Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 707/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 707/2012 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 05-04-2012 în dosarul nr. 707/2012

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ

DOSAR NR._ (_ )

DECIZIA PENALĂ NR. 707/R

Ședința publică din: 5 aprilie 2012

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE – F. V.

JUDECĂTOR: I. C.

JUDECĂTOR: A. B.

GREFIER: M. G.

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București - reprezentat de procuror M. V..

Pe rol pronunțarea cauzei penale având ca obiect recursurile declarate de inculpații M. O., M. M., D. A. P. și I. M., împotriva sentinței penale nr. 268 din data de 29.07.2011, pronunțată de Judecătoria Cornetu, în dosarul penal nr._ .

Dezbaterile și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 08.03.2012, ce face parte integrantă din prezenta decizie penală.

Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 22.03.2012, apoi la data de 29 martie 2012 și apoi la data de 05 aprilie 2012 când, în aceeași compunere a hotărât următoarele:

CURTEA,

Deliberând, asupra recursului penal de față.

Prin sentința penală nr.268/29.07.2011, pronunțată de Judecătoria Cornetu,

s-au hotărât următoarele:

1. În baza art. 11 pct.2 lit.b raportat la art.10 alin.1 lit.i¹C.pr.pen., în referire la art.74¹alin.2 C.pen., cu aplicarea art.13 C.pen., s-a dispus încetarea procesului penal față de inculpatul M. O. (fiul lui V. și C., născut la data de 26.09.1967 în loc. Suceava, jud. Suceava, domiciliat în loc. Urziceni, ..50, jud. Ialomița, CNP_), sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 296¹alin.1 lit.h din Legea nr. 571/2003.

În baza art. 296¹alin.1 lit.h din Legea nr. 571/2003 și art. 74¹alin.2 raportat la art.91 C.pen., i s-a aplicat inculpatului M. O. o amendă administrativă în cuantum de 1000 lei, care se va executa conform dispozițiilor art. 442 și 443 C.pr.pen.

În baza art. 118 alin.1 lit. f C.pen., s-au confiscat cele 618 sticle băuturi alcoolice marcate cu marcaje false, identificate în antrepozitul fiscal al S.C. M. D. S.R.L., introduse în Camera de Corpuri Delicte a I.P.J. I., conform dovezii . nr._/29.06.2010.

În baza art. 14 și 346 C.pr.pen., s-a luat act că Direcția Regională pentru

Accize și Operațiuni Vamale C., respectiv Direcția Județeană pentru Accize și

Operațiuni Vamale Ialomița nu se constituie parte civilă în procesul penal, ca urmare a faptului că prejudiciul în cuantum de 1.714,78 lei a fost recuperat prin achitarea integrală de către inculpat.

S-a constatat că inculpatul M. O. a fost reținut din data de 11.05.2010, h.16 și arestat preventiv din data de 12.05.2010 până la data de 02.07.2010.

În baza art. 353 C.pr.pen., s-a dispus ridicarea sechestrului asigurator instituit de P. de pe lângă Judecătoria Cornetu prin ordonanța din data de 17.05.2010 asupra sumei de 7.750 euro aparținând inculpatului M. O., sumă depusă la Camera de Corpuri Delicte a I.P.J. I., conform dovezii . nr._ din data de 03.06.2010 și a dovezii . nr._ din data de 03.06.2010, sumă ce va fi restituită inculpatului Mărcluescu O..

2. În baza art. 9 alin.1 lit. b și art. 9 alin.2 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 74 alin.1 lit. a C.pen. și art. 76 alin.1 lit.c C.pen., a fost condamnat inculpatul D. A. P. (fiul lui G. și E., născut la data de 05.01.1968 în București, domiciliat în București, .. 66, ..82, sector 6, CNP_), la o pedeapsă de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a teza a II a și lit. b C.pen.

În baza art.86¹ C.pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei de 3 ani închisoare sub supraveghere pe o durată de 6 ani ce constituie termen de încercare stabilit în condițiile art.86² C.pen.

În baza art.86³ alin.1 C.pen., inculpatul va fi suspus următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București;

- să anunțe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

Datele vor fi comunicate Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București.

S-a făcut aplicare art. 359 C.pr.pen. și art. 86⁴ C.pen.

În baza art. 71 C.penal, i s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a teza a doua și lit.b C.penal.

În baza art. 71 alin.5 C.penal, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 86⁴ c.pen. în referire la art 83 C.pen., i s-a atras atenția inculpatului asupra cazurilor a căror nerespectare vor impune revocarea suspendării sub supraveghere.

În baza art. 88 C.pen., s-a dedus din pedeapsă durata reținerii din data de 03.06.2010, h.16,00.

3. În baza art. 9 alin.1 lit. b și art. 9 alin.2 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 74 alin.1 lit. a C.pen. și art. 76 alin.1 lit.c C.pen., a fost condamnat inculpatul I. M. (fiul lui G. și V., născut la data de 24.11.1969 în ., domiciliat în București, ., ., CNP_), la o pedeapsă de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a teza a II a și lit. b C.pen.

În baza art.86¹ C.pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei de 3 ani închisoare sub supraveghere pe o durată de 6 ani, ce constituie termen de încercare stabilit în condițiile art.86² C.pen.

În baza art.86³ alin.1 C.pen., inculpatul s-a suspus următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București;

- să anunțe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

Datele vor fi comunicate Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București.

S-a făcut aplicare art. 359 C.pr.pen. și art. 86⁴ C.pen.

În baza art. 71 C.penal, i s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a teza a doua și lit.b C.penal.

În baza art. 71 alin.5 C.penal, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei se suspendă și executarea pedepselor accesorii.

În baza art 86⁴ c.pen în ref. la art 83 C.pen., i s-a atras atenția inculpatului asupra cazurilor a căror nerespectare vor impune revocarea suspendării sub supraveghere.

În baza art. 88 C.pen., s-a dedus din pedeapsă durata reținerii din data de 03.06.2010, h.16,00.

4. În baza art. 26 raportat la art. 9 alin.1 lit. b și art. 9 alin.2 din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.74 alin.1 lit. a C.pen. și art. 76 alin.1 lit.c C.pen., a fost condamnat inculpatul M. M. (fiul lui I. și P., născut la data de 22.01.1956 în București, domiciliat în București, ., ., ., sector 3, c.n.p._) la o pedeapsă de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a, teza a II a și lit. b C.pen.

În baza art. 248¹rap. la art. 248 C.pen. cu aplicarea art. 74 alin.1 lit. a C.pen. și art. 76 alin.1 lit.b C.pen., a fost condamnat inculpatul M. M.) la o pedeapsă de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a, teza a II a și lit. b C.pen.

În baza art. 34 lit.b C.pen., au fost contopite cele două pedepse aplicate inculpatului prin prezenta hotărâre urmând ca inculpatul M. M. să execute în final pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a), teza a II a și lit. b C.pen.

În baza art.86³ alin.1 C.pen., inculpatul va trebui să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București;

- să anunțe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășeste 8 zile precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

Datele vor fi comunicate Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București.

S-a făcut aplicare art. 359 C.pr.pen. și art. 86⁴ C.pen.

În baza art. 71 C.penal, i s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a teza a II-a și lit.b C.penal.

În baza art. 71 alin.5 C.penal pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii.

În baza art 86⁴ c.pen., în referire la art 83 C.pen., i s-a atras atenția inculpatului asupra cazurilor a căror nerespectare vor impune revocarea suspendării sub supraveghere.

În baza art. 88 C.pen., s-a dedus din pedeapsă durata reținerii din data de 03.06.2010, h.16,00.

În temeiul art. 14 și 346 Cod de procedură penală, în referire la art. 998-999 cod civil și la art. 119 și urm. din O.G. nr. 92/2003, art. 206⁹alin.1 lit.a pct.1 și alin.2 din Legea nr.571/2003, a obligat, în solidar, pe inculpații D. A. P., I. M. și M. M., aceștia la rândul lor în solidar cu părțile responsabile civilmente S.C. M. PRODUCRION S.R.L. și S.C. M. D. S.R.L., la plata către Statul Român, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, a despăgubirilor materiale în sumă de 750.589,17 lei (accize și T.V.A ), plus majorări de întârziere și dobânzi calculate de la data de 26.05.2010 până la data stingerii sumei datorate, inclusiv, reprezentând prejudiciul cauzat bugetului de stat.

În temeiul art. 353 raportat la art. 163 și urm. C.pr.pen., s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra terenului în suprafața de 2000 mp. situat în intravilanul ., . 198/5, având număr cadastral 921, proprietatea părții responsabile civilmente S.C. M. P. S.R.L., dobândit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.203/17.02.2006, la B.N.P. „M. C.”; asupra terenului intravilan în suprafața de 4000 mp., situat în ., . 198/9 și 198/10, proprietatea părții responsabile civilmente S.C. M. P. S.R.L., dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.3456/12.11.2002, la B.N.P. „M. V.” și a construcției edificate pe acesta conform Autorizației de construire nr.22/12.06.2003, asupra terenului extravilan în suprafața de 2000 mp. situat pe teritoriul satului Vârteju, ., ., . părții responsabile civilmente S.C. M. D. S.R.L., dobândit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.84/22.01.2007, la B.N.P. „J. V. C.”, teren înscris în Cartea Funciară nr.2749 a . rezultă din Încheierea nr._/09.11.2006, eliberată de ANCPI – O.C.P.I. I., având număr cadastral 2041; asupra terenului extravilan în suprafața de 1000 mp. situat pe teritoriul satului Vârteju, ., ., . părții responsabile civilmente S.C. M. D. S.R.L., dobândit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.85/22.01.2007, la B.N.P. „J. V. C.”, teren înscris în Cartea Funciară nr.2750 a . rezultă din Încheierea nr._/09.11.2006 eliberată de ANCPI – O.C.P.I. I., având număr cadastral 2043; asupra terenului extravilan în suprafața de 2000 mp, situat pe teritoriul satului Vârteju, ., ., . părții responsabile civilmente S.C. M. D. S.R.L., dobândit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.83/22.01.2007, la B.N.P. „J. V. C.”, teren înscris în Cartea Funciară nr.2748 a . rezultă din Încheierea nr._/09.11.2006 eliberată de ANCPI – O.C.P.I. I., având număr cadastral 2042, până la concurența sumei de 750.589,17 lei plus majorări de întârziere și dobânzi calculate de la data de 26.05.2010, până la data stingerii sumei datorate, inclusiv, reprezentând prejudiciul cauzat bugetului de stat.

Prezenta hotărâre privind luarea măsurii asiguratorii va fi dusă la îndeplinire de către executorul judecătoresc.

S-a dispus comunicarea unui exemplar al prezentei hotărâri către A.N.C.P.I. – O.C.P.I. I., precum și către Primăria Orașului M. în vederea notării celor dispuse, cu mențiunea că au obligația de a comunica instanței dovadă efectuării mențiunilor privind instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor imobile menționate mai sus.

În temeiul art. 191 alin. 1 Cod de procedură penală, a fost obligat fiecare inculpat la plata sumei de 3 000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr. 1582/P/2010 din 30.06.2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu, s-a dispus trimiterea în judecată.

în stare de arest preventiv, a inculpatului M. O., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 296¹ alin.1 lit. h din Legea nr. 571/2003 (marcare cu marcaje false a produselor accizabile supuse marcării ori deținerea în antrepozitul fiscal a produselor marcate în acest fel) privind Codul Fiscal, constând în aceea că, în calitate de administrator la S.C. M. D. S.R.L. a aplicat marcaje false pe băuturile alcoolice produse în antrepozitul fiscal din ., precum și de a deține în antrepozitul fiscal un număr de 618 sticle cu băuturi alcoolice marcate cu marcaje false, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de marcare cu marcaje false a produselor accizabile supuse marcării ori deținerea în antrepozitul fiscal a produselor marcate în acest fel;
în stare de libertate, a inculpaților M. M. pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzută de art. 248¹ raportat la art. 248 din Codul penal și complicitate la evaziune fiscală, prev. de art. 26 Cod penal rap. la art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 33 lit. b Cod penal, constând în aceea că în data de 26.04.2010, în calitate de controlor vamal, fiind desemnat de Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale I. să supravegheze efectuarea de către . a unei livrări de alcool etilic rafinat, a aplicat în mod abuziv ștampila Autorității Vamale pe factura . nr. 429/26.04.2010, ce însoțea mijlocul de transport, și a întocmit procesul verbal de sigilare înregistrat la Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale I. sub nr. 5693/26.04.2010, atestând în fals faptul că în acea cisternă se află o cantitate de 10.999 litri alcool etilic rafinat, deși, în realitate, în cisternă se afla o cantitate de 31.949 litri; D. A. P., pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005, constând în aceea că în calitatea sa de reprezentant de vânzări în cadrul ., având obligația de a întocmi și semna, în data de 26.04.2010, alături de inculpatul M. M., procesul verbal de sigilare înregistrat la Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale I. sub nr. 5693/26.04.2010, a atestat în fals faptul că în acea cisternă se află o cantitate de 10.999 litri alcool etilic rafinat, deși, în realitate, în cisternă se afla o cantitate de 31.949 litri, în scopul de a se sustrage de plata accizelor și a TVA aferentă cantității găsite în plus, în cuantum de 750.589,17 lei; I. M., pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005, constând în aceea că în calitatea sa de director economic în cadrul ., având obligația de a întocmi și semna, în data de 26.04.2010, factura fiscală . nr. 429/26.04.2010, emisă de . către ., a atestat în fals faptul că în acea cisternă se află o cantitate de 10.999 litri alcool etilic rafinat, deși, în realitate, în cisternă se afla o cantitate de 31.949 litri, în scopul de a se sustrage de plata accizelor și a TVA aferentă cantității găsite în plus, în cuantum de 750.589,17 lei.

Actele de urmărire penală efectuate în cauză s-au materializat în următoarele mijloace de probă:

- proces verbal de depistare din cuprinsul căruia a reieșit că în data de 26.04.2011, pe raza . a fost oprit în trafic autotractorul marca „M.” cu număr de înmatriculare_ și semiremorca tip cisternă cu număr de înmatriculare_, ambele aparținând S.C. M. D. S.R.L. și condusă de martorul O. A. S. care, fiind întrebat în legătură cu transportul pe care îl efectuează a prezenta lucrătorilor de poliție factura fiscală . nr.429/26.04.2010 emisă de .. pentru cumpărător S.C. M. D. S.R.L. în valoare de 50.470,28 lei; declarație de conformitate numărul 117/26.04.2010 întocmită de .; document administrativ de însoțire a mărfii; certificat de calibrare al cisternei, raport de încărcare nr._/06.11.2009, contract comercial nr. 129/30.03.2010, proces verbal de sigilare emis de A.N.V. – D.R.A.O.V.B nr. 5693/26.04.2010, autocisterna fiind sigilată și depozitată în incinta S.C. COMAT AUTO S.A. din București, B-., sector 6, la Biroul Vamal Târguri și Expoziții în vederea continuării cercetărilor; proces verbal de sigilare nr. 8113/26.04.2010, orele 23,20, întocmit la momentul depozitării de către angajații A.N.A.F – Autoritatea Națională a Vămilor – D.R.A.O.V. București; nota de constatare și proces verbal de custodie a autocisternei; proces verbal de desigilare a cisternei și de măsurare a conținutului, operațiuni efectuate în prezența administratorului S.C. M. PORODUCTION S.R.L. – martorul T. G. și a directorului tehnic – martorul L. M., conform căruia s-a stabilit că în autocisterna cu număr de înmatriculare_ s-a aflat cantitatea de 20.950 litri alcool fără ca aceasta să fie menționată în documentele de însoțire a acestui transport; proces verbal de ridicare a nouă recipienți cu probe, contraprobe și probe martor; planșe foto ale cisternei depozitate; proces verbal de desigilare; procese verbale de desigilare a coletelor ridicate de la domiciliul inculpatului M. O. cu ocazia efectuării percheziției ce conțineau un nr. 46.955 banderole cu inscripția „S.C. M. D. S.R.L. – 22% - 3L – P.I.L.80 – RO 0037000XX00 având diferite serii formate din două litere și nouă cifre, un nr. de 16.923 banderole cu inscripția „România – Băuturi alcoolice distilate – A – G.P. – 0,5 litri – 30% - XILOR_ – L 80x18 – S.C. M. D. S.R.L.; proces verbal întocmit la data de 07.05.2010 cu ocazia desigilării depozitului S.C. M. D. S.R.L., proces verbal de ridicare a banderolelor fiscale aplicate pe cele 618 sticle identificate de organele de poliție la data de 29.04.2010 la antrepozitul fiscal – depozitul de produse finite – aparținând S.C. M. D. S.R.L. situat în ., banderole personalizate „S.C. M. D. S.R.L. cod acciză RO 0037000XX00, 20%, 1L, Pi, L80; proces verbal de cercetare la fața locului și planșe foto; certificate de calibrare; proces verbal ridicare probe de „produs intermediar băutură fermentată mixtă, marca „Ialomița”, 20% val, 1 litru, având înscris pe etichetă – produs și îmbuteliat S.C. M. D. S.R.L.; procese verbale de inventariere; proces verbal de verificare a cisternei; declarații învinuit T. G.; declarații martor C. P.; declarații inculpați D. A. P. și I. M., declarații martor L. M., declarații inculpat M. M.; declarații martori S. G.; ordin de control/misiune nr.233/26.04.2010 (fila 296); adresa emisă de D.R.A.O.V. I. către D.R.A.O.V Ialomița privind efectuarea unui transport în data de 26.04.2010 cu auto având nr. de înmatriculare_ și_ a unei cantități de 10.999 litri alcool etilic rafinat; document administrativ de însoțire, factura fiscală . nr. 429/26.04.2010 emisă de S.C. M. P. S.R.L. cumpărător S.C. M. D. S.R.L. în valoare de 50.470,28 lei pentru 10.999 litri alcool etilic rafinat; declarație inculpat M. O.; declarații martori; procese verbale de confruntare, respectiv confruntări efectuate între O. A. – șoferul autocisternei și inc. D. A., M. M. și martorul L. M.); acte medicale ale inculpatului M. M..

- raport de constatare tehnico-științifică nr._/12.05.2010 privind natura și concentrația lichidelor puse la dispoziție (probele ridicate din cisternă); raport de expertiză nr._/17.06.2010 privind autorii scrisului de mână de pe factura fiscală nr. 429/26.04.2010; procese verbale de ridicare a probelor de scris și declarații olografe ale inculpaților; certificat de expertiză în original nr._/17.06.2010; adresele Imprimeriei Naționale; adresa având anexate documentele solicitate de organele de cercetare penală conținând D.A.I.-uri aparținând S.C. M. P. S.R.L. pentru anul 2010; acte de proprietate ale bunurilor imobile aparținând S.C. M. P. S.R.L.; scrisori de garanții bancare emise de Banca Comercială Carpatica S.A., proces verbal de interceptare, localizare și înregistrare a convorbirilor telefonice; adrese de la Oficiul Național al Registrului Comerțului privind diverse societăți comerciale.

- proces verbal de desigilare a depozitului produse finite al S.C. M. D. S.R.L. (hala nr.2) situat în ., proces verbal de prelevare marcaje; proces verbal de constatare întocmit de D.R.A.O.V. Ialomița care a stabilit că „unele din băuturile alcoolice supuse marcării aflate în depozit au marcaje suspecte/posibil neautentice, marcaje care au fost înmânate spre expertiză echipei de specialiști ai Imprimeriei Naționale Române”; Buletin de Analiză nr._/30.04.2010; planșa fotografică ce cuprinde aspecte ridicate cu ocazia controlului economic efectuat la data de 30.04.2010 la S.C. M. D. S.R.L. din .; proces verbal de efectuare a percheziției domiciliare la punctul de lucru al S.C. M. D. S.R.L. din loc. Adâncata, jud. I., nota de constatare . nr._/29.04.2010 întocmită de Garda Financiară Secția Ialomița; jurnal pentru cumpărări din data de 29.04.2010; jurnal privind vânzările de produse supuse accizelor; balanța furnizorilor; note de intrare recepție, balanțele stocurilor; lista stocurilor băuturi spirtoase, intrările de marfă la nivel de document pentru perioada 01.01._10; liste de inventar; documente privind vânzarea de articole grupate pe agenți/depozite/magazine și producție /servicii pe perioada 01.04._10.

- proces verbal de efectuare a unei percheziții domiciliare la sediul S.C. M. D. S.R.L. situat în orașul Urziceni, ..2, jud. Ialomița, ocazie cu care au fost găsite 9000 bucăți banderole pentru 0,5 l și 30% și 12.000 bucăți pentru 0,5 l și 30% inscripționate cu denumirea S.C. M. D. S.R.L. despre care inculpatul M. O. a declarat că sunt expirate și care au fost ridicate în temeiul art. 96-97 C.pr.pen. în vederea continuării cercetărilor; contracte de vânzare-cumpărare, facturi fiscale, chitanțe și alte documente fiscale; jurnal pentru cumpărări, jurnal pentru vânzări; contract de cesiune de creanță încheiat între Banca Comercială „Carpatica” S.A. și S.C. M. P. S.R.L. nr. 150/5 din 23.02.2010, fișe de cont pentru operațiuni diverse; corespondența între S.C. M. D. S.R.L. și S.C. M. P. S.R.L. prin care se restituie documente administrative de însoțire a mărfii, respectiv exemplarul nr.3- exemplar de returnat expeditorului, vizat de autoritatea fiscală teritorială, D.J.A.O.V Ialomița; fișă de cont pentru operații diverse; listă cantitativă stocuri; balanța stocurilor; centralizator bonuri de consum; facturi fiscale și documente administrative de însoțire a mărfurilor livrate de către S.C. M. P. S.R.L. către S.C. M. D. S.R.L.; contract comercial nr. 128/30.03.2010; documente reprezentând rapoarte de producție, stocuri de marfă și materii prime, consumul de materii prime și materiale aferente lunilor decembrie 2009, ianuarie - aprilie 2010.

- actele de control, inclusiv anexe, întocmite în datele de 30.04.2010 și 06.05.2010 la S.C. M. P. S.R.L. din localitatea M., Șoseaua de Centură nr.17, jud. I. ocazie cu care s-a constatat existența unei diferențe în minus reprezentând cantitatea de 20.521,93 lei alcool etilic rafinat 96% ce a fost eliberată din antrepozitul fiscal în cauză, fără întocmirea documentelor prevăzute de lege (factură fiscală, D.A.I.) prejudiciind astfel bugetul de stat cu suma totală de 750.589,17 lei; nota de constatare . nr._ din data de 30.04.2010 întocmită de Garda Financiară – Comisariatul General; bonuri de consum materii prime, rapoarte de producție; fișe de magazie; nota de constatare . nr._/06.05.2010 întocmită de Garda Financiară – Comisariatul General; fișe mișcare produs, rapoarte de producție, facturi fiscale emise de S.C. M. P. S.R.L. D.A.I – uri; documentele întocmite de către D.R.A.O.V. București în urma verificărilor efectuate asupra autotractorului cu numerele de înmatriculare_ care transporta alcool etilic rafinat având ca destinatar S.C. M. D. S.R.L. din Urziceni; proces verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr.128/04.05.2010 prin care în conformitate cu dispozițiile art. 220 alin.2 lit. a și b din O.G. nr.92/2003 coroborat cu O.U.G. nr.19/2008 s-a dispus confiscarea celor 31.949 litri alcool etilic rafinat 96,4%, precum și a mijlocului de transport, respectiv autotractorului și autocisternei care îl transporta; adeverințe de reținere a bunurilor; fișa postului inculpatului M. M. – controlor vamal; Decizia nr.04/11.05.2010 emisă de D.R.A.O.V. Ialomița conform căreia a fost oprită activitatea în cadrul antrepozitului fiscal de producție al S.C. M. D. S.R.L. din ., începând cu data de 11.05.2010; proces verbal de predare-primire a celor 618 bucăți – băutură fermentată mixtă, „Ialomița”, PET 1 litru, 20% vol.alc., valoare totală de 4635 lei; solicitările S.C. M. D. S.R.L. către D.J.A.O.V. Ialomița pentru desemnarea unui reprezentant (supraveghetor fiscal) la antrepozitul fiscal situat în . DAI alcool provenit din achiziție internă, în regim suspensiv a accizelor; registru de notificări; proces verbal de constatare din data de 07.06.2010 încheiat la Slobozia de către Garda Financiară – Secția Ialomița;

- proces verbal de verificare a modului în care funcționează instalația de produs alcool etilic; stat de salarii, proces verbal de desigilare a autocisternei și de măsurare a cantității de alcool existente; certificate de calibrare; fișe de mișcare produs și liste furnizori, facturi fiscale și documente administrative de însoțire a mărfii, jurnale de vânzare-cumpărare, contracte comerciale;

- răspunsul D.I.I.C.O.T. la solicitarea organelor de cercetare penală prin care se solicită date sau informații cu privire la activitățile infracționale desfășurate de reprezentanții S.C. M. P. S.R.L. și S.C. M. D. S.R.L; acte din dosarul nr. 78/D/P/2009; planșă fotografică cuprinzând fotografii judiciare efectuate la data de 27.04.2010 în oraș G., jud. G. în Spațiul Direcției județene de Accize și Operațiuni Vamale G. asupra cisternei cap tractor cu nr._ și semiremorca tip cisternă cu nr. Il-03-VAR;

- documente contabile privind producția de alcool al S.C. M. D. S.R.L. în anul 2009;

- documentele emise de Ministerul Finanțelor Publice – Comisia pentru Autorizarea Antrepozitelor Fiscale și a Importatorilor de Produse Accizabile supuse Marcării.

Inculpaților le-a fost prezentat materialul de urmărire penală la data de 29.06.2010, astfel cum a rezultat din procesele-verbale aflate la filele 551-554 din dosarul de urmărire penală.

În termen legal, până la citirea actului de sesizare, partea vătămată Statul Român, prin A.N.A.F, s-a constituit parte civilă pentru fapta dedusă judecății cu suma totală de 750.589,17 lei (accize și T.V.A.) reprezentând prejudiciul cauzat bugetului de stat.

Analizând și coroborând materialul probator existent la dosarul cauzei, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:

1. Între S.C. M. P. S.R.L, în calitate de furnizor și S.C.M. D. S.R.L, în calitate de beneficiar s-a încheiat contractul comercial nr.142/24.04.2009 având ca obiect comercializarea alcoolului etilic rafinat 96% și contractul comercial nr.129/30.03.2010 având ca obiect comercializarea alcoolului sanitar 70% îmbuteliat în P.E.T. 50 ml. în cantitate de 30.000 buc.

La data de 26.04.2010, în baza unei sesizări din oficiu, referitoare la faptul că . produce și comercializează fără documente legale alcool și băuturi alcoolice către ., cu sediul social în loc. Urziceni, jud. Ialomița, lucrători de poliție din cadrul I.P.J. I. – Serviciul de Investigare a Fraudelor împreună cu inspectori din cadrul Direcției Regionale de Accize și Operațiuni Vamale București au identificat și oprit în trafic, pe raza comunei Afumați, jud. I., ansamblul format din autotractorul marca M. cu nr. de înmatriculare_ și semiremorca cisternă cu nr. de înmatriculare_, condus de martorul O. A. S., angajat al ..

Din documentele puse la dispoziția organelor de cercetare penală de către martorul O. A. S., șoferul autocisternei, respectiv document administrativ de însoțire a mărfii expeditor S.C. M. P. S.R.L, destinatar S.C. M. D. S.R.L. din data de 26.04.2010, factura fiscală . nr. 429/26.04.2010, furnizor ., CUI RO_, cumpărător S.C M. D. S.R.L CUI_, cantitatea înscrisă în factură fiind de_,00 GR DALL (respectiv_ litri alcool etilic rafinat), în valoare totala de_,28 lei, contract comercial nr.129/30.03.2010 a rezultat faptul că autocisterna este încărcată cu alcool etilic rafinat în cantitate de_,00 GR DALL, adică _ litri, in valoare de_,28 lei.

Conform certificatului de calibrare nr. 08-10-20 din data de 22.10.2008, eliberat de S.C ROM STYL IMPEX S.R.L, stația de calibrare autocisterne, autocisterna in cauza este formata din trei compartimente având un volum efectiv de _ litri.

In continuare, în prezența conducătorului autocisternei, inspectorii D.R.A.O.V. București au procedat la sigilarea acesteia, fiind aplicate sigiliile cu nr._ și_ conform procesului verbal de sigilare nr.81/3/B./26.04.2010 fiind lăsată în custodia D.R.A.O.V. București – respectiv în București, sector 6, . în incinta S.C. COMAT AUTO S.A. – Biroul Vamal Târguri și Expoziții. La data de 29.04.2010, în prezenta martorilor asistenți T. G. – administrator S.C. M. P. S.R.L. și L. M. – director tehnic la S.C. M. P. S.R.L. inspectorii D.R.A.O.V. București și inspectori din cadrul I.P.J. I. – S.I.F. au procedat la desigilarea celor trei guri de umplere ale celor trei compartimente si deschiderea capacelor compartimentelor, ocazie cu care s-a constatat ca toate cele trei compartimente ale autocisternei erau pline cu alcool etilic, conform facturii fiscale menționate, peste nivelul de reper cu lichid incolor.

D. urmare, s-a constatat că în cisterna respectivă exista o cantitate de aproximativ 20.000 litri alcool rafinat care nu era evidențiată în documentele legale ce însoțeau transportul, deoarece în factură era menționată cantitatea de_ litri alcool etilic rafinat, dar în realitate în cisternă era o cantitate de aproximativ_ litri. Pentru a ajunge la această concluzie, inspectorii din cadrul Direcției Regionale pentru Accize și Operațiuni Vamale București au procedat la transvazarea cantității de alcool găsită în cisternă într-unul din rezervoarele din incinta antrepozitului fiscal al ., ocazie cu care au constatat că în cisternă se afla cantitatea de 31.949 litri alcool etilic rafinat, rezultând un plus de_ litri față de datele înregistrate în factura fiscală, sens în care a fost întocmită nota de constatare nr. 82/5/B./29.04.2010.

Pentru a se stabili cu certitudine substanța transportată de autocisterna aparținând S.C. MEXIM D. S.R.L. s-au prelevat cu ocazia desigilării celor trei guri de umplere, probe, contraprobe și probe martor, iar potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr._ din 12.05.2010, întocmit de IGPR – Institutul de Criminalistică, în cisternă a fost identificat alcool etilic rafinat cu o concentrație de 96% volum alcool la 20 gr. C.

Potrivit concluziilor raportului de expertiză nr._/17.06.2010 scrisul de mână de pe factura fiscală nr.429/26.04.2010 ce are trecut la rubrica „Furnizor” – S.C. M. P. S.R.L. a fost executat de I. M.. De asemenea, tot inc. I. M. a executat și semnătura de la rubrica „Semnătura și ștampila furnizorului”, mențiunile alfanumerice de pe procesul verbal de sigilare nr.5693/26.04.2010 întocmit pe numele M. M., scrisul de mână de completare a procesului-verbal de sigilare nr.5693/26.04.2010 întocmit pe numele M. M., reproduce scrisul numitului D. A. P., același inculpat executând și semnătura depusă în dreptul impresiunii de ștampilă cu mențiunile „Societatea Comercială M. PRODUCTIONS.R.L. de pe procesul verbal de sigilare nr.5693/26.04.2010, inculpatul M. M. semnând în dreptul impresiunii de ștampilă cu mențiunile „VAMA ROMÂNĂ SECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE I. SUPRAVEGHERE ȘI CONTROL PENTRU ACCIZE 26.04.2010 036” de pe ambele documente reprezentând factura fiscală nr.429/26.04.2010 și procesul verbal de sigilare nr.5693/26.04.2010.

Fiind audiați inculpații D. A. P., I. M. și M. M. nu au recunoscut săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată. În declarațiile date atât în cursul urmăririi penale, cât și pe parcursul cercetării judecătorești, inculpatul D. A. P. – reprezentant vânzări la S.C. M. P. S.R.L., cel care s-a ocupat efectiv de livrarea alcoolului către S.C. M. D. S.R.L. în data de 26.04.2010, deși acesta a declarat în mod constant că nu are atribuții „în ceea ce privește livrările de alcool etilic și nici legat de contracte, ci doar de produse finite” în data de 26.04.2010 a fost cel care s-a ocupat în mod direct de încărcarea cisternei deoarece administratorul T. G. era plecate din societate, aspect recunoscut și de către inculpat. Astfel, acesta arată că în data de 26.04.2010, în jurul orelor 16,00 -16,30 a sosit cisterna S.C. M. D. S.R.L. pentru a fi încărcată cu aprox. 10 tone alcool (după ce în prealabil primiseră de la această societate, în scris, o comandă), moment în care l-a sunat pe martorul T. G. care i-a comunicat că are o problemă personală și nu se poate prezenta la serviciu, fapt pentru care îl anunțase și pe șeful său, martorul C. P.. Referitor la lipsa lui T. G. din unitate acesta a declarat că îl locul său, semnează factura întocmită de contabil și celelalte documente șeful său sau agentul de vânzări D. A. P.. Așadar, inculpatul, fiind în locul administratorului, avea obligația de a executa toate îndatoririle celui pe care îl substituia. Astfel, martorul a declarat că „În ceea ce privește livrarea am obligația să verific autovehiculul care intră să încarce alcool, documentele de calibrare, corespondența numerelor de înmatriculare, dispun încărcarea recipientului respectiv de către un angajat al firmei, asist la încărcarea livrării și la sigilarea acesteia de către agentul vamal și asist la sigilarea livrării de către un lucrător al S.C. M. P. S.R.L….În cadrul unei livrări se întocmește o factură în baza notei de comandă primită prin fax, un proces verbal de sigilare și un document administrativ intern în cinci exemplare”. Apărarea inculpatului D. A. P. cum că după ce a dat furtunul șoferului care l-a introdus „în rezervorul nr.1 de lângă cabină” a plecat, fiind „nevoit, din motive obiective” nu-l exonerează de răspundere penală. Inculpatul a completat și semnat, conform raportului de expertiză nr._/18.03.2010 și a propriilor declarații, procesul verbal de sigilare nr.5693/26.04.2010, orele 16,15 deși acesta nu putea fi întocmit decât, firește după încărcarea cisternei: „agenții vamali supraveghează încărcarea și aplică sigiliile după ce se face încărcarea” – declarația martorului T. G.. Inculpatul D. A. P., deși a atestat încărcarea a 10.999 litri alcool a părăsit potrivit declarațiilor sale incinta societății, spunându-i colegului său „L. M. … să treacă el pe la fabrică când consideră că mașina a terminat de încărcat și să dea actele șoferului”. Nu există nicio îndoială că inculpatul a acționat cu forma de vinovăție a intenției directe, între părți existând relații de „încredere” în acest sens atâta timp cât, deși cisterna nu era încărcată s-a întocmit, atât factura, cât și procesul verbal de sigilare completat cu scrisul de mână al inculpatului D. A. P. în locul celui al inculpatului M. M.. De altfel, inculpatul a declarat în fața instanței: „Niciodată, din practică, nu s-a mai solicitat acest proces verbal prin fax, indiferent de ora la care încărcam cisterna. Vameșul a coborât de la secretariat, m-a rugat să îl scoatem din calculatorul nostru, să îl completez eu, cu datele transportului, spunându-mi care sunt numerele sigiliilor și nr. lor și cantitatea de alcool care urmează să fie încărcată în cisternă…”. În concluzie, atât inculpatul D. P. A. cât și ceilalți participanți la fapta dedusă judecății știau precis că cisterna urma să fie încărcată în totalitate (acest aspect rezultând din motivele expuse mai sus, cât și din faptul că știau capacitatea acesteia, efectuându-se mai multe transporturi în acest sens – după cum reiese din facturile fiscale existente), de aici și atitudinea acestuia de a pleca „liniștit” acasă, fără a supraveghea încărcarea efectivă și fără a verifica dacă cele trei compartimente ale cisternei au robineții de comunicare închiși, înțelegerea dintre cele două firme fiind mai veche.

Acest aspect a fost dovedit și de discuția telefonică din data de 29.04.2010, ora 13,52 dintre inculpatul M. O. și martorul O. A. S. – șoferul autocisternei din care reiese că cei doi, anterior operațiunii de măsurare a cantității de alcool transportată, de către lucrătorii de poliție, cunoșteau că autocisterna este încărcată în plus față de cantitatea trecută în factură: „Posibil să ne oprească ăștia mașina din cauză că este plus?” M.O.: - Nu știu. Vedem noi cum o facem. Lasă. Da ?” … „INDIFERENT ce se spune tu o ții pe-a ta așa cum este. Da ?”.

Referitor la participația inculpatului I. M. – director economic la S.C. M. P. S.R.L., acesta a declarat că a întocmit factura și documentul administrativ de însoțire, precizând că a primit cantitatea înscrisă pe factură de la L. M. „pe baza calcului tehnic pe care îl face”. Așadar martorul nu stabilește cantitatea de alcool livrată, ci calculează „gradele aferente încărcăturii, adică alcoolul absolut într-un litru de soluție” – declarație martor L. M.. Inculpatul își construiește apărarea prin aceea că a întocmit factura pe baza calculului primit de la ing. L. M., fapt care este real, însă nu-l exonerează pe inculpat de răspundere, deoarece inginerul efectuează doar un calcul tehnic raportat la cantitatea de alcool livrată, aspect ce reiese chiar din declarația acestuia: „Acesta (inc. D. A. s.n.) mi-a solicitat să calculez gradele aferente încărcăturii”. De altfel, cu ocazia audierii de către procuror la data de 04.06.2010 inculpatul I. M. a declarat: „Am fost convins că datele înscrise în factură sunt reale pentru că aceleași date erau înscrise în procesul verbal de sigilare, iar încărcarea s-a făcut sub supravegherea inspectorului vamal M. M.. Am întocmit și documentul administrativ de însoțire, pe care l-am transmis la Autoritatea Vamală în jurul orei 17,30 moment în care cisterna nu finalizase încărcarea”.

Inculpații D. A. P., I. M. și M. M. în declarațiile date pe parcursul procesului penal au încercat să inducă ideea că nu ar fi știut despre încărcarea plusului de_ litri alcool, însă tocmai declarațiile lor, analizate în ansamblu creează tabloul unei înțelegeri perfecte între cei trei. Tocmai această „încredere” lasă impresia unei activități firești, obișnuite, care s-a derulat în mod constant până la acel moment și care nu prezenta nici un fel de probleme, motiv pentru care s-au și încărcat anterior documentele, fără a fi verificată cantitatea efectiv livrată, s-a alimentat cu furtunul de la pompa din exterior cu debit mai mare care umple un rezervor de 10.000 litri în aproximativ o oră, 1 oră și jumătate (declarații martori T. G., L. M., O. A.), martorul L. M. a revenit pentru a opri pompa după aproximativ 3 ore, știind deci cam cât timp este necesar pentru umplerea cisternei, in mod repetat s-au efectuat livrări de alcool cu această autocisternă, care însă deși avea o capacitate de 30.000 litri, întotdeauna a efectuat transporturi doar de aprox.10.000 litri (conform facturilor), așadar niciodată nu ar fi fost potrivit documentelor fiscale încărcată în plin, inculpații D. P. A. și I. M. au plecat acasă întocmind documentele finale, însă cisterna nu a fost încărcată.

Mai mult, martorul L. M. a declarat în cursul cercetării judecătorești: „Cantitatea de alcool livrată se măsoară foarte clar și foarte simplu după certificatul de calibrare al cisternei sau mașinii cu care se transportă. Acestea nu se pot încărca parțial, ori toată, ori deloc”.

Aceeași atitudine a fost adoptată și de inculpatul M. M. care singurul „reproș” pe care și-l face este acela că „prin atribuțiile de serviciu pe care le am, trebuia să stau lângă cisternă pe tot parcursul încărcării, însă datorită faptului că două rezervoare au fost verificate și sigilate înainte de încărcare acestea fiind goale și datorită faptului că era ora 16,20 și programul de lucru al D.J.A.O.V I. era până la ora 16,00 am considerat că prezența mea nu se impune permanent și am îndeplinit celelalte atribuțiuni de serviciu cu privire la întocmirea documentelor de transport”. Declarațiile inculpatului M. M. sunt necorespunzătoare adevărului sub aspectul aplicării sigiliilor asupra rezervoarelor goale, deoarece nu se coroborează cu celelalte probe administrate la dosarul cauzei, conform art. 69 C.pr.pen. Astfel, martorul O. A. S., în declarația dată în fața instanței a arătat: „Când am ajuns la M. P. am deschis capacele de umplere ale autocisternei, cele de sus, le-am deschis pe toate trei și am luat furtunul și l-am legat la gura bazinului și am văzut că nu curgea alcool…Compartimentele cisternei erau deschise pentru că după spălare așa rămân, iar noi după fiecare transport spălăm cisterna” Același martor mai precizează că „Cei de la vamă verifică dacă, cantitatea de alcool din cisternă corespunde cu cea din documente (facturi, DAI-uri) numai dacă recipientele respective sau cisterna este umplută, în caz contrar nu se poate verifica dacă corespunde cantitatea din facturi cu cea din cisternă” . Elocventă această declarație a martorului care coroborată și cu cea a martorului Cuarente V. R. – inspector vamal la D.J.A.O.V. Ialomița dovedește, fără nici un dubiu, activitatea infracțională a inc. M. M., respectiv înțelegerea existentă între el și inc. D. A. P. și I. M. de a livra o cantitate mai mare de alcool decât cea consemnată în documentele contabile în scopul sustragerii societății comerciale de la plata accizelor și TVA-ului către stat. Nici declarațiile inculpatului cum că ar fi discutat cu șoferul cisternei sigilând două dintre compartimentele care erau goale nu sunt adevărate, după cum nu este reală nici afirmația acestuia că „a confruntat datele din factura emisă cu cantitatea ce fusese încărcată și a constatat că acestea corespundeau” întrucât dacă ar fi procedat așa ar fi constatat tocmai invers, că aceste date nu corespundeau și că s-a încărcat o cantitate mult mai mare, respectiv 2 tone în plus, față de cea scrisă în documente, ceea ce denotă că inculpații au acționat cu știință și intenție directă.

În concluzie, din analiza materialului probator menționat mai sus, a rezultat că activitatea infracțională se desfășura astfel: . producea alcool etilic rafinat în antrepozitul situat în localitatea M., jud. I.. Din antrepozitul al . alcoolul etilic rafinat era scos în mod fraudulos, fără menționarea în totalitate a acestuia în documentele prevăzute de lege și era transportat la antrepozitul fiscal deținut de . în .. Toate aceste operațiuni se făceau cu complicitatea supraveghetorului fiscal inculpatul M. M. din cadrul Direcției Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale I.. Din alcoolul etilic rafinat primit fraudulos de la ., . producea băuturi alcoolice care, pentru a putea fi comercializate, erau marcate cu banderole false. În acest fel bugetul general consolidat al statului a fost prejudiciat cu importante sume de bani, reprezentând accize, TVA și impozit pe profit.

2. Cât privește infracțiunea de marcare cu marcaje false a produselor accizabile supuse marcării ori deținerea în antrepozitul fiscal a produselor marcat în acest fel, prevăzută de art. 2961 lit.h din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt.

La data de 29.04.2010, s-a procedat la efectuarea unor percheziții domiciliare la sediul social al . din oraș Urziceni, ., jud. Ialomița, la punctul de lucru al . din ., cât și la domiciliul inculpatului M. O., administrator al ., constatându-se următoarele:

La punctul de lucru al . situat în localitatea Adâncata, jud. Ialomița, în incinta antrepozitului fiscal, organele de poliție au identificat un număr de 618 sticle cu băuturi alcoolice fermentate marcate cu banderole de marcare false. Potrivit procesului verbal de percheziție domiciliară din data de 29.04.2010, în care s-a identificat un stoc de băuturi alcoolice marcat cu marcaje false și sigilarea acestuia, coroborat cu procesul verbal de prelevare aleatorie a banderolelor de pe sticle, cu procesul verbal din data de 07.05.2010 de inventariere și ridicare a tuturor sticlelor marcate cu marcaje false, cu procesul verbal de prelevare a tuturor banderolelor de pe sticle, cu buletinul de analiză nr._, emis la data de 30.04.2010 de CN Imprimeria Națională SA, în care s-a arătat că toate marcajele prelevate sunt false, cât și cu certificatul de expertiză seria_ din 17.06.2010 a rezultat că banderolele de marcat băuturile alcoolice ridicate de la depozitul din . ce face parte din antrepozitul fiscal al S.C. M. D. S.R.L. (nota D.R.J.A.O.V. Ialomița) sunt false.

S-a efectuat o percheziție la sediul social al . din localitatea Urziceni, .. 2, jud. Ialomița, organele de poliție au identificat un număr de 16.923 banderole false de marcat băuturile alcoolice, precum și la domiciliul inculpatului M. O. din oraș Urziceni, . nr. 50, jud. Ialomița, cu ocazia percheziției, organele de poliție au găsit 46.955 banderole false de marcat băuturile alcoolice.

Toate banderolele de marcat băuturile alcoolice găsite de organele de poliție au fost expertizate de experții Companiei Naționale „Imprimeria Națională SA, care, prin certificatul de expertiză seria_ din 17.06.2010, au stabilit că acestea nu sunt autentice, nefiind realizate de CN Imprimeria Națională SA.

Potrivit art. 26 alin. 1 din HG nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, marcajele sunt hârtii de valoare cu regim special și se tipăresc de către Compania Națională "Imprimeria Națională" - S.A.

D. urmare, din moment ce banderolele identificate pe sticlele cu băuturi alcoolice găsite în antrepozitul fiscal al . nu sunt realizate de CN Imprimeria Națională SA, concluzia firească este că acestea au fost falsificate, fiind contrafăcute prin imitarea unor banderole originale.

Fiind audiat, inculpatul M. O. a încercat să găsească a justificare a marcajelor false găsite atât la sediul social al S.C. M. D. S.R.L. cât și la domiciliul său declarând că cele de la sediul social erau din anii 2002-2003, ele fiind neautentice „pentru că nu pot fi folosite în anul curent”, iar cele 40.000 găsite la domiciliul său proveneau de alte persoane care „i-au propus să intre în afacere cu ei”, dar pe care nu i-a declarat însă la poliție „deoarece a încercat să afle cine este persoana care se ocupă cu acest lucru”. Instanța de fond nu a reținut ca fiind corespunzătoare adevărului aceste declarații ale inculpatului M. O., fiind o apărare fragilă a inculpatului în raport de depoziția martorului S. G. care a arătat că la societatea sa s-au găsit, cu ocazia unui control efectuat de Garda Financiară și D.I.I.C.O.T mai multe sticle de băutură care aveau banderole fiscale false unele dintre acestea provenind de la M. D. S.R.L, precum și convorbirile telefonice ale inc. M. O. interceptate și redate conform procesului verbal, potrivit cărora inculpatul încearcă să obțină o amânare „măcar de jumătate de oră” a efectuării percheziției domiciliare și îi solicită soției: ”Vezi la tine-n birou dacă poți să scoți ăia de jos”. „Te rugasem să duci alea d-acasă …”, „Io vreau să intru să … fără ei. Am acolo ceva. Mă-nțelegi?”.

În drept, fapta inculpatului M. M. care, în data de 26.04.2010, în calitate de controlor vamal, fiind desemnat de Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale I. să supravegheze efectuarea de către . a unei livrări de alcool etilic rafinat, a aplicat în mod abuziv ștampila Autorității Vamale pe factura . nr. 429/26.04.2010, ce însoțea mijlocul de transport și a întocmit procesul verbal de sigilare înregistrat la Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale I. sub nr. 5693/26.04.2010, atestând în fals faptul că în acea cisternă se află o cantitate de 10.999 litri alcool etilic rafinat, deși, în realitate, în cisternă se afla o cantitate de 31.949 litri, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prevăzută de art. 248¹ raportat la art. 248 din Codul penal, și complicitate la evaziune fiscală, prev. de art. 26 Cod penal raportat la art. 9 alin. 1 lit.b din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 33 lit. b Cod penal.

Elementul material este reprezentat de omisiunea, cu intenție, a evidențierii în procesul verbal de sigilare înregistrat la Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale I. sub nr. 5693/26.04.2010 și în factura . nr. 429/26.04.2010 a întregii cantități de alcool etilic rafinat scoasă din antrepozitul fiscal, în scopul sustragerii de la plata TVA și a accizelor datorate bugetului de stat.

Având în vedere faptul că prejudiciul adus bugetului de stat depășește suma de 200.000 lei, fapta inculpatului M. M. a fost încadrată în dispozițiile art. 248¹ raportat la art. 248 din Codul penal.

În speță, aceeași acțiune, respectiv omisiunea evidențierii în documentele legale a întregii cantități de alcool, datorită împrejurărilor în care a fost comisă și a urmărilor produse, întrunește elementele constitutive a două infracțiuni, abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prevăzută de art. 248¹ raportat la art. 248 din Codul penal, și complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005. Fapta inculpatului M. M. a adus atingere atât relațiilor sociale referitoare la buna funcționare a activității de serviciu, cât și relațiilor sociale referitoare la colectarea taxelor și impozitelor datorate bugetului de stat.

Fapta inculpatului D. A. P., reprezentant de vânzări în cadrul ., de a întocmi și semna, în data de 26.04.2010, alături de inculpatul M. M., procesul verbal de sigilare înregistrat la Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale I. sub nr. 5693/26.04.2010, atestând în fals faptul că în acea cisternă se află o cantitate de 10.999 litri alcool etilic rafinat, deși, în realitate, în cisternă se afla o cantitate de 31.949 litri, în scopul de a se sustrage de plata accizelor și a TVA aferentă cantității găsite în plus, în cuantum de 750.589,17 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005.

Fapta inculpatului I. M., director economic în cadrul ., de a întocmi și semna, în data de 26.04.2010, factura fiscală . nr. 429/26.04.2010, emisă de . către ., atestând în fals faptul că în acea cisternă se află o cantitate de 10.999 litri alcool etilic rafinat, deși, în realitate, în cisternă se afla o cantitate de 31.949 litri, în scopul de a se sustrage de plata accizelor și a TVA aferentă cantității găsite în plus, în cuantum de 750.589,17 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005.

Elementul material este reprezentat de omisiunea evidențierii în procesul verbal de sigilare înregistrat la Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale I. sub nr. 5693/26.04.2010 a întregii cantități de alcool etilic rafinat încărcată în cisternă și scoasă din antrepozitul fiscal, în scopul sustragerii de la plata TVA și a accizelor datorate bugetului de stat.

Sub aspectul laturii obiective infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 lit. b din Legea nr. 241/2005 presupune o atitudine omisivă, constând în neevidențierea, în întregime sau în parte, în documentele contabile a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate, iar sub aspect subiectiv infracțiunea de evaziune fiscală în forma prevăzută de art. 9 lit. b nu se poate comite decât cu intenție directă, condiție care în speță este îndeplinită, întrucât fapta constând în inacțiune constituie infracțiune fie că se săvârșește cu intenție, fie din culpă, fiind aplicabile prin urmare dispozițiile art. 19 alin. 3 C.pen.

Instanța de fond nu a ținut cont de solicitarea apărătorilor inculpaților D. A. P., I. M. și M. M. de achitare a acestora în temeiul art. 11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d din Codul de procedură penală, întrucât lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii, respectiv latura subiectivă, inculpații neacționând cu intenție, cu următoarea motivare (în plus față de cele menționate anterior):

La aprecierea formei de vinovăție pentru inculpații D. A. P., I. M. și M. M., instanța de fond a avut în vedere și dispozițiile art. 6 alin. 1 din Legea contabilității nr. 82/1991, potrivit cărora, „orice operațiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ, iar potrivit alineatului 2 din același articol de lege documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat și aprobat, precum și a celor care le-au înregistrat în contabilitate, după caz”.

Or, inculpatul I. M. a întocmit factura fiscală . nr. 429/26.04.2010 și documentul administrativ de însoțire, inculpatul D. A. P. a întocmit procesul verbal de sigilare înregistrat la Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale I. sub nr. 5693/26.04.2010, iar M. M. a întocmit, alături de inc. D. A. P., procesul verbal de sigilare și a vizat factura fiscală . nr. 429/26.04.2010 în scopul de a facilita obținerea de către S.C. M. P. S.R.L. a unui folos material creat prin aceea că s-a sustras de la plata datoriilor către bugetul de stat, în condițiile în care toți cei trei inculpați erau obligați să verifice și să se asigure că în documente este înscrisă cantitatea corectă. La aceasta se adaugă faptul că plusul găsit de către organele de control a fost de _ litri, iar o cantitate atât de mare nu putea să fie încărcată din greșeală întrucât timpul de încărcare, volumul și valoarea acesteia este foarte mare și cunoscut de atât de angajații S.C. M. P. S.R.L. cât și de șoferul S.C. M. D. S.R.L., martorul O. A. S., ceea ce dovedește că au mai fost efectuate astfel de transporturi, cu aceeași autocisternă, astfel încât este mai mult decât evident faptul că inculpații cunoșteau foarte bine ce au de făcut și au acționat în deplină cunoștință, așadar cu forma de vinovăție a intenției directe. Referitor la susținerea apărătorului celor trei inculpați cum că aceștia nu au cunoscut faptul că cele trei compartimente ale cisternei comunică între ele, așa explicându-se cantitatea mai mare descoperită, instanța constată că nu poate fi apreciată ca „o greșeală” încărcarea a 2 tone alcool rafinat, asemenea „greșeli” admițându-se pentru cantități mult mai mici, cum de altfel precizează și martorul C. P. asociat la S.C. M. P. S.R.L. „Am mai avut odată o diferență de 5-600 l în plus sau în minus, nu mai rețin, dar aceasta era la o cantitate de 5 mii litri alcool”.

În plus, având în vedere regulile stricte referitoare la circulația produselor accizabile, inculpații ar fi trebuit să asiste la încărcarea alcoolului și, la finalizare, să verifice cantitatea încărcată și, numai după ce s-a stabilit cantitatea încărcată, să sigileze cisterna.

Din această perspectivă, relevant este faptul că respectiva cisternă are trei compartimente legate între ele cu o țeavă prin care se poate efectua atât încărcarea, cât și descărcarea cisternei. Astfel fiind, dacă se toarnă alcool în primul compartiment, iar robineții de la gurile de evacuare de la fiecare compartiment sunt lăsați deschiși, atunci se încarcă întreaga cisternă, alcoolul trecând dintr-un compartiment în altul pe principiul vaselor comunicante. Din acest motiv, o verificare rezonabilă, dar atentă, a cantității de alcool încărcată în cisternă se putea efectua numai după verificarea fiecărui compartiment.

Fapta inculpatului M. O., administrator al ., de a marca cu marcaje false băuturile alcoolice produse în antrepozitul fiscal din ., și de a deține în antrepozitul fiscal un număr de 618 sticle cu băuturi alcoolice marcate cu marcaje false, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de marcare cu marcaje false a produselor accizabile supuse marcării ori deținerea în antrepozitul fiscal a produselor marcate în acest fel, faptă prevăzută de art. 296¹ alin. 1 lit. h din Legea nr. 571/2003, privind Codul Fiscal.

La individualizarea pedepsei aplicată inculpaților M. M., D. P. A. și I. M., instanța de fond a avut în vedere și dispozițiile art. 72 Cod penal, ținând seama de pericolul social concret al faptelor deduse judecății, de împrejurarea și modalitatea în care au fost comise, de circumstanțele personale ale inculpaților, atitudinea acestora pe parcursul procesului penal, precum și de valoarea prejudiciului cauzat bugetului de stat. Din definiția dată pedepsei la art. 52 Cod penal rezultă trăsăturile acesteia, respectiv ,,o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului’’. Așadar, prin aplicarea pedepsei nu trebuie să se urmărească doar reprimarea infractorului, ci și formarea la acesta a unei noi atitudini față de valorile sociale. Între cele două fațete ale pedepsei, de a fi o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare, trebuie să existe o concordanță deplină, constrângerea fiind un mijloc sau un instrument de continuare în condiții speciale a procesului educativ.

Apreciind că reeducarea, reinserția socială a inculpaților poate avea loc și fără privare de libertate, că judecata în prezenta cauză, constituie un avertisment suficient pentru a-i determina ca, pe viitor, să se abțină de la comiterea de alte fapte antisociale, constatând lipsa antecedentelor penale, faptul că sunt căsătoriți, au dat dovadă de o conduită corespunzătoare până în prezent în societate și având în vedere și starea de sănătate precară a inculpatul M. M., instanța, observând că sunt întrunite și celelalte condiții prevăzute de art. 86¹ Cod penal, a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare, stabilit în condițiile art. 86² Cod penal. În ceea ce-l privește pe inculpatul M. M., instanța de fond a dispus aplicarea a câte o pedeapsă pentru fiecare dintre infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată pe care le va contopi după regulile concursului de infracțiuni, în final acesta urmând a executa pedeapsa cea mai grea, a cărei executare, va fi de asemenea suspendată sub supraveghere.

În favoarea inculpaților instanța de fond a reținut circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 alin.1 lit.a C.pen, respectiv conduita bună înainte de săvârșirea infracțiunii, ce rezultă din înscrisurile depuse la dosar de apărătorul acestora, cu consecința coborârii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.

În ceea ce privește pedeapsa accesorie, față de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului decurgând din cauzele Hirst contra Regatului Unit și S. și P. contra României, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a-c Cod penal nu se va face automat, prin efectul legii, ci va fi apreciată în funcție de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 Cod penal.

Având în vedere fapta săvârșită de inculpat, instanța de fond a apreciat că acesta este nedemn să exercite dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau funcțiile elective publice, precum și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a și lit. b Cod penal. Instanța de fond a considerat însă că, natura și gravitatea faptei nu impun privarea inculpatului de dreptul de a alege, prevăzut de art. 64 lit. a teza I Cod penal. În temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal, va dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.

Față de inculpatul M. O. instanța de fond a dispus încetarea procesului penal pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 296¹alin.1 lit.h din Legea nr.571/2003, în temeiul art. 11 pct.2 lit.b raportat la art. 10 alin.1 lit.i¹C.pr.pen. în referire la art. 74¹alin.2 C.pen. cu aplicarea art. 13 C.pen. și aplicarea acestuia a unei sancțiuni cu caracter administrativ, respectiv amenda.

Astfel inculpatul M. O. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de marcare cu marcaje false a produselor accizabile supuse marcării ori deținerea în antrepozitul fiscal a produselor marcate în acest fel, faptă prev. de art. 296¹alin.1 lit.h) din Legea nr.571/2003.

Prin adresa nr. 2857/24.05.2011 a D.R.A.O.V. C., aceasta a comunicat faptul că nu se constituie parte civilă în cauză față de inculpatul M. O., deoarece prejudiciul cauzat statului de către acesta ca urmare a faptei comise, constând în acciza în cuantum de 1.714,78 lei aferentă cantității de 618 sticle băuturi alcoolice marcate cu marcaje false a fost acoperit în întregime prin achitare conform ordinului de plată nr.46/17.05.2010.

În aceste condiții, instanța de fond a apreciat că în speță intervine o cauză de nepedepsire prevăzută de lege, așa cum stabilește art. 10 lit.i¹C.pr.pen. respectiv cea prevăzută de art.74¹alin.2 C.pen. Este adevărat că prin Decizia Curții Constituționale din data de 03.05.2011 art.74¹C.pen. a fost declarat neconstituțional, însă instanța apreciază că în speță urmează a fi aplicat acest text legal, operând legea penală mai favorabilă. Astfel, potrivit dispozițiile art.13 C.pen. „În cazul în care de la săvârșirii infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică cea mai favorabilă”. Așadar, art.74¹C.pen. cuprindea până la Decizia Curții Constituționale din data de 03.05.2011 dispoziții mai favorabile pentru inculpat cu privire la modalitatea de sancționare a faptei pentru care inc. M. O. a fost trimis în judecată, respectiv infracțiuni economice prevăzute în legi speciale, prin care s-a pricinuit o pagubă.

Prin urmare, instanța de fond a aplicat inculpatului M. O. o amendă administrativă, în conformitate cu dispozițiile art. 74¹alin.2 C.pen. raportat la art. 91 C.pen.

Pe latură civilă, instanța de fond a constatat că Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice s-a constituit parte civilă cu suma de 750.589,17 lei, reprezentând accize – 630.747,21 lei și T.V.A – 119.841,96 lei calculate la cantitatea de 20.521,93 litri alcool etilic rafinat de concentrație 96% găsită în plus în autocisterna S.C. M. D. S.R.L. și neevidențiată în documente de către reprezentanții S.C. M. P. S.R.L.

Având în vedere că sunt îndeplinite condițiile generale ale răspunderii civile delictuale (existența prejudiciului, a faptei ilicite, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, vinovăția inculpaților), instanța de fond a admis acțiunea civilă și a obligat pe inculpații, în solidar cu părțile responsabile civilmente S.C. M. P. S.R.L. și S.C. M. D. S.R.L., la plata către partea civilă Statul Român, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, a despăgubirilor materiale (reprezentând accize și TVA) în sumă de 750.589,17 lei plus majorări de întârziere și dobânzi calculate de la data de 26.05.2010 până la stingerea sumei datorate, inclusiv.

În ceea ce privește obligarea inculpaților în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. M. P. S.R.L., instanța de fond a reținut că, potrivit art. 24 alin. 3 C.p.p. persoana chemată în procesul penal să răspundă, potrivit legii civile, pentru pagubele provocate prin fapta învinuitului sau inculpatului, are calitatea de parte responsabilă civilmente. Referitor la obligarea inculpaților D. P. A. și I. M. în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. M. P. S.R.L. judecătoria constată că aceștia, la data săvârșirii faptei erau angajați la această societate comercială ca și agent de vânzări, primul și director economic cel de-al doilea. Potrivit art. 1000 alin. 3 Cod civil „comitenții răspund pentru prejudiciul cauzat prepușii lor în funcțiile ce li s-au încredințat”.

Dar pentru a fi antrenată răspunderea comitentului pentru fapta prepusului (răspundere concepută ca o garanție din partea comitentului victimei, ca o posibilitate concretă de a obține repararea promptă și integrală a prejudiciului suferit prin fapta ilicită a prepusului, punând-o la adăpost de pericolul unei eventuale insolvabilități a prepusului) se cer a fi întrunite cerințele răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie în persoana prepusului, precum și două cerințe particulare – existența unui raport de prepușenie și săvârșirea faptei de către prepus în funcțiile ce i s-au încredințat de către comitent.

In practică s-a stabilit că principalul raport de prepușenie îl reprezintă contractul de muncă în cadrul căruia salariatul este subordonat față de patron în îndeplinirea funcțiilor sale de serviciu.

Inculpații erau angajați la S.C. M. P. S.R.L. așa cum s-a arătat mai sus. Așadar, la data de 26.04.2010, aceștia au avut calitatea de prepuși și au săvârșit fapta în funcțiile ce li s-au încredințat de către reprezentantul societății unde erau angajați.

În consecință, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale reglementate de art. 1000 alin. 3 Cod civil, precum și dispozițiile art. 1003 Cod civil (potrivit cărora când delictul sau cvasi-delictul este imputabil mai multor persoane, aceste persoane sunt ținute solidar pentru despagubire), s-a dispus obligarea inculpaților în solidar cu partea responsabila civilmente . la plata despăgubirilor civile.

Instanța de fond a apreciat că se impune ca și S.C. M. D. S.R.L. să fie obligată în solidar cu inculpații la plata despăgubirilor către partea civilă având în vedere dispozițiile speciale din Legea nr.571/2003, în vigoare la data săvârșirii faptei, după cum urmează: art. 2069. - (1) Persoana plătitoare de accize care au devenit exigibile este:

a) în ceea ce privește ieșirea unor produse accizabile dintr-un regim suspensiv de accize, astfel cum se menționează la art. 2067 alin. (1) lit. a:

1. antrepozitarul autorizat, destinatarul înregistrat sau orice altă persoană care eliberează produsele accizabile din regimul suspensiv de accize ori în numele căreia se efectuează această eliberare și, în cazul ieșirii neregulamentare din antrepozitul fiscal, orice altă persoană care a participat la această ieșire;

2. în cazul unei nereguli în cursul unei deplasări a produselor accizabile în regim suspensiv de accize, astfel cum este definită la art._ alin. (1), (2) și (4): antrepozitarul autorizat, expeditorul înregistrat sau orice altă persoană care a garantat plata accizelor în conformitate cu art._ alin. (1) și (2), precum și orice persoană care a participat la ieșirea neregulamentară și care avea cunoștință sau care ar fi trebuit să aibă cunoștință în mod normal de caracterul neregulamentar al acestei ieșiri.

Întrucât autocisterna cu număr de înmatriculare_ condusă de O. A. S. aparținea S.C. M. D. S.R.L., la care, de asemenea, șoferul era angajat și urma să transporte cantitatea de alcool la antrepozitul fiscal al acestei societăți, rezultă că la efectuarea acestei deplasări la care organele de control au constatat „nereguli” a participat și reprezentantul S.C. M. D. S.R.L. În consecință, așa cum prevăd dispozițiile art. 206⁹alin.1 din Legea nr.571/2003, instanța de fond a obligat și această societate la plata despăgubirilor civile către partea civilă, legea specială sancționând culpa cea mai mică.

Raportat la prejudiciul produs bugetului de stat de 750.589,17 lei, apreciat ca fiind considerabil, pentru recuperarea acestuia, în temeiul art. 353 C.pr.pen. raportat la art. 163 C.pen., s-a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra bunurilor imobile ale părților responsabile civilmente, respectiv: asupra terenului în suprafața de 2000 mp. situat în intravilanul ., . număr cadastral 921, proprietatea părții responsabile civilmente S.C. M. P. S.R.L. dobândit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.203/17.02.2006, la B.N.P. „M. C.”; asupra terenului intravilan în suprafața de 4000 mp. situat în ., . 198/9 și 198/10, proprietatea părții responsabile civilmente S.C. M. P. S.R.L. dobândit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.3456/12.11.2002, la B.N.P. „M. V.” și a construcției edificate pe acesta conform Autorizației de construire nr.22/12.06.2003, asupra terenului extravilan în suprafața de 2000 mp. situat pe teritoriul satului Vârteju, ., ., . părții responsabile civilmente S.C. M. D. S.R.L. dobândit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.84/22.01.2007, la B.N.P. „J. V. C.”, teren înscris în Cartea Funciară nr.2749 a . rezultă din Încheierea nr._/09.11.2006 eliberată de ANCPI – O.C.P.I. I., având număr cadastral 2041; asupra terenului extravilan în suprafața de 1000 mp. situat pe teritoriul satului Vârteju, ., ., . părții responsabile civilmente S.C. M. D. S.R.L. dobândit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.85/22.01.2007, la B.N.P. „J. V. C.”, teren înscris în Cartea Funciară nr.2750 a . rezultă din Încheierea nr._/09.11.2006 eliberată de ANCPI – O.C.P.I. I., având număr cadastral 2043; asupra terenului extravilan în suprafața de 2000 mp. situat pe teritoriul satului Vârteju, ., ., . părții responsabile civilmente S.C. M. D. S.R.L. dobândit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.83/22.01.2007, la B.N.P. „J. V. C.”, teren înscris în Cartea Funciară nr.2748 a . rezultă din Încheierea nr._/09.11.2006 eliberată de ANCPI – O.C.P.I. I., având număr cadastral 2042 până la concurența sumei de 750.589,17 lei plus majorări de întârziere și dobânzi calculate de la data de 26.05.2010 până la data stingerii sumei datorate, inclusiv, reprezentând prejudiciul cauzat bugetului de stat.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs inculpații M. O., M. M., D. A. P. și I. M..

Inculpatul M. O. a solicitat admiterea recursului, casarea, în parte, a hotărârii recurate și, rejudecând, exonerarea de răspundere, în calitate de parte responsabilă civilmente a ., cu obligarea în solidar doar a inculpaților M. M., D. A. P. și I. M., alături de partea responsabilă civilmente ., la plata obligațiilor fiscale, în cuantum de 750.589,17 lei cu penalitățile și majorările aferente, ridicând și sechestrul asigurător instituit asupra imobilelor-terenuri.

În motivele de recurs aflate la dosarul cauzei, inculpatul, prin apărător, a criticat soluția instanței de fond deoarece în mod greșit . (asociat și administrator era inculpatul), a fost obligată, în solidar cu inculpații D., I. și M., alături de ., parte responsabilă civilmente, ca angajator al celor trei, la plata către statul român prin Agenția Națională de Administrare Fiscală (A.N.A.F.) la despăgubiri materiale în sumă de în sumă de 750.589,17 (accize și TVA) plus majorări de întârziere și dobânzi calculate de la data de 26.05.2010, până la stingerea sumei datorate și instituirea sechestrului asigurator asupra terenului extravilan în suprafață de 2000 mp, situat pe teritoriul satului Vâteju, ., tarlaua 18/1, . asupra terenului extravilan în suprafață de 1000 mp situat pe teritoriul satului Varteju, ., tarlaua 28/1, . în calitate de parte responsabilă civilmente.

În fapt, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu, inculpatul M. O. a arătat faptul că a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 296¹ al.1 lit. h din Legea nr.571/2003 deoarece la controlul efectuat în antrepozitul fiscal S M. D. SRL au fost găsite un număr de 618 sticle de băuturi alcoolice purtând marcaje false.

În aceste condiții, inculpatul a arătat că a dobândit această calitate, iar . a devenit în cadrul procesului penal, parte responsabilă civilmente.

S-a stabilit că prejudiciul cauzat prin fapta imputată este în sumă de 1714,78 lei, sumă pe care a achitat-o integral, motiv pentru care Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale, respectiv Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale Ialomița nu s-au constituit părți civile în proces.

În susținerea motivelor de recurs, inculpatul a mai arătat faptul că instanța de fond a dispus restituirea sumei de 7750 Euro ridicată cu prilejul percheziției domiciliare, tocmai pentru că atât partea responsabilă civilmente cât și recurentul au achitat obligațiile față de statul român.

Inculpatul a cerut instanței de recurs a se avea în vedere faptul că cei trei inculpați au fost trimiși în judecată pentru alte infracțiuni și anume cele prev. de art. 9 al. 1 lit. b și art. 9 al. 2 din Legea nr.241/2005.

Neavând nici o implicare în faptele săvârșite de către aceștia, nefiind trimis în judecată pentru aceleași fapte, rezultă că nici ., nu poate răspunde penal în calitate de parte responsabilă civilmente, pentru faptele altor inculpați și prejudiciul eventual creat de către aceștia.

Prin urmare, . a fost obligată, în mod greșit, în solidar cu ceilalți trei inculpați și alături de . la plata daunelor, după cum în mod greșit s-a procedat și la instituirea sechestrului asigurator asupra terenurilor menționate.

Inculpații M. M., D. A. și I. M. criticând hotărârea instanței de fond ca fiind nelegală și netemeinică.

Inculpații au arătat, în motivele de recurs, că instanța de fond a înlăturat apărările ce se circumscriu cauzei de înlăturare a caracterului penal al faptelor comise, dispozițiile art 51 C.pen., eroarea de fapt.

In concret, s-a susținut că din probele administrate în cauză rezultă că inculpații nu au cunoscut faptul că exista posibilitatea umplerii tuturor compartimentelor (tancurilor) autocisternei, posibilitate determinată de împrejurarea ca robineții erau deschiși. Din această perspectivă, s-a susținut ideea că prima instanță a stabilit în mod greșit situația de fapt.

Din probe a rezultat că șoferul autocisternei, martorul O. A. S. a efectuat următoarele operațiuni:

- a parcat mașina la locul de parcare;

- s-a urcat pe autocisterna si a deschis capacele de umplere ale acesteia (pe toate trei);

- a primit, aflându-se tot pe cisternă în dreptul primului capac de umplere corespunzător tancului de lângă cabină, furtunul din partea inculpatului D. A. P., legând furtunul la gura bazinului;

- a constatat ca nu curge alcool și a sesizat această situație reprezentanților firmei furnizoare (lui D. A. P.);

- a mers să se culce în cabină fiind trezit după terminarea operațiunii de umplere.

Pentru a se face o apreciere corectă cu privire la aplicabilitatea în speță a dispozițiilor art 51 C.pen., referitoare la eroarea de fapt este necesar și obligatoriu să se lămurească următoarele aspecte:

1. Având în vedere că potrivit comenzii dată de către societatea beneficiară S.C. M. D. S.R.L., urma să fie livrată cantitatea de aproximativ 10 000 L de alcool ce putea fi preluată de un singur compartiment al autocisternei, de altfel calibrat în sensul menționatei cantități, de ce transportatorul care este și beneficiar în speță nu a asigurat celelalte două compartimente în sensul închiderii robineților pentru a se evita astfel umplerea concomitenta a tuturor compartimentelor prin alimentarea efectuata prin gura de umplere a unui singur compartiment?

COMENTARIU: Șoferul autocisternei, angajat al firmei beneficiare, martorul O. A. S. a susținut că obligația de a verifica dacă sunt sau nu sunt închiși robinetii revenea angajaților S.C. M. P. S.R.L., societatea furnizoare.

Inculpatul a apreciat faptul că afirmația martorului nu poate fi primită din cel puțin trei motive:

- Atât timp cât problema în discuție este una de natura tehnică, toate aspectele ce derivă din aceasta cad în sarcina transportatorului, cu atât mai mult cu cât problema este una “subtila”;

- Nu există nicio motivație acceptabilă pentru ca șoferul să pună la dispoziție o autocisterna în menționatele condiții (fără să închidă robinetii la celelalte doua tancuri, atât timp cât din punct de vedere tehnic operațiunea de închidere nu se impunea a fi efectuata ulterior alimentarii);

- Șoferul trebuia să-și pună problema ca neînchizând personal robinetii și neatenționând totodată pe reprezentanții firmei furnizoare despre faptul că aceștia trebuie închiși, era posibil să se încarce o cantitate, în concret mult mai mare, respectiv triplă față de cantitatea comandată potrivit documentelor.

Este cert că șoferul nu a adus la cunoștința angajaților firmei beneficiare respectiva împrejurare, neasistând la încărcarea cisternei pe motiv de oboseală. Acesta a dormit pe toată perioada umplerii autocisternei.

2. Este de necontestat în speță faptul că livrarea din data respectivă a fost asigurată tehnic de către un lucrător vamal care participa pentru prima dată la o livrare de alcool cu o autocisternă (inculpatul M. M.), respectiv de un reprezentat al firmei furnizoare (inculpatul D. A. P.) care nu avea ca atribuțiuni de serviciu livrările de produse finite, înlocuindu-l în data respectivă pe martorul T. G., persoana care efectua în mod curent menționatele activități.

3. Este cert ca societatea furnizoare livrase anterior alcool aceluiași beneficiar, S.C. M. D. S.R.L. cu aceeași autocisterna, de fiecare data cantitatea de alcool nedepășind 10 000 L (conform documentelor fiscale aflate la filele 101-104 vol. 6 d.u.p.).

S-a mai făcut precizarea că această împrejurare - multiplele livrări anterioare cu aceeași cisternă încărcată parțial, respectiv un singur compartiment de 10 000 L - a determinat instanța să aprecieze că aceasta este modalitatea în care se livra alcool fără documente legale către firma beneficiară.

Ceea ce instanța de fond a omis este faptul că asistența tehnică pentru toate livrările anterioare către S.C. M. D. a fost asigurată de alt personal al direcției vamale, respectiv alți reprezentanți ai S.C. M. P. (persoanele care aveau ca atribuțiuni de serviciu livrările, martorii L. M. și T. G.).

Analiza activității celor trei inculpați:

Inculpatul M. M..

La data de 26 aprilie 2010, din ordinul șefului ierarhic, inculpatul urma să participe, potrivit atribuțiunilor de serviciu, la livrarea de alcool la sediul S.C. M. P. S.R.L. In mod corect s-a arătat că operația de supraveghere a livrării consta în: asistenta la încărcare, vizarea documentelor însoțitoare si notificarea către autoritatea vamală de destinație (DJAOV Ialomița).

Inculpatului i s-a reținut faptul că a întocmit procesul-verbal de sigilare înainte ca operațiunea de încărcare să fie finalizată. S-a mai reținut că a transmis prin fax procesul-verbal la sediul unității vamale în condițiile în care “niciodată din practica nu s-a mai solicitat acest proces-verbal prin fax indiferent la ora la care încărcam cisterna”. S-a mai reținut de asemenea, că inculpatul nu a fost prezent lângă cisterna pe toata durată operațiunii de încărcare.

Toate aceste “operațiuni” sunt calificate din punct de vedere juridic de către instanța de fond ca nerespectare a obligațiilor de serviciu, considerându-se că sunt dovadă comiterii infracțiunii de serviciu reținută în sarcină, respectiv a coniventei infracționale cu coinculpații sub forma complicității la evaziune fiscală.

S-a cerut instanței de recurs să constate:

- buna-credință a inculpatului M. M. în exercitarea atribuțiunilor de serviciu;

- inexistenta raportului de cauzalitate între așa-zisa îndeplinire defectuoasa a sarcinilor de serviciu și rezultatul produs- livrarea unei cantități de alcool mai mare decât cea înscrisă în documentele fiscale;

- lipsa vreunei înțelegeri cu conotație infracțională între inculpații din cauza de față.

Astfel, activitatea inculpatului M. M. trebuie apreciată, judecată în contextul concret din data efectuării livrării, context raportat la anumite elemente cu caracter obiectiv. Pentru o corectă apreciere a situației trebuie expuse și înțelese mecanismele tehnico-juridice ce trebuie parcurse pentru aducerea la îndeplinire a dispozițiilor legale care reglementează supravegherea vamală a produselor accizabile dintr-un antrepozit fiscal.

Trebuie menționat că toate operatiunile ce se desfășoară într-un antrepozit fiscal sunt supravegheate de către organele statului: aprovizionarea cu materie primă, procesul efectiv de producție a alcoolului, livrarea oricăror produse accizabile. In ceea ce privește producția de alcool sunt amplasate camere de luat vederi de către vamă care urmăresc contoarele ce măsoară cantitatea de alcool produs, acestea fiind sigilate de către reprezentații vămii, iar înregistrările imaginilor se stochează 30 de zile; operațiunea de descărcare a alcoolului atunci când acesta ajunge la destinație se efectua tot în prezența unui reprezentant al vămii, descărcarea presupunând ruperea sigiliilor aplicate în prealabil tot de către vamă cu ocazia încărcării.

De asemenea, în fiecare dimineață la începerea programului de lucru în antrepozitul fiscal se verifica stocul de marfă, citindu-se contoarele, măsurându-se cantitatea de alcool produsă și aflată în recipienții fabricii etc, toate aceste operațiuni făcându-se în prezența unui reprezentant al vămii, nu întotdeauna același, ci dimpotrivă, asigurându-se o anumita rotație a vameșilor din partea conducerii vămii.

S-a făcut precizarea că programul de lucru în vamă se termina la orele 16:30. Revenind la livrarea din 26 aprilie 2010 s-a constatat că ca aceasta a fost programată la orele 16:00, deci cu 30 de minute înainte de terminarea programului. Pentru ca operațiunea să poată fi efectuată trebuia ca vama să furnizeze numărul procesului-verbal de sigilare ce urma să fie trecut într-un registru special. Se întâmpla frecvent ca operațiunea de încărcare sa nu fie terminata pana la orele 16:30, ora de închidere a programului la vama. In aceste cazuri controlorul vamal desemnat sa asigure supravegherea la antrepozitul fiscal, suna la vama, comunica datele societăților furnizoare, respectiv beneficiara, cantitatea de alcool ce trebuia livrată, primind astfel numărul procesului-verbal de sigilare, ce era menționat într-un registru special al vămii. Evident ca aceste date erau obținute de controlorul vamal din comanda adresata de către firma cumpărătoare și din notificarea prealabilă adresată vămii, potrivit reglementarilor, de câteva zile.

La data de 26 aprilie 2010, după ce inculpatul M. M. a sunat la unitatea vamală pentru a obține numărul procesului-verbal de sigilare i s-a solicitat sa transmită prin fax procesul-verbal. Era prima dată când se solicita și transmiterea procesului-verbal de sigilare prin fax. Aceasta solicitare s-a făcut în condițiile în care lucrătorul vamal aflat la sediul vămii cunoștea faptul că operațiunile de încărcare, respectiv sigilare nu au fost realizate faptic, mai exact spus nu se terminase încărcarea.

Având în vedere că neobținerea numărului de înregistrare avea drept de consecința neefectuarea livrării în ziua respectivă, impunându-se reprogramarea prin reluarea procedurii de notificare a unității vamale, ajungându-se la situația ca livrarea să poată fi efectuată după câteva zile, inculpatul M. M. i-a comunicat inculpatului D. A. P. faptul că se solicita transmiterea prin fax a procesului-verbal. Acesta din urma a completat rubricile procesului-verbal potrivit datelor existente referitoare la livrare, mai puțin mențiunile privind DAI-ul, după care ambii inculpați au semnat actul, acesta fiind ulterior transmis prin fax. Buna-credința a inculpaților nu poate fi pusa la indoiala atat timp cat, pe de o parte au inscris în procesul-verbal datele referitoare la livrare, asa cum acestea rezultau din comanda, iar pe de alta parte inculpatul M. M. a acționat în ceea ce priveste supravegherea livrarii de asa natura incat a avut reprezentarea ca se incarca doar cantitatea inscrisa in documente, asa se va arăta în continuare.

Astfel, inculpatul M. M. a susținut că în legătură cu operațiunile de sigilare a efectuat următoarele activități: după parcarea autocisternei la locul de încărcare i-a solicitat șoferului să deschidă toate cele trei guri de umplere corespunzătoare celor trei tancuri. Aceasta solicitare este nu numai fireasca, dar si dovedește buna-credința, în sensul că inculpatul nu făcea altceva decât să verifice daca celelalte doua compartimente sunt goale, întrucât era posibil ca acestea sa fie umplute cu alcool înainte ca el să le sigileze. După aceea, inculpatul M. M. s-a urcat pe cisterna și a sigilat cele doua guri de umplere corespunzătoare tancurilor ce urmau a rămâne goale. A coborât și a sigilat cele trei guri de descărcare. Toate aceste operațiuni relevă faptul ca inculpatul a acționat de așa natura încât să facă posibila umplerea unui singur tanc; cantitatea de alcool în litri ce putea fi preluata de către tancul respectiv (calibrarea) era inscripționată vizibil pe respectivul tanc, M. constatând personal acest lucru.

Inculpatului M. M. nu i s-a adus la cunoștință faptul că cele trei compartimente comunică între acestea în situația în care robineții de comunicare nu sunt închiși. Cum inculpatul nu numai că nu deține prea multe cunoștințe tehnice, dar participa la o livrare cu cisterna pentru prima dată, nu avea cum sa-si dea seama ca prin alimentarea unei sigure guri se umplu de fapt toate cele trei compartimente.

In ceea ce privește efectuarea operațiunilor de sigilare, instanța de fond a reținut în mod greșit că acestea nu au fost efectuate în maniera descrisă mai sus. Instanța a înlăturat aceste susțineri ale inculpatului pe considerentul că declarațiile inculpatului M. ar fi contrazise de declarațiile șoferului, martorul O. A. S.. Din declarațiile acestui martor, s-a constatat că susținerea este una vădit greșită; acesta a declarat că a deschis capacele de umplere ale autocisternei (toate trei n.n.- la cererea lui M. M. in realitate), a luat furtunul si l-a legat la gura bazinului ( bazinul ce urma sa fie umplut), a constatat că nu curge alcool, a sesizat aceasta lui D., după care a mers să se culce în cabina.

S-a constatat că martorul O. A. S. nu avea cum să vadă dacă vameșul a aplicat sigiliile pe celelalte două guri de umplere întrucât dormea. Este evident ca susținerile inculpatului M. sunt credibile atât timp cât nu exista o proba contrară și, mai mult, însuși șoferul a afirmat că atunci când s-a trezit a constatat că toate sigiliile la gurile de umplere și de golire erau aplicate.

De asemenea în sprijinul ideii că M. a spus adevărul este și declarația dată de inculpatul D. la cercetarea judecătorească fila 59 “nu cunosc dacă se aplicaseră sigilii pe cisternă, am văzut vameșul urcând pe autocisternă”, declarație neverosimilă, deoarece inculpatul D. nu avea cum să vadă ce făcea efectiv sus pe cisternă inculpatul M., din acest motiv afirmând că nu știe dacă s-au aplicat sigiliile pe cisterna (este vorba de cele două sigilii aplicate pe gurile de umplere). Inculpatul D. nu mai avea cum sa vadă ce a făcut inculpatul M., după ce a coborât de pe cisterna întrucât plecase din locul respectiv, părăsind unitatea (după ce a coborât de pe cisterna inculpatul M. a sigilat si gurile de descărcare pentru cele doua compartimente).

In ceea ce privește împrejurarea că inculpatul M. nu a stat tot timpul lângă cisternă, nu constituie o îndeplinire defectuoasă a îndatoririlor de serviciu întrucât, pe de o parte lipsa de la locul respectiv a fost determinată de necesitatea de a întocmi anumite documente, iar pe de altă parte prin obligația de supraveghere, nu se poate înțelege prezența continuă la locul de încărcare atât timp cât vameșul și-a luat asigurări că încărcarea va decurge în regulă (așa cum s-a arătat anterior). Argumentele care pledează pentru totala buna-credință a inculpatului M. M. în exercitarea atribuțiunilor de serviciu.

Inculpatul D. A. P..

In mod corect instanța de fond a constatat că livrările de alcool nu intrau în atribuțiunile de serviciu ale inculpatului. Și în cazul acestui inculpat problema vinovatei sau nevinovăției gravitează în jurul erorii de fapt, respectiv a necunoașterii împrejurării că există posibilitatea ca cele trei compartimente să comunice între ele întrucât robineții nu sunt închiși. Astfel, modalitatea în care a acționat inculpatul nu releva în niciun caz reaua-credință a acestuia, adică intenția directa de a săvârși infracțiunea de evaziune fiscală.

Trebuie avute în vedere următoarele împrejurări: inculpatul participa cu totul întâmplător la operațiunea respectivă, substituindu-l pe directorul care se ocupa personal de livrări și care la data respectivă a lipsit pentru ca trebuia să meargă la spital, unde era internată soția.

Inculpatul a constatat prezența vameșului, mai mult, faptul că acesta efectua toate operațiunile de sigilare, deci asigura “securitatea operațiunii”. Inculpatul nu cunoștea detaliile tehnice referitoare la viteza de umplere și cu atât mai puțin la caracteristicile mașinii. Inculpatul nu a făcut altceva decât să efectueze minimum de operațiuni necesare livrării, după care, din dispoziția sefului l-a sunat pe martorul L. M. și i-a transmis să vină să finalizeze operațiunea de încărcare, ceea ce acesta a și făcut. Astfel, se poate constata că în contextul relevat și în lipsa atenționării din partea șoferului că robinetele sunt deschise, inculpatul D. nu numai că nu a urmărit, dar nici nu a putut cunoaște că este posibil să se producă rezultatul specific infracțiunii de evaziune fiscală (crearea stării de pericol prin atestarea în mod fals în documentele fiscale a unei cantități mai mici decât aceea încărcată în fapt).

1. Cu privire la inculpatul I. M., s-a apreciat că solutia de condamnare a acestuia este consecința unei grave erori de fapt.

Este de necontestat că inculpatul avea în atribuțiunile de serviciu întocmirea facturilor, însă, s-a constatat că, pe de o parte inculpatul nu avea nicio atribuțiune de serviciu legată de realizarea efectivă a operațiunilor de încărcare a produsului accizabil, iar pe de altă parte că toate datele ce urmau a fi înscrise în factură îi erau furnizate de către persoane care au ele insele atribuțiuni în sensul menționat. In consecința, inculpatul nu a făcut altceva decât să completeze documentul fiscal, factura, în concordanță cu ceea ce i se furnizează. Neexistând obligația de a verifica conformitatea cu realitatea datelor furnizate, chiar mai mult, neexistând posibilitatea, având în vedere funcția ocupată, de a face o asemenea verificare este lesne de observat ca inculpatul nu poate evita situațiile în care ceea ce se consemna în factură nu ar fi real. În concluzie, în sarcina inculpatului I. M. nu se poate imputa absolut nimic în legătură cu pretinsele fapte de natura penală reținute în cauză.

O altă critică de recurs care dovedește nelegalitatea și netemeinicia soluției pronunțată de instanța de fond este aceea că la fila 9 din sentință, se regăsește faptul că înțelegerea dintre inculpați (coniventa infracțională) este dovedită și de discuția telefonică din data de 29.04.2010, dintre martorul O. A. S. și inculpatul M. O., adică dintre șoferul autocisternei și șeful sau, patronul firmei beneficiare, cu următorul conținut: ”posibil să ne oprească ăștia mașina din cauză că este plus?” M.O.: “Nu știu, vedem noi cum o facem. Lasă. Da? ... Indiferent ce se spune, tu o ții pe a ta așa cum este. Da?”

Din această discuție reiese dovada a faptului că toți inculpații știau că cisterna va fi umplută integral, atât timp cât din discuție a rezultat ca șoferul știa că în cisternă este plus de alcool. Deși această împrejurare este reală (rezultă că șoferul avea cunoștința de plusul de alcool), nu poate fi interpretată însă, în sensul în care a făcut-o prima instanță, întrucât discuția a avut loc la trei zile după flagrantul organizat de poliție și Garda financiară, șoferul constatând “oficial” despre existența plusului cu ocazia desigilării și descărcării încărcăturii.

Interpretarea dată de instanța ar fi fost posibilă exclusiv în situația în care se dovedea că șoferul cunoștea de existența plusului, fie înainte de încărcare, fie după, dar, oricum, înainte de a i se proba împrejurarea respectivă de către poliție și organele fiscale.

În concluzie, intenția directă reținută de către instanță nu rezultă din probele administrate în cauză: argumentul referitor la multiplele transporturi anterioare cu aceeași cisternă și același beneficiar nu poate fi primit întrucât toate celelalte livrări au fost efectuate de alte persoane, atât din personalul vamal, cât și din personalul societății.

Argumentul folosit de instanță în defavoarea inculpaților trebuie utilizat corect exact în sens invers. Dacă celelalte transporturi cu aceeași cisternă au vizat întotdeauna cantitatea de 10 000 L alcool, și presupunând ca inculpații cunoșteau aceste împrejurări (identitate de mijloc de transport, beneficiar, cantitate) coroborată cu faptul că potrivit comenzii scrise se solicita aceeași cantitate și la data de 26.04.2010, pentru care motive să existe temerea ca s-ar putea livra în fapt o cantitate mai mare. Argumentul instanței de fond în sensul că respectivele împrejurări dovedesc un anumit modus operandi, ar fi valabil dacă în judecată ar fi fost trimise persoanele care au efectuat livrările anterioare, întotdeauna aceleași două persoane, martori in cauza.

Temeiul de achitare indicat nu este însă prioritar în situația în care instanța de recurs ar considera ca in cauza și-ar găsi aplicabilitate temeiul de achitare prevăzut de art. 10 lit. d C.p.p., din perspectiva neîndeplinirii condiției “urmarea imediată – rezultatul produs” specifica laturii obiective a infracțiunii, in concret inexistenta prejudiciului.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. 1 din Legea nr. 241/2005 constituie infracțiuni de evaziune fiscală și se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 8 ani și interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârșite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale:

- litera b – “omisiunea in tot sau in parte, a evidențierii, in actele contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate”

- alin. 2 – “daca prin faptele prevăzute la alin. 1 s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, in echivalentul monedei naționale, limita minima a pedepsei prevăzute de lege și limita maximă a acesteia se majorează cu 2 ani”.

Urmarea sau rezultatul este una din componentele laturii obiective a infracțiunii. Nu exista infracțiune care să nu producă un rezultat, pentru ca orice infracțiune aduce atingere unei valori sociale ocrotite de legea penală și pentru ca, în mod obligatoriu, orice asemenea atingere se concretizează într-o anumită urmare.

Din punct de vedere juridic, adică sub aspectul consecințelor pe care acțiunea sau inacțiunea incriminată le are asupra valorii sociale ce constituie obiectul juridic al infracțiunii, urmarea poate consta fie .-o atingere efectiva a dusa acelei valori, fie . pericol, de amenințare produsa pentru valoarea sociala pe care legea o apăra.

Noțiunile de vătămare si stare de pericol nu sunt, de fapt, decât expresia juridica a noțiunilor de rezultat material si stare, folosite pentru caracterizarea urmărilor sub înfățișarea lor fizică.

După cum urmarea este sau nu inclusă în norma de incriminare, infracțiunile sunt clasificate de către literatura juridică în două categorii: infracțiuni materiale (sau de rezultat) și infracțiuni formale (sau de pericol). La cele dintâi, urmarea are caracter material și este prevăzută, explicit sau implicit in norma de incriminare, iar la cele din urma, urmarea consta . pericol, care, fiind subinteleasa, nu este menționată în textul incriminator.

In cazul infracțiunilor materiale trebuie să se facă dovadă nu numai acțiunii sau inacțiunii incriminate, ci și a rezultatului prevăzut de lege, în timp ce în cazul infracțiunilor formale atât rezultatul, cât și raportul de cauzalitate, fiind inerente atât acțiunii sau inacțiunii sunt prezumate, astfel ca nu este necesar să se facă dovadă lor (rezulta ex re).

Aceasta pe de o parte, pe de alta parte infracțiunile materiale se consuma numai in momentul producerii rezultatului, pe când în cazul celor formale consumarea are loc odată cu efectuarea acțiunii sau inacțiunii incriminate¹.

In considerarea celor expuse este indubitabil ca infracțiunea de evaziune fiscală în forma agravată prevăzută de dispozițiile art. 9 alin. 1 lit. b si alin. 2 din Legea nr. 241/2005 face parte din categoria infracțiunilor materiale, fiind deci necesar ca pentru existenta infracțiunii să se facă dovadă rezultatului sub forma producerii prejudiciului.

Scopul este o componenta a laturii subiective a infracțiunii, prin scop înțelegându-se obiectivul urmărit de făptuitor – de regulă, schimbarea în realitatea obiectiva – prin săvârșirea acțiunii sau inacțiunii ce constituie elementul material al infracțiunii.

La unele infracțiuni, scopul reprezintă un element constitutiv al laturii subiective, pe când la alte infracțiuni scopul constituie numai un element circumstanțial, proprie unei variante agravate a infracțiunii.

Toate infracțiunile în a căror latura subiectiva intră, ca element, în anumit scop, sunt infracțiuni care se comit cu intenție și cel mai adesea cu intenție directă, care devine astfel calificata. In aceste cazuri, pentru existenta infracțiunii – în forma de fapta penala consumata – nu este necesar ca scopul urmărit de infractor sa fi fost realizat, este suficient ca el a existat.

Din perspectiva acestor alegații, este evident ca in cazul normei de incriminare în discuție scopul apare ca un element constitutiv al laturii subiective fiind lipsit de relevanta daca acesta a fost sau nu atins. Totodată, elementul scop marchează intenția, directa spunem noi, ca forma de vinovăție.

In acest context, inculpații au cerut a se avea în vedere că fapta imputată, omisiunea de a insera în factura fiscală întreaga cantitate de alcool, nu poate constitui infracțiunea de evaziune fiscala decât sub condiția constatării producerii unui prejudiciu constând într-o suma de bani ce reprezintă TVA și acciza aferente cantității suplimentare de 20.000 l de alcool.

Având în vedere că în situația de față, cantitatea de alcool neînscrisa în documentul fiscal a fost indisponibilizata în vederea confiscării și vinderii ulterioare in regim juridic de marfa confiscată, respectiva cantitate nemaifiind livrata societății beneficiare, nu este îndeplinita condiția privind producerea rezultatului obiectivat . de bani cu titlul menționat.

De altfel, această concluzie se impune și din perspectiva principiului imbogatirii fără justa cauza. In speță, Statul urmează să perceapă TVA si acciza la momentul când va proceda la vânzarea produsului confiscat, potrivit procedurilor aplicabile în această materie. Este, deci, de neacceptat ca Statul să perceapă TVA și acciza pentru același produs de două ori: o dată prin obligarea inculpaților la plata sumelor de bani reprezentând TVA și acciza aferente cantităților suplimentare de alcool și a doua oară în modalitatea descrisă anterior, respectiv ca urmare a vânzării alcoolului ca produs confiscat.

Orice alegații referitoare la chestiuni de natură strict fiscală își găsesc temeiul exclusiv în ceea ce privește “modul de rezolvare” a situației în domeniul menționat. Este de principiu că autoritățile fiscale pot lua măsuri specifice, însă acestora le este aplicabil regimul juridic prevăzut de Codul fiscal și Codul de procedură fiscală, atât în ceea ce privește natura masurilor, efectele, cât și cu referire la căile de atac îndreptate împotriva actelor de control și sancționare.

Singura logică aplicabilă în penal este cea expusă mai sus, logică ce impune concluzia că în cauză lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii fiind incidente dispozițiile art. 10 lit. d Cod procedură penală.

Ca o ultimă mențiune expunerea este pe deplin valabilă și în situația incriminării de la art. 246 C.pen., sub aspectul urmării imediate.

În cursul judecății căii de atac s-au depus la dosar:

Extras privind hotărârea pronunțată în dosarul nr._/3/2010, în procedura insolvenței;
Procesul-verbal de custodie (fila 102), între D.R.A.O.V. București D. S., I. I. și A. G., inspectori și referent, în calitate de predatori și reprezentanții D.J.A.O.V G., C. G., în calitate de primitori.Obiectul procesului verbal de custodie îl constituia autocisterna reținută în vederea confiscării conform A.R.B. 8/04.05.2010, în baza PVCSC 128/03.05.2010 astfel:

- autotractor marca M. nr. de identificare WMAH05ZZZ3M35591, înmatriculat cu nr._, cu setul de chei;

- semiremorca marca MENCI, nr. de identificare ZA09SL105000D86318, înmatriculată cu nr._ .

3. procesul-verbal de predare-primire nr.131/06.01.2011 întocmit de DJAOV G., (fila 103) încheiat între C. G. și Juvică P., I. I., V. M., din cadrul DRAOV București, referitor la auto nr._ /_ cu sigiliile aplicate, conform notei de constatare nr.247/06.01.2011, precum și cheile acesteia.

4. adeverința nr.8 din 04.05.2010, de reținere a bunurilor, emisă de Biroul Vamal DRAOV București B.E.M., întocmită de către agentul vamal T. Ș., prin care s-au reținut de la firma ., semiremorca marca MENCI, nr. de identificare ZA09SL105000D86318 și autotractor marca M. nr. de identificare WMAH05ZZZ3M35591 (fila 104).

5. adeverința nr.9 din 04.05.2010, de reținere a bunurilor, emisă de același birou vamal (fila 105), prin care s-au reținut de la firma ., cantitatea de 31.949 litri alcool etilic rafinat.

Curtea, analizând hotărârea din perspectiva motivelor invocate și, din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, apreciază căile de atac declarate ca fiind nefondate pentru următoarele considerente:

I. Competența funcțională a Curții de a soluționa recursul. Natura căii de atac

1. Prin dec.1296/6 06 2011, Curtea de Apel București a calificat calea de atac, în dosarul_, având ca obiect evaziune fiscală, ca fiind apel și a declinat competența de soluționare a cauzei la Tribunalul G..

În considerentele acestei decizii s-a arătat:

ÎCCJ, prin încheierea nr 161/ 27 01 2012, s.p., a statuat asupra competenței materiale și funcționale, menționând și analizând și fazele procesuale parcurse în acea cauză, astfel:

La termenul de judecată din data de 24 octombrie 2011, Tribunalul, din oficiu, potrivit art. 39 Cod procedură penală, a invocat excepția lipsei competenței materiale a Tribunalului G..

Analizând excepția privind competența materială, tribunalul a reținut următoarele: Potrivit art. XXIV alin. 1 din Legea nr. 202/2010, hotărârile pronunțate în cauzele penale înainte de . prezentei legi rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.

per a contrario, hotărârile pronunțate în cauzele penale după . prezentei legi vor fi supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de noua lege, adică de Codul de procedură penală modificat prin Legea nr. 202/2010.

Astfel, toate hotărârile pronunțate de judecătorii după data intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010 vor fi supuse numai căii de atac a recursului a cărei soluționare este, potrivit art. 281 pct. 3 Cod procedură penală, modificat prin legea menționată, de competența curții de apel. Dispozițiile art. XXIV alin. 2 din Legea nr. 202/2010 nu au incidență în cauză, deoarece vizează competența organelor judiciare în privința cauzelor aflate în curs de judecată la momentul modificării Codului de procedură penală, adică la cauze în care nu s-a pronunțat încă o hotărâre.

În cauza de față, sentința penală nr. 15 fiind pronunțată de Judecătoria B. V. la data de 17 ianuarie 2011 și vizând o infracțiune pentru care acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu, se încadrează în categoria hotărârilor judecătorești care, potrivit Legii nr. 202/2010, sunt supuse numai căii de atac a recursului, conform art. 385 1 alin. 1 lit. a Cod procedură penală așa cum a fost modificat, începând cu data de 25 noiembrie 2010, a cărui soluționare este de competența curții de apel, potrivit art. 281 pct. 3 Cod procedură penală.

Curtea de Apel București a invocat faptul că pentru infracțiunea de evaziune fiscală și după modificarea dispozițiilor Codului de procedură penală, aduse prin Legea nr. 202/2010 se prevede existența a două căi de atac, respectiv apel și recurs, iar curtea de apel judecă, după modificarea dispozițiilor de procedură, prin Legea nr. 202/2010, apelurile împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de tribunal.

Dispozițiile art. XXIV alin. 2 din Legea nr. 202/2010 nu sunt aplicabile în cauză, ele vizează competența organelor judiciare în privința proceselor aflate în curs de judecată la data modificării Codului de procedură penală, adică a cauzelor în care sesizarea instanței de judecată s-a făcut mai înainte de . legii noi și în care nu s-a pronunțat încă o hotărâre; referitor la căile de atac, sunt aplicabile doar prevederile alin. 1 al articolului menționat și care sunt aplicabile raportat la data pronunțării hotărârii judecătoriei împotriva căreia s-a exercitat calea de atac.

Față de aceste considerente, tribunalul a admis excepția privind competența materială și în baza art. 42 Cod procedură penală raportat la art. 28l pct. 3 Cod procedură penală, a declinat competența de soluționare a recursurilor declarate de P. de pe lângă Judecătoria B. V. și inculpatul C. T. în favoarea Curții de Apel București, iar, în baza art. 43 alin. 1 Cod procedură penală, constatând ivit conflict negativ de competență, a trimis dosarul înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală, în vederea soluționării conflictului.

Instanța de judecată Înalta Curte de Casație și Justiție, având a se pronunța asupra problemei juridice vizând calea de atac incidență pentru Sentința penală nr. 15/17 ianuarie 2011 pronunțată de Judecătoria B. V., în afara considerentelor prezentate de Tribunalul G., arată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 371/P/2008 din data de 9.04.2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul G. s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 9 alin. 1 lit. b și c din Legea nr.241/2005; art. 43 din Legea 82/1991 și art. 272 alin.l din Legea 31/1990, totul cu aplicarea art.33 lit. a Cod penal.

În consecință Judecătoria B. V., legal investită la data de 16 aprilie 2009, a procedat la judecarea pricinii, . Legii 202/2010 materializându-se ulterior.

Judecătoria B. V. s-a conformat întocmai dispozițiilor tranzitorii regăsite în cuprinsul art. XXIV al. 2 din legea privind „mica reformă în justiție" care stipulează că „procesele în curs de judecată la data schimbării competenței instanțelor legal investite vor continua să fie judecate de acele instanțe, dispozițiile referitoare la competența instanțelor din Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, precum și cele aduse prin prezenta lege, aplicându-se numai cauzelor cu care instanțele au fost sesizate după . prezentei legi".

În consecință, prin sentința penală nr. 15/17.01.2011 Judecătoria B. V. s-a pronunțat.

După cum se observă, hotărârea judecătorească fiind emisă după . Legii 202/2010, iar o situație tranzitorie vizând căile de atac ce să le urmeze un astfel de circuit procesual atipic nefiind acoperită de art. XXIV, vor avea incidență, cu evidență, principiile generale de aplicare a legii procesual penale în timp - tempus regit actum. Așadar se vor aplica direct prevederile modificate ale Codului de procedură penală.

Existența unei legi determinate este incompatibilă cu o marjă de interpretare a sa din partea instanțelor, în măsura în care sensul normelor juridice sunt bine înțelese. în activitatea jurisdicțională, legalitatea impune judecătorului obligații esențiale: interpretarea strictă a legii și interzicerea analogiei, respectiv neaplicarea retroactivă a legii.

Or, judecătorii Curții de Apel când au calificat calea de atac drept apel au făcut trimitere expresă la instituția analogiei - care presupune extinderea aplicării unei norme cu privire la o situație nereglementată expres dar care este asemănătoare cu cea descrisă de norma respectivă. Se specifică în acest sens că, conform reglementării anterioare Legii 202/2010, în cazul infracțiunilor de evaziune fiscală, competentă să judece cauza în primă instanță era judecătoria, sentința putând fi atacată cu apel la tribunal iar decizia cu recurs la curtea de apel. însă, în prezent, infracțiunile de evaziune fiscală, prin aceeași lege de modificare, au fost date în competență tribunalului ca instanță de fond, fiind pe cale de consecință supuse atât apelului cât și recursului. întrucât ar fi inadmisibil ca părților să le fie luată o cale de atac doar în ceea ce privește situațiile tranzitorii, Curtea de Apel a calificat calea de atac ca fiind apel.

De regulă norma juridică este de strictă interpretare, așa încât o aplicare prin analogie, indiferent de sensul în care operează, în favoarea sau în defavoarea inculpatului, nu-și găsește locul.

Regula de principiu este inadmisibilitatea analogiei în această materie. Până la urmă, noile intervenții normative sunt determinate de legiuitor ca urmare a unei alegeri făcute de acesta în funcție de obiectivele concrete ale politicii penale, exprimă voința deliberată a acestuia în cadrul unui proces de accelerare a soluționării cauzelor. În niciun caz tocmai acest argument, al voinței politicii penale, nu poate conduce la o concluzie contrară.

În consecință, cum prin modificările aduse de Legea nr. 202/2010 s-au modificat dispozițiile art. 28/1 pct. 3, în sensul că hotărârile pronunțate de judecătorii, în primă instanță, cu excepția celor date în competența tribunalului, pot fi atacate cu recurs la curțile de apel, iar în cauză avem o hotărâre pronunțată ulterior intrării în vigoare a Legii 202/2010, urmează ca sentința să fie supusă doar căii de atac a recursului instrumentat direct la Curtea de Apel București.

2. De asemenea, prin încheierea nr.290/22.02.2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în dosarul nr._/301/2010, s-a stabilit că, în cazul sentințelor penale având ca obiect evaziune fiscală se exercită numai calea de atac a recursului ce este în competența curții de apel, iar prin decizia 163/25.01.2012,pronunțată în dosarul nr._/299/2009 de către Curtea de Apel București – Secția a II-a penală nu s-a antamat problema naturii juridice a căii de atac sau a competenței funcționale, judecându-se recursurile declarate împotriva sentinței într-o cauză având ca obiect, de asemenea, evaziune fiscală.

În acest context jurisprudențial, Curtea, în prezenta cauză, nu a mai înțeles să invoce excepția necompetenței funcționale, considerându-se legal învestită.

II. Situația de fapt

Instanța de fond, în urma unei riguroase analize a ansamblului probator, a reținut corect situația de fapt și întrunirea condițiilor tragerii la răspundere penală a inculpaților.

III. Analiza probatoriului

În cursul judecății recursului, inculpații au declarat următoarele, declarațiile acestora fiind atașate la dosar:

1. M. M. (fila 51), arată că:

„Înainte de a proceda la încărcarea mijlocului de transport, l-am verificat, am constatat că acesta este gol,care urmau să rămână goale, lăsând deschis un singur compartiment. Menționez că acest lucru l-am făcut în prezența șoferului A. și al altor persoane al cărui nume nu-mi amintesc. Ulterior, numitul A. a introdus un furtun în compartimentul care urma să fie umplut conform regulilor. Precizez că nu am cunoștințe de specialitate așa că nu mi-am închipuit că lichidul putea să treacă dintr-un compartiment în altul, de asemenea, menționez că deși nu am stat în permanență lângă mijlocul de transport, biroul meu se află la circa 15 m și aveam vizibilitate asupra acestuia.

Menționez că în motivarea faptului că nu am putut să stau în permanență pe mijlocul de transport este aceea că trebuia să întocmesc cu celeritate niște acte pentru Direcția județeană a Vămilor. Responsabilitatea a constata în a întocmi documentele, care se refereau la mijlocul de transport, numele șoferului, cantitatea și de a verifica efectiv aceste aspecte, aspecte pe care le-am și verificat efectiv.

Mă consider nevinovat în prezența cauză față de acuzațiile care mi se aduc.

În cazul în care nu se respecta această oră, trebuia reiterată de către furnizor cererea. Procedura prealabilă impunea obținerea unui număr de înregistrare a operațiunii, acest lucru puteam să-l fac telefonic sau prin fax, a cererii direcției județene a vămilor, până la ora 16,30 această solicitare trebuia să ajungă la ei. După ora 16.30 nu se mai puteau face alte expediții. Cu toate acestea dacă solicitarea era trimisă înainte de această oră la direcția vămilor, această operațiune putea să se facă și după miezul nopți. La data respectivă, am solicitat în jurul orei 16.20, numărul de înregistrare l-am obținut și mi s-a spus să continui operațiunea. Spun că am fost pus prima dată această situație întrucât, până în aprilie 2010, exista serviciul de permanență a organului fiscal. Mi s-a cerut să trimit totodată procesul verbal cu toate datele expediției, fapt pe care l-am și făcut, în mod normal un asemenea proces verbal se încheie după finalizarea operațiuni, dar, în cazul de față, am întocmit acest proces verbal pentru că eu am cerut numărul de înregistrare înainte de ora 16.30 întrucât consideram că nu mi se poate întâmpla nimic, compartimentele goale fiind sigilate. Precizez că am cunoștință de obligația de a semna și ștampila procesul verbal, ca persoană care l-am întocmit, dar nu mai cunosc cine trebuia să îl semneze.

Precizez că a fost singura dată când m-am ocupat de livrări de alcool pe cisterne”.

2. I. M. (fila 52) a declarat că:

„Eu eram director economic la M. Prodaction SRL în perioada respectivă. Atribuțiile mele constau în întocmirea evidentei contrabile a societății. Eu am întocmit factura fiscală în baza documentației pusă la dispoziție, cererea clientului (cantitatea care se refera la 10 mi litri, certificatul de calibrare a cisternei în care se precizau câți litri intră respectiv tot 10 mii, calculul făcut de directorul L. în care se preciza cantitatea de alcool). Precizez că am mai întocmit și în alte dați asemenea lucrări. Numărul doi este generat de sistem în urma introducerii de către mine a datelor referitoare la operațiune. Documentul din care îmi luam aceste date, întrucât aveam certitudinea că sunt corecte, era procesul verbal. În 24 aprilie 2010 procesul verbal a fost întocmit de către D. și M. M..

După ce am întocmit factura fiscală, i-am dat lui M. pentru avizare și apoi l-am lăsat pe biroul întrucât urma să vină directorul tehnic L. să-l înmâneze șoferului și am plecat că mi s-a terminat programul. Eu nu aveam atribuții și nu am participat niciodată la operațiunile de încărcare a alcoolului.

Eu nu aveam atribuții de a verifica pe colegul meu și nici pe reprezentantul vămii și nici veridicitatea datelor înscrise în procesul verbal.

Confirm aspectul prezentat și de colegul meu D. că de livrarea de alcool se ocupau in mod exclusiv L. și T.. Nu am nici o explicația a faptului că de livrarea cu pricina s-a ocupat D.. T. este administratorului societății asociat și gestionar și P. C. este director general și asociat.

Cu toate acestea precizez că am văzut că numitul D. a vorbit la telefon cu T. și a fost desemnat de către acesta să se ocupe de operațiunea cu pricina.

Despre o eventuală greșeală aș fi văzut a doua zi atunci când se făcea inventarul, dar nu mi-aș fi dat seama decât tot din documentele primite de la cei susmenționați.

Precizez că în fiecare dimineață inventarul se făcea de o comisie formată din T., L. și un reprezentant al vămii, care era desemnat să lucreze cu noi pe o anumită perioadă de timp, planificarea acestora făcându-se ciclic.

Cele 20 mii litri au fost înscrise în contabilitate, acest lucru fiind relevat de constatarea gărzii financiare care consemnat că diferența dintre stocul scriptic și cel faptic este de 20 mii litri. Această cantitate, așa cum am precizat, a fost înregistrată la momentul producției adică anterior livrării. Eu nu verificam nicio dată realitatea celor consemnate în procesul verbal pentru că aveam documentele de la colegii mei, și ei erau desemnați să se ocupe de aceste aspecte. La întrebarea avocatului în cât timp se produc 20 mii litri alcool, precizez că în circa. 4 zile”.

Potrivit fișei postului depusă în dosar (fila 45, vol.II), inculpatul I. M., ocupa funcția de director economic la compartimentul „Financiar Contabil”, iar cerințele acestui post erau următoarele:

3.1.Cunoștințe:

-legislație financiar - contabilă;

-cunoștințe solide de contabilitate;

-cunoștințe solide de operare PC;

-cunoștințe de gestiune;

-cunoștințe de operare soft-uri contabile;

-cunoștințe de operațiuni import-export și vamale.

4. RELAȚII:

4.1.Ierarhice: este subordonat Directorului general;

4.2.Funcționale:

a)Interne: are relații de serviciu cu toate compartimentele funcționale al societății;

b)Externe: cu persoane aparținând diferitelor unități sau instituții cu car societatea comercială are relații externe.

5. SARCINI:

- asigură respectarea legislației la nivel de firmă: organizează contabilitate, societății în conformitate cu dispozițiile legale si asigura efectuarea la timp a înregistrărilor;

-întocmește bugetul general al societății, informează și face propuneri de corecție asigura întocmirea la timp și în conformitate cu dispozițiile legale a balanțelor de verificare, bilanțurilor semestriale și anuale, precum și a situațiilor lunare privim principalii indicatori economico-financiari;

-raportează rezultatele financiare ale firmei: analizează și propune masuri pentru creșterea rentabilității;

-elaborează si implementează sistemul general de evidenta a gestiunii firmei;

-conduce si organizează activitatea departamentului financiar-contabilitate.

RESPONSABILITĂȚI:

- conștiinciozitate în raport cu sarcinile care-i revin;

- răspunde de calitatea activității financiar-contabile si de corectitudinea analizele economice;

-întocmirea lunară și în mod corect a bilanțului contabil;

-respectarea disciplinei financiar-valutare;

-răspunde de calitatea raportărilor și a informărilor realizate de departamentul economic.

Martorul C. P. (f. 224), asociat la ., a arătat că inculpatul I. participa la încărcare alcoolului.

Ca urmare activitatea sa din data de 26 04 2010, constând în a întocmi și semna, factura fiscală . nr. 429/26.04.2010, emisă de . către ., se circumscrie sferei atribuțiilor sale de serviciu în exercitarea cărora trebuia să conducă si să organizeze activitatea departamentului financiar-contabilitate și să respecte disciplina financiară. Conform fișei postului inculpatul deținea cunoștințe de gestiune și cunoștințe referitoare la operațiunile de import-export și vamale.Susținerea sa în sensul că nu avea atribuții de a-l verifica pe colegul său, pe reprezentantul vămii ori veridicitatea datelor înscrise în procesul verbal este contestată de mențiunile din fișa postului în sensul că are relații de serviciu cu toate compartimentele funcționale al societății și cu persoane aparținând diferitelor unități sau instituții cu care societatea comercială are relații externe și răspunde de respectarea disciplinei financiare.

3. D. A. P. (fila 53) a declarat că:

„În data de 26.04.2010 m-am deplasat la locul meu de muncă . unde în jurul orelor 10,30 am fost sunat de șeful meu T. G. care m-a atenționat să trebuie să sosească la încărcat o cisternă de la M. D. și că el nu poate să fie de față dar în momentul în care ajunge cisterna să fie sunat. Cisterna a venit în jurul orelor 16 mi-am sunat șeful și mi-a spus să iau legătura cu M. M., știut fiind faptul că după ora 16,30 organul fiscal nu mai lucra. Acesta din urmă a dat un telefon, și mi-a spus că i se cere procesul verbal de sigilare a livrării cu date pe care le aveam la acel moment, mi-am sunat șeful care mi-a confirmat că M. se poate ocupa de acest aspect, fiind in competența sa întocmirea procesului verbal. Precizez că lucrătorii de la vamă nu au rechizite asupra lor, motiv pentru care formularele se află într-u calculator, al . un exemplar, iar M. mi-a spus să-l completez eu întrucât nu se alfa într-o stare de sănătate prea bună nu vedea prea bine pentru că literele sunt prea mici. Eu am completat cu datele oferite respectiv numărul de sigilii care trebuiau să fie aplicate, am luat legătura cu L. care mi-a calculat și mi-a comunicat în scris cantitatea de alcool ce urma a fi încărcată (el și cu șeful meu T. Gh. fiind singurii care se ocupau de acest aspect dat fiind caracterul tehnic). Apoi la locul semnăturii am trecut numele șefului și am semna eu după ce am luat in prealabil aprobarea acestuia. Precizez din nou că un asemenea proces verbal trebuia completat de către reprezentantul vămii. Fac mențiunea că eu eram reprezentant vânzări, cu atribuții stricte în ceea ce privește vânzarea produselor finite, alcool sanitar și soluție pentru îngrijirea epidermei. Precizez că a fost singura dată când eu m-am ocupat de alcool vrac aceasta nefiind atribuția mea eu făcând acest lucru la solicitarea expresă a șefului meu. De regulă în lipsa șefului meu se ocupa L. M.. în cazul de față acesta a plecat din societate după ce a calculat cantitatea de alcool. Tot șeful meu mi-a spus să merg in incinta fabricii să iau un anumit furtun pe care să îl dau șoferului, numitul O. A., ceea ce am și făcut. Procesul verbal l-am lăsat pe birou urmând a fi preluat de către colegul meu loniță M. directorul economic care trebuia să ia un număr numit DAI a cărui rubrică rămăsese necompletată. De regulă, procedura este inversă întâi se obține acel număr DAI și apoi se completează procesul verbal dar în asemenea caz excepțional cum a fost acesta nu am mai respectat procedura obișnuită. Spun „excepțional" dat fiind că a fost singura dată când s-a solicitat transmitea în devans a procesului verbal. Precizez că la ora 17, 15 după ce m-am învoit la directorul P. C., am părăsit incinta unității. Precizez că anunțându-mi și șeful meu acesta mi. a spus să-i comunic să fie la unitate. Ulterior am aflat că acesta a venit. Ulterior dimineața a venit poliția la unitate și au cerut documentele livrării dar fiind că respectiva cisternă a fost oprită în trafic, dusă la vamă, verificată. Documentele au fost cerute șefului meu T. G..

Mi-am pus problema în urma acestui „iureș" cum s-a putut produce o asemenea greșeală, respectiv în factură să fie înscrisă cantitatea de 10 mii litri, iar în cisternă 30 mii și am aflat de la șeful meu T. G., cum că respectiv cisternă era atipică transportului de alcool, mi-a spus totodată că în situația de față nu au mai apelat la mijloacele de transport V. Spedition, ci primitorul și-a trimis propria autocisternă. Eu nu aș fi putut să-mi seama de greșeală, întrucât, mașina era sigilată de M. și pe de altă parte documentele de calibrare se aflau încuiate în biroul șefului meu T. G.. Precizez că eu nu am fost de față la încărcare. Ținând cont de istoricul societății și având încredere în colegii nu m-am gândit că se poate întâmpla așa ceva motiv pentru nu mi-am pus problema să asist personal la încărcare. Nu știu din ce rezervor s-a încărcat lichidul.

Precizez încă odată că de livrările de alcool se ocupau T. Gh. și directorul tehnic L. M.. Ulterior am aflat că au mai fost și alte livrări către M. Srl. Precizez că toate livrările către M. D. s-au făcut cu propriile loc mijloace de transport. Precizez că șeful meu T. G. in ziua respectivă nu s-a aflat deloc în unite cel puțin până la ora plecării mele 17, 15. L. a lipsit o perioadă după ce a făcut calculul alcoolului din unitate, în aceste condiții, nu știu de ce nu s-a ocupat personal L. M. de livrarea respectiv”.

Potrivit fișei postului, depusă în dosar(fila 30 vol.II), inculpatul D. A. P.ocupă funcția de reprezentant vânzări, în cadrul compartimentului „desfacere”, iar cerințele postului erau următoarele:

3.1.Cunoștințe:

- să posede cunoștințe temeinice în ceea ce privește sistemul de vânzări;.

4.1. Ierarhic este subordonat Directorului general;

4.2. Atribuții:

a)Interne: are relații de serviciu cu toate compartimentele funcționale ale societății;

b)Externe: cu persoane aparținând diferitelor unități sau instituții cu care societatea comercială are relații externe.

- identifică și contactează potențiali client in vederea remiterii ofertei, negocierii încheierii si executării contractelor comerciale;

- întocmește oferte de mărfuri;

- acordă asistență din punct de vedere tehnic și comercial clienților și potențialilor clienți;

- negociază, încheie si asigura executarea contractelor si acordurilor comerciale;

- întreține relațiile cu clienții din portofoliu;

În limita timpului disponibil și în conformitate cu dispozițiile primate, participă la îndeplinirea atribuțiilor generale privind vânzarea mărfurilor;

-îndeplinește și alte sarcini primite din partea Directorului general.

Se constată că încă de la momentul angajării sale acest inculpat cunoștea faptul că, în anumite limite și condiții, va desfășura și activități legate de vânzarea alcoolului, astfel cum de altfel s-a petrecut în data de 26 04 2010. Astfel încât conduita sa la momentul încărcării și livrării cantității de 31.949 litri în loc de 10.999 litri alcool etilic rafinat din data menționată, 26.04.2010, are conotație penală și va angaja răspunderea acestuia.

La instanța de fond au fost audiați martorii T. G., L. M., O. A. S. și Cuarente V. R. declarațiile acestora fiind depuse în dosar (filele 165 – 166 verso, fila 5 vol.II, fila 8 vol.II):

Martorul T. G.: „La data de 26.04.2010, eram angajat la ., având funcția de administrator.

In aceasta calitate, mă ocupam, printre altele, de livrările de marfă, respectiv alcool. Dacă nu eram acolo să supraveghez livrările de alcool, trimiteam un coleg de al meu, alcoolul se încărca cu ajutorul unui furtun, prin două pompe.

Precizez că una din pompe se afla în exteriorul fabricii, fiind amplasată pentru recipientele din afară, iar cealaltă pompă în interior, însă furtunul era comun. Acționam pompele în funcție de cantitatea de alcool existentă în recipient. Nu exista ceas la pompă, dar cantitatea de alcool livrată era urmărită cu precizie, prin aceea că era măsurată cantitatea de alcool din recipiente cu rigle de măsurare, așa încât nu putea fi livrată cantitatea mai mare, din greșeală, decât dacă nu se măsura.

Pompa cu debit mare care se afla în exterior încărca 10 mii litri de alcool într-o 1 oră - o oră și ceva, iar cea mică, mai greu, într-o oră jumate - două.

Autocisterna cu număr_ a mai efectuat încărcări cu alcool de la firma noastră, cu aceeași cantitate, de 10 990 1. Autocisterna_ s-a mai încărcat prin aceeași gură, de sus, de lângă cabină, cu cantitatea aceea de 10 9901 și care s-a umplut până la semn.

Agenții vamali supraveghează încărcarea și aplica sigiliile după ce se face încărcarea. Pe inculpatul M. îl cunosc ca fiind client al societății. După data de 26.04.2010, nu am avut discuții telefonice cu acesta și nu suntem prieteni.

In fiecare dimineață se face stocul cantității de alcool existent în recipiente și se preda la contabilitate. L-am desemnat în ziua respectivă să supraveghere încărcarea pe inculpatul D. A. P.. Știam că voi încărca această cantitate de alcool către M. D. Srl, întrucât am primit fax-ul cu trei zile înainte prin care ni se solicita comanda cu aceasta cantitate, de 10 990 1itri.

Întotdeauna, această cisterna am încărcat-o cu cantitatea de 10 990 1, niciodată cu mai mult. Nu știam că cele trei compartimente comunică. Era posibil să se încarce din greșeală cu o cantitate mai mare de alcool decât cea facturată, în aceste condiții fiind obligați să sesizăm la vamă. Eu, cât am fost administrator la ., nu am constatat această lipsă. Această lipsă o constatam dimineața, când făceam stocul de marfă. S-au efectuat trei - patru livrări cu autocisterna_ . Supravegherea vamal a efectuat-o inculpatul M.-M..

La beneficiar era un alt reprezentant vamal. La primirea comenzii de alcool, ziua de încărcarea se stabilește în funcție de programarea de la vamă”.

L. M.: „La 26.04.2010, eram angajat la . - ca director tehnic.

In ziua de 26.04.2010, în jurul orei 16:00, am fost anunțat de către inculpatul D. A. P., că urmează să încărcăm o autocisternă. Acesta mi-a solicitat să calculez gradele aferente încărcăturii, adică alcoolul absolut într-un litru de soluție. Începuse încărcarea în jurul orelor 17:00 (cisterna intrase la încărcat aproximativ cu un sfert de oră înainte). Am luat probe de la furtun, am plecat la laborator.

Menționez ca alcoolul provenea de la pompa din exterior, cea cu debit mai mare.

Din experiența mea, cantitatea de 10.990 1itri se încărca în cca 1 ora - 1 ora și ceva, de la acea pompă din exterior.

Timpul variază în funcție de mai mulți factori, de cantitatea de alcool din rezervor, de uzura pompei. Am mai văzut acea auto cisterna la încărcat la firma noastră. Știu că aparține lui ., dar nu știu ce cantitate de alcool se încarcă în aceasta, întrucât nu este treaba mea. După ce am făcut calculele respective, i le-am înmânat contabilului șef, inculpatul I. M., pentru a întocmi documentația necesară. Am plecat acasă. Nu mai știu exact, dar cred că pe la 19:30 am oprit pompa. Am plecat acasă. În jurul orelor 17:40 a venit la mine inculpatul D., care mi-a spus să mă duc la firmă pentru a opri furtunul, fără a-mi preciza ora. In jurul orelor 19:30, am oprit furtunul și am închis capacul la primul compartiment, celelalte două fiind sigilate. In birou era inculpatul M. M., singur, am luat documentele și i le-am înmânat șoferului, după care am plecat acasă. Precizez că am văzut cisterna aceea de mai multe ori venind la încărcat cu alcool de la societatea noastră.

Nu l-am văzut niciodată pe inculpatul I. pe lângă vreo cisternă. Inculpatul I. întocmea documentația contabilă după calculele făcute de mine, iar eu făceam calculele în funcție de comenzile primite de la clienți.

S-a întâmplat în urmă cu circa 2 ani să se fi facturat mai mult decât s-a încărcat, cu circa 500 l.

Și lucrătorul vamal a constatat această greșeală, uitându-se la rezervor și am fost sancționați contravențional.

Cantitatea de alcool livrată se măsoară foarte clar și foarte simplu după certificatul de calibrare al cisternei sau mașinii cu care se transportă. Acestea nu se pot încărca parțial, ori toată, ori deloc.

Și cisternele de depozitare a alcoolului sunt calibrate”.

O. A. S. (fila 5 vol.II) a susținut următoarele:

„Am fost angajat al ., în calitate de conducător auto.

Am transportat băuturi alcoolice cu tirul, iar în ultima perioadă, ultimii 2-3 ani, am lucrat pe o cisterna. Cisterna avea o capacitate de cea 31 0001.

Ajungeam cu cisterna la M. P. și acolo activitatea de încărcare era coordonată de un cetățean care spunea că este șef și pe care nu îmi aduc aminte cum îl cheamă. In timp ce se încărca cisterna, eu stăteam în cabină. Câteodată încărcam 10 0001, alta dată 31 2751.

Cu pompa mare, cred că un bazin de 10 000 1 se încărca într-o oră jumătate de oră.

Revin și arăt că nu știu de câte ori pe săptămână am fost la M. P. și nu știu nici în cât timp încărcam o cisternă.

S-a mai întâmplat să achiziționăm alcool și de la o altă societate, EURO AVIPO cu sediul in Ploiești.

Furnizorul principal de alcool era M. P..

Când am ajuns la M. P., am deschis capacele de umplere ale autocisternei, cele de sus, le-am deschis pe toate trei și am luat furtunul și l-am legat la gura bazinului și am văzut că nu curgea alcool, motiv pentru care le-am spus celor de la firmă, aceștia au spus că vor verifica să vadă ce se întâmplă, iar eu m-am dus și m-am culcat.

Cele trei compartimente ale cisternei comunică între ele, însă aceste orificii pot fi închise prin robineți.

Obligația de a verifica dacă sunt sau nu închiși robineții, revenea angajaților M. P..

Robineții se afla lângă gurile de umplere, la 1 m, și aveau acces la aceștia angajații M. P., fără probleme.

Am plecat de acolo când începuse să se întunece, în jurul orelor 19 și ceva, nu am știut ce cantitate de alcool era încărcata in cisternă.

Dl L. mi-a dat documentele mărfii și mi-a spus că sunt gata și pot să plec.

Nu am verificat documentele pentru că erau aplicate sigiliile vămii și ale firmei furnizoare la toate gurile de umplere și de golire și nici nu am mai avut altă dată probleme.

Nu am avut nota de comandă asupra mea cu privire la cantitatea de alcool pe care trebuia să o primesc si nu știam ce cantitate de alcool trebuie să se încarce.

Șeful care se ocupa, de regulă, cu încărcarea cisternei nu era acolo.

In ziua respectivă l-am văzut pe inculpatul D. A. pentru că el mi-a dat furtunul, precum și pe inculpatul I. M., în birou.

Nu i-am spus inculpatului D. A. că vasele comunică între ele și nici eu nu m-am uitat că nu sunt închiși robineții. Aceasta era obligația celor de la M. P..

Când am plecat seara nu am mai văzut pe nimeni în afară de paznic și de dl L., care mi-a dat actele.

Recepția mărfii la destinație o face organul vamal.

La destinație, când ajung, las mașina într-o parcare a firmei și sunt așteptați agenții vamali pentru a se proceda la desigilarea gurilor de umplere și golire a cisternei. Aceasta operațiune se face numai în prezenta agenților vamali, iar marfa nu poate fi luata până nu se desigilează de către cei de la vamă.

Cei de la vamă verifică dacă, cantitatea de alcool din cisternă corespunde cu cea din documente (facturi, DAI - uri) numai dacă recipientele respective sau cisterna este umplută, in caz contrar nu se poate verifica daca corespunde cantitatea din facturi cu cea din cisternă.

In cazul de față nu știu cate bazine au fost umplute.

Un singur bazin de 10 000 1 putea să se încarce în trei ore dacă era umplut cu pompa mică, însă cu pompa mare se încărca mai repede, în trei - patru ore se încarcă întreaga cisternă.

Compartimentele cisternei erau deschise pentru că după spălare așa rămân, iar noi după fiecare transport spălam cisterna,

Acei robineți prevăzuți pentru închiderea orificiilor de comunicare, sunt din fabricație.

De câte ori am încărcat de la M. P., pe inculpatul D. nu

l-am văzut să se ocupe de aceasta sarcină, la 26.04.2010, fiind prima dată.

Cât am lucrat șofer de tir, știu că am adus marfa retur din țară de la clienții maximDrink, pe diverse motive, că nu s-a vândut”.

Cuarente V. R. (fila 8 vol.II) a concluzionat următoarele:

„Lucrez la DJAOV Ialomița, compartimentul Supraveghere Specială, în funcția de inspector vamal asistent.

La vremea săvârșirii infracțiunii, procedura de livrare a alcoolului era următoarea, conform Ordinului nr. 1599/2009 al Președintelului ANAF:

- inspectorii vamali sunt obligați sa supravegheze încărcarea cisternelor din momentul în care au sosit la locul de încărcare si pana la plecare, și să verifice să corespundă cantitatea de alcool trecuta in factură, cu cea încărcata;

- dacă cisternele nu sunt încărcate conf. Certificatului de calibrare, cantitatea de alcool, se poate afla cu ușurința, făcându-se diferența între masa mașinii încărcate și țara mașinii, sau dacă agentul economic are un aparat de măsură si alcool - numit „debitmetru"; se verifica documentele însoțitoare al trasportului (DAI, factura sau aviz de însoțire a mărfii, certificat de calibrare a cisternei, C.M.R. - scrisoare de trăsură, buletinul de analiză);

- potrivit OG 109/2009, aplicabil din 01.04.2010, sigiliile vamale nu mai sunt obligatoriu de aplicat, ci numai ale antrepozitarilor; după verificare se dă liber la trasport.

La recepția alcoolului, la destinatar:

- destinatarul este obligat sa anunțe lucrătorii de la vamă despre data și ora la care va fi recepționat transportul;

- la compartimentul de Supraveghere Specială din cadrul DJAOV Ialomița, suntem trei angajați, dintre care unul asigură permanența la birou și doi fac teren;

- de cele mai multe ori, la recepția alcoolului de către SCX M. D. SRL, mergeau cate doi angajați ai CSS, dar s-a întâmplat să se deplaseze și echipaje din cadrul brigăzilor mobile, primul lucru pe care ii face inspectorul vamal este sa constate integritatea sigiliilor aplicate, după care se trece la îndepărtarea lor, verificarea documentelor enumerate mai sus, in paranteză, iar în final, se verifica întreaga cantitate din cisterna; daca cisterna este plină, lucrurile sunt simple, pentru că va corespunde cantitatea cu certificatul de calibrare, iar dacă nu, trebuie sa supraveghem procedura de descărcare;

- verificăm cantitatea de alcool in funcție de capacitatea rezervorului în care este depozitat;

Am participat la recepția cantității de alcool de către . si știu ca transporta alcool cu o cisterna si cred ca era aceeași cisterna, cu un cap tractor alb, dar nu mai știu cate compartimente avea. La fiecare operațiune de livrare există documentele depuse la dosar si nu mai știu ce cantitate s-a descărcat, 20-22 000,30 000,15 000,16 0001.

Arăt că în calitate de inspector vamal, am participat efectiv la operațiunile de descărcare. Întotdeauna am verificat cantitatea din cisterna cu ceea ce s-a arătat în factura si nu s-a întâmplat sa fie vreo contradicție între faptic și scriptic. După ce se recepționa marfa se încheia un proces-verbal, la care se atașau copii de pe toate documentele menționate mai sus și se încheiau obligațiile noastre in acest sens.

Referitor la trasportul din 26.04.2010, nu am fost înștiințați de existenta acestuia transport către M. D.. Este adevărat ca legea nu prevede un termen, insa este necesar sa fie un timp util, pentru a putea fi prezenți la recepție și știu că am primit o înștiințare de la . urmează să refuze transportul și să se schimbe destinația.

Colegii de la Vama I. ne-au anunța în scris că urmează să sosească un transport de alcool, având ca expeditor . .>

DAI -ui electronic urma să se închidă la destinatar. Transportatorul trebuia să ajungă la destinatar, sa respecte destinația, conform DAI -ului, neputând schimba destinatarul.

Întotdeauna colegii noștri de la altă vamă erau obligați să ne anunțe despre inițierea unui transport de alcool.
Nu știu ce s-a întâmplat ulterior și de ce nu a mai ajuns transportul la Ialomița si nu știu nimic despre interceptarea mașinii de către organele de politie.
Legislația în vigoare nu impune ca o cisternă să fie încărcată la semnul maxim de umplere. Nu există restricția în legislația fiscală cu privire la cantitatea de alcool ce urmează a fi transportat.
Sigiliul aplicat are o . regimul asemănător unei ștampile, un regim special, neputând fi aplicat decât de proprietarul acestuia. . este specificată în documentul de transport.
Exista un termen de transport trecut în DAI, in interiorul căruia trebuie să ajungă marfa la destinatar”.
Martora I. Dumitrina (f. 167), fostă angajată a . precizat că aceeași cisternă putea încărca deopotrivă și 10 000 și 30 000 litri, aspect susținut și de martorul O. A., șoferul autocisternei.
Curtea reține, coroborând declarațiile anterioare, faptul că:
- alcoolul livrat se putea măsura;
- închiderea robineților ar fi împiedicat umplerea simultană a celor trei compartimente;
- cei trei inculpați aveau atribuții în legătură cu aceste operațiuni de livrare alcool;
- cantitatea de 10.990 1itri se încărca în cca. 1 ora, de la pompa de calibru mare, aspect cunoscut de angajații antrepozitului.
Ca urmare, este neverosimil ca niciunul dintre cei implicați să nu realizeze că timpul necesar umplerii cisternei a depășit considerabil timpul necesar, determinat după cantitatea facturată și că s-a livrat sau încărcat, în aceste condiții, o cantitate mai mare de alcool.
Conform certificatului de calibrare (f. 27 vol. 6 dup) cisterna avea trei compartimente cu volume de 10.975, 9.980 și 11.020, în total_.
Nota de constatare (f. 28 vol. 6 dup) a atestat faptul că în cisternă s-au găsit, peste cantitatea facturată,_ litri alcool etilic rafinat.
IV Încadrarea juridică
Potrivit art 9 din Legea 241/2005, constituie infracțiunea de evaziune fiscală și se pedepsește cu închisoare de la 2 ani la 8 ani și interzicerea unor drepturi, următoarele fapte săvârșite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale:
b) omisiunea, în tot sau în parte, a evidențierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate,
(2) Dacă prin faptele prevăzute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege și limita maximă a acesteia se majorează cu 2 ani.
(3) Dacă prin faptele prevăzute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naționale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege și limita maximă a acesteia se majorează cu 3 ani.
Potrivit art. 248 C.p.
Abuzul în serviciu contra intereselor publice
Fapta funcționarului public, care, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință, nu îndeplinește un act ori îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituții de stat ori al unei alte unități din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
ART. 248^1
Abuzul în serviciu în formă calificată
Dacă faptele prevăzute în art. 246, 247 și 248 au avut consecințe deosebit de grave, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.
În mod corect s-a reținut de prima instanță aceea că:
Fapta inculpatului M. M. care, în data de 26.04.2010, în calitate de controlor vamal, fiind desemnat de Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale I. să supravegheze efectuarea de către . a unei livrări de alcool etilic rafinat, a aplicat în mod abuziv ștampila Autorității Vamale pe factura . nr. 429/26.04.2010, ce însoțea mijlocul de transport și a întocmit procesul verbal de sigilare înregistrat la Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale I. sub nr. 5693/26.04.2010, atestând în fals faptul că în acea cisternă se află o cantitate de 10.999 litri alcool etilic rafinat, deși, în realitate, în cisternă se afla o cantitate de 31.949 litri, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prevăzută de art. 248¹ raportat la art. 248 din Codul penal, și complicitate la evaziune fiscală, prev. de art. 26 Cod penal raportat la art. 9 alin. 1 lit.b din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 33 lit. b Cod penal.
Având în vedere faptul că prejudiciul adus bugetului de stat depășește suma de 200.000 lei, fapta inculpatului M. M. a fost încadrată în dispozițiile art. 248¹ raportat la art. 248 din Codul penal.
Fapta inculpatului D. A. P., reprezentant de vânzări în cadrul ., de a întocmi și semna, în data de 26.04.2010, alături de inculpatul M. M., procesul verbal de sigilare înregistrat la Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale I. sub nr. 5693/26.04.2010, atestând în fals faptul că în acea cisternă se află o cantitate de 10.999 litri alcool etilic rafinat, deși, în realitate, în cisternă se afla o cantitate de 31.949 litri, în scopul de a se sustrage de plata accizelor și a TVA aferentă cantității găsite în plus, în cuantum de 750.589,17 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005.
Fapta inculpatului I. M., director economic în cadrul ., de a întocmi și semna, în data de 26.04.2010, factura fiscală . nr. 429/26.04.2010, emisă de . către ., atestând în fals faptul că în acea cisternă se află o cantitate de 10.999 litri alcool etilic rafinat, deși, în realitate, în cisternă se afla o cantitate de 31.949 litri, în scopul de a se sustrage de plata accizelor și a TVA aferentă cantității găsite în plus, în cuantum de 750.589,17 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005.
Sub aspectul laturii obiective infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 lit. b din Legea nr. 241/2005 presupune o atitudine omisivă, constând în neevidențierea, în întregime sau în parte, în documentele contabile a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate. Omisiunea înregistrării cantității de_ litri alcool etilic rafinat în procesul verbal de sigilare înregistrat la Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale I. sub nr. 5693/26.04.2010 și în factura . nr. 429/26.04.2010 a determinat denaturarea sumelor datorate statului cu titlu de accize și TVA.
Sub aspectul laturii subiective infracțiunea de evaziune fiscală în forma prevăzută de art. 9 lit. b a fost comisă cu intenție directă, astfel cum aceasta este definită de art 19 alin 1 pct 1 lit a C.p.
V. La individualizarea pedepselor aplicate față de inculpați au fost avute în vedere criteriile enumerate de art.72 Cod penal care prevede că la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale ale codului, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Cuantumul pedepsei principale aplicate de prima instanță este rezultatul reținerii unei stări de agravare – art 33 C.p., pentru inculpatul M.- și a circumstanțelor atenuante – art 74 lit c.
Potrivit art 76 lit. c C.p, ca efect al circumstanțelor atenuante când minimul special al pedepsei închisorii este de 3 ani sau mai mare (până la 5 ani închisoare), pedeapsa se coboară sub minimul special, dar nu mai jos de 3 luni. În cauză minimul special pentru infracțiunea de evaziune fiscală este 4 ani, iar pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată este de 5 ani.
În sarcina inculpatului M. M. se reține, deopotrivă, și starea de agravare a pluralității infracționale, fără ca instanța de fond să fi dat relevanță dispozițiilor speciale referitoare la sporirea sau agravarea pedepsei. Potrivit art 80 alin 1 și 2 C.p., în caz de concurs între cauzele de agravare și de atenuare, pedeapsa se stabilește ținându-se seama de circumstanțele agravante, de circumstanțele atenuante și de starea de recidivă. În caz de concurs între circumstanțele agravante și atenuante, coborârea pedepsei sub minimul special nu este obligatorie.
În aceste condiții prima instanță a stabilit un tratament sancționator blând față de situația juridică a inculpaților.
Curtea adaugă aspectelor analizate și reținute de instanța anterioară, evidențiate anterior, pe aspectul individualizării pedepsei, următoarele precizări:
gradul de pericol social al faptelor cercetate este ridicat, aspect dedus din modalitatea concretă de săvârșire, în participație penală, urmarea produsă concretizată într-un prejudiciu considerabil, lipsa unui efort propriu de acoperire a prejudiciului;
Circumstanțele personale referitoare la situația familială, evidențiate în concluziile orale la judecata recursului, nu sunt suficiente și eficiente pe aspectul individualizării judiciare și nu pot conduce la necesitatea reducerii cuantumului pedepselor dar sunt premise eficiente pentru formarea unei noi atitudini față de normele penale.
Ca urmare, pedepsele principale (3 ani închisoare) pentru fiecare dintre inculpați, pentru săvârșirea unor infracțiuni de evaziune fiscală în forma autoratului sau complicității sau pentru infracțiunea de abuz în serviciu în formă calificată sunt orientate sub minimului special (de 4 ani /5 ani închisoare), ca urmare a aplicării art 76 C.p. și sunt apte să atingă scopul preventiv și educativ al sancțiunii și nu se impune reindividualizarea judiciară a acestora.
În ceea ce privește modalitatea de executare pentru inculpații D. A. P. I. M. și M. M., Curtea apreciază, în lipsa unui recurs al Ministerului Public pe aspectul individualizării pedepsei și având în vedere, inexistența antecedentelor penale, conduita în societate, situația familială a celor trei inculpați că reevaluarea atitudinii față de normele penale este posibilă și fără executare în regim de detenție a pedepselor aplicate. De asemenea, se apreciază că modalitatea suspendării sub supraveghere a pedepsei este aptă să conducă la această reevaluare a atitudinii față de normele penale subliniind deopotrivă gravitatea faptei săvârșite raportată la urmările acesteia.
VI. Pe latură civilă, instanța de fond a constatat că Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice s-a constituit parte civilă cu suma de 750.589,17 lei (f.8 vol. dup), reprezentând accize – 630.747,21 lei și T.V.A – 119.841,96 lei calculate la cantitatea de 20.521,93 litri alcool etilic rafinat de concentrație 96% găsită în plus în autocisterna S.C. M. D. S.R.L. și neevidențiată în documente de către reprezentanții S.C. M. P. S.R.L.
Potrivit art. 24 alin. 3 C.p.p. persoana chemată în procesul penal să răspundă, potrivit legii civile, pentru pagubele provocate prin fapta învinuitului sau inculpatului, are calitatea de parte responsabilă civilmente, iar potrivit art. 1000 alin. 3 Cod civil „comitenții răspund pentru prejudiciul cauzat de prepușii lor în funcțiile ce li s-au încredințat”.
În ceea ce privește obligarea inculpaților în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. M. P. S.R.L., instanța de fond a reținut în mod corect că inculpații D. P. A. și I. M., la data săvârșirii faptei ,erau angajați la această societate comercială ca agent de vânzări, primul și director economic, cel de-al doilea.
În ceea ce privește existența unui raport de prepușenie se reține că săvârșirea faptei de către prepuși s-a realizat în funcțiile ce le-au fost încredințate de către comitent, conform contractelor de muncă ale acestora și fișei postului.
În ceea ce privește răspunderea, pe latură civilă, a S.C. M. D. S.R.L. potrivit art. 2069. din Legea nr.571/2003, în vigoare la data săvârșirii faptei: - (1) Persoana plătitoare de accize care au devenit exigibile este:
a) în ceea ce privește ieșirea unor produse accizabile dintr-un regim suspensiv de accize, astfel cum se menționează la art. 2067 alin. (1) lit. a:
1. antrepozitarul autorizat, destinatarul înregistrat sau orice altă persoană care eliberează produsele accizabile din regimul suspensiv de accize ori în numele căreia se efectuează această eliberare și, în cazul ieșirii neregulamentare din antrepozitul fiscal, orice altă persoană care a participat la această ieșire;
2. în cazul unei nereguli în cursul unei deplasări a produselor accizabile în regim suspensiv de accize, astfel cum este definită la art._ alin. (1), (2) și (4): antrepozitarul autorizat, expeditorul înregistrat sau orice altă persoană care a garantat plata accizelor în conformitate cu art._ alin. (1) și (2), precum și orice persoană care a participat la ieșirea neregulamentară și care avea cunoștință sau care ar fi trebuit să aibă cunoștință în mod normal de caracterul neregulamentar al acestei ieșiri.
Martorul O. A. S., la data săvârșirii faptelor, era angajat al ..R.L. în funcția de șofer, calitate în care a condus autocisterna cu număr de înmatriculare_ ce aparținea S.C. M. D. S.R.L., la antrepozitul fiscal al acestei societăți. Ca urmare, la efectuarea acestei deplasări la care organele de control au constatat „nereguli” a participat și reprezentantul S.C. M. D. S.R.L. În consecință, așa cum prevăd dispozițiile art. 206⁹alin.1 din Legea nr.571/2003, s-a angajat și răspunderea acestei societăți, pe latură civilă.
Prejudiciul considerabil produs bugetului de stat de 750.589,17 lei a impus, în temeiul art. 353 C.pr.pen. raportat la art. 163 C.pen., instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra bunurilor imobile ale părților responsabile civilmente și menținerea acestuia până la concurența sumei de 750.589,17 lei plus majorări de întârziere și dobânzi calculate de la data de 26.05.2010 până la data stingerii sumei datorate, inclusiv, reprezentând prejudiciul cauzat bugetului de stat.
Față de aceste considerente, Curtea va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de partea civilă . prin administratorul său M. O. și de inculpați.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de partea responsabilă civilmente . prin administratorul său M. O. și de inculpații M. M., D. A. P. și I. M., împotriva sentinței penale nr. 268/29.07.2011, pronunțată de Judecătoria Cornetu.
Obligă fiecare recurent la plata a câte 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 5 aprilie 2012.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,JUDECĂTOR,
F. VasileIuliana C. A. B.
GREFIER,
M. G.
Red. F.V.
Dact. A.L. 2 ex./21.05.2012
Jud. Cornetu – jud.: C. N.

← Recunoaştere hotărâre penală / alte acte judiciare străine....		Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare... →

Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 707/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 707/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI