Traficul de persoane. Legea 678/2001 art. 12. Decizia nr. 203/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 203/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 15-07-2013 în dosarul nr. 203/2013

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II -A PENALĂ

DOSAR NR._

(_ )

DECIZIA PENALĂ NR.203/A

Ședința publică de la 15.07.2013

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE - C. I.

JUDECĂTOR - A. P. M.

GREFIER - B. C.

Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de procuror N. N..

Pe rol soluționarea apelului declarat de inculpatul Z. M. împotriva sentinței penale nr.722/20.10.2011 pronunțată de Tribunalul București Secția a II- a penala, în dosarul nr._/3/2012.

Dezbaterile și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 08.07.2013, care face parte integrantă din prezenta, când, instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data 15.07.2013.

CURTEA,

Asupra apelului penal de față:

Prin sentința penală nr.722 din 20.10.2011, pronunțată de Tribunalul București – Secția a II-a penală, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de disjungere a cauzei în ceea ce privește acțiunea civilă exercitată de partea civilă defunctă M. T..

În baza art.334 C.p.p. a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor inculpatului C. M. din infr. prev. de art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplic. art.37 al.1 lit.b C.p. în infr. prev. de art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplic. art.41 al.2 C.p. și a art.37 al.1 lit.b C.p., a faptelor inculpatului Z. M. din infr. prev. de art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 în infr. prev. de art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplic. art.41 al.2 C.p., a faptelor inculpatei R. L. din infr. prev. de art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 în infr. prev. de art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplic. art.41 al.2 C.p. și a faptelor inculpatului A. A. din infr. prev. de art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplic. art.37 al.1 lit.a C.p. în infr. prev. de art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplic. art.41 al.2 C.p. și a art.37 al.1 lit.a C.p.

În baza art.334 C.p.p. a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor inculpatului G. D. din infr. prev. de art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplic. art.37 al.1 lit.b C.p. și de art.8 din Legea nr.39/2003 rap. la art.323 C.p. cu aplic. art.37 al.1 lit.b C.p. în infr. prev. de art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplic. art.41 al.2 C.p. și de art. art.8 din Legea nr.39/2003 rap. la art.323 C.p.

În baza art.8 din Legea nr.39/2003 rap. la art.323 C.p. a fost condamnat inculpatul Z. M., la 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere și constituire a unui grup în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane.

În baza art.71 C.p. i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit.b C.p. din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

În baza art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplic. art.41 al.2 C.p. a fost condamnat același inculpat la 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii continuate de trafic de persoane.

În baza art.65 C.p. i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b Cp pe o perioadă de 5 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art.71 C.p. i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit.b C.p. din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

În baza art.33 lit.a rap. la art.34 al.1 lit.b C.p. au fost contopite pedepsele anterior menționate, inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare.

În baza art.71 C.p. i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b C.p. din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

În baza art.35 al.3 C.p. s-a aplicat alăturat pedepsei principale rezultante pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b C.p. pe o durată de 5 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

S-a luat act că persoana vătămată G. I. nu se constituie parte civilă în procesul penal.

A fost respinsă acțiunea civilă formulată de partea civilă M. T. ca fiind introdusă de o persoană rămasă fără capacitate de folosință.

În baza art.346 rap. la art.14 C.p.p. rap. la art.998, 999 C.civ. au fost respinse ca neîntemeiate acțiunile civile formulate de părțile civile C. F., C. F. L., Ș. A., I. C., L. G., G. A. M. și G. F. D..

În baza art. 346 rap. la art.14 C.p.p. rap. la art.998, 999 și 1003 C.civ. a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă I. L. N. și au fost obligați în solidar pe inculpații C. M., Z. M., G. D., R. L. și A. A. la plata sumei de 2000 euro, în echivalent lei în funcție de cursul BNR al zilei plății, cu titlu de daune morale către aceasta.

Instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul întocmit de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul teritorial București la data de 21.02.2011 în dosarul nr.1051D/P/2010 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului C. M. pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane, prevăzută și pedepsită de art.8 din Legea nr.39/2003 cu raportare la art.323 C.p. cu aplicarea art.37 al.1 lit.b C.p. și trafic de persoane prevăzută de art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.37 al.1 lit.b C.p., toate cu aplicarea art.33 lit.a C.p., punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată în lipsă a inculpatului Z. M. pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare și sprijinire sub orice formă a unui grup în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane prevăzute de art.8 din Legea nr.39/2003 cu raportare la art.323 C.p. și trafic de persoane prevăzută de art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.33 lit.a C.p., punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată în lipsă a inculpatului Ghița D. pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane, prevăzută și pedepsită de art.8 din Legea nr.39/2003 cu raportare la art.323 C.p. cu aplicarea art.37 al.1 lit.b C.p. și trafic de persoane prevăzută de art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.37 al.1 lit.b C.p., toate cu aplicarea art.33 lit.a C.p., punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată în lipsă a inculpatei R. L. pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare și sprijinire sub orice formă a unui grup în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane prevăzute de art.8 din Legea nr.39/2003 cu raportare la art.323 C.p. și trafic de persoane prevăzută de art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.33 lit.a C.p., punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată în lipsă a inculpatului A. A. pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare și sprijinire sub orice formă a unui grup în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane, prevăzute și pedepsite de art.8 din Legea nr.39/2003 cu raportare la art.323 C.p. cu aplicarea art.37 al.1 lit.b C.p. și trafic de persoane prevăzută de art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.37 al.1 lit.a C.p., toate cu aplicarea art.33 lit.a C.p.

S-a reținut în esență prin actul de sesizare a instanței că în perioada septembrie – noiembrie 2008 inculpatul Z. M. a aderat și sprijinit gruparea constituită de inculpații C. M. și G. D., a transportat, transferat și cazat prin inducere în eroare, violență și amenințare un număr de nouă persoane și anume C. F., G. A.– M., I. L.–N., L. G., M. T., G. F. D., C. F. L., Ș. A. și I. C. după care le-a exploatat prin muncă.

În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: declarațiile părților vătămate S. A., I. C., C. F. L., G. F. D., M. T., L. G., C. F., G. A. – M. și I. L. – N., declarațiile martorilor G. M., M. I. și G. I., declarațiile inculpatului C. M., înscrisuri, procesele-verbale de recunoaștere a inculpaților de pe planșele fotografice de către părțile vătămate și planșele fotografice aferente, procesele verbale de verificare.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București, Secția a II-a Penală la data de 22.02.2011 sub nr._/3/2011.

La primul termen de judecată, cu procedura legal îndeplinită, ulterior constatării în baza art.300 C.p.p. a regularității actului de sesizare, instanța l-a întrebat pe inculpatul C. M. dacă solicită ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște și le însușește iar, în urma răspunsului afirmativ al acestuia a procedat în baza art.3201al.3 C.p.p. la audierea sa, declarația fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.

Avându-se în vedere faptul că aspectele relevate de inculpat cu ocazia audierii sale nu concordau cu cele reținute în sarcina sa în cuprinsul actului de sesizare, instanța în baza art.3201 al.8 C.p.p. a respins cererea inculpatului C. M. de soluționare a cauzei potrivit procedurii simplificate apreciind că poziția procesuală a inculpatului nu a fost una de recunoaștere a săvârșirii infracțiunilor deduse judecății, astfel că s-a dispus continuarea judecății în baza procedurii de drept comun.

În cursul judecății, după citirea actului de sesizare, conform art.322 C.p.p., a fost audiat inculpatul C. M., în conformitate cu disp. art. 323 C.p.p., părțile vătămate C. F., Ș. A., I. L. N., L. G., C. F., G. F. D., M. T. și G. A. M., în conformitate cu disp. art. 326 C.p.p. și martorii G. I., M. I., G. M., declarațiile acestora fiind consemnate în scris și atașate la dosarul cauzei. Totodată la data de 04.08.2011 a fost primit la dosarul cauzei extrasul pentru uz oficial din registrul de deces privind pe partea civilă M. T., decedată la data de 15.07.2011. La solicitarea instanței față de disp. art.21 C.p.p., a fost atașată la dosarul cauzei adresa nr.C8820/03.08.2011 emisă de Camera Notarilor Publici potrivit căreia, în urma verificărilor efectuate în evidențele aferente perioadei 1995 - la zi nu a fost înregistrată pe rolul vreunui birou notarial public procedura succesorală de pe urma defunctei M. T..

Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, instanța de fond a reținut că în cursul lunii septembrie 2008, la solicitarea coinculpatului G. D., inculpații C. M. și R. L. s-au preocupat de recrutarea mai multor persoane interesate de prestarea unor activități lucrative în Spania, motiv pentru care în data de 04.09.2008 inculpatul C. M. s-a deplasat la domiciliul părții vătămate L. G., pe care o cunoștea anterior, situat pe . prezentat oferta de lucru mai multor persoane spunându-le că se va pleca pentru a culege măsline, transportul și cazarea aferentă primei luni fiind asigurate de către el, urmând ca această datorie să fie acoperită din contravaloarea serviciilor prestate de persoanele interesate în primele două săptămâni de lucru. De asemenea a precizat acestora că fiecare coș cules va fi plătit cu 5 euro și că plecarea va avea loc pe data de 05.09.2008, din Gara de Nord, cerând celor interesați actele de identitate în vederea achiziționării biletelor de transport. În data de 05.09.2008, inculpații C. M. și R. L. împreună cu părțile vătămate C. F., G. A. – M., I. L. – N., L. G., M. T., G. F. D., C. F. L., S. A. și I. C. au plecat cu un autocar în direcția A., pe drum inculpata R. L. întărind convingerea părților vătămate că vor primi banii cuveniți pentru munca depusă, că vor avea masa și cazarea asigurată, având astfel un rol în formarea convingerii că totul va fi bine când vor ajunge în Spania. În Vama Nădlac, cei doi inculpați și părțile vătămate au fost coborâți din autocar întrucât biletele nu au fost achitate, motiv pentru care, după o noapte petrecută în gara A., în urma primirii de către inculpatul C. M. a unei sume de bani trimise de inculpatul G. D. din Spania au plecat spre locul de destinație cu un microbuz. În localitatea Almonte, au fost așteptați de inculpatul G. D. care împreună cu alte două persoane de sex bărbătesc au amenințat șoferii microbuzului folosind cuțite și nu au mai achitat diferența de 600 de euro reprezentând contravaloarea transportului, cele 13 persoane fiind transportate cu două vehicule și cazate într-un apartament aparținând inculpatului G. D. iar a doua zi au început să muncească, fără a se încheia vreun contract în acest sens, fără a li se restitui actele de identitate care au rămas în posesia inculpatului C. M.. Programul de muncă era între orele 08:00 – 18:00, inclusiv sâmbăta și uneori chiar duminica, promițându-li-se că vor fi plătiți la fiecare sfârșit de săptămână, lucru care însă nu s-a întâmplat. După terminarea programului de lucru inculpații C. M., G. D. și Z. M. închideau persoanele în cauză în casă, în două camere locuind 12-13 persoane, ce erau supravegheate de către inculpații C. M., R. L. și Z. M.. Inculpații A. A., G. D. și C. M. asigurau transportul la și de la plantație iar inculpatul G. D. relaționa prin intermediul persoanei rămase neidentificate „Kaiser” cu angajatorul spaniol. Din această ultimă locație, după aproximativ 10 zile cele 9 persoane au fost mutate la o vilă situată pe un câmp, locație din care, după două zile, părțile vătămate C. F. L., Ș. A., I. N. L. și A. C. au sărit gardul, în timpul nopții și au fugit în Sevilla, reclamând faptele la Consulatul României, situație ce l-a determinat pe inculpatul C. M. să le aducă actele de identitate iar peste o lună să le aducă și pe celelalte persoane și să le abandoneze în Sevilla.

Instanța a reținut situația de fapt descrisă anterior în urma analizei coroborate a materialului probator administrat în cauză, atât în faza urmăririi penale cât și în faza cercetării judecătorești, respectiv:

- declarațiile martorului G. I. potrivit cărora în cursul lunii septembrie 2008 cumnatul sau G. A. M. l-a întrebat dacă nu dorește să meargă la muncă în Spania la cules de măsline, întrucât un individ pe nume C. M. oferă astfel de locuri de muncă și întrucât era interesat l-a însoțit pe cumnatul său pe . inculpatul C. M. le-a spus că transportul și cazarea le vor fi asigurate și că vor fi plătiți în funcție de numărul de coșuri de măsline strânse; în consecință, fiind de acord cu condițiile prezentate de inculpatul C. M., martorul s-a deplasat a doua zi la Gara de Nord de unde împreună cu mai multe persoane care acceptaseră oferta de muncă a luat un autocar și au plecat în direcția A., fiind coborâți din autovehicul în acea locație întrucât inculpatul C. M. nu achitase contravaloarea transportului; după o noapte petrecută în gară, inculpatul C. M. a primit o suma de bani de la cumnatul său „D.”, și au continuat deplasarea cu un microbuz până în localitatea Almonte, Spania unde au fost așteptați de „D.” și de „A.”, fiind urcați în două autoturisme și cazați inițial într-un apartament al lui „D.” și ulterior într-o casă pe un câmp; totodată martorul precizează faptul că, începând cu a doua zi au fost duși la muncă în intervalul orar 08.00-18.00 fără a primi nici un bani, motiv care l-a determinat să profite de un moment de neatenție al inculpaților și să fugă împreuna cu „nea I.” în Sevilia,

- declarațiile părții vătămate C. F. potrivit cărora la începutul lunii septembrie 2008 a fost întrebat de inculpatul C. M. dacă nu dorește să meargă să muncească în Spania unde urma să fie plătit cu suma de 50 de euro pe zi, cazarea si transportul urmând a fi asigurate de către inculpat iar în urma acceptării ofertei, s-a deplasat în data de 04.09.2008 la domiciliul părții vătămate L. G. situat pe . cu alte persoane interesate de oferta inculpatului, s-a întâlnit cu inculpatul C. M. care le-a spus ca plecarea va fi pe data de 05.09.2008, din Gara de Nord și le-a cerut actele pentru a achiziționa bilete de autocar; partea vătămată precizează faptul că în data de 05.09.2008 au plecat cu autocarul, pe drum inculpata R. L. întărindu-le convingerea că vor primi banii cuveniți pentru munca depusă, că vor avea masa și cazarea asigurată, având astfel un rol în formarea convingerii că totul va fi bine când vor ajunge în Spania, însă în Vama Nădlac au fost coborâți din autocar întrucât biletele nu au fost achitate; de aici, arată partea vătămată, au fost duși la Sibiu de unde au luat un microbuz și au plecat în Spania unde, începând cu data de 08.09.2008 au fost cazați inițial într-un apartament aparținând lui „D.” în localitatea Almonte; în ceea ce privește condițiile în care a prestat munca precizează că programul începea la ora 6 dimineața și se sfârșea la ora 18, personal culegând aproximativ 10 coșuri de măsline, un coș fiind plătit cu suma de 5 euro, fără a primi însă nicio sumă de bani; după o perioadă bani cele treisprezece persoane aduse la muncă au fost mutate într-o vilă pe un camp unde au fost cazați până la sfârșitul lunii octombrie 2008, continuând să muncească în fiecare zi aproximativ 12 ore, la sfârșitul programului fiind încuiați și păziți de inculpatul C. M., fiul acestuia, Z. M. și de inculpatul G. D.; partea vătămată mai arată că inculpatul C. M. a început să-i amenințe, pe unii dintre ei chiar lovindu-i, motiv pentru care, într-o noapte, o parte din persoanele aduse au reușit să fugă din vila respectivă, sărind gardul; partea vătămată mai precizează faptul că a fost contactată de inculpatul C. M. prin intermediul numitei S. G. solicitându-i să vină la florăria de la B.R.D. sucursala UNIRII unde urma să i se acorde o sumă de bani în vederea schimbării depoziției; totodată aceeași parte vătămată precizează faptul că în momentul în care au ajuns în Almonte, au fost așteptați de inculpații A. A. și G. D., unul din aceștia amenințând cu un cuțit șoferii microbuzului, care solicitau achitarea diferenței de bani pentru cursa efectuată și că erau transportați la locul de muncă cu două autoturisme, unul condus de inculpatul G. D. și de partea vătămată L. G. iar celălalt condus de inculpatul C. M., acesta din urmă împreună cu coinculpații R. L. și Z. M. lucrând alături de ei; s-a precizat, totodată, că pe durata nopții, cheile de la casă și de la curte erau puse într-un loc stabilit de toți, prin urmare oricine avea acces la acestea și putea pleca;

- declarațiile părții vătămate G. A. – M., potrivit cărora în cursul lunii septembrie 2008, socrii săi, C. F. și M. T. i-au spus că inculpatul C. M. oferă locuri de muncă în Spania la cules de măsline, motiv pentru care fiind interesat de ofertă s-a deplasat pe . inculpatul le-a spus persoanelor prezente că el va asigura transportul, cazarea, iar pentru munca depusă vor fi plătiți în funcție de numărul de coșuri de măsline culese; în aceste condiții, a doua zi de dimineață, partea vătămată împreună cu alte douăsprezece persoane i-au înmânat inculpatului C. M. actele de identitate în vederea procurării biletelor de autocar iar în data de 05.09.2008 în jurul orelor 06:00 au plecat din Gara de Nord cu un autocar, fiind însă coborâți în A. întrucât nu fuseseră plătite biletele de transport; partea vătămată mai precizează faptul că a doua zi, în urma primirii de către inculpatul C. M. a unei sume de bani trimise de inculpatul G. D. din Spania au plecat spre locul de destinație cu un microbuz iar în localitatea Almonte, au fost așteptați de inculpatul G. D. care împreună cu alte două persoane de sex bărbătesc au amenințat șoferii microbuzului folosind cuțite și nu au mai achitat diferența de 600 de euro reprezentând contravaloarea transportului; partea vătămată relevă în continuare faptul că cele 13 persoane au fost cazate într-un apartament aparținând inculpatului G. D. iar a doua zi au început să muncească, fără a se încheia vreun contract în acest sens; mai precizează partea vătămată că toate documentele de identitate au fost păstrate de inculpatul C. M. care a precizat că astfel nimeni nu va pleca fără acordul său; potrivit acelorași declarații programul de muncă era între orele 08:00 – 18:00, urmând să fie plătiți la fiecare sfârșit de săptămână, lucru care însă nu s-a mai întâmplat; din această locație, după aproximativ 10 zile au fost mutați cu toții la o vilă situată pe un câmp, locație din care, după două zile, partea vătămată împreună cu alte două persoane, a sărit gardul și a fugit în Sevilla, reclamând faptele și la Consulatul României, fapte ce l-a determinat pe inculpatul C. M. să le aducă actele de identitate iar peste o lună să le aducă și pe celelalte persoane și să le abandoneze în SEVILLA, în finalul declarației, partea vătămată a mai arătat că au fost exploatați prin muncă, sechestrați atât în apartament cât și în vilă și amenințați atunci când au solicitat remunerarea pentru munca prestată, de către inculpații C. M., G. D. și Z. M., una dintre persoanele exploatate „A.”, fiind amenințată cu o sabie de către inculpații C. M. și G. D. întrucât nu muncea suficient,

-procesul verbal de constatare a efectuării unor recunoașteri de pe planșa fotografică de către partea vătămată G. A. M.. a persoanele care în cursul anului 2008 au indus-o în eroare, recrutat, exploatat prin muncă și lipsit de libertate în Spania în persoana inculpaților R. L., Z. M., G. D., C. M. și A. A.,

-declarațiile părții vătămate I. L. – N. potrivit cărora în data de 03.09.2008 a plecat împreună cu alte 12 persoane cu un autocar din Gara de Nord spre Spania, fiind coborâți din mijlocul de transport în Oradea întrucât nu fuseseră achitate biletele de transport, ulterior inculpatul C. M. care se ocupa de organizarea transportului a găsit un microbuz în A. de unde au plecat spre Spania, acesta spunându-le că primele două săptămâni vor munci pentru a-și acoperi cheltuielile de transport și că începând cu următoarele săptămâni vor fi plătiți pentru munca depusă; ajunși în Spania în localitatea Almonte, șoferii microbuzului au fost amenințați cu arme albe de către inculpații G. D. și A. A., și în consecință nu a mai fost achitată diferența de bani; partea vătămată relevă de asemenea că actele de identitate le-au fost oprite de inculpatul G. D. pentru a avea garanția că nu vor fugi iar după aproximativ o lună de muncă, fără a fi remunerat, a cerut informații inculpaților G. D. și C. M., aceștia spunând că nu au primit nici ei de la angajatorul spaniol, motiv pentru care împreună cu alte trei persoane a fugit, ajungând în Sevilla reușind să se întoarcă înapoi în țară cu sprijinul Consulatului României care i-a achitat jumătate din biletul de transport; de asemenea, în perioada petrecută în Spania au fost ținuți sub pază, iar pe durata nopții au fost închiși în casă, procesele verbale de constatare a efectuării unor recunoașteri de pe planșa fotografică de către partea vătămată I. L. N. a persoanele care în cursul anului 2008 au indus-o în eroare, recrutat, exploatat prin muncă și lipsit de libertate în Spania în persoana inculpaților R. L., Z. M., G. D., C. M. și A. A.;

-declarațiile părții vătămate L. G. potrivit cărora la începutul lunii septembrie 2008 s-a întâlnit cu inculpatul C. M. care i-a propus să meargă la muncă în Spania la cules struguri, asigurându-li-se cazarea și transportul iar în primele trei săptămâni va lucra în contul acestor cheltuieli ulterior urmând a primi bani pentru munca depusă; în data de 08.09.2008 s-a deplasat împreună cu mai multe persoane din Gara de Nord până la Oradea unde au fost coborâți din mijlocul de transport întrucât nu se plătise contravaloarea biletelor de transport iar după o noapte petrecută în gară au mers în A. unde inculpatul C. M. a făcut rost de un microbuz reluându-și drumul către Spania; odată ajunși, a doua zi au fost duși la muncă, la cules de măsline, un coș fiind plătit potrivit informațiilor furnizate de inculpați cu 5 euro, programul de muncă fiind între orele 6 și 18; partea vătămată mai relevă faptul că în timpul nopții erau păziți să nu fugă, fiind încuiate atât porțile de la curte cât și ușile de la camere de către inculpații C. M., G. D. și Z. M.; totodată partea vătămată precizează faptul că în momentul în care au început să solicite explicații pentru neplată, inculpații C. M., G. D. și Z. M. au început să-i amenințe și chiar să-i lovească, fapte ce i-a determinat pe o parte dintre cei aduși la muncă să fugă; partea vătămată mai precizează că inculpata R. L. a întărit convingerea persoanelor exploatate că promisiunile sunt reale, că cel care ținea legătura cu patronul spaniol și încasa banii pentru munca lor era inculpatul G. D., inculpații C. M., A. A. și G. D. îi transportau la muncă și ulterior înapoi la vilă, iar pe timpul lucrului erau supravegheați atent de inculpații Z. M. și R. L., aceștia îndemnându-i să muncească mai mult și atrăgându-le atenția să nu fugă; procesele verbale de constatare a efectuării unor recunoașteri de pe planșa fotografică de către partea vătămată L. G. a persoanele care în cursul anului 2008 au indus-o în eroare, recrutat, exploatat prin muncă și lipsit de libertate în Spania în persoana inculpaților R. L., Z. M., G. D., C. M. și A. A.;

- declarațiile martorei G. M. potrivit cărora la sfârșitul lunii august, începutul lunii septembrie 2008 la reședința sa din București, ., sector 3, a venit fratele său, martorul M. I. însoțit de inculpatul C. M. și de mai multe persoane, care a spus că are nevoie de forță de muncă în Spania, la cules de măsline; inculpatul le-a spus că vor fi plătiți cu 5 euro pentru fiecare coș de măsline cules, că transportul și cazarea vor fi suportate de el, urmând ca aceștia bani să fie recuperați după primele săptămâni de muncă; întrucât nu poseda carte de identitate a fost de acord ca fiica sa F. D. să plece la muncă, fapt ce s-a și realizat însă după două săptămâni, fiica sa a sunat-o și i-a spus că nu a primit nici un ban pentru munca prestată și că inculpatul C. M. a vrut să o vândă pentru 5.000 euro, motiv pentru care l-a sunat pe inculpatul C. M. spunându-i să o trimită pe fiica sa acasă; procesele verbale de constatare a efectuării unor recunoașteri de pe planșa fotografică de către martora G. M. a inculpaților R. L. și C. M.;

- declarațiile martorului M. I. potrivit cărora la sfârșitul lunii august – începutul lunii septembrie 2008, la reședința unde locuia împreună cu sora sa, G. M. și nepoata G. F. D. a venit inculpatul C. M., care i-a făcut o ofertă de a merge la muncă în Spania, la cules de măsline, spunându-i în același timp să mai caute și alte persoane în același scop; întrucât el și sora sa nu aveau documente de identitate a fost de acord ca nepoata sa să plece cu el motiv pentru care la data stabilită a condus-o pe nepoata sa la Gara de Nord, de unde a plecat în Spania cu un autocar; după aproximativ două săptămâni a fost sunat de nepoata sa care i-a spus că a muncit și că nu a primit nici un ban, că au vrut să o vândă cu suma de 5.000 euro, și că a fost agresată motiv pentru care l-a sunat pe inculpatul C. M., amenințându-l că va merge la poliție și va denunța fapta; procesele verbale de constatare a efectuării unor recunoașteri de pe planșa fotografică de către martorul M. I. a inculpaților R. L. și C. M.;

- declarațiile părții vătămate I. C. potrivit cărora în cursul lunii septembrie 2008 a acceptat propunerea inculpatului C. M. de a se deplasa la muncă în Spania, la cules de măsline, relevând totodată faptul că pe durata unei zile de muncă erau supravegheați de către inculpații G. D. și A. A. și numitul „KAIZER”, care le numărau coșurile și îi forțau să muncească mai mult, în caz contrar fiind bătuți; partea vătămată mai precizează faptul că în timpul nopții erau închiși în camere și supravegheați îndeaproape de către inculpații C. M., Z. M. și R. L. și că munceau fără încetare de luni până duminică, ziua de lucru începând la 05:30 dimineața și terminându-se la ora 17:00; procesele verbale de constatare a efectuării unor recunoașteri de pe planșa fotografică de către partea vătămată I. C. a persoanele care în cursul anului 2008 au indus-o în eroare, recrutat, exploatat prin muncă și lipsit de libertate în Spania în persoana inculpaților R. L., Z. M., G. D., C. M. și A. A.;

- declarațiile părții vătămate Ș. A. potrivit cărora a acceptat propunerea inculpatului C. M. de a merge în Spania la muncă, în cursul lunii septembrie 2008 începând să culeagă măsline, programul de lucru fiind între 5-6 dimineața și 18.00, perioadă în care erau supravegheați și amenințați să muncească mai mult de către inculpații C. M. și R. L.; mai arată partea vătămată că în repetate rânduri le-a cerut inculpaților C. M. și G. D. banii cuveniți pentru munca prestată însă aceștia l-au amenințat că-l omoară dacă nu termină cu solicitările, motiv pentru care împreună cu L., L. și A. au fugit de la vila de pe câmp și au ajuns în Sevillia, unde au dormit pe bănci în parcuri; procesele verbale de constatare a efectuării unor recunoașteri de pe planșa fotografică de către partea vătămată Ș. A. a persoanele care în cursul anului 2008 au indus-o în eroare, recrutat, exploatat prin muncă și lipsit de libertate în Spania în persoana inculpaților R. L., Z. M., G. D., C. M. și A. A.;

- declarațiile părții vătămate M. T. potrivit cărora în luna septembrie 2008 s-a deplasat în Spania împreună cu soțul său C. F. la munca la cules măsline, lucrând aproximativ 2 luni și jumătate, în fiecare zi, între orele 08.00-18.00, după programul de muncă fiind închiși în apartamentul inculpatului G. D. și păziți de către acesta și de către inculpatul Z. M.; după aproximativ 2 săptămâni au fost mutați într-o casă pe un câmp din localitatea Almonte, programul de muncă rămânând același; potrivit acelorași depoziții și în noua locație erau închiși și păziți după terminarea programului, după fuga a patru persoane, celelalte fiind amenințate cu cuțitul spunându-li-se că vor avea probleme dacă vor fugi; partea vătămată mai arată că la momentul în care inculpatul C. M. i-a propus să meargă în Spania, soția acestuia, inculpata R. L. i-a întărit convingerea că va primi bani pentru munca depusă, că va avea asigurată cazarea și masa, fiind practic indusă în eroare atât de către aceasta cât și de soțul ei, procesele verbale de constatare a efectuării unor recunoașteri de pe planșa fotografică de către partea vătămată M. T. a persoanele care în cursul anului 2008 au indus-o în eroare, recrutat, exploatat prin muncă și lipsit de libertate în Spania în persoana inculpaților R. L., Z. M., G. D., C. M. și A. A.;

- declarațiile părții vătămate C. F. L. conform cărora inculpatul C. M. i-a prezentat lui și altor persoane interesate, o ofertă de muncă în Spania, precizându-se că li se va asigura transportul si primele două săptămâni de cazare și masă urmând ca aceste cheltuieli să fie restituite din salariu, concubina acestuia, inculpata R. L. susținând cele prezentate și precizând că totul este real, că vor fi plătiți întrucât soțul ei a mai dus și alți oameni, care au fost mulțumiți; partea vătămată mai relevă că a acceptat oferta și, în consecință s-a deplasat în Spania, la cules de măsline, programul fiind 06.00 și 18.00; mai arata partea vătămata ca după ce se termina programul de lucru inculpații C. M., G. D. și Z. M. îi închideau în casă, în două camere locuind 12-13 persoane; în aceste condiții partea vătămată arată că a lucrat aproximativ trei săptămâni inclusiv sâmbăta și uneori chiar duminica, banii încasați pentru munca depusă fiind însușiți de către inculpații G. D. și C. M.; în aceste condiții partea vătămată relevă că împreuna cu numiții Ș. A., I. N. L. și A. C., pe la 12 noaptea, au fugit și după 4-5 ore de mers pe jos au ajuns în Sevilla, procesele verbale de constatare a efectuării unor recunoașteri de pe planșa fotografică de către partea vătămată C. F. L. a persoanele care în cursul anului 2008 au indus-o în eroare, recrutat, exploatat prin muncă și lipsit de libertate în Spania în persoana inculpaților R. L., Z. M., G. D., C. M. și A. A.;

- declarațiile părții vătămate G. F. D. potrivit cărora la începutul lunii septembrie 2008, la propunerea inculpaților C. M. și R. L. s-a deplasat cu aceștia la muncă în Spania unde a cules măsline pentru aproximativ trei luni fără a primi nicio sumă de bani, inculpatul C. M. ținându-i cartea de identitate și ținând-o închisă în casă pe parcursul nopții pentru ca aceasta să nu fugă; procesele verbale de constatare a efectuării unor recunoașteri de pe planșa fotografică de către partea vătămată G. F. D. a persoanele care în cursul anului 2008 au indus-o în eroare, recrutat, exploatat prin muncă și lipsit de libertate în Spania în persoana inculpaților R. L., Z. M., G. D., C. M. și A. A.,

- declarațiile inculpatului C. M. potrivit cărora deplasarea în Spania s-a făcut cu acordul tuturor persoanelor implicate, muncind toți inclusiv concubina sa, inculpata R. L. și fiul său, inculpatul Z. M. însă numai o săptămână întrucât în următoarele două săptămâni a început să plouă, fiind remunerați de către angajatorul spaniol „A.”; mai precizează inculpatul că pe inculpații G. D. și A. A. nu îi cunoaște și nu i-a văzut niciodată; ulterior inculpatul revine asupra depozițiilor inițiale precizând că îi cunoaște pe inculpații G. D. și A. A. de 6 ani și că cei doi au transportat persoanele la lucru dimineața și înapoi acasă seara; ulterior inculpatul își schimbă din nou depoziția precizând că în cursul lunii septembrie 2008, inculpații G. D., A. A. și Z. M. l-au sunat și i-au spus să aducă în Spania oameni interesați să culeagă măsline, ce vor fi plătiți cu 5 euro pe coș, asigurându-le cazarea și masa; în consecință precizează inculpatul a luat legătura cu partea vătămată L. G. pe care o cunoștea dinainte fiind găsite aproximativ 12-13 persoane cărora atât el cât și soția sa, coinculpata R. L. le-a spus că vor fi plătiți conform înțelegerii; inculpatul precizează faptul că au plecat cu autocarul din Gara de Nord la începutul lunii septembrie 2008, ajungând într-un final la A., unde neavând bani pentru transport în continuare au schimbat microbuzul; în acest scop inculpații A. A., G. D. și Z. M. i-au trimis suma de 2.300 euro cu care și-au continuat deplasarea în Spania, în localitatea Almonte, unde au fost așteptați de inculpații A. A., G. D. și Z. M.; în continuare arată inculpatul, au început munca, programul fiind de la 6 la 17:00, cu o pauză de o oră la amiază, el muncind alături de restul oamenilor; mai arată inculpatul că G. D. interacționa cu patronul spaniol prin intermediul unei persoane de etnie romă „Kaizer”; ulterior inculpatul G. D. a găsit o casă pe un câmp, în apropierea plantației de măslini, unde au fost cazați cu toții, mai puțin inculpații G. D. și A. A. care asigurau transportul oamenilor pe și de la plantație; într-o noapte trei inși au plecat iar după două săptămâni inculpatul a dus restul persoanelor la gara din Sevillia întrucât ploua și nu se mai putea munci.

Instanța de fond a înlăturat ca nesincere declarațiile părților vătămate date în cursul cercetării judecătorești potrivit cărora nu au fost supuși niciunei presiuni din partea coinculpaților avându-se în vedere faptul că, fiind reaudiate în cursul urmăririi penale, la data de 07 ianuarie 2011 părțile vătămate L. G., M. T., I. C., C. F., G. A. M., S. A. si I. L. N. au arătat că în cursul lunii decembrie au fost contactate telefonic de o persoana necunoscuta venita din Spania din partea inculpaților C. M. și G. D., li s-au promis sume de bani pentru a-și modifica declarațiile date în fața organelor de urmărire penală și a-și retrage plângerile, dupa care s-au întâlnit cu persoana respectivă și cu apărătorul ales al inculpatului C. M., care le-a dictat câte o declarație prin care își retrăgeau plângerile penale formulate și își modificau substanțial declarațiile date, unele dintre acestea, respectiv numiții L. G., M. T., I. C., C. F., G. A. M. și I. L. N. primind câte 500 de euro.

Aceleași aspecte au fost relevate și de către martorii M. I. și G. M., care confirmă că și asupra lor s-au exercitata presiuni de către o persoană necunoscută venită din Spania pentru a-și modifica declarațiile date în fața organelor judiciare în schimbul unor sume de bani însă aceștia au refuzat.

În drept, fapta inculpatului Z. M. care în perioada septembrie–noiembrie 2008 a aderat și sprijinit gruparea constituită de inculpații C. M. și G. D., a transportat, transferat și cazat prin înșelăciune, violență și amenințare un număr de nouă persoane și anume: C. F., G. A. – M., I. L. – N., L. G., M. T., G. F. D., C. F. L., S. A. și I. C., după care le-a exploatat prin muncă întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de aderare și sprijinire sub orice formă a unui grup în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane prevăzute de art.8 din Legea nr.39/2003 cu raportare la art.323 C.p. și trafic de persoane prevăzută de art.12 al.1, 2 lit. a din Legea nr.678/2001 cu aplic. art.41 al.2 C.p., ambele cu aplicarea art.33 lit. a C.p.

Potrivit art.12 al.1 din Legea nr.678/2001 „constituie infracțiunea de trafic de persoane recrutarea, transportarea, transferarea, cazarea ori primirea unei persoane, prin amenințare, violență sau prin alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă ori înșelăciune, abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea acelei persoane de a se apăra sau de a-și exprima voința ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obținerea consimțământului persoanei care are autoritate asupra altei persoane, în scopul exploatării acestei persoane iar potrivit alineatului 2 traficul de persoane săvârșit de două sau mai multe persoane împreună se pedepsește cu închisoare de la 5 ani la 15 ani și interzicerea unor drepturi. Potrivit art.2 al.2 din aceeași lege cadru prin exploatarea unei persoane se înțelege și executarea unei munci sau îndeplinirea de servicii în mod forțat ori cu încălcarea normelor legale privind condițiile de muncă, salarizare, sănătate și securitate.

De asemenea conform art.8 din Legea nr.39/2003 inițierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup, în vederea săvârșirii de infracțiuni, care nu este, potrivit prezentei legi, un grup infracțional organizat, se pedepsește, după caz, potrivit art. 167 sau 323 din Codul penal. Art.2 lit.a din Legea nr.39/2003 definește grupul infracțional organizat ca fiind grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă și acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material. Aceste dispoziții legale preiau conținutul textului art.2 din Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate, ratificată de România prin Legea nr.565/2002, în care se menționează că, în sensul prezentei convenții, expresia „grup infracțional organizat desemnează un grup structurat alcătuit din trei sau mai multe persoane, care există de o anumită perioadă și acționează în înțelegere, în scopul săvârșirii uneia ori mai multor infracțiuni grave sau infracțiuni prevăzute de prezenta convenție, pentru a obține, direct ori indirect, un avantaj financiar sau un alt avantaj material; și că expresia „grup structurat" desemnează un grup care nu s-a constituit la întâmplare pentru a comite neapărat o infracțiune și care nu deține neapărat un anumit rol de continuitate sau de structură elaborată pentru membrii săi.

În consecință în vederea unei corecte calificări juridice a naturii grupului constituit din coinculpații în cauză, va trebui să stabilească în ce măsură structura infracțională, a cărei existență și activitate este cercetată și judecată, constituie un grup infracțional organizat ori este vorba despre o asociație sau grupare care nu are caracterul unui grup infracțional organizat sau este vorba despre o participație penală. Pentru a realiza cuvenitele diferențieri trebuie avute în vedere următoarele aspecte: numărul participanților și relațiile funcționale dintre aceștia; rolul asumat de către fiecare participant (dacă este conjunctural, dacă ține de o anumită specializare, de calități, aptitudini sau alte aspecte individuale, dacă se poate încadra într-o strategie coerentă ce vizează obținerea de profituri, ș.a.); vechimea relațiilor dintre participanți (dacă relațiile dintre aceștia vizează doar executarea anumitor activități infracționale sau este vorba despre o structură dezvoltată în timp, cu relații personalizate și asimilarea locului și rolului în cadrul acesteia); dacă există o conducere, un management funcțional care să aibă atât posibilitatea de a da dispoziții, cât și mijloacele prin care să impună ducerea lor la îndeplinire și, la nevoie, măsuri de coerciție; dacă activitatea ori activitățile desfășurate asigură realizarea unui profit, direct sau indirect, modul cum este acesta colectat, împărțit și distribuit membrilor grupului, dacă există măsuri de siguranță luate pentru evitarea de neînțelegeri ori pentru apariția de acțiuni destabilizatoare.

Avându-se în vedere structura existentă în cauză, faptul că aceasta este formată ocazional în scopul comiterii imediate a infracțiunii de trafic de persoane; nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri clar definite ale membrilor coinculpații implicându-se în săvârșirea tuturor acțiunilor, elemente materiale ale laturii obiective ale infracțiunii de trafic de persoane, astfel inculpații G. D., A. A. și C. M. ocupându-se de transportul persoanelor traficate, inculpații R. L. și C. M. de inducerea în eroare a acestora în vederea recrutării și transportului lor în Spania, coinculpații G. D., R. L., Z. M. și C. M. de cazare și supravegherea persoanelor în cauză, inculpatul G. D. de relaționarea cu angajatorul spaniol.

Într-adevăr inculpatul C. M. pe baza unei înțelegeri prestabilite cu inculpatul G. D. a procedat la recrutarea mai multor persoane prin inducerea în eroare cu privire la condițiile de muncă oferite, acestea din urmă acceptând să plece la muncă în Spania. La rândul său inculpatul G. D. a finanțat transportul persoanelor racolate din România către Spania si a asigurat cazarea si stabilirea contactelor necesare cu angajatorul spaniol direct sau prin intermediar.

La rândul său inculpata R. L. a aderat și sprijinit gruparea constituită de inculpații C. M. și G. D. întărind convingerea victimelor că oferta de muncă în Spania este reală, participând activ la inducerea în eroare a victimelor cu privire la condițiile de muncă.

Inculpații Z. M. și A. A. au aderat și sprijinit grupul constituit de către inculpații C. M. și G. D., inculpatul Z. M. asigurând totodată supravegherea victimelor. Inculpatul A. A. a exercitat un rol similar, fiind menționat de părțile vătămate ca fiind cel care le transporta la muncă și le supraveghea.

În cauză s-a constatat că victimele au fost recrutate, transportate, transferate și cazate prin înșelăciune, amenințare sau violență în scopul exploatării prin muncă. Înșelăciunea rezultă cu certitudine din actele de inducere în eroare cu privire la condițiile de muncă oferite (salariu, cazare, transport). Amenințarea a constituit în permanență un mijloc de constrângere psihică prin care victimele au fost ținute captive și determinate să muncească. Amenințările dovedit adresate de către inculpații C. M., G. D., A. A. și Z. M. au fost fără îndoială de natură să le provoace o temere victimelor, cu atât mai mult cu cât acestea au asistat la agresarea șoferilor cu arme albe (săbii). Cu privire la actele de violență fizică, deși izolate întrucât frecvente erau cele de violență psihică, acestea sunt confirmate de către o parte a părților vătămate (declarația părții vătămate C. F. care-l indica drept agresor pe inculpatul C. M., declarația părții vătămate G. A. M. potrivit căreia partea vătămată Ș. A. a fost amenințată cu o sabie de către inculpații C. M. și G. D. întrucât nu muncea suficient, declarația părții vătămate L. G. potrivit căreia agasați de insistențele persoanelor vizând remunerațiile promise inculpații C. M., G. D. și Z. M. au început să-i amenințe și chiar să-i lovească). Libertatea de mișcare le-a fost de asemenea îngrădită, victimele neavând voie să părăsească imobilul în care erau cazate. Aceasta restrângere a libertății rezultă în mod direct și din faptul că toate actele de identitate (pașaport, cărți de identitate) le-au fost reținute de către inculpatul C. M..

În ceea ce privește exploatarea victimelor din probele administrate rezultă că acestea au prestat muncă cu încălcarea normelor legale privind condițiile de muncă, salarizare, sănătate și securitate. Concret pentru niciuna din victime nu a existat un contract de muncă legal încheiat, salariul promis, respectiv suma de 5 euro pentru fiecare coș de măsline cules, nu a fost plătit nicio clipă, programul de muncă a fost de 10 -12 ore, cu mult peste cel admis, victimele nu au beneficiat de asistență medicală (partea vătămată Ș. A. nu a putut beneficia de repaos și tratament deși suferea de afecțiuni medicale cu manifestări fiziologice constatate și de către inculpați).

În consecință, avându-se în vederea faptul că activitatea ilicită a fiecărui inculpat a îmbrăcat forma mai multor variante ale elementului material al laturii obiective a infracțiunii de trafic de persoane precum și faptul că acțiunile acestora vizau o pluralitate de subiecți pasivi, ținând cont și de decizia nr. XLIX (49) din 4 iunie 2007 a Înaltei Curți de Casație I Justiție, Secțiile Unite, instanța de fond a reținut faptul că infracțiunea de trafic de persoane a cărei săvârșire se impută inculpaților îmbracă forma infracțiunii continuate, motiv pentru care în baza art.334 C.p.p. a schimbat încadrarea juridică a faptelor inculpatului Z. M. din infr. prev. de art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 în infr. prev. de art.12 al.1, 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplic. art.41 al.2 C.p.

La individualizarea pedepsei aplicată inculpatului Z. M., instanța a avut în vedere dispozițiile art. 52 Cod penal, precum și criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal, respectiv gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana inculpatului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

În concret, instanța a reținut că faptele inculpatului prezintă un grad de pericol social mediu, avându-se în vedere gradul de implicare al acestuia în activitatea infracțională dedusă judecății, numărul de persoane traficate dar și circumstanțele personale ale inculpatului, care este în vârstă de 20 de ani, necăsatorit, fiind cunoscut cu antecedente penale, respectiv având aplicată în data de 09.12.2009 o amendă cu caracter administrativ pentru săvârșirea unei fapte de furt calificat. Instanța a avut în vedere și faptul că acesta s-a sustras procesului penal derulat în cauză, fiind trimis în judecată iar ulterior judecat în lipsă.

Față de aceste considerente, instanța, în baza art.8 din Legea nr.39/2003 rap. la art.323 C.p. a dispus condamnarea inculpatului Z. M., la 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere și constituire a unui grup în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane, cuantum suficient în opinia instanței pentru atingerea scopului și îndeplinirea funcțiilor de constrângere, de reeducare și de exemplaritate ale pedepsei.

Sub aspectul laturii civile instanța de fond a constatat faptul că partea vătămată C. F. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 3.000 euro reprezentând daune materiale; partea vătămată G. A. – M., s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 4.000 euro reprezentând daune materiale; partea vătămată I. L. – N. s-a constituit parte civilă in procesul penal cu suma de 50.000 euro din care suma de 3.000 euro, reprezentând daune materiale iar suma de 47.000 euro reprezentând daune morale; partea vătămată L. G. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 12.000 lei reprezentând daune materiale; partea vătămată M. T. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 3.000 euro reprezentând daune materiale; partea vătămată G. F. D. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 2.300 euro reprezentând daune materiale; partea vătămată C. F. L. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 1.500 euro, reprezentând daune materiale; partea vătămată S. A. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 2.570 euro reprezentând daune materiale iar partea vătămată I. C. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 3.000 euro reprezentând daune materiale.

În ceea ce privește componenta materială a prejudiciului reclamat de către părțile civile C. F., G. A. – M., I. L. – N., L. G., M. T., G. F. D., C. F. L., S. A. și I. C., instanța de fond a constatat faptul că aceasta nu are un caracter cert sub aspectul existenței și nici al întinderii, neputându-se stabili numărul de zile lucrate avându-se în vedere faptul că toate părțile în dosar recunosc faptul că acestea au fost determinate de condițiile meteo și nici numărul de coșuri realizate sau primirea banilor de la angajatorul spaniol. De asemenea avându-se în vedere faptul că înțelegerea recunoscută de părțile implicate a fost în sensul că în cursul primelor săptămâni contravaloarea prestațiilor părților vătămate urma să fie compensată cu contravaloarea cazării și a transportului în Spania plătită de către inculpații C. M. și G. D., instanța nu poate stabili cu gradul de certitudine impus de norma penală existența sau cuantumul sumelor datorate părților vătămate.

Față de aceste considerente, instanța, în baza art.346 rap. la art.14 C.p.p. rap. la art.998, 999 C.civ. a respins ca neîntemeiate acțiunile civile formulate de părțile civile C. F., C. F. L., Ș. A., I. C., L. G., G. A. M. și G. F. D..

În cauză, instanța de fond a apreciat, având în vedere circumstanțele reale că a fost cauzat părții civile I. L. N. un prejudiciu moral, acesta fiind forțat să presteze activități lucrative împotriva voinței sale, fiind agresat fizic și verbal și fiind nevoit să fugă din locația în care era ținut împreună cu celelalte persoane traficate, motiv pentru care, în baza art. 346 rap. la art.14 C.p.p. rap. la art.998, 999 și 1003 C.civ. a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă I. L. N. și a obligat în solidar pe inculpații C. M., Z. M., G. D., R. L. și A. A. la plata sumei de 2000 euro, în echivalent lei în funcție de cursul BNR al zilei plății, cu titlu de daune morale către aceasta, cuantum apreciat de instanță ca fiind de natură a asigura o reparație echitabilă în cauză.

S-a luat act că persoana vătămată G. I. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

În ceea ce privește acțiunea civilă formulată de partea civilă M. T., instanța constată faptul că la data de 15.07.2011 potrivit extrasului pentru uz oficial din registrul de deces comunicat instanței. La solicitarea instanței față de disp. art.21 C.p.p., a fost atașată la dosarul cauzei adresa nr.C8820/03.08.2011 emisă de Camera Notarilor Publici potrivit căreia, în urma verificărilor efectuate în evidențele aferente perioadei 1995 - la zi nu a fost înregistrată pe rolul vreunui birou notarial public procedura succesorală de pe urma defunctei M. T.. La termenul de judecată din data de 08.08.2011 s-a prezentat în ședință publică numita M. C. G., legitimată cu C.I. . nr._, CNP_, care a pretins că este descendenta defunctei, instanța punându-i în vedere ca la termenul de judecată ulterior să prezinte certificatul de naștere pentru a verifica realitatea celor susținute în ședință publică. Numita M. C. G. a rămas însă în pasivitate nemaiprezentându-se la termenele de judecată acordate în cauză. În consecință instanța constată faptul că în cauză nu s-a stabilit cu certitudine vreo legătură de rudenie între defunctă și numita M. C. G., pentru a permite acesteia preluarea poziției procesuale a defunctei. De asemenea se constată faptul că potrivit art.91 din Legea nr.71/2011 moștenirile deschise înainte de . Codului civil din 2009 sunt supuse legii în vigoare la data deschiderii moștenirii, respectiv data decesului celui despre a cărui moștenire este vorba. Avându-se în vedere faptul că decesul părții civile M. T. s-a produs la data de 15.07.2011, anterior intrării în vigoare a noului cod civil, instanța a constatat aplicabile disp. art. 700 C.c. potrivit cărora dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni socotit de la deschiderea succesiunii, neputându-se stabili în cursul acestui termen identitatea succesorilor defunctei pentru a se da eficiență disp. art.21 al.1 C.p.p..

Față de aceste considerente, instanța de fond a respins acțiunea civilă formulată de partea civilă M. T. ca fiind introdusă de o persoană rămasă fără capacitate de folosință și, față de considerentele expuse anterior va respinge ca neîntemeiată cererea de disjungere a cauzei în ceea ce privește acțiunea civilă exercitată de partea civilă defunctă M. T..

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpații C. M. A. A. și G. D., solicitând achitarea, arătând că nu poate fi reținută în sarcina lor infracțiunea prev. de art.8 din Legea nr.39/2003 cu referire la art.323 C.p., întrucât nu sunt îndeplinite condițiile esențiale ale infracțiunii de grup, solicitând achitarea pe temeiul prev. de art. 10 lit. a) Cod procedură penală. În ceea ce privește condițiile prevăzute de Legea nr.678/2001 privind recrutarea, transportarea și cazarea persoanelor în vederea efectuării unei munci în agricultură, arată că aceste modalități ale elementului material ale acestei infracțiuni trebuie să îndeplinească cerința esențială și anume că trebuie realizate prin violență, înșelăciune și fraudă. În acest sens, apreciază că nu este dovedit niciunul din aceste elemente care să conducă la ideea a fost săvârșită această infracțiune de trafic de persoane, inculpații solicitând achitarea pentru cele două infracțiuni pentru care a fost trimis în judecată, respectiv, în temeiul art.11 alin.2 lit.a rap. la art.10 lit.d) Cod procedură penală pentru infracțiunea de trafic de persoane, iar în temeiul art.10 lit.a) Cod procedură penală pentru infracțiunea prev. de art.8 din Legea nr.39/2003 cu referire la art.323 Cod penal. În subsidiar aceștia au solicitat redozarea pedepselor și aplicarea unor pedepse orientate spre minimul prevăzut de lege.

Instanța de apel a acordat mai multe termene de judecată, inculpații A. și G., au fost citați la toate adresele reieșite din lucrări și prin afișare la Consiliul local, apărarea acestora fiind asigurată de apărător din oficiu, judecarea făcându-se în lipsa lor.

Prin decizia penală nr.72 din 08.03.2012, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția I-a penală, în dosarul nr._/3/2011, în temeiul art.379 pct.1 lit.b din Codul de procedură penală, a respins, ca nefondate, apelurile formulate de inculpații C. M., A. A. și G. D. (fost A.) împotriva sentinței penale nr. 722 /20.10.2011, pronunțată de Tribunalul București - Secția II penală în Dosar nr._/3/2011.

În baza art. 383 alin. 1 ind. 1 și alin. 2 Cod procedură penală, rap. la art. 350 alin. 1 Cod procedură penală și art. 88 Cod Penal a fost menținută starea de arest a apelantului inculpat C. M. și s-a dedus din durata executării pedepsei, perioada 26 noiembrie 2010 la zi.

Au fost obligați apelanții inculpați A. A. și G. D. la plata sumelor de câte 800 lei, fiecare, cheltuieli judiciare către stat.

Inculpații C. M., A. A. și G. (fost A.) D. au declarat recurs împotriva deciziei penale pronunțată de Curtea de Apel București, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, nu s-au administrat probe care să răstoarne prezumția de nevinovăție, declarațiile așa-ziselor părți vătămate sunt mincinoase.

Prin decizia nr.2138 din 19.06.2012, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală, în dosarul nr._/3/2011, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de inculpați, împotriva sentinței penale nr.72/08.03.2012 a Curții de Apel București – Secția a II-a penală.

A fost dedusă din pedeapsa aplicată inculpatului C. M., durata reținerii și arestării preventive de la 26.11.2010 la 19.06.2012.

Au fost obligați recurenții inculpați la plata sumei de câte 600 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva sentinței penale nr.722/2011 pronunțate de Tribunalul București, Secția a II-a penală, peste termen, a declarat apel inculpatul Z. M., solicitând admiterea apelului achitarea în temeiul art.10 lit.c C. pr. pen., întrucât faptele nu au fost săvârșite de acesta.

Inculpatul arată că urmărirea penală cât și judecata s-a făcut în lipsa sa, neavând astfel posibilitatea de a se apăra, acesta fiind stabilit în Spania încă din anul 2007 și a arătat că a fost în mod greșit situația de fapt, alte decât cea învederată de întregul ansamblu probator, solicitând achitarea sa, în temeiul dispozițiilor art.10 lit. c C.p., faptele nefiind săvârșite de către acesta.

În subsidiar, a solicitat reindividualizarea pedepsei, faptul că la data săvârșirii faptei avea 18 ani, are un copil minor, iar ca modalitate de executare a pedepsei, s-ar impune suspendarea sub supraveghere.

În fața instanței de apel a fost administrată proba cu înscrisuri în circumstanțiere pentru apelantul inculpat ( filele 21 – 79 dosar), la termenul din data de 16.04 au fost audiați inculpatul Z. M. și părțile vătămate/civile G. F. D., C. F., L. G. și I. C., la termenul din data de 14.05.2013 a fost audiat C. M., condamnat în aceeași cauză. S-a constatat imposibilitatea de audiere a intimaților părți civile/vătămate I. L. N. și Ș. A. și s-a luat de renunțarea inculpatului de a fi audiat intimatul parte civilă C. F. L..

La termenul din data de 19.03.2013 instanța a constatat că sunt îndeplinite cerințele apelului peste termen prevăzute de art. 365 al. 1 C.p.p., întrucât inculpatul a lipsit la toate termenele de judecată și la pronunțare și a promovat calea de atac în termen de 10 zile de la punerea în executare a mandatului de executare a pedepsei închisorii.

Examinând legalitatea și temeinicia sentinței apelate, atât prin prisma motivelor invocate de apelantul-inculpat, cât și din oficiu, sub toate aspectele, potrivit disp. art.371 alin.2 C.p.p., Curtea apreciază că apelul este întemeiat pentru următoarele considerente:

Instanța de fond a reținut corect situația de fapt, din materialul probator administrat în cursul urmăririi penale, cât și al cercetării judecătorești, rezultând că în cursul lunii septembrie 2008, inculpații C. M. și R. L. împreună cu părțile vătămate C. F., G. A. – M., I. L. – N., L. G., M. T., G. F. D., C. F. L., S. A. și I. C., cărora le promisese locuri de muncă plătite în Spania au plecat cu un autocar în direcția A., pe drum inculpata R. L. întărind convingerea părților vătămate că vor primi banii cuveniți pentru munca depusă, că vor avea masa și cazarea asigurată, având astfel un rol în formarea convingerii că totul va fi bine când vor ajunge în Spania. În Vama Nădlac, cei doi inculpați și părțile vătămate au fost coborâți din autocar întrucât biletele nu au fost achitate, motiv pentru care, după o noapte petrecută în gara A., în urma primirii de către inculpatul C. M. a unei sume de bani trimise de inculpatul G. D. din Spania au plecat spre locul de destinație cu un microbuz. În localitatea Almonte, au fost așteptați de inculpatul G. D. care împreună cu alte două persoane de sex bărbătesc au amenințat șoferii microbuzului folosind cuțite și nu au mai achitat diferența de 600 de euro reprezentând contravaloarea transportului, cele 13 persoane fiind transportate cu două vehicule și cazate într-un apartament aparținând inculpatului G. D. iar a doua zi au început să muncească, fără a se încheia vreun contract în acest sens, fără a li se restitui actele de identitate care au rămas în posesia inculpatului C. M.. Programul de muncă era între orele 08:00 – 18:00, inclusiv sâmbăta și uneori chiar duminica, promițându-li-se că vor fi plătiți la fiecare sfârșit de săptămână, lucru care însă nu s-a întâmplat. După terminarea programului de lucru inculpații C. M., G. D. și Z. M. închideau persoanele în cauză în casă, în două camere locuind 12-13 persoane, ce erau supravegheate de către inculpații C. M., R. L. și Z. M.. Din această ultimă locație, după aproximativ 10 zile cele 9 persoane au fost mutate la o vilă situată pe un câmp, locație din care, după două zile, părțile vătămate C. F. L., Ș. A., I. N. L. și A. C. au sărit gardul, în timpul nopții și au fugit în Sevilla, reclamând faptele la Consulatul României, situație ce l-a determinat pe inculpatul C. M. să le aducă actele de identitate iar peste o lună să le aducă și pe celelalte persoane și să le abandoneze în Sevilla.

În ceea ce îl privește pe inculpatul Z. M., instanța de fond reținut în concret că a aderat și sprijinit grupul constituit de către inculpații C. M. și G. D., inculpatul Z. M. asigurând totodată supravegherea victimelor.

Curtea constată că, fiind audiat în fața instanței de apel, nu a recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa, susținând că, deși a fost prezent aproximativ o săptămână în aceeași casă, împreună cu mama sa R. L. și concubinul acesteia, C. M., în care mai erau și alte persoane, printre care și părțile vătămate, nu a exercitat asupra acestora acte de presiune, nu i-a supravegheat ci a muncit alături de aceștia la cules de măsline.

De asemenea, părțile vătămate C. F., L. G. și I. C., în fața instanței de apel nu au menținut declarațiile date în faza de urmărire penală, arătând că, odată ajunși în Spania, nu au fost supravegheați ori lipsiți de libertate de inculpatul Z. M..

De altfel, părțile vătămate C. F. și L. G. și în fața instanței de fond au declarat în același sens, arătând însă că au primit, după începerea cercetărilor în prezenta cauza sume de bani de la C. M..

Instanța nu va reține declarațiile acestora date în fața instanței, întrucât din analiza conținutului, prezintă serioase dubii privind sinceritatea acestora. Astfel, părțile vătămate au relatat aspecte contradictorii atât între declarațiile acestora și ale celorlalte părți vătămate /civile cât între propriile declarații, în ceea ce privește perioada de timp cât apelantul inculpat Z. M. s-a aflat în aceeași casă cu ei ( o săptămână, o lună, două săptămâni), cu privire la amplasarea locuinței și la asigurarea ușilor de acces ( locuință cu două uși de acces, asigurate cu cheia și cu zăvor, cu o singură ieșire, cu poartă însă fără a fi împrejmuită de gard), exercitarea de violențe de către membrii grupării ( care adresau cuvinte pe un ton amenințător însă nu s-au proferat amenințări). Declarațiile acestora prezintă chiar antagonisme, aceștia arătând că deși nu erau sechestrați de către inculpați, totuși părțile vătămate C. F. O., Ș. A., I. N. L. și A. C. au sărit gardul, în timpul nopții și au fugit în Sevilla, reclamând faptele la Consulatul României.

Declarațiile intimatei părți civile G. F. D., însă, au fost constante pe toată durata procesului penal, în cuprinsul cărora a fost relevată activitatea apelantului inculpat Z. M., care amenința cu violențe persoanele adusă la muncă în Spania, în cazul în care nu munceau sau luau legătura cu celelalte persoane aflate la muncă, dar și faptul că persoanele vătămate au fost supravegheate pe toată perioada de către Z. M., împreună cu membrii familiei sale.

În cauză, în fața instanței de fond, la termenul din data de 22.03.2011, coinculpatul C. M. a solicitat aplicarea prevederilor art.3201 C.p.p. și a relatat că a primit un telefon din partea inculpatului zamfir M. care i-a spus că are nevoie de 10 persoane care să muncească în Spania, însă a arătat că, odată ajunse în Spania, acestea nu au fost sechestrate ci inculpații, printre care și Z. M. au muncit împreună cu părțile vătămate.

Prin încheierea din data de 22.03.2011, Tribunalul București a respins cererea de soluționare a cauzei conform procedurii simplificate prev. de art. 3201 C.p.p., întrucât poziția procesuală a inculpatului nu a fost una de recunoaștere a săvârșirii infracțiunilor deduse judecății, instanța continuând judecarea cauzei potrivit procedurii de drept comun.

Cu toate acestea, cu ocazia judecării recursului formulat de inculpatul C. M. împotriva sentinței penale nr.722/2011, pronunțate de Tribunalul București, Secția a II-a penală, acesta a dat o nouă declarație, potrivit căreia recunoaște faptele așa cum au fost descrise în actul de sesizare și că își însușește probele de la urmărire penală.

Fiind audiat în prezenta cauză, C. M. nu a mai menținut declarațiile date în fața instanței de fond, susținând că nu inculpatul Z. M. a fost cel care i-a solicitata aducerea în Spania a celor 10 persoane ci G. D. iar Z. M. nu a avut nicio activitate în legătură cu persoanele vătămate. Acesta a justificat recunoașterea faptelor în fața instanțelor întrucât a fost bătut în arest de organele de poliție și că, în plus a semnat declarația așa cum i-a fost prezentată de instanță întrucât nu știe să scrie și să citească și nu a adus această împrejurarea la cunoștința instanței.

Curtea nu poate reține această din urmă declarație, dată de C. M., fiind în mod evident dată pro causa, după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare în ceea ce îl privește și după ce, în cele trei grade de jurisdicție acesta a susținut implicarea inculpatului Z. M. în aducerea părților vătămate la muncă în Spania și a recunoscut faptele așa cum au fost reținute în rechizitoriu, solicitând aplicarea prevederilor art.3201 C.p.p.

Dată fiind legătura dintre inculpatul Z. M. cu ceilalți inculpați – R. L. – mamă și C. M. – concubinul mamei, instanța consideră a fi lipsite de veridicitate afirmațiile acestuia că doar a muncit la cules de măsline, împreună cu părțile vătămate, din probele administrate – administrate și analizate de instanța de fond în mod complet - rezultând că acesta a constituit împreună cu coinculpații o grupare infracțională, în scopul de a induce și menține în eroare părțile vătămate cu privire la condițiile de muncă dar și le lipsi de libertate și a le obliga să muncească în condițiile impuse.

De asemenea, în mod corect instanța de fond a reținut că, fiind dovedite existența laturii obiective, a legăturii de cauzalitate și a urmărilor imediate, precum și a laturii subiective a acțiunii, inculpatul acționând cu vinovăția cerută de lege, sub forma intenției directe, în drept, faptele inculpatului Z. M. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de aderare și sprijinire sub orice formă a unui grup în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane prevăzute de art.8 din Legea nr.39/2003 cu raportare la art.323 C.p. și trafic de persoane prevăzută de art.12 al.1, 2 lit. a din Legea nr.678/2001 cu aplic. art.41 al.2 C.p., ambele cu aplicarea art.33 lit. a C.p.

Curtea apreciază așadar că apelul inculpatului Z. M., în sensul că faptele nu au fost săvârșite de acesta și a solicitării achitării, în conformitate cu prevederile art. 10 lit. c C.p., nu este întemeiat.

În ceea ce privește individualizarea pedepselor aplicate inculpatului, referitor și la motivele de apel ale acestuia sub aspectul cuantumului, Curtea are în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei, prev. de art. 72 Cod penal, respectiv pericolul social concret al faptelor săvârșite, determinat atât de modul de producere, cât și de importanța valorilor sociale încălcate, de persoana inculpatului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea, precum și limitele speciale ale pedepsei pentru infracțiunea dedusă judecății.

Instanța de fond a considerat că pedepsele aplicate inculpatului trebuie să se situeze aproape de nivelul minim special prevăzut pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare și sprijinire sub orice formă a unui grup în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane și trafic de persoane, aplicând inculpatului Z. M. pedepse de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 al 1 lit. a teza a II-a și b C.p. pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale, pentru săvârșirea infr. prev. de art.12 al.1, 2 lit. a din Legea nr.678/2001 cu aplic. art.41 al.2 C.p. și de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infr. prev. de art.8 din Legea nr.39/2003 cu raportare la art.323 C.p.

Curtea, pe de altă parte, constată că, în privința inculpatului Z. M. circumstanțele sale personale, respectiv că nu a fost condamnat anterior, are loc de muncă, familie organizată, vârsta sa, influența exercitată de membrii familiei asupra sa în momentul săvârșirii faptelor, deci aspecte care țin de aprecierea judiciară, ulterioară săvârșirii faptelor, asupra comportamentului general al inculpatului, impun o reapreciere asupra gradului de pericol pe care îl reprezintă faptele inculpatului, reflectat în cuantumul pedepselor aplicate.

Astfel, Curtea consideră ca este necesar a se da eficiență circumstanțelor personale ale inculpatului, reținând circumstanța atenuantă prev. de art. 74 al.2 C.p. și stabilind cuantumul pedepsei aplicate sub minimul prevăzut de art. 8 din Legea nr.39/2003, rap. la art. 323 C.p., la un cuantum de 2 ani închisoare, în condițiile art. 76 al.1 lit. c C.p. și la un cuantum de 3 ani închisoare și interzicerea inculpatului, ca pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 al.1 lit. a teza a II-a și b C.p., pe durata de 2 ani după executarea pedepsei principale, pentru săvârșirea infr. prev. de art. 12 al.1, 2 lit. a din Legea nr.678/2001, cu aplic. art. 41 al.2 C.p. C.p., prin aplicarea art. 74 al. 2 C.p. și art. 76 al.1 lit. b C.p.

Față de cele reținute, constatând că în cauză sunt întrunite condițiile cazului de desființare, cu reținerea spre rejudecare de către instanța de apel prev. de art. 379 pct.2 lit. a C.p.p. Curtea va admite apelul peste termen declarat de inculpatul Z. M. față de sentința penală nr.722/20.10.2011, pronunțată de Tribunalul București, Secția a II-a penală.

Va desființa, în parte, sentința penală apelată și în fond, rejudecând:

Va reduce cuantumul pedepsei aplicate inculpatului Z. M., de la 4 ani închisoare, la 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infr. prev. de art. 8 din Legea nr.39/2003, rap. la art. 323 C.p., prin aplicarea art. 74 al. 2 C.p. și art. 76 al.1 lit. c C.p.

Va reduce cuantumul pedepsei aplicate inculpatului Z. M., de la 5 ani închisoare, la 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infr. prev. de art. 12 al.1, 2 lit. a din Legea nr.678/2001, cu aplic. art. 41 al.2 C.p. C.p., prin aplicarea art. 74 al. 2 C.p. și art. 76 al.1 lit. b C.p.

În baza art. 65 C.p., va interzice inculpatului, ca pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 al.1 lit. a teza a II-a și b C.p., pe durata de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 33 lit. a C.p., 34 lit. b C.p., 35 C.p. va constata că infracțiunile deduse judecății sunt concurente și va aplica inculpatului Z. M. pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 al.1 lit. a teza a II-a și b C.p., pe durata de 2 ani după executarea pedepsei principale.

Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale aplicate.

În temeiul art. 192 al.3 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În temeiul art.379 pct.2 lit. a C.p.p., admite apelul peste termen declarat de inculpatul Z. M. față de sentința penală nr.722/20.10.2011, pronunțată de Tribunalul București, Secția a II-a penală.

Desființează, în parte sentința penală apelată și, în fond, rejudecând:

Reduce cuantumul pedepsei aplicate inculpatului Z. M., de la 4 ani închisoare, la 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infr. prev. de art. 8 din Legea nr.39/2003, rap. la art. 323 C.p., prin aplicarea art. 74 al. 2 C.p. și art. 76 al.1 lit. c C.p.

Reduce cuantumul pedepsei aplicate inculpatului Z. M., de la 5 ani închisoare, la 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infr. prev. de art. 12 al.1, 2 lit. a din Legea nr.678/2001, cu aplic. art. 41 al.2 C.p. C.p., prin aplicarea art. 74 al. 2 C.p. și art. 76 al.1 lit. b C.p.

În baza art. 65 C.p., interzice inculpatului, ca pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 al.1 lit. a teza a II-a și b C.p., pe durata de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 33 lit. a C.p., 34 lit. b C.p., 35 C.p. constată că infracțiunile deduse judecății sunt concurente și aplică inculpatului Z. M. pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 al.1 lit. a teza a II-a și b C.p., pe durata de 2 ani după executarea pedepsei principale.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale aplicate.

În temeiul art. 192 al.3 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Cu recurs.

Pronunțată în ședință publică, azi, 15.07.2013.

PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,

I. C. A. P. M.

Proces-verbal

pentru jud. M. A.P. aflată în C.O.,

semnează, PREȘEDINTE COMPLET,

GREFIER,

B. C.

Proces-verbal

pentru grefier C. B. aflat în C.O.,

semnează, GREFIER ȘEF,

Red. I.C.

Dact. A.L. 2 ex./21.08.2013

T. București – jud.: J. C.

← Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 237/2014. Curtea...  Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 1337/2013. Curtea de Apel... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Traficul de persoane. Legea 678/2001 art. 12. Decizia nr. 203/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI