Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 547/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 547/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 30-07-2014 în dosarul nr. 547/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI- SECȚIA A II-A PENALĂ
Dosar nr._
_
DECIZIA PENALĂ NR. 547/CO
Ședința publică de la 30.07.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE – G. T.
GREFIER – D. P.
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentată de procuror – L. I..
Pe rol, soluționarea contestației la executare formulată de condamnatul B. P. împotriva sentinței penale nr.1771 din data de 18.06.2014 pronunțată de TRIBUNALUL BUCUREȘTI - SECȚIA I PENALĂ, în dosarul nr. _ .
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns contestatorul condamnat B. P. personal și asistat de avocat desemnat din oficiu N. D. cu delegație la dosar .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în dezbateri.
Apărătorul contestatorului condamnat arată că s-a formulat contestație împotriva sentinței penale nr.1771 din data de 18.06.2014 pronunțată de TRIBUNALUL BUCUREȘTI - SECȚIA I PENALĂ, pe care clientul său o apreciază ca fiind netemeinică. În temeiul art.425/1 al.7 pct.2 lit.a C.p.p, solicită admiterea prezentei contestații, desființarea sentinței penale contestate și, pe fond, rejudecând, a se aplica prevederile art.320/1 C.p.p.
Arata că instanța de control judiciar în aplicarea prev.art.5 C.p. a stabilit că prevederile vechiului cod penal îi sunt mai favorabile și a dat eficienta cuvenită prev.art.74, 76 C.p., a redus pedeapsa aplicată de instanța de fond, însă nu a menținut și aplicarea prev.art.320/1 al.7 C.p.p.
În raport de aceste considerente solicită a se admite prezenta contestație și a se desființa parțial hotărârea instanței de control judiciar cu consecința reducerii cuantumului pedepsei ca urmare a reținerii și prev.art.320/1 al.7 C.p.p.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea contestației formulată de condamnat ca fiind nefondată.
Apreciază că soluția instanței de fond este corectă având în vedere că pe calea prezentei contestații nu se invocă nici un impediment la executare, acea cauză de reducere a pedepsei, ce să fi apărut ulterior punerii în executare a hotărârii.
Concluzionând apreciază că nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru admiterea prezentei contestații la executare, astfel că solicită respingerea cererii și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
Contestatorul condamnat, având ultimul cuvânt, arata că este de acord cu cele susținute de doamna avocat, de asemenea menționează că solicită a se face aplicarea prev.art.320/1 al.7 C.p.p, avându-se în vedere că a recunoscut încă de la început comiterea faptelor.
CURTEA,
Asupra contestației penale de față:
Prin sentința penală nr.1771 din 18.06.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția I penală, a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de contestație la executare formulată de petentul condamnat B. (fost Porumbiță) P..
A fost obligat petentul la 300 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin cererea înregistrată la data de 02.06.2014 sub nr._ pe rolul Tribunalului București Secția I Penală petentul B. P. a formulat contestație la executare solicitând ca în conformitate cu disp. art.598 Cod pr.pen., să i se aplice o pedeapsă rezultantă mai ușoară.
La dosar s-au depus copia sentinței penale nr.860/01.11.2013 de Tribunalului București Secția I Penală și copia minutei deciziei penale nr.540/A/2014 a Curții de Apel București – Secția a II-a Penală.
Analizând actele și lucrările dosarului Tribunalul a reținut că petentul contestator a fost condamnat prin sentința penală nr.860/01.11.2013 de Tribunalului București Secția I Penală la o pedeapsă rezultantă de 11 de ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.7 al.1 și 3 din Legea nr.39/2003 raportat la art.37 lit.b Cod penal și art.208 alin.1 – 209 alin.1 lit.a,e,g,i și al.4 Cod penal cu aplic. art.41 al.2 Cod penal raportat la art.41 alin.2 cu aplic. art.320/1 al.7 Cod pr.pen. și pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art.64 al1. lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal, pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei principale.
Urmare a deciziei penale nr.540/A/2014 a Curții de Apel București – Secția a II-a Penală s-a descontopit pedeapsa rezultantă de 11 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal din 1969 pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei principale, aplicată inculpatului B. (fost Porumbiță) P., în pedepsele componente și sporul de 6 luni închisoare aplicat în cauză.
S-a redus pedeapsa aplicată inculpatului B. (fost Porumbiță) P. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 7 al. 1 și 3 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 37 lit. b C.p., de la 6 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.p., pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei principale, la 3 ani și 8 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal din 1969, pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.
Făcând aplicarea art. 74 alin. 2 rap. la art. 76 alin. 1 lit. b și 76 alin. 2 din Codul penal din 1969, s-a redus pedeapsa aplicată inculpatului B. (fost Porumbiță) P. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 208 al. 1-209 al. 1 lit. a, e, g, i și al. 4 C.p., cu aplic. art. 41 al. 2 C.p. rap. la art. 37 lit. b C.p., de la 11 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.p., pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei principale, la 5 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal din 1969, pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art.33 lit.a Codul penal din 1969 raportat la art. 34 al. 1 lit. b Codul penal din 1969, art. 35 al. 3 Codul penal din 1969, s-au contopit pedepsele aplicate, astfel cum au fost reduse mai sus, în pedeapsa cea mai grea, respectiv de 5 ani închisoare, sporită cu 6 luni, în final inculpatul urmând să execute pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal din 1969, pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 Codul penal din 1969 s-a interzis inculpatului B. (fost Porumbiță) P. ca pedeapsă accesorie, pe perioada executării pedepsei, drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Codul penal din 1969.
S-a dedus din pedeapsa aplicată durata prevenției de la data de 12.06.2012 la zi.
Infracțiunile săvârșite de petent și pentru care acesta a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 5 ani și 6 luni închisoare nu au fost dezincriminate prin . Noului Cod penal astfel că la acest moment Tribunalul a constatat că petentul nu poate beneficia de o reducere a pedepsei rezultante.
Astfel, infracțiunea de furt calificat în noua reglementare de la art.229 Cod penal se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani.
În ce privește însă infracțiunea de constituire a unui grup infracțional prevăzută în vechea reglementare la art.7 alin.1 și 3 din Legea nr.39/2003 este reglementată la art.367 alin.2 Cod penal unde textul incriminator prevede pedeapsa închisoarea de la 3 la 10 de ani și interzicerea unor drepturi.
Tribunalul a constatat că noua reglementare nu-i este favorabilă petentului condamnat deoarece urmare a aplicării concursului de infracțiuni s-ar putea ajunge teoretic la aplicarea unei pedepsei mult mai mare.
De altfel, acest aspect a rezultat cu certitudine din copia minutei deciziei penale nr.540/A din 28.04.2014 a Curții de Apel București - Secția a II-a penală din care rezultă că în aplicarea principiului legii mai favorabile petentului i-au fost aplicate dispozițiile Codului penal din 1969.
Împotriva acestei hotărâri a formulat contestație condamnatul B. P. solicitând admiterea contestației, desființarea sentinței penale și reducerea pedepsei pe care o execută, ca urmare a reținerii dispozițiilor art.320/1 C.p.p., pe lângă cele ale art.74, 76 C. pen.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept - Curtea consideră contestația ca fiind nefondată și o va respinge ca atare, pentru următoarele considerente:
Dispozițiile art. 6 C. pen. privind aplicarea legea penală mai favorabilă după judecarea definitivă a cauzei presupun, prin ipoteză, intervenirea unei legi care prevede o pedeapsă mai ușoară după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei.
Or, în speță, sentința penală nr.860/01.11.2013 de Tribunalului București - Secția I Penală, prin care a fost condamnat petentul, a rămas definitivă prin decizia penală nr.540/A din 28.04.2014 a Curții de Apel București – Secția a II-a Penală (așadar, ulterior intrării în vigoare a Noului Cod penal), prin care s-a dat efect dispozițiilor art. 5 C. pen., în sensul aplicării dispozițiilor legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei, cum era firesc.
Prin urmare, față de împrejurarea că dispozițiile art. 6 C. pen. nu sunt aplicabile în speță și, pe cale de consecință, nu sunt incidente nici dispozițiile art. 595 C. proc. pen., privind intervenirea unei legi penale noi, cererea formulată de petent nu poate fi admisă.
Referitor la susținerile contestatorului-condamnat în sensul că nu au fost reținute și dispozițiile art. 320/1 alin. (7) CPP 1968 la individualizarea pedepselor aplicate, pe lângă faptul că acesta nu este motiv de contestație la executare, față de dispozițiile art. 598 C. proc. pen., nici nu corespund realității, dispozițiile legale fiind reținute de prima instanță în sentința de condamnare și nefiind înlăturate de instanța de control judiciar, după cum rezultă din simpla lecturare a dispozitivului deciziei penale nr.540/A din 28.04.2014 a Curții de Apel București – Secția a II-a Penală.
Așa fiind, Curtea în baza art. 425/1 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge ca nefondată contestația formulată de contestatorul-condamnat B. (fost Porumbiță) P., menținând hotărârea atacată.
Văzând și dispozițiile art.275 alin. (2) și art.274 alin. (1) C.p.p.,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În baza art. 425/1 alin. (7) pct.1 lit. b) C. proc. pen., respinge ca nefondată contestația formulată de contestatorul-condamnat B. (fost Porumbiță) P., menținând hotărârea atacată, respectiv sentința penală nr.1771 din 18.06.2014 (dosar nr._ ) a Tribunalului București - Secția I penală.
În baza art.275 alin. (2) C. proc. pen., obligă pe contestatorul-condamnat B. (fost Porumbiță) P. la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat.
În baza art.274 alin. (1) C. proc. pen., onorariul avocatului din oficiu, în cuantum de 100 lei, rămâne în sarcina statului, urmând a fi suportat din fondurile MJ.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 30.07.2014.
PREȘEDINTE,
G. T.
GREFIER,
D. P.
Pentru grefier aflat în CO
Semnează grefier-șef
Red. T.G. / Dact. A.L. 2 ex.
T. București – S.I. – jud.: C. M.M.
| ← Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Decizia nr.... | Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Decizia nr.... → |
|---|
