșite de inculpații G. O. M., N. G. M., M. V. M., C. A. C. și P. V. C. și respectiv pedeapsa principală stabilită pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului C. NICUȘOR D. cu pedeapsa principală de 4 luni închisoare, aplicată acestuia prin Sentința penală nr.213/2011 a Judecătoriei Sectorului 4 București (a cărei suspendare condiționată a fost în mod legal anulată de către prima instanță, potrivit art.85 alin.1 VCP, dispoziția respectivă urmând a fi menținută, în considerarea prevederilor art.15 alin.2 LPANCP) și va dispune ca fiecare inculpat să execute pedeapsa principală cea mai grea.

În cazul fiecăruia dintre inculpații G. O. M., N. G. M., M. V. M., C. A. C. și P. V. C., Curtea, în majoritate, va menține sporul de câte 1 an închisoare, aplicat de prima instanță, care este legal, în raport cu dispozițiile art.34 alin.1 lit.b și alin.2 VCP, dar și temeinic, asigurând o sancționare justă a acestora, în raport cu ansamblul activității infracționale desfășurate, lipsa sporului respectiv echivalând în fapt cu acordarea impunității pentru infracțiunile pedepsite mai blând și putând lăsa autorilor acestora impresia, falsă, că infracțiunile respective nu sunt grave, astfel că le pot oricând repeta.

Durata pedepselor principale rezultante determinate în condițiile anterior menționate nu permite altă modalitate de executare a acestora decât aceea a detenției efective, prin privare de libertate, atât conform legii penale vechi, cât și potrivit legii penale noi, astfel că solicitarea inculpatului M. V. M., de suspendare sub supraveghere, este nefondată.

Din aceste pedepse principale rezultante, se va deduce, potrivit art.72 alin.1 NCP, durata reținerii și arestării preventive din prezenta cauză, astfel: de la data de 05 octombrie 2011 până la data de 14 decembrie 2011, în cazul inculpatului P. V. C.; de la data de 05 octombrie 2011 până la data de 07 septembrie 2012, în cazul inculpaților N. G. M. și M. V. M.; de la data de 05 octombrie 2011 până la zi, în cazul inculpaților G. O. M. și C. A. C..

De asemenea, se va deduce din pedeapsa principală rezultantă aplicată inculpatului C. NICUȘOR D. durata reținerii din data de 24/25 februarie 2010, dispusă în cauza judecată prin Sentința penală nr.213/2011 a Judecătoriei Sectorului 4 București, pe care prima instanță, din eroare, a omis să o constate.

D. Cu privire la pedepsele complementare și accesorii, Curtea, în majoritate, constată că, potrivit art.12 alin.1 LPANCP, aplicarea acestora se realizează conform legii penale noi, identificată, pentru motivele deja menționate, a fi mai favorabilă inculpaților, în raport cu pedepsele principale prevăzute de aceasta pentru infracțiunile săvârșite de ei.

D. urmare, Curtea va interzice tuturor inculpaților, cu ambele titluri, potrivit art.67 alin.1, 2 NCP și respectiv art.65 alin.1, 3 NCP, exercitarea acelorași drepturi interzise și de prima instanță, fără ca dispoziția respectivă să fie contestată (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și respectiv dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat), prevăzute de legea penală nouă în art.66 alin.1 lit.a și b NCP, pentru infracțiunile care fac obligatorie aplicarea de pedepse complementare și, în consecință, posibilă stabilirea de pedepse accesorii (constituirea unui grup infracțional organizat, traficul internațional de droguri de risc, traficul de droguri de risc și respectiv traficul de droguri de mare risc).

În schimb, nu vor fi stabilite astfel de pedepse pentru infracțiunea de deținere, fără drept, de droguri de risc, pentru consum propriu, reținută în sarcina fiecăruia dintre inculpații N. G. M. și P. V. C., întrucât prima instanță nu le-a aplicat acestora pedepse complementare (neputând să procedeze astfel, sub imperiul legii penale vechi, în raport cu durata pedepsei principale), iar instanța de apel nu o poate face, potrivit legii penale noi, întrucât astfel le-ar agrava în mod nelegal situația în propria cale de atac și, în lipsa stabilirii de pedepse complementare, art.65 alin.1 NCP nu permite aplicarea de pedepse accesorii.

În final, conform 45 alin.3 lit.a NCP (care are corespondent în art.35 alin.3 VCP) și art.45 alin.5 NCP, vor fi contopite și pedepsele de această natură, urmând a fi aplicate inculpaților, în vederea executării, pedepsele complementare și accesorii cele mai grele.

E. Referitor la măsurile de siguranță, Curtea constată nelegală dispoziția privind confiscarea de la inculpatul N. G. M. a sumelor de 285 euro și 500 forinți și respectiv de la inculpatul C. A. C. a sumei de 2.000 lei, întrucât, în speță, nu s-a dovedit, potrivit art.17 alin.2 din Legea nr.143/2000, că acestea ar fi fost obținute de către inculpații respectivi din valorificarea de droguri, astfel că se impune restituirea lor, potrivit art.404 alin.4 lit.f NCPP, către inculpații de la care au fost ridicate.

În schimb, Curtea constată corectă dispoziția de confiscare de la inculpatul G. O. M. a sumei de 345 lei, pe care o va menține, întrucât, astfel cum s-a evidențiat la expunerea situației de fapt în ceea ce îl privește, acesta a obținut, conform propriei recunoașteri, din vânzarea de cannabis către inculpatul R. I. A., suma de 760 lei, care ar fi trebuit confiscată în întregul său, potrivit art.17 alin.2 din Legea nr.143/2000, fără ca instanța de apel să poată dispune însă astfel, prin reformarea corespunzătoare a sentinței pronunțate de prima instanță, deoarece i-ar agrava în mod nelegal situația în propria cale de atac.

De asemenea, Curtea constată nelegală dispoziția de confiscare, potrivit art.118 alin.1 lit.b VCP (ale cărui prevederi au fost preluate în art.112 alin.1 lit.b NCP), a telefoanelor mobile, cartelelor S., card-ului M. Card și laptop-ului marca Ackard Bell (menționate în dispozitivul sentinței penale apelate), întrucât niciunul dintre bunurile respective nu a servit efectiv la realizarea acțiunilor ce constituie elementul material al infracțiunilor ce fac obiectul judecății, astfel că se impune a fi restituite inculpaților cărora le aparțin, conform art.404 alin.4 lit.f NCPP.

În schimb, Curtea, în majoritate, constată legală și temeinică dispoziția de confiscare a grinder-ului metalic (obiect folosit la mărunțirea cannabis-ului), găsit în autoturismul cu care au fost transportate, de către inculpații G. O. M. și N. G. M., drogurile procurate și aduse din Olanda și respectiv a minicântarului electronic, identificat în locuința inculpatului C. A. C. (membru al aceluiași grup infracțional organizat, pe care l-a constituit, între alții, cu primii doi inculpați), pe care, potrivit Raportului de constatare tehnico-științifică nr._/2011 (filele 6-7, vol.IV, d.u.p.), s-a pus în evidență tetrahidrocannabinol (THC), compus cu acțiune psihotropă, biosintetizat de planta cannabis, întrucât ambele bunuri anterior menționate au fost folosite sau erau destinate să fie folosite la punerea în circulație a drogurilor introduse în țară de către grupul infracțional organizat, constituit în acest scop cu participarea nemijlocită și a celor trei inculpați de la care au fost ridicate și indisponibilizate.

Față de toate aceste considerente, Curtea, în majoritate, în temeiul art.421 pct.2 lit.a NCPP, va admite apelurile declarate de inculpații G. O. M., N. G. M., M. V. M., C. A. C., P. V. C. și C. NICUȘOR D., va desființa parțial sentința penală atacată, în limitele deja precizate și, procedând la rejudecarea cauzei în fond, după descontopirea pedepselor rezultante aplicate prin sentința respectivă, va hotărî în sensul celor anterior menționate.

Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate, în privința cărora, nu se constată, nici din oficiu, motive pentru a fi reformate.

În art.424 alin.3 NCPP rap. la art.72 alin.1 NCP, se va deduce din pedeapsa principală rezultantă aplicată fiecăruia dintre inculpații G. O. M. și C. A. C. durata reținerii și arestării preventive, începând cu data de 05 octombrie 2011 până la zi.

În temeiul art.275 alin.3 NCPP, cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea tuturor apelurilor cu care Curtea a fost sesizată vor rămâne în sarcina statului.

În temeiul art.272 alin.1 și 2 NCPP, onorariile avocaților din oficiu, desemnați pentru apelanții inculpați M. V. M. și P. V. C., precum și onorariile parțiale ale avocaților din oficiu, desemnați pentru apelanții inculpați N. G. M., C. A. C. și C. NICUȘOR D., până la prezentarea apărătorilor aleși ai acestora, vor fi acoperite din sumele avansate din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

În majoritate

În temeiul art.421 pct.2 lit.a NCPP, admite apelurile declarate de inculpații G. O. M., N. G. M., M. V. M., C. A. C., P. V. C. și C. NICUȘOR D. împotriva Sentinței penale nr.861/F din data de 01 noiembrie 2013, pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală în Dosarul nr._ .

Desființează, în parte, sentința penală apelată și, în fond, rejudecând:

I. Descontopește pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare și 4 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b VCP, aplicată prin sentința penală apelată inculpatului G. O. M., în pedepsele și sporul componente, pe care le repune în individualitatea lor.

1. În temeiul art.367 alin.1 și 3 NCP (prin schimbarea încadrării juridice, potrivit art.386 alin.1 NCPP, din art.7 alin.1 și 3 rap. la art.2 lit.b pct.11 din Legea nr.39/2003) cu aplic. art.37 alin.1 lit.b VCP corob. cu art.5 alin.1 NCP în ref. la art.396 alin.10 NCPP, condamnă pe acest inculpat la pedeapsa principală de 3 ani și 4 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, în stare de recidivă postexecutorie.

În temeiul art.67 alin.1 și 2 NCP, interzice inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a și b NCP (care au corespondent în art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b VCP), pe o perioadă de 4 ani, în condițiile art.68 alin.1 lit.c NCP.

În temeiul art.65 alin.1 și 3 NCP, interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea acelorași drepturi, de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

2. În temeiul art.3 alin.1 din Legea nr.143/2000 (modificată) cu aplic. art.37 alin.1 lit.b VCP corob. cu art.5 alin.1 NCP în ref. la art.396 alin.10 NCPP, condamnă pe același inculpat la pedeapsa principală de 6 ani și 8 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic internațional de droguri de risc, în stare de recidivă postexecutorie.

3. În temeiul art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000 (modificată) cu aplic. art.35 alin.1 NCP (prin schimbarea încadrării juridice, potrivit art.386 alin.1 NCPP, din art.41 alin.2 VCP) și art.37 alin.1 lit.b VCP corob. cu art.5 alin.1 NCP în ref. la art.396 alin.10 NCPP, condamnă pe același inculpat la pedeapsa principală de 4 ani și 8 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc, în formă continuată, în stare de recidivă postexecutorie.

În temeiul art.33 lit.a rap. la art.34 alin.1 lit.b VCP în ref. la art.5 alin.1 NCP, contopește pedepsele principale și aplică inculpatului pedeapsa principală cea mai grea, de 6 ani și 8 luni închisoare, pe care o sporește cu 1 an închisoare, în final acesta urmând să execute pedeapsa principală rezultantă de 7 ani și 8 luni închisoare.

În temeiul 45 alin.3 lit.a NCP (care are corespondent în art.35 alin.3 VCP), aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a și b NCP, pe o perioadă de 4 ani, în condițiile art.68 alin.1 lit.c NCP.

În temeiul 45 alin.5 NCP, aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării acelorași drepturi, de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

II. Descontopește pedeapsa rezultantă de 11 ani închisoare și 4 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b VCP, aplicată prin sentința penală apelată inculpatului N. G. M., în pedepsele și sporul componente, pe care le repune în individualitatea lor.

1. În temeiul art.367 alin.1 și 3 NCP (prin schimbarea încadrării juridice, potrivit art.386 alin.1 NCPP, din art.7 alin.1 și 3 rap. la art.2 lit.b pct.11 din Legea nr.39/2003) corob. cu art.5 alin.1 NCP, condamnă pe acest inculpat la pedeapsa principală de 4 închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat.

2. În temeiul art.3 alin.1 din Legea nr.143/2000 (modificată) corob. cu art.5 alin.1 NCP, condamnă pe același inculpat la pedeapsa principală de 8 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic internațional de droguri de risc.

3. În temeiul art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000 (modificată) corob. cu art.5 alin.1 NCP, condamnă pe același inculpat la pedeapsa principală de 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc.

4. În temeiul art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000 (modificată) corob. cu art.5 alin.1 NCP, condamnă pe același inculpat la pedeapsa principală de 9 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de deținere, fără drept, de droguri de risc, pentru consum propriu.

În temeiul art.33 lit.a rap. la art.34 alin.1 lit.b VCP în ref. la art.5 alin.1 NCP, contopește pedepsele principale și aplică inculpatului pedeapsa principală cea mai grea, de 8 ani închisoare, pe care o sporește cu 1 an închisoare, în final acesta urmând să execute pedeapsa principală rezultantă de 9 ani închisoare.

În temeiul art.72 alin.1 NCP, deduce din pedeapsa principală rezultantă durata reținerii și arestării preventive, începând cu data de 05 octombrie 2011 până la data de 07 septembrie 2012.

III. Descontopește pedeapsa rezultantă de 11 ani închisoare și 4 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b VCP, aplicată prin sentința penală apelată inculpatului M. V. M., în pedepsele și sporul componente, pe care le repune în individualitatea lor.

1. În temeiul art.367 alin.1 și 3 NCP (prin schimbarea încadrării juridice, potrivit art.386 alin.1 NCPP, din art.7 alin.1 și 3 rap. la art.2 lit.b pct.11 din Legea nr.39/2003) corob. cu art.5 alin.1 NCP, condamnă pe acest inculpat la pedeapsa principală de 4 închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat.

2. În temeiul art.48 alin.1 NCP (prin schimbarea încadrării juridice, potrivit art.386 alin.1 NCPP, din art.26 VCP) rap. la art.3 alin.1 din Legea nr.143/2000 (modificată) corob. cu art.5 alin.1 NCP, condamnă pe același inculpat la pedeapsa principală de 7 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la trafic internațional de droguri de risc.

În temeiul art.33 lit.a rap. la art.34 alin.1 lit.b VCP în ref. la art.5 alin.1 NCP, contopește pedepsele principale și aplică inculpatului pedeapsa principală cea mai grea, de 7 ani închisoare, pe care o sporește cu 1 an închisoare, în final acesta urmând să execute pedeapsa principală rezultantă de 8 ani închisoare.

În temeiul art.72 alin.1 NCP, deduce din pedeapsa principală rezultantă durata reținerii și arestării preventive, începând cu data de 05 octombrie 2011 până la data de 07 septembrie 2012.

IV. Descontopește pedeapsa rezultantă de 11 ani și 6 luni închisoare și 4 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b VCP, aplicată prin sentința penală apelată inculpatului C. A. C., în pedepsele și sporul componente, pe care le repune în individualitatea lor.

1. În temeiul art.367 alin.1 și 3 NCP (prin schimbarea încadrării juridice, potrivit art.386 alin.1 NCPP, din art.7 alin.1 și 3 rap. la art.2 lit.b pct.11 din Legea nr.39/2003) cu aplic. art.37 alin.1 lit.b VCP corob. cu art.5 alin.1 NCP, condamnă pe acest inculpat la pedeapsa principală de 5 închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, în stare de recidivă postexecutorie.

2. În temeiul art.48 alin.1 NCP (prin schimbarea încadrării juridice, potrivit art.386 alin.1 NCPP, din art.26 VCP) rap. la art.3 alin.1 din Legea nr.143/2000 (modificată) cu aplic. art.37 alin.1 lit.b VCP corob. cu art.5 alin.1 NCP, condamnă pe același inculpat la pedeapsa principală de 10 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la trafic internațional de droguri de risc, în stare de recidivă postexecutorie.

În temeiul art.33 lit.a rap. la art.34 alin.1 lit.b VCP în ref. la art.5 alin.1 NCP, contopește pedepsele principale și aplică inculpatului pedeapsa principală cea mai grea, de 10 ani închisoare, pe care o sporește cu 1 an închisoare, în final acesta urmând să execute pedeapsa principală rezultantă de 11 ani închisoare.

V. Descontopește pedeapsa rezultantă de 11 ani închisoare și 4 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b VCP, aplicată prin sentința penală apelată inculpatului P. V. C., în pedepsele și sporul componente, pe care le repune în individualitatea lor.

1. În temeiul art.367 alin.1 și 3 NCP (prin schimbarea încadrării juridice, potrivit art.386 alin.1 NCPP, din art.7 alin.1 și 3 rap. la art.2 lit.b pct.11 din Legea nr.39/2003) corob. cu art.5 alin.1 NCP, condamnă pe acest inculpat la pedeapsa principală de 5 închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat.

2. În temeiul art.3 alin.1 din Legea nr.143/2000 (modificată) corob. cu art.5 alin.1 NCP, condamnă pe același inculpat la pedeapsa principală de 9 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic internațional de droguri de risc.

3. În temeiul art.48 alin.1 NCP (prin schimbarea încadrării juridice, potrivit art.386 alin.1 NCPP, din art.26 VCP) rap. la art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000 (modificată) corob. cu art.5 alin.1 NCP, condamnă pe același inculpat la pedeapsa principală de 6 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la trafic de droguri de risc.

4. În temeiul art.2 alin.2 din Legea nr.143/2000 (modificată) cu aplic. art.35 alin.1 NCP (prin schimbarea încadrării juridice, potrivit art.386 alin.1 NCPP, din art.41 alin.2 VCP) corob. cu art.5 alin.1 NCP, condamnă pe același inculpat la pedeapsa principală de 8 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată.

5. În temeiul art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000 (modificată) corob. cu art.5 alin.1 NCP, condamnă pe același inculpat la pedeapsa principală de 9 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de deținere, fără drept, de droguri de risc, pentru consum propriu.

În temeiul art.33 lit.a rap. la art.34 alin.1 lit.b VCP în ref. la art.5 alin.1 NCP, contopește pedepsele principale și aplică inculpatului pedeapsa principală cea mai grea, de 9 ani închisoare, pe care o sporește cu 1 an închisoare, în final acesta urmând să execute pedeapsa principală rezultantă de 10 ani închisoare.

În temeiul art.72 alin.1 NCP, deduce din pedeapsa principală rezultantă durata reținerii și arestării preventive, de la data de 05 octombrie 2011 până la data de 14 decembrie 2011.

VI. Descontopește pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare și 4 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b VCP, aplicată prin sentința penală apelată inculpatului C. NICUȘOR D., în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor.

În temeiul art.2 alin.2 din Legea nr.143/2000 (modificată) cu aplic. art.35 alin.1 NCP (prin schimbarea încadrării juridice, potrivit art.386 alin.1 NCPP, din art.41 alin.2 VCP) corob. cu art.5 alin.1 NCP, condamnă pe acest inculpat la pedeapsa principală de 8 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată.

În temeiul art.36 alin.1 cu aplic. art.33 lit.a rap. la art.34 alin.1 lit.b VCP în ref. la art.5 alin.1 NCP, contopește pedeapsa principală stabilită în această cauză cu pedeapsa principală de 4 luni închisoare, aplicată prin Sentința penală nr.213/2011 a Judecătoriei Sectorului 4 București (rămasă definitivă la data de 08 februarie 2011), a cărei suspendare condiționată a fost anulată, potrivit art.85 alin.1 VCP și dispune ca inculpatul să execute pedeapsa principală rezultantă de 8 ani închisoare.

În temeiul 45 alin.1 NCP (care are corespondent în art.35 alin.1 VCP), aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a și b NCP, pe o perioadă de 4 ani, în condițiile art.68 alin.1 lit.c NCP.

În temeiul art.72 alin.1 NCP, deduce din pedeapsa principală rezultantă durata reținerii din data de 24/25 februarie 2010 (în cauza judecată prin Sentința penală nr.213/2011 a Judecătoriei Sectorului 4 București).

VII. Înlătură dispozițiile de confiscare de la inculpatul N. G. M. a sumelor de 285 euro și 500 forinți, iar de la inculpatul C. A. C. a sumei de 2.000 lei și, în temeiul art.404 alin.4 lit.f NCPP, dispune restituirea sumelor respective către fiecare dintre acești inculpați.

Menține dispoziția de confiscare de la inculpatul G. O. M. a sumei de 345 lei.

Înlătură dispoziția de confiscare a telefoanelor mobile, cartelelor S., card-ului M. Card și laptop-ului marca Ackard Bell (menționate în dispozitivul sentinței penale apelate) și, în temeiul art.404 alin.4 lit.f NCPP, dispune restituirea bunurilor respective către inculpații cărora acestea le aparțin.

Menține dispoziția de confiscare numai cu privire la grinder-ul metalic și minicântarul electronic (menționate în dispozitivul sentinței penale apelate).

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

În art.424 alin.3 NCPP rap. la art.72 alin.1 NCP, deduce din pedeapsa principală rezultantă aplicată apelantului inculpat G. O. M. durata reținerii și arestării preventive, începând cu data de 05 octombrie 2011 până la zi, iar din pedeapsa principală rezultantă aplicată inculpatului C. A. C. durata reținerii și arestării preventive, începând cu data de 05 octombrie 2011 până la zi.

În temeiul art.275 alin.3 NCPP, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

În temeiul art.272 alin.1 și 2 NCPP, onorariile avocaților din oficiu desemnați pentru apelanții inculpați M. V. M. și P. V. C., în sumă de câte 400 lei, precum și onorariile parțiale ale avocaților din oficiu desemnați pentru apelanții inculpați N. G. M., C. A. C. și C. NICUȘOR D., în sumă de câte 100 lei, se acoperă din sumele avansate din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 martie 2014.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

C. V. G. V. B.

GREFIER,

I. P.

Red. jud.C.V.G.

Ex.2 / 06 mai 2014

L.E.C. - T.B.S.I.P.

Opinia separată a judecătorului D. P.

Opinia mea separată se referă la două aspecte, și anume la modalitatea de aplicare a legii penale mai favorabile față de fiecare apelant-inculpat, precum și la netemeinicia confiscării speciale a minicântarului electronic marca Triton T2, ridicat de la inculpatul C. A.-C..

I. Consider că aplicarea legii penale mai favorabilă inculpatului presupune alegea uneia dintre cele două legi penale concurente în timp, și nu îmbinarea dispozițiilor cele mai favorabile din ambele legi penale, situație în care se creează, de fapt, o a treia lege, ca produs al judecătorului, inadmisibilă în aplicarea principiului „lex mitior”, prevăzut de art.5, alin.1 din noul Cod penal.

De aceea, în acest caz, comparând cele două legi penale succesive în timp, apreciez că legea penală nouă, în integralitatea sa ori în ansamblul său, este mai favorabilă fiecăruia dintre apelanții-inculpați.

Astfel, constat că prin noua lege penală, deși concursul de infracțiuni este sancționat mult mai aspru, limitele speciale ale pedepsei închisorii pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpaților au fost dramatic reduse, într-atât încât noua lege penală devine mai favorabilă chiar și în cazul cauzelor de agravare ale răspunderii penale ale concursului de infracțiuni, în același timp cu starea de recidivă postexecutorie, al cărei regim de sancționare a fost, se ademenea, înăsprit.

Constat că pentru infracțiunea de constituire de grup infracțional organizat, în vederea comiterii infracțiunii de trafic de droguri, limitele speciale ale pedepsei principale pentru art.7, alin.1 și alin.3 din Legea nr.39/2003, raportat la art.2, litera b, punctul 11 din Legea nr.39/2003, erau cuprinse între 5 ani închisoare și 20 ani închisoare, cu pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi pe o perioadă de până la 10 ani, conform art.53, punctul 2, litera a din vechiul Cod penal, în timp ce pentru art.367, alin.1 și alin.3 din noul Cod penal sunt cuprinse între 1 an închisoare și 5 ani închisoare, cu pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi pe o perioadă de până la 5 ani, potrivit art.66, alin.1 din noul Cod penal.

Pentru infracțiunea de trafic internațional de droguri de risc, limitele speciale ale pedepsei principale pentru art.3, alin.1 din Legea nr.143/2000, înainte de . Legii nr.187/2012, erau cuprinse între 10 ani închisoare și 20 ani închisoare, cu pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi pe o perioadă de până la 10 ani, conform art.53, punctul 2, litera a din vechiul Cod penal, în timp ce pentru art.3, alin.1 din Legea nr.143/2000, modificat, sunt cuprinse între 3 ani închisoare și 10 ani închisoare, cu pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi pe o perioadă de până la 5 ani, potrivit art.66, alin.1 din noul Cod penal.

Pentru infracțiunea de trafic național de droguri de risc, limitele speciale ale pedepsei principale pentru art.2, alin.1 din Legea nr.143/2000, anterior intrării în vigoare a Legii nr.187/2012, erau cuprinse între 3 ani închisoare și 15 ani închisoare, cu pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi pe o perioadă de până la 10 ani, potrivit art.53, punctul 2, litera a din vechiul Cod penal, în timp ce pentru art.2, alin.1 din Legea nr.143/2000, modificat, sunt cuprinse între 2 ani închisoare și 7 ani închisoare, cu pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi pe o perioadă de până la 5 ani, conform art.66, alin.1 din noul Cod penal.

Pentru infracțiunea de trafic național de droguri de mare risc, reținută doar în sarcina inculpaților P. V.-C. și C. Nicușor-D., limitele speciale ale pedepsei principale pentru art.2, alin.1 și alin.2 din Legea nr.143/2000, anterior intrării în vigoare a Legii nr.187/2012, erau cuprinse între 10 ani închisoare și 20 ani închisoare, cu pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi pe o perioadă de până la 10 ani, potrivit art.53, punctul 2, litera a din vechiul Cod penal, în timp ce pentru art.2, alin.1 și alin.2 din Legea nr.143/2000, modificat, sunt cuprinse între 5 ani închisoare și 12 ani închisoare, cu pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi pe o perioadă de până la 5 ani, conform art.66, alin.1 din noul Cod penal.

Pentru infracțiunea de deținere de droguri de risc, în vederea consumului propriu, fără drept, limitele speciale ale pedepsei pentru art.4, alin.1 din Legea nr.143/2000, înainte de . Legii nr.187/2012, erau cuprinse între 6 luni închisoare și 2 ani închisoare, alternativ cu pedeapsa amenzii penale, iar pentru art.4, alin.1 din Legea nr.143/2000, modificat, sunt cuprinse între 3 luni închisoare și 2 ani închisoare, alternativ cu pedeapsa de zile-amendă penală.

Ca atare, în determinarea legii penale mai favorabile, raportat la limita minimă specială a pedepsei principale a închisorii și fără aplicarea regulii de la procedura simplificată, privind reducerea cu o treime a limitelor speciale ale pedepsei închisorii, așa cum sunt prevăzute de legea penală, se obțin:

- pentru inculpatul G. O.-M., în sarcina căruia a fost reținută comiterea, în stare de recidivă postexecutorie, a infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, de trafic internațional de droguri de risc și de trafic național de droguri de risc, în formă continuată, toate aflate în concurs real, pedeapsa minimă rezultantă, în baza vechii legi penale, este de 10 ani închisoare, fără aplicarea sporurilor facultative de până la 5 ani închisoare pentru forma continuată a infracțiunii de trafic național de droguri de risc, potrivit art.42 din vechiul Cod penal, raportat la art.34, alin.1, litera b din vechiul Cod penal, de până la 10 ani închisoare la fiecare pedeapsă cu închisoarea, pentru starea de recidivă după executare, potrivit art.39, alin.4 din vechiul Cod penal, și de până la 5 ani închisoare la pedeapsa rezultantă a închisorii, pentru concursul real de infracțiuni, conform art.33, litera a din vechiul Cod penal, raportat la art.34, alin.1, litera b din vechiul Cod penal, în timp ce, în baza noii legi penale, este de 6 ani închisoare, compusă, potrivit art.38, alin.1 din noul Cod penal, raportat la art.39, alin.1, litera b din noul Cod penal, privind concursul real de infracțiuni, din pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare, cea mai grea dintre pedepsele închisorii, aplicată pentru infracțiunea de trafic internațional de droguri de risc, în stare de recidivă postexecutorie (cu limita minimă specială de 3 ani închisoare, sporită, în mod obligatoriu, cu încă jumătate, potrivit art.43, alin.5 din noul Cod penal, privind recidiva după executare), la care se adaugă, în mod obligatoriu, sporul de 1 an și 6 luni închisoare, reprezentând o treime din suma celorlalte pedepse ale închisorii, și anume din pedepsele de 1 an și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea de constituire de grup infracțional organizat, în stare de recidivă postexecutorie (cu limita minimă specială de 1 an închisoare, sporită, în mod obligatoriu, cu încă jumătate, potrivit art.43, alin.5 din noul Cod penal, privind recidiva după executare), și de 3 ani închisoare, pentru infracțiunea de trafic național de droguri, în stare de recidivă postexecutorie (cu limita minimă specială de 2 ani închisoare, sporită, în mod obligatoriu, cu încă jumătate, potrivit art.43, alin.5 din noul Cod penal, privind recidiva după executare, fără să se aibă în vedere sporul facultativ de până la 3 ani închisoare, prevăzut de art.36, alin.1 din noul Cod penal, pentru infracțiunea continuată), astfel că noua lege penală este mai favorabilă inculpatului;

- pentru inculpatul N. G.-M., în sarcina căruia au fost reținute infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat, de trafic internațional de droguri de risc, de trafic național de droguri de risc și de deținere de droguri de risc, în vederea consumului propriu, fără drept, toate aflate în concurs real, pedeapsa minimă rezultantă, în baza vechii legi penale, este de 10 ani închisoare, fără a se avea în vedere sporul facultativ de până la 5 ani închisoare la pedeapsa rezultantă a închisorii, pentru concursul real de infracțiuni, conform art.33, litera a din vechiul Cod penal, raportat la art.34, alin.1, litera b din vechiul Cod penal, iar, în baza noii legi penale, este de 4 ani și o lună închisoare, compusă, potrivit art.38, alin.1 din noul Cod penal, raportat la art.39, alin.1, litera b din noul Cod penal, privind concursul real de infracțiuni, din pedeapsa de 3 ani închisoare, cea mai grea dintre pedepsele închisorii, aplicată pentru infracțiunea de trafic internațional de droguri de risc, la care se adaugă, în mod obligatoriu, sporul de 1 an și o lună închisoare, reprezentând o treime din suma celorlalte pedepse ale închisorii, și anume din pedepsele de 1 an închisoare, pentru infracțiunea de constituire de grup infracțional organizat, de 2 ani închisoare, pentru infracțiunea de trafic național de droguri de risc, și de 3 luni închisoare, pentru infracțiunea de deținere de droguri de risc, în vederea consumului propriu, fără drept, astfel că noua lege penală este mai favorabilă inculpatului;

- pentru inculpatul M. V.-M., în a cărui sarcină au fost reținute infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat și de complicitate la trafic internațional de droguri de risc, ambele aflate în concurs real, pedeapsa minimă rezultantă, în baza legii penale vechi, este de 10 ani închisoare, fără să se aibă în vedere sporul facultativ de până la 5 ani închisoare la pedeapsa rezultantă a închisorii, pentru concursul real de infracțiuni, conform art.33, litera a din vechiul Cod penal, raportat la art.34, alin.1, litera b din vechiul Cod penal, iar, în baza noii legi penale, este de 3 ani și 4 luni închisoare, compusă, potrivit art.38, alin.1 din noul Cod penal, raportat la art.39, alin.1, litera b din noul Cod penal, privind concursul real de infracțiuni, din pedeapsa de 3 ani închisoare, cea mai grea dintre pedepsele închisorii, aplicată pentru infracțiunea de complicitate la trafic internațional de droguri de risc, la care se adaugă, în mod obligatoriu, sporul de 4 luni închisoare, reprezentând o treime din pedeapsa de 1 an închisoare, pentru infracțiunea de constituire grup infracțional organizat, astfel că noua lege penală este mai favorabilă inculpatului;

- pentru inculpatul C. A.-C., în sarcina căruia a fost reținută săvârșirea, în stare de recidivă postexecutorie, a infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat și de complicitate la trafic internațional de droguri de risc, ambele aflate în concurs real, pedeapsa minimă rezultantă, în baza vechii legi penale vechi, este de 10 ani închisoare, fără să se aibă în vedere sporurile facultative de până la 10 ani închisoare, la fiecare pedeapsă cu închisoarea, pentru starea de recidivă după executare, potrivit art.39, alin.4 din vechiul Cod penal, și de până la 5 ani închisoare la pedeapsa rezultantă a închisorii, pentru concursul real de infracțiuni, potrivit art.33, litera a din vechiul Cod penal, raportat la art.34, alin.1, litera b din vechiul Cod penal, iar, în baza noii legi penale, este de 5 ani închisoare, compusă, potrivit art.38, alin.1 din noul Cod penal, raportat la art.39, alin.1, litera b din noul Cod penal, privind concursul real de infracțiuni, din pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare, cea mai grea dintre pedepsele închisorii, aplicată pentru infracțiunea de complicitate la trafic internațional de droguri de risc, în stare de recidivă postexecutorie (cu limita minimă specială de 3 ani închisoare, sporită, în mod obligatoriu, cu încă jumătate, potrivit art.43, alin.5 din noul Cod penal, privind recidiva după executare), la care se adaugă, în mod obligatoriu, sporul de 6 luni închisoare, reprezentând o treime din pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea de constituire de grup infracțional organizat, în stare de recidivă postexecutorie (cu limita minimă specială de 1 an închisoare, sporită, în mod obligatoriu, cu încă jumătate, potrivit art.43, alin.5 din noul Cod penal, privind recidiva după executare), așa încât mai favorabilă inculpatului este tot noua lege penală;

- pentru inculpatul P. V.-C., în a căruia sarcină au fost reținute infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat, de trafic internațional de droguri de risc, de complicitate la trafic național de droguri de risc, de trafic național de droguri de mare risc, în formă continuată, și de deținere de droguri de risc, în vederea consumului propriu, fără drept, toate aflate în concurs real, pedeapsa minimă rezultantă, în baza vechii legi penale, este de 10 ani închisoare, fără aplicarea sporurilor facultative de până la 5 ani închisoare pentru forma continuată a infracțiunii de trafic național de droguri de mare risc, potrivit art.42 din vechiul Cod penal, raportat la art.34, alin.1, litera b din vechiul Cod penal, și de până la 5 ani închisoare la pedeapsa rezultantă a închisorii, pentru concursul real de infracțiuni, potrivit art.33, litera a din vechiul Cod penal, raportat la art.34, alin.1, litera b din vechiul Cod penal, în timp ce, în baza noii legi penale, este de 7 ani și o lună închisoare, compusă, potrivit art.38, alin.1 din noul Cod penal, raportat la art.39, alin.1, litera b din noul Cod penal, privind concursul real de infracțiuni, din pedeapsa de 5 ani închisoare, cea mai grea dintre pedepsele închisorii, aplicată pentru infracțiunea de trafic național de droguri de mare risc, fără să se aibă în vedere sporul facultativ de până la 3 ani închisoare pentru forma continuată, prevăzut de art.36, alin.1 din noul Cod penal, la care se adaugă, în mod obligatoriu, sporul de 2 ani și o lună închisoare, reprezentând o treime din suma celorlalte pedepse ale închisorii, și anume din însumarea pedepselor de 1 an închisoare, pentru infracțiunea de constituire de grup infracțional organizat, de 3 ani închisoare, pentru infracțiunea de trafic internațional de droguri de risc, de 2 ani închisoare, pentru infracțiunea de complicitate la trafic național de droguri de risc, și de 3 luni închisoare, pentru infracțiunea de deținere de droguri de risc, în vederea consumului propriu, fără drept, ceea ce înseamnă că noua lege penală este mai favorabilă inculpatului;

- pentru inculpatul C. Nicușor-D., în a cărui sarcină a fost reținută infracțiunea de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată și în concurs real cu pedeapsa de 4 luni închisoare, aplicată prin Sentința penală nr.213/27.I.2011 a Judecătoriei Sectorului IV, București – Secția penală, din Dosarul nr._/4/2010, rămasă definitivă, prin nerecurare, la data de 8.II.2011, pedeapsa minimă rezultantă, în baza vechii legi penale, este de 10 ani închisoare, fără aplicarea sporurilor facultative de până la 5 ani închisoare pentru forma continuată a infracțiunii de trafic național de droguri de mare risc, potrivit art.42 din vechiul Cod penal, raportat la art.34, alin.1, litera b din vechiul Cod penal, și de până la 5 ani închisoare la pedeapsa rezultantă a închisorii, pentru concursul real de infracțiuni, potrivit art.33, litera a din vechiul Cod penal, raportat la art.34, alin.1, litera b din vechiul Cod penal, în timp ce, în baza noii legi penale, este de 5 ani, o lună și 10 zile închisoare, compusă, potrivit art.38, alin.1 din noul Cod penal, raportat la art.39, alin.1, litera b din noul Cod penal, privind concursul real de infracțiuni, din pedeapsa de 5 ani închisoare, cea mai grea dintre pedepsele închisorii, aplicată pentru infracțiunea de trafic național de droguri de mare risc din această cauză, fără să se aibă în vedere sporul facultativ de până la 3 ani închisoare pentru forma continuată, prevăzut de art.36, alin.1 din noul Cod penal, la care se adaugă, în mod obligatoriu, sporul de o lună și 10 zile închisoare, reprezentând o treime din pedeapsa definitivă de 4 luni închisoare, aplicată prin Sentința penală nr.213/27.I.2011 a Judecătoriei Sectorului IV, București – Secția penală, din Dosarul nr._/4/2010, astfel că legea penală nouă este mai favorabilă inculpatului.

Totodată, constat că, pentru infracțiunile de constituire de grup infracțional organizat, de trafic internațional de droguri de risc, de trafic de droguri de risc și de trafic de droguri de mare risc, atât legea penală veche, cât și legea penală nouă prevăd pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi și, inclusiv din acest punct de vedere, legea penală nouă este mai favorabilă inculpaților, întrucât perioada de interdicție a exercitării drepturilor este de la unu la 5 ani, potrivit art.66, alin.1 din noul Cod penal, în timp ce vechiul Cod penal, prevede, la art.53, punctul 2, litera a din vechiul Cod penal, o perioadă mai lungă, de la unu la 10 ani.

După ce am stabilit, prin comparație, legea penală mai favorabilă, următorul pas constă în determinarea cuantumului pedepselor închisorii, în raport cu principiul neagravării situației juridice în propriul apel, consacrat de art.418, alin.1 din noul Cod de procedură penală, dar și cu noile criterii de individualizare judiciară prevăzute de art.74, alin.1 și alin.2 din noul Cod penal.

Așadar, pentru inculpatul G. O.-M., recidivist postexecutoriu, instanța de fond i-a aplicat, în procedura simplificată, prevăzută de art.320/1, alin.1 și alin.7 din vechiul Cod de procedură penală, actualul art.396, alin.10 din noul Cod de procedură penală, care presupune reducerea cu o treime a limitelor speciale prevăzute de lega penală, pedeapsa de 7 ani închisoare pentru infracțiunea de constituire grup infracțional organizat, prin urmare cu 3 ani și 8 luni închisoare peste limita minimă specială de 3 ani și 4 luni închisoare, astfel cum a fost redusă cu o treime, pedeapsa de 9 ani închisoare pentru infracțiunea de trafic internațional de droguri de risc, prin urmare cu 2 ani și 4 luni închisoare peste limita minimă specială de 6 ani și 8 luni închisoare, astfel cum a fost redusă cu o treime, și pedeapsa de 7 ani închisoare pentru infracțiunea de trafic de droguri de risc, în formă continuată, prin urmare cu 5 ani închisoare peste limita minimă specială de 2 ani închisoare, în urma reducerii cu o treime. Așadar, la aplicarea noilor pedepse cu închisoarea, potrivit noilor limite speciale prevăzute de legea penală, sporite obligatoriu cu jumătate pentru recidiva postexecutorie, potrivit art.43, alin.5 din noul Cod penal, și cu aplicarea art.79, alin.1, alin.2 și alin.3 din noul Cod penal, privind aplicarea, în ordine, a cauzei de reducere cu o treime, a infracțiunii continuate și a recidivei, în calea de atac exercitată doar de inculpat, apreciez că nu pot fi depășite limitele avute în vedere de instanța de fond. Ca atare, în mod echivalent, am aplicat inculpatului, pedeapsa de 3 ani închisoare pentru infracțiunea de constituire grup infracțional organizat, prin urmare cu doar 2 ani închisoare peste limita minimă specială de 1 an închisoare prevăzută de noua lege penală, astfel cum a fost redusă cu o treime și sporită cu jumătate pentru recidiva după executare, pedeapsa de 5 ani și 4 luni închisoare pentru infracțiunea de trafic internațional de droguri de risc, prin urmare cu aceeași 2 ani și 4 luni închisoare peste noua limită minimă specială de 3 ani închisoare, astfel cum a fost redusă cu o treime și, apoi, sporită cu jumătate pentru recidiva după executare, și pedeapsa de 4 ani închisoare pentru infracțiunea de trafic de droguri de risc, în formă continuată, prin urmare cu numai 2 ani închisoare peste noul minim special de 2 ani închisoare, astfel cum a fost redus cu o treime și sporit cu jumătate. De asemenea, noua pedeapsă rezultantă de 7 ani și 8 luni închisoare, calculată potrivit art.39, alin.1, litera b din noul Cod penal, nu depășește pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare stabilită de prima instanță.

În aceeași modalitate, cu privire la inculpatul N. G.-M., prima instanță i-a aplicat, în procedura comună, pedeapsa de 7 ani închisoare pentru infracțiunea de constituire de grup infracțional organizat, prin urmare cu 2 ani închisoare peste minimul special de 5 ani închisoare, pedeapsa de 10 ani închisoare pentru infracțiunea de trafic de droguri de risc, reprezentând vechiul minim special, pedeapsa de 7 ani închisoare pentru infracțiunea de trafic de droguri de risc, prin urmare cu 4 ani închisoare peste minimul special de 3 ani închisoare, precum și pedeapsa de 1 an închisoare pentru infracțiunea de deținere de droguri de risc, în vederea consumului propriu, fără drept, prin urmare cu 6 luni închisoare peste minimul special de 6 luni închisoare. Având în vedere aceleași rațiuni juridice, am aplicat pedeapsa de 3 ani închisoare pentru infracțiunea de constituire de grup infracțional organizat, prin urmare cu aceeași 2 ani peste noul minim special de 1 an închisoare, pedeapsa de 3 ani închisoare pentru infracțiunea de trafic internațional de droguri de risc, constând în noul minim special, pedeapsa de 5 ani închisoare pentru infracțiunea de trafic de droguri de risc, prin urmare cu 3 ani închisoare peste noua limită minimă specială de 2 ani închisoare, și pedeapsa de 9 luni închisoare pentru infracțiunea de deținere de droguri de risc, în vederea consumului propriu, fără drept, prin urmare cu aceleași 6 luni închisoare peste noul minim special de 3 luni închisoare. Noua pedeapsă rezultantă de 7 ani și 3 luni închisoare, obținută în baza art.39, alin.1, litera b din noul Cod penal, nu depășește pedeapsa rezultantă de 11 ani închisoare stabilită de prima instanță.

Cât privește pe inculpatul M. V.-M., instanța de fond i-a aplicat, în procedura comună, pedeapsa de 7 ani închisoare pentru infracțiunea de constituire de grup infracțional organizat, prin urmare cu 2 ani închisoare peste vechiul minim special de 5 ani închisoare, și pedeapsa de 10 ani închisoare pentru infracțiunea de complicitate la trafic internațional de droguri de risc, reprezentând vechiul minim special, astfel că i-am aplicat pedeapsa de 3 ani închisoare pentru infracțiunea de constituirea unui grup infracțional organizat, ca atare cu aceeași 2 ani închisoare peste noul minim special de 1 an închisoare, și pedeapsa de 3 ani închisoare pentru infracțiunea de complicitate la trafic internațional de droguri de risc, constând în noul minim special, iar noua pedeapsă rezultantă de 4 ani închisoare, obținută prin aplicarea art.39, alin.1, litera b din noul Cod penal, nu depășește pedeapsa rezultantă de 11 ani închisoare stabilită de instanța de fond.

Referitor la inculpatul C. A.-C., recidivist postexecutoriu, instanța de fond i-a aplicat, în procedura comună, pedeapsa de 7 ani și 6 luni închisoare pentru infracțiunea de constituire grup infracțional organizat, prin urmare cu 2 ani și 6 luni închisoare peste limita minimă specială de 5 ani închisoare, și pedeapsa de 10 ani și 6 luni închisoare pentru infracțiunea de complicitate la trafic internațional de droguri de risc, prin urmare cu 6 luni închisoare peste limita minimă specială de 10 ani închisoare, așa încât i-am aplicat pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare pentru infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat, prin urmare cu numai 2 ani închisoare peste noua limită minimă specială de 1 an și 6 luni închisoare, constând în noul minim special de 1 an închisoare prevăzut de legea penală, la care se adaugă, în mod obligatoriu, sporul de 6 luni închisoare pentru recidiva după executare, și pedeapsa de 5 ani închisoare pentru infracțiunea de complicitate la trafic internațional de droguri de risc, prin urmare cu aceleași 6 luni închisoare peste noul minim special de 4 ani și 6 luni închisoare, compus din minimul special de 3 ani închisoare prevăzut de noua lege penală, la care se adaugă, în mod obligatoriu, sporul de încă jumătate, pentru recidiva după executare. Noua pedeapsă rezultantă de 6 ani și 2 luni închisoare, calculată în temeiul art.39, alin.1, litera b din noul Cod penal, nu depășește pedeapsa rezultantă de 11 ani și 6 luni închisoare stabilită de instanța de fond.

Cu privire la inculpatul P. V.-C., judecat în procedura comună, instanța de fond i-a aplicat pedeapsa de 7 ani închisoare pentru infracțiunea de constituire de grup infracțional organizat, prin urmare cu 2 ani închisoare peste minimul special de 5 ani închisoare, pedeapsa de 10 ani închisoare pentru infracțiunea de trafic de droguri de risc, reprezentând vechiul minim special, pedeapsa de 7 ani închisoare pentru infracțiunea de complicitate la trafic de droguri de risc, prin urmare cu 4 ani închisoare peste minimul special de 3 ani închisoare, pedeapsa de 10 ani închisoare pentru infracțiunea de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată, reprezentând vechiul minim special, și de 1 an închisoare pentru infracțiunea de deținere de droguri de risc, în vederea consumului propriu, fără drept, prin urmare cu 6 luni închisoare peste minimul special de 6 luni închisoare. Ca atare, i-am aplicat pedeapsa de 3 ani închisoare pentru infracțiunea de constituire de grup infracțional organizat, prin urmare cu aceeași 2 ani închisoare peste noul minim special de 1 an închisoare, pedeapsa de 3 ani închisoare pentru infracțiunea de trafic de droguri de risc, reprezentând noul minim special, pedeapsa de 5 ani închisoare pentru infracțiunea de complicitate la trafic de droguri de risc, prin urmare cu numai 3 ani închisoare peste noul minim special de 2 ani închisoare, pedeapsa de 5 ani închisoare pentru infracțiunea de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată, reprezentând noul minim special, și pedeapsa de 9 luni închisoare pentru infracțiunea de deținere de droguri de risc, în vederea consumului propriu, fără drept, prin urmare cu aceleași 6 luni închisoare peste noul minim special de 3 luni închisoare. În temeiul art.39, alin.1, litera b din noul Cod penal, noua pedeapsă rezultantă de 8 ani și 11 luni închisoare nu depășește pedeapsa rezultantă de 11 ani închisoare stabilită de instanța de fond.

În ceea ce-l privește pe inculpatul C. Nicușor-D., constat că instanța de fond i-a aplicat, pentru infracțiunea de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată, pedeapsa de 10 ani închisoare, reprezentând vechiul minim special, astfel că i-am aplicat noul minim special de 5 ani închisoare, după care, în raport cu pedeapsa de 4 luni închisoare, aplicată prin Sentința penală nr.213/27.I.2011 a Judecătoriei Sectorului IV, București – Secția penală, din Dosarul nr._/4/2010, rămasă definitivă, prin nerecurare, la data de 8.II.2011, am realizat concursul de infracțiuni, potrivit noilor reguli de la art.44, alin.2 din noul Cod penal, privind pluralitatea intermediară, cu aplicarea art.39, alin.1, litera b din noul Cod penal, astfel că i-am aplicat pedeapsa închisorii cea mai grea, și anume pedeapsa de 5 ani închisoare, la care am adăugat sporul obligatoriu de o lună și 10 zile închisoare, reprezentând o treime din pedeapsa de 4 luni închisoare, ceea ce înseamnă că noua pedeapsă rezultantă este de 5 ani, o lună și 10 zile închisoare, mult mai mică decât pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare stabilită de prima instanță.

Apreciez că numai în acest mod strict poate fi înțeleasă și aplicată instituția materială a legii penale mai favorabile, ținând seama de principiul procedural penal al neagravării situației juridice în propriul apel, cu rezultatul unui proces echitabil, în situația concursului de legi penale în timp.

II. Cel de-al doilea motiv al opiniei mele separate constă în netemeinicia confiscării speciale de la inculpatul C. A.-C. a minicântarului electronic marca Triton T2, care a fost găsit și ridicat în urma percheziției domiciliare în locuința acestuia. Constat că în sarcina acestui inculpat au fost reținute și dovedite, prin probele administrate, constituirea, împreună cu ceilalți coinculpați, a unui grup infracțional organizat, în vederea comiterii infracțiunii de trafic de stupefiante, și ajutorul material acordat inculpaților G. O.-M., zis „O.”, N. G.-M., zis „Ț.”, și P. V.-C., zis „L.”, prin procurarea unui autoturism, la introducea în România, pe data de 4.I.2011, prin Punctul de Trecere Frontieră Nădlac, județul A., cu autoturismul marca Chevrolet Aveo, cu număr de înmatriculare_, cantitatea de 3.334,5 grame de cannabis, astfel că minicântarul electronic, care poate avea destinația de porționare a drogurilor, găsit la domiciliul acestuia, nu are nici o legătură cu activitatea infracțională desfășurată de inculpat în această cauză. Ca atare, va dispune restituirea către inculpat, alături de suma de bani și de alte bunuri ridicate din locuința acestuia, inclusiv a acestui bun, care nu a fost folosit la comiterea vreunuia dintre actele materiale reținute în sarcina sa, după cum condiționează dispozițiile art.118, litera b din vechiul Cod penal, actualul art.112, alin.1, litera b din noul Cod penal.

În consecință, apreciez că soluția legală și temeinică este următoarea:

În temeiul art.421, punctul 2, litera a, Cod procedură penală, admite apelurile formulate de apelanții-inculpați G. O.-M., C. A.-C., N. G.-M., M. V.-M., P. V.-C. și C. Nicușor-D. împotriva Sentinței penale nr.861/F/1.XI.2013 a Tribunalului București – Secția I-a penală, din Dosarul nr._ .

Desființează, în parte, sentința penală și, rejudecând pe fond:

I. Descontopește pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare, cu pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64, alin.1, litera a, teza a II-a și litera b din vechiul Cod penal pe durata de 4 ani, aplicată inculpatului G. O.-M., repunând, în individualitatea lor, pedepsele de 7 ani închisoare, cu pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64, alin.1, litera a, teza a II-a și litera b din vechiul Cod penal pe durata de 4 ani, de 9 ani închisoare, cu pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64, alin.1, litera a, teza a II-a și litera b din vechiul Cod penal pe durata de 4 ani, de 7 ani închisoare, cu pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64, alin.1, litera a, teza a II-a și litera b din vechiul Cod penal pe durata de 4 ani, precum și sporul de 1 an închisoare.

În temeiul art.386, alin.1 din noul Cod de procedură penală, dispune schimbarea încadrării juridice a faptelor penale reținute în sarcina inculpatului G. O.-M.

din infracțiunile prevăzute de art.7, alin.1 și alin.3 din Legea nr.39/2003, raportat la art.2, litera b, punctul 11 din Legea nr.39/2003, cu aplicarea art.37, alin.1, litera b din vechiul Cod penal, de art.3, alin.1 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.37, alin.1, litera b din vechiul Cod penal, și de art.2, alin.1 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.41, alin.2 din vechiul Cod penal și art.37, alin.1, litera b din vechiul Cod penal, toate cu aplicarea art.33, litera a din vechiul Cod penal,

în infracțiunile prevăzute de art.367, alin.1 și alin.3 din noul Cod penal, cu aplicarea art.43, alin.5 din noul Cod penal și art.5 din noul Cod penal, de art.3, alin.1 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.43, alin.5 din noul Cod penal și art.5 din noul Cod penal, și de art.2, alin.1 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.35, alin.1 din noul Cod penal, art.43, alin.5 din noul Cod penal și art.5 din noul Cod penal, toate cu aplicarea art.38, alin.1 din noul Cod penal.

În temeiul art.367, alin.1 și alin.3 din noul Cod penal, cu aplicarea art.396, alin.10, noul Cod de procedură, art.43, alin.5 din noul Cod penal, art.79, alin.1, alin.2 și alin.3 din noul Cod penal, art.5 din noul Cod penal, condamnă pe inculpatul G. O.-M. la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, în stare de recidivă postexecutorie.

În temeiul art.67, alin.2 din noul Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.66, alin.1, literele a, b și alin.3 din noul Cod penal, pe o perioadă de 4 ani.

În temeiul art.65, alin.1 din noul Cod penal, interzice inculpatului aceleași drepturi, ca pedeapsă accesorie.

În temeiul art.3, alin.1 din Legea nr.143/2000, modificată, cu aplicarea art.396, alin.10, noul Cod de procedură, art.43, alin.5 din noul Cod penal, art.79, alin.1, alin.2 și alin.3 din noul Cod penal, art.5 din noul Cod penal, condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 5 ani și 4 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii de trafic internațional de droguri de risc, în stare de recidivă postexecutorie.

În temeiul art.65, alin.1 din noul Cod penal, interzice inculpatului aceleași drepturi, ca pedeapsă accesorie.

În temeiul art.2, alin.1 din Legea nr.143/2000, modificată, cu aplicarea art.396, alin.10, noul Cod de procedură, art.35, alin.1 din noul Cod penal, art.43, alin.5 din noul Cod penal, art.79, alin.1, alin.2 și alin.3 din noul Cod penal, art.5 din noul Cod penal, condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de trafic de droguri de risc, în formă continuată și în stare de recidivă postexecutorie.

În temeiul art.65, alin.1 din noul Cod penal, interzice inculpatului aceleași drepturi, ca pedeapsă accesorie.

În temeiul art.39, alin.1, litera b din noul Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa închisorii cea mai grea, și anume pedeapsa de 5 ani și 4 luni închisoare, la care adaugă sporul obligatoriu de 2 ani și 4 luni închisoare, așa încât inculpatul va executa pedeapsa rezultantă de 7 ani și 8 luni închisoare.

În temeiul art.45, alin.3, litera a din noul Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.66, alin.1, literele a, b și alin.3 din noul Cod penal, pe o perioadă de 4 ani, care va fi executată potrivit art.68, alin.1, litera c din noul Cod penal.

În temeiul art.45, alin.5 din noul Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii acelorași drepturi.

II. Descontopește pedeapsa rezultantă de 11 ani închisoare, cu pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64, alin.1, litera a, teza a II-a și litera b din vechiul Cod penal pe durata de 4 ani, aplicată inculpatului N. G.-M., repunând, în individualitatea lor, pedepsele de 7 ani închisoare, cu pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64, alin.1, litera a, teza a II-a și litera b din vechiul Cod penal pe durata de 4 ani, de 10 ani închisoare, cu pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64, alin.1, litera a, teza a II-a și litera b din vechiul Cod penal pe durata de 4 ani, de 7 ani închisoare, cu pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64, alin.1, litera a, teza a II-a și litera b din vechiul Cod penal pe durata de 4 ani, de 1 an închisoare, precum și sporul de 1 an închisoare.

În temeiul art.386, alin.1, noul Cod de procedură penală, dispune schimbarea încadrării juridice a faptelor penale reținute în sarcina inculpatului N. G.-M.

din infracțiunile prevăzute de art.7, alin.1 și alin.3 din Legea nr.39/2003, raportat la art.2, litera b, punctul 11 din Legea nr.39/2003, de art.3, alin.1 din Legea nr.143/2000, de art.2, alin.1 din Legea nr.143/2000 și de art.4, alin.1 din Legea nr.143/2000, toate cu aplicarea art.33, litera a din vechiul Cod penal,

în infracțiunile prevăzute de art.367, alin.1 și alin.3 din noul Cod penal, cu aplicarea art.5 din noul Cod penal, de art.3, alin.1 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.5 din noul Cod penal, de art.2, alin.1 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.5 din noul Cod penal, și de art.4, alin.1 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.5 din noul Cod penal, toate cu aplicarea art.38, alin.1 din noul Cod penal.

În temeiul art.367, alin.1 și alin.3 din noul Cod penal, cu aplicarea art.5 din noul Cod penal, condamnă pe inculpatul N. G.-M. la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat.

În temeiul art.65, alin.1 din noul Cod penal, interzice inculpatului aceleași drepturi, ca pedeapsă accesorie.

În temeiul art.3, alin.1 din Legea nr.143/2000, modificată, cu aplicarea art.5 din noul Cod penal, condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de trafic internațional de droguri de risc.

În temeiul art.65, alin.1 din noul Cod penal, interzice inculpatului aceleași drepturi, ca pedeapsă accesorie.

În temeiul art.2, alin.1 din Legea nr.143/2000, modificată, cu aplicarea art.5 din noul Cod penal, condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de trafic de droguri de risc.

În temeiul art.65, alin.1 din noul Cod penal, interzice inculpatului aceleași drepturi, ca pedeapsă accesorie.

În temeiul art.4, alin.1 din Legea nr.143/2000, modificată, cu aplicarea art.5 din noul Cod penal, condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 9 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii de deținere de droguri de risc, în vederea consumului propriu, fără drept.

În temeiul art.39, alin.1, litera b din noul Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa închisorii cea mai grea, și anume pedeapsa de 5 ani închisoare, la care adaugă sporul obligatoriu de 2 ani și 3 luni închisoare, așa încât inculpatul va executa pedeapsa rezultantă de 7 ani și 3 luni închisoare.

În temeiul art.45, alin.5 din noul Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii acelorași drepturi.

III. Descontopește pedeapsa rezultantă de 11 ani închisoare, cu pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64, alin.1, litera a, teza a II-a și litera b din vechiul Cod penal pe durata de 4 ani, aplicată inculpatului M. V.-M., repunând, în individualitatea lor, pedepsele de 7 ani închisoare, cu pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64, alin.1, litera a, teza a II-a și litera b din vechiul Cod penal pe durata de 4 ani, de 10 ani închisoare, cu pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64, alin.1, litera a, teza a II-a și litera b din vechiul Cod penal pe durata de 4 ani, precum și sporul de 1 an închisoare.

În temeiul art.386, alin.1, noul Cod de procedură penală, dispune schimbarea încadrării juridice a faptelor penale reținute în sarcina inculpatului M. V.-M.

din infracțiunile prevăzute de art.7, alin.1 și alin.3 din Legea nr.39/2003, raportat la art.2, litera b, punctul 11 din Legea nr.39/2003, și de art.26 din vechiul Cod penal, raportat la art.3, alin.1 din Legea nr.143/2000, ambele cu aplicarea art.33, litera a din vechiul Cod penal,

în infracțiunile prevăzute de art.367, alin.1 și alin.3 din noul Cod penal, cu aplicarea art.5 din noul Cod penal, și de art.48, alin.1 din noul Cod penal, raportat la art.3, alin.1 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.5 din noul Cod penal, ambele cu aplicarea art.38, alin.1 din noul Cod penal.

În temeiul art.367, alin.1 și alin.3 din noul Cod penal, cu aplicarea art.5 din noul Cod penal, condamnă pe inculpatul M. V.-M. la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat.

În temeiul art.65, alin.1 din noul Cod penal, interzice inculpatului aceleași drepturi, ca pedeapsă accesorie.

În temeiul art.48, alin.1 din noul Cod penal, raportat la art.3, alin.1 din Legea nr.143/2000, modificată, cu aplicarea art.5 din noul Cod penal, condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de complicitate la trafic internațional de droguri de risc.

În temeiul art.65, alin.1 din noul Cod penal, interzice inculpatului aceleași drepturi, ca pedeapsă accesorie.

În temeiul art.39, alin.1, litera b din noul Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa închisorii cea mai grea, și anume pedeapsa de 3 ani închisoare, la care adaugă sporul obligatoriu de 1 an închisoare, așa încât inculpatul va executa pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare.

În temeiul art.45, alin.3, litera a din noul Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.66, alin.1, literele a, b și alin.3 din noul Cod penal, pe o perioadă de 2 ani, care va fi executată potrivit art.68, alin.1, litera c din noul Cod penal.

În temeiul art.45, alin.5 din noul Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii acelorași drepturi.

IV. Descontopește pedeapsa rezultantă de 11 ani și 6 luni închisoare, cu pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64, alin.1, litera a, teza a II-a și litera b din vechiul Cod penal pe durata de 4 ani, aplicată inculpatului C. A.-C., repunând, în individualitatea lor, pedepsele de 7 ani și 6 luni închisoare, cu pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64, alin.1, litera a, teza a II-a și litera b din vechiul Cod penal pe durata de 4 ani, de 10 ani și 6 luni închisoare, cu pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64, alin.1, litera a, teza a II-a și litera b din vechiul Cod penal pe durata de 4 ani, precum și sporul de 1 an închisoare.

În temeiul art.386, alin.1, noul Cod de procedură penală, dispune schimbarea încadrării juridice a faptelor penale reținute în sarcina inculpatului C. A.-C.

din infracțiunile prevăzute de art.7, alin.1 și alin.3 din Legea nr.39/2003, raportat la art.2, litera b, punctul 11 din Legea nr.39/2003, cu aplicarea art.37, alin.1, litera b din vechiul Cod penal, și de art.26 din vechiul Cod penal, raportat la art.3, alin.1 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.37, alin.1, litera b din vechiul Cod penal, ambele cu aplicarea art.33, litera a din vechiul Cod penal,

în infracțiunile prevăzute de art.367, alin.1 și alin.3 din noul Cod penal, cu aplicarea cu aplicarea art.43, alin.5 din noul Cod penal și art.5 din noul Cod penal, și de art.48, alin.1 din noul Cod penal, raportat la art.3, alin.1 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.43, alin.5 din noul Cod penal și art.5 din noul Cod penal, ambele cu aplicarea art.38, alin.1 din noul Cod penal.

În temeiul art.367, alin.1 și alin.3 din noul Cod penal, cu aplicarea art.43, alin.5 din noul Cod penal și art.5 din noul Cod penal, condamnă pe inculpatul C. A.-C. la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, în stare de recidivă postexecutorie.

În temeiul art.65, alin.1 din noul Cod penal, interzice inculpatului aceleași drepturi, ca pedeapsă accesorie.

În temeiul art.48, alin.1 din noul Cod penal, raportat la art.3, alin.1 din Legea nr.143/2000, modificată, cu aplicarea art.43, alin.5 din noul Cod penal și art.5 din noul Cod penal, condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de complicitate la trafic internațional de droguri de risc, în stare de recidivă postexecutorie.

În temeiul art.65, alin.1 din noul Cod penal, interzice inculpatului aceleași drepturi, ca pedeapsă accesorie.

În temeiul art.39, alin.1, litera b din noul Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa închisorii cea mai grea, și anume pedeapsa de 5 ani închisoare, la care adaugă sporul obligatoriu de 1 an și 2 luni închisoare, așa încât inculpatul va executa pedeapsa rezultantă de 6 ani și 2 luni închisoare.

În temeiul art.45, alin.5 din noul Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii acelorași drepturi.

V. Descontopește pedeapsa rezultantă de 11 ani închisoare, cu pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64, alin.1, litera a, teza a II-a și litera b din vechiul Cod penal pe durata de 4 ani, aplicată inculpatului P. V.-C., repunând, în individualitatea lor, pedepsele de 7 ani închisoare, cu pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64, alin.1, litera a, teza a II-a și litera b din vechiul Cod penal pe durata de 4 ani, de 10 ani închisoare, cu pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64, alin.1, litera a, teza a II-a și litera b din vechiul Cod penal pe durata de 4 ani, de 7 ani închisoare, cu pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64, alin.1, litera a, teza a II-a și litera b din vechiul Cod penal pe durata de 4 ani, de 10 ani închisoare, cu pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64, alin.1, litera a, teza a II-a și litera b din vechiul Cod penal pe durata de 4 ani, de 1 an închisoare, precum și sporul de 1 an închisoare.

În temeiul art.386, alin.1, noul Cod de procedură penală, dispune schimbarea încadrării juridice a faptelor penale reținute în sarcina inculpatului P. V.-C.

din infracțiunile prevăzute de art.7, alin.1 și alin.3 din Legea nr.39/2003, raportat la art.2, litera b, punctul 11 din Legea nr.39/2003, de art.3, alin.1 din Legea nr.143/2000, de art.26 din vechiul Cod penal, raportat la art.2, alin.1 din Legea nr.143/2000, de art.2, alin.2 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.41, alin.2 din vechiul Cod penal, și de art.4, alin.1 din Legea nr.143/2000, toate cu aplicarea art.33, litera a din vechiul Cod penal,

în infracțiunile prevăzute de art.367, alin.1 și alin.3 din noul Cod penal, cu aplicarea art.5 din noul Cod penal, de art.3, alin.1 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.5 din noul Cod penal, de art.48, alin.1 din noul Cod penal, raportat la art.2, alin.1 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.5 din noul Cod penal, de art.2, alin.1 și alin.2 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.35, alin.1 din noul Cod penal și art.5 din noul Cod penal, și de art.4, alin.1 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.5 din noul Cod penal, toate cu aplicarea art.38, alin.1 din noul Cod penal.

În temeiul art.367, alin.1 și alin.3 din noul Cod penal, cu aplicarea art.5 din noul Cod penal, condamnă pe inculpatul P. V.-C. la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat.

În temeiul art.65, alin.1 din noul Cod penal, interzice inculpatului aceleași drepturi, ca pedeapsă accesorie.

În temeiul art.48, alin.1 din noul Cod penal, raportat la art.2, alin.1 din Legea nr.143/2000, modificată, cu aplicarea art.5 din noul Cod penal, condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de complicitate la trafic de droguri de risc.

În temeiul art.65, alin.1 din noul Cod penal, interzice inculpatului aceleași drepturi, ca pedeapsă accesorie.

În temeiul art.2, alin.1 și alin.2 din Legea nr.143/2000, modificată, cu aplicarea art.35, alin.1 din noul Cod penal și art.5 din noul Cod penal, condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată.

În temeiul art.39, alin.1, litera b din noul Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa închisorii cea mai grea, și anume pedeapsa de 5 ani închisoare, la care adaugă sporul obligatoriu de 3 ani și 11 luni închisoare, așa încât inculpatul va executa pedeapsa rezultantă de 8 ani și 11 luni închisoare.

În temeiul art.45, alin.5 din noul Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii acelorași drepturi.

VI. Descontopește pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare, cu pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64, alin.1, litera a, teza a II-a și litera b din vechiul Cod penal pe o durată de 4 ani, aplicată inculpatului C. Nicușor-D., repunând, în individualitatea lor, pedepsele de 10 ani închisoare, cu pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64, alin.1, litera a, teza a II-a și litera b din vechiul Cod penal pe durata de 4 ani, și de 4 luni închisoare, aplicată prin Sentința penală nr.213/27.I.2011 a Judecătoriei Sectorului IV, București – Secția penală, din Dosarul nr._/4/2010, rămasă definitivă, prin nerecurare, la data de 8.II.2011.

În temeiul art.386, alin.1, noul Cod de procedură penală, dispune schimbarea încadrării juridice a faptei penale reținută în sarcina inculpatului C. Nicușor-D. din infracțiunea prevăzută de art.2, alin.2 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.41, alin.2 din vechiul Cod penal, în infracțiunea prevăzută de art.2, alin.1 și alin.2 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.35, alin.1 din noul Cod penal, art.44, alin.1 din noul Cod penal și art.5 din noul Cod penal.

În temeiul art.2, alin.1 și alin.2 din Legea nr.143/2000, modificată, cu aplicarea art.35, alin.1 din noul Cod penal, art.44, alin.1 din noul Cod penal și art.5 din noul Cod penal, condamnă pe inculpat la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată.

În temeiul art.65, alin.1 din noul Cod penal, interzice inculpatului aceleași drepturi, ca pedeapsă accesorie.

În temeiul art.44, alin.2 din noul Cod penal, cu aplicarea art.39, alin.1, litera b din noul Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa închisorii cea mai grea, și anume pedeapsa de 5 ani închisoare, la care adaugă sporul obligatoriu de o lună și 10 zile închisoare, reprezentând o treime din pedeapsa de 4 luni închisoare, aplicată prin Sentința penală nr.213/27.I.2011 a Judecătoriei Sectorului IV, București – Secția penală, din Dosarul nr._/4/2010, astfel că inculpatul va executa pedeapsa rezultantă de 5 ani, o lună și 10 zile închisoare.

În temeiul art.45, alin.1 din noul Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.66, alin.1, literele a, b și alin.3 din noul Cod penal, pe o perioadă de 2 ani, care va fi executată potrivit art.68, alin.1, litera c din noul Cod penal.

În temeiul art.45, alin.5 din noul Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii acelorași drepturi.

În temeiul art.72 din noul Cod penal, scade reținerea din datele de 24/25.II.2010, în Dosarul nr._/4/2010 al Judecătoriei Sectorului IV, București.

VII. În temeiul art.404, alin.4, litera f din noul Cod de procedură penală, dispune restituirea către:

- inculpatul G. O.-M. a telefoanelor mobile marca Samsung, cu cartelă S., și marca Nokia, cu cartelă S., ridicate în baza procesului-verbal din data de 4.X.2011 (fila 13, volumul II, dosar de urmărire penală), a telefoanelor mobile marca Nokia 1616-2, cu cartelă S. Cosmote și marca Samsung GTE, cu cartelă S. Lebara, precum și a mătcii pentru cartela S. Cosmote, ridicate în baza procesului-verbal din data de 4.X.2011 (filele 3-7, volumul II, dosar de urmărire penală);

- inculpatul N. G.-M. a sumelor de 285 euro și de 500 forinți, ridicate în baza procesului-verbal din data de 4.X.2011 (filele 3-7, volumul II, dosar de urmărire penală) și a telefonului mobil marca Nokia, model 6300, cu cartelă S., ridicat în baza procesului-verbal din data de 4.X.2011 (fila 12, volumul II, dosar de urmărire penală);

- inculpatul M. V.-M. a telefonului mobil marca Nokia, model 1616-2, ridicat în baza procesului-verbal din data de 5.X.2011 (fila 137, volumul III, dosar de urmărire penală);

- inculpatul C. A.-C. a cardului Mastercard, ridicat de la inculpatul G. O.-M., în baza procesului-verbal din data de 4.X.2011 (fila 13, volumul II, dosar de urmărire penală), a trei telefoane mobile marca Nokia 2323C-2, cu cartelă Cosmote, marca Nokia 1208 RH-105, cu cartelă Vodafone, și marca HTC, cu cartelă Cosmote, a 13 cartele S., a laptopului marca Packard Bell, a minicântarului electronic marca Triton T2 și a sumei de 2.000 lei, toate ridicate în baza procesului-verbal de percheziție imobiliară din data de 5.X.2011 (filele 2-6, volumul IV, dosar de urmărire penală);

- inculpatul P. V.-C. a telefonului mobil marca Nokia 1280, cu cartelă S. Ortel, ridicat în baza procesului-verbal din data de 4.X.2011 (filele 3-7, volumul II, dosar de urmărire penală) și a telefonul mobil marca Samsung Dual S., cu cartele S. Vodafone și Cosmote, ridicat în baza procesului-verbal din data de 4.X.2011 (fila 14, volumul II, dosar de urmărire penală).

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale.

În temeiul art.424, alin.3, noul Cod de procedură penală, deduce reținerea și arestarea preventivă pentru apelanții-inculpați G. O.-M. și C. A.-C. începând cu data de 5.X.2011 la zi.

În temeiul art.275, alin.3, Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, iar onorariile apărătorilor din oficiu pentru apelanții-inculpați M. V.-M. și P. V.-C., în sumă de câte 400 lei, precum și onorariile parțiale ale apărătorilor din oficiu pentru apelanții-inculpați N. G.-M., C. A.-C. și C. Nicușor-D., în sumă de câte 125 lei, se suportă din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 24.III.2014.

Judecător,

D. P.

← Înlocuire măsură preventivă. Art.242 NCPP. Decizia nr....		Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 386/2014.... →

Trafic de droguri. Legea 143/2000 art. 2. Decizia nr. 392/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Trafic de droguri. Legea 143/2000 art. 2. Decizia nr. 392/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI