Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 237/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 237/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 05-03-2014 în dosarul nr. 237/2014
Dosar nr._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.237
Ședința publică din data de 5 martie 2014
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: G. R.
JUDECĂTOR: D. D.
GREFIER: D. T.
Ministerul Public–P. de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat de procuror N. A. M..
Pe rol se află cauza penală, având ca obiect judecarea apelului declarat de partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală împotriva sentinței penale nr.44/14.01.2014, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București în dosar nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul-inculpat P. A., personal și asistat de apărător ales, avocat P. L., în baza delegației nr._ din data de 5.03.2014 depusă la dosar, lipsă fiind apelanta-parte civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe noi de administrat, acordă cuvântul în dezbatere asupra apelului.
Apărătorul ales al intimatului-inculpat P. A., având cuvântul, solicită respingerea apelului formulat de partea civilă A.N.A.F. și menținerea hotărârii apelate, ca fiind legală și temeinică.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea apelului, având în vedere că, constituirea de parte civilă s-a realizat cu depășirea termenelor impuse de codul de procedură penală.
Arată că la termenul din data de 3.12.2013 s-a dat citire actului de sesizare, iar constituirea de parte civilă a avut loc la data de 14.01.2014, prin cererea depusă la serviciul registratură, deci cu încălcarea dispozițiilor prevăzute de art.15 alin.2 VCpp, respectiv art.20 alin.1 NCpp.
În ceea ce privește motivul de apel care vizează instituirea sechestrului asigurător solicită a se constata că instanța de fond a dispus luarea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor mobile/imobile ale inculpatului până la concurența sumei pentru care s-a dispus confiscarea, respectiv 75.312 lei, astfel încât nu subzistă nici acest motiv de apel.
Intimatul-inculpat P. A., personal, în ultimul cuvânt, arată că nu are nimic de spus.
CURTEA,
Asupra apelului penal de față, reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 44 din 14 ianuarie 2014, pronunțată de Judecătoria sectorului 5 București, în dosarul nr._ , în baza art. 6 din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal, art.3201 alin.7 Cod pr.penală, a fost condamnat inculpatul P. A. (fiul lui C. și I., născut la data de 05.06.1972 în G., județul G., domiciliat în Popesti Leordeni, ., J. I., studii superioare, căsătorit, 1 copil, necunoscut cu antecedente penale, CNP-_), la 8 luni închisoare.
S-a făcut aplicarea dispozițiilor art.71, 64 alin.1 lit.a teza a-II-a și lit.b Cod penal.
În baza art.81, 82 Cod penal a fost suspendată condiționat executarea pedepsei pe durata termenului de încercare de 2 ani și 8 luni.
În baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata termenului de încercare a fost suspendată și executarea pedepselor accesorii.
S-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 359 Cod pr.penală.
Totodată, a fost respinsă cererea de despăgubire formulată de partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscala - Administrația Finanțelor Publice sector 5 București, ca tardiv formulată.
În baza art. 118 lit.e Cod penal s-a dispus confiscarea sumei de 75.312 lei de la inculpat.
În baza art.357 alin.2 lit.c Cod pr.penală cu ref la art.11 din Legea nr.241/2005 s-a dispus luarea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului, până la concurența sumei de 75.312 lei.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 22.05.2012 la organele de poliție din cadrul Poliției sectorului 5 S.I.F a fost înregistrată sesizarea ANAF- Administrația Finanțelor Publice sector 5 cu privire la faptul că . SRL din București, ., ., ., J_ și CUI -_, având ca administrator pe inculpatul P. A., figurează cu datorii la bugetul consolidat de stat, reprezentând contribuții și impozite cu reținere la sursă în valoare totală de 131.861 lei, astfel: contribuția la asigurările sociale angajați - 54.576 lei, contribuția angajaților la asigurările de sănătate - 25.602 lei, contribuția angajaților la fondul de șomaj - 2.035 lei și impozit pe salarii - 49.648 lei, solicitând efectuarea de cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală, faptă prev. de art. 6 din Legea 241/2005.
Conform adresei nr._/20.06.2012 a Administrației Finanțelor Publice sector 5, debitele înregistrate de societate la data de 13.06.2002 erau următoarele: contribuția la asigurările sociale angajați - 38.017 lei, contribuția angajaților la asigurările de sănătate -17.978 lei, contribuția angajaților la fondul de șomaj -1.454 lei și impozit pe salarii – 25.430 lei.
La data de 21.06.2012 s-a dispus începerea urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunii de reținere și nevărsare la bugetul de stat a contribuțiilor cu reținere la sursă în termenul legal, faptă prev. de art. 6 din Legea 241/2005 față de inculpat.
În cauză a fost dispusă la data de 11.06.2013 o expertiză contabilă, având ca obiect activitatea societății în perioada mai 2009- iunie 2012, iar din raportul de expertiză întocmit (filele 77-110) au rezultat următoarele:
- . SRL a declarat și evidențiat corect în contabilitate impozitele și contribuțiile cu reținere la sursă. Debitele datorate de . SRL reprezentând impozitul pe veniturile din salarii și contribuțiile individuale sociale, pentru perioada supusă expertizei sunt în sumă totală de 93.169 lei, împărțită astfel: 36.404 lei reprezentând impozitul pe salarii –bugetul de stat și 56.765 lei reprezentând contribuții sociale individuale - bugetul asigurărilor sociale;
- în baza documentelor puse la dispoziția expertizei s-a stabilit că soldul neachitat la data de 13.06.2012 pentru impozitele și contribuțiile cu reținere la sursă este în sumă totală de 75.312 lei, compus, astfel: 36.404 lei - reprezentând impozitul pe salarii și 38.908 lei reprezentând contribuții sociale individuale
- a fost întocmită situația disponibilităților bănești existente în cadrul societății, la fiecare termen scadent al contribuțiilor și impozitelor cu reținere la sursă, expertiza reținând că societatea a avut disponibilități bănești la fiecare termen scadent al contribuțiilor și impozitelor cu reținere la sursă, cu excepția lunilor iulie 2011 și august 2011.
Raportul de expertiză contabilă întocmit de expert C. C. F. a mai concluzionat că impozitele și contribuțiile cu reținere la sursă datorate de societate și analizate în cadrul raportului de expertiză sunt următoarele: Impozitul pe venituri din salarii, în cota de 16% care se calculează și se reține la sursă de către plătitorii de venituri, de către angajatori. Plătitorii de salarii au obligația de a calcula și de a reține impozitul aferent veniturilor fiecărei luni la data efectuării plății acestor venituri, precum și de a-l vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri;
- contribuția individuală la asigurări sociale în cotă de 10,5% care se calculează și se reține la sursă de către plătitorii de salarii, Termenul pentru plata contribuției individuale este de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri;
- contribuția individuală la asigurări sociale de sănătate, în cotă de 5,5% care se calculează și se reține la sursă de către plătitorii de salarii, Termenul pentru plata contribuției individuale este de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri;
- contribuția individuală la bugetul asigurărilor pentru șomaj, în cotă de 0,5% care se calculează și se reține la sursă de către plătitorii de salarii. Termenul pentru plata contribuției individuale este de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.
De asemenea, în baza declarațiilor depuse de societate, a fost întocmită situația privind impozitele și contribuțiile cu reținere la sursă pe perioada expertizată, mai 2009-iunie 2012.
Pentru lunile în care societatea nu a prezentat declarațiile, expertiza a folosit ca și suport de lucru, fișa sintetică a contribuabilului, editată de ANAF la data de 8.08.2013.
In intervalul mai 2009- iunie 2012, . SRL a făcut plăți totale în sumă de 44.157 lei, din care pentru bugetul de stat –suma de 11.175 lei, iar pentru bugetul asigurărilor sociale – suma de 32.982 lei.
Întrucât societatea a prezentat debite neachitate la data de 30.04.2009, atât la bugetul de stat, cât și la bugetul asigurărilor sociale, o parte din sumele plătite de societate în perioada mai 2209-iunie 2012 au fost folosite pentru stingerea soldului inițial existent la 30.04.2009, diferența fiind folosită pentru achitarea debitelor stabilite prin prezenta expertiză.
Disponibilitățile bănești existente în cadrul societății, în perioada expertizată au fost folosite astfel: plată furnizori - 51, 94%, plată salarii - 22,46 %, plată dividende - 9,57%, cheltuieli diverse - 5,46 %, plăți impozite și taxe - 4,62%.
Inculpatul P. A. a recunoscut săvârșirea faptei, arătând că situația a fost cauzată de criza economică care a generat situația financiară dificilă a societății.
În cursul cercetării judecătorești inculpatul a recunoscut fapta reținută în sarcina sa precizând că este de acord să acopere prejudiciul reținut în sarcina sa.
În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului P. A. care în calitate de administrator al . SRL, în perioada 2009- 2012 a reținut și nu a vărsat, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadență, sumele reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă în valoare totală de 75.312 lei, întrunește elementele constitutive la infracțiunii prev.de art.6 din Legea nr.241/2005 cu aplic.art. 41 alin.2 Cod penal.
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, instanța a ținut seama de pericolul social concret al faptei, rezultat din modalitatea de săvârșire, împrejurările comiterii, atitudinea sinceră a inculpatului, împrejurarea că acesta este necunoscut cu antecedente penale.
În ceea ce privește pedeapsa accesorie, prima instanță a apreciat că natura faptei comise de inculpat reflectă o atitudine de sfidare a acestuia in raport cu valori sociale importante, ceea ce relevă în mod indubitabil existența unei nedemnități in exercitarea drepturilor de natură electorală prev. de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal. Prin urmare, exercițiului dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și al dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat au fost interzise inculpatului pe durata executării pedepsei principale.
Totodată, ținând cont de împrejurarea că infracțiunea în discuție nu are nicio legătură cu aspectele referitoare la exercitarea funcției ori profesiei sau cu cele legate de exercitarea autorității părintești, instanța a apreciat că nu se impune nici interzicerea pentru inculpai a exercițiului drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. c, d si e Cod penal.
In ceea ce privește individualizarea executării pedepsei, instanța a reținut că, în cauză, sunt îndeplinite condițiile pentru incidența instituției suspendării condiționate a executării pedepsei, prev la art.81 Cod penal.
Astfel, pedeapsa aplicată este mai mică de 3 ani închisoare, iar inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, așa cum rezultă din cazierul judiciar depus la dosar; pe de altă parte, ținând cont de circumstanțele concrete in care a fost săvârșită fapta, precum si de circumstanțele personale ale inculpatului, care are vârsta de 41 de ani, este căsătorit, are o ocupație stabila, nu are antecedente penale, a recunoscut fapta, instanța a apreciat că scopul pedepsei poare ti atins chiar fără executarea acesteia.
În ceea ce privește latura civila, instanța a reținut că, potrivit concluziilor raportului de expertiză contabilă întocmit în faza de urmărire penală soldul neachitat pentru impozitele si contribuțiile cu reținere la sursă aferente perioadei mai 2009-iunie 2012 este in sumă totală de 75.312 lei.
S-a constatat că partea vătămată AGENȚIA NAȚIONALA DE. ADMINISTRARE FISCALA-ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 5 Bucuresti nu s-a constituit parte civilă în faza de urmărire penală, cererea de constituire de parte civila fiind depusă la dosar la termenul din data de 14.01.2014.
Instanța a reținut că potrivit art. 15 alin.2 Cod pr.penală, constituirea ca parte civilă se poate face în cursul urmăririi penale, precum si în fața instanței de judecata până la citirea actului de sesizare.
Cum în cauză constituirea de parte civilă a fost făcută ulterior citirii actului de sesizare, prima instanță a respins cererea ANAF de despăgubire, ca tardiv formulată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând admiterea apelului, desființarea în parte a sentinței și rejudecând, în fond, admiterea în totalitate a pretențiilor civile și instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului până la concurența întregului prejudiciu.
În motivarea scrisă a apelului (filele 2-4) partea civilă ANAF arată că prin plângerea penală a solicitat un prejudiciu în sumă de 131.861 lei, invocând faptul că se putea constitui parte civilă în cursul urmăririi penale,precum și în fața instanței până la citirea actului de sesizare.
Analizând sentința apelată prin prisma criticilor formulate sub aspectul laturii civile a cauzei, Curtea constată următoarele:
Instanța fondului a reținut în mod corect împrejurarea că partea vătămată A.N.A.F. nu s-a constituit parte civilă în cursul urmăririi penale, iar în cursul judecății s-a constituit parte civilă la data de 14.01.2014, ulterior citirii actului de sesizare al instanței (3.12.2013), astfel că cererea de acordare a despăgubirilor a fost tardiv formulată (art.15 alin.2 VCpp, art.20 alin.1 NCpp). În același timp judecătoria a dispus confiscarea sumei de 75.312 lei, stabilită drept prejudiciu adus bugetului consolidat al statului și luarea măsurii sechestrului asigurător până la concurența acestei sume, astfel că nu este justificat nici motivul de apel referitor la instituirea sechestrului asigurător.
Pentru aceste considerente, neidentificând alte motive de desființare a hotărârii primei instanțe Curtea, în temeiul art.421alin.1 lit.b din noul Cod pr.penală va respinge, ca nefondat, apelul declarat de partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală împotriva sentinței penale nr.44/14.01.2014 pronunțată de Judecătoria sectorului 5 București iar în temeiul art. 275 alin.2 Cod procedură penală va obliga apelanta parte civilă la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art. 421 alin.1 lit. b Cod procedură penală respinge, ca nefondat, apelul declarat de partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală împotriva sentinței penale nr.44/14.01.2014 pronunțată de Judecătoria sectorului 5 București.
În temeiul art. 275 alin.2 Cod procedură penală obligă pe apelanta parte civilă la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 5.03. 2014.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,
R. G. D. D.
GREFIER,
T. D.
Red.D.D./Th.red.C.V.M.-ex.3/29.04.2014
Jud.sect.5 – Jud.E.A.
| ← Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 205/2014. Curtea... | Traficul de persoane. Legea 678/2001 art. 12. Decizia nr.... → |
|---|
