Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 946/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 946/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 20-05-2013 în dosarul nr. 946/2013
DOSAR NR._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 946/R
Ședința publică de la 20.05.2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE- A. A.
JUDECĂTOR - S. E.
JUDECĂTOR - S. C.
GREFIER - D. P.
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București – a fost reprezentat de procuror L. I..
Pe rol soluționarea recursului declarat de inculpatul C. C. P. împotriva sentinței penale nr. 666/01.04.2013 pronunțată de Judecătoria sectorului 5 București, în dosarul nr._ / 2013.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat C. C. P. personal în stare de arest și asistat de avocat desemnat din oficiu C. A. cu împuternicire avocațială nr._/2013, lipsind intimata parte vătămată A. I..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea ia act de declarațiile părților în sensul că nu mai sunt excepții de invocat sau cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe fondul recursului.
Apărătorul recurentului inculpat, având cuvântul, arată că a formulat recurs împotriva sentinței penale nr. 666/01.04.2013 pronunțată de Judecătoria sectorului 5 București, pe care o apreciază ca fiind netemeinică.
Precizează că prezentul recurs vizează redozarea pedepsei aplicate recurentului inculpat, respectiv, coborârea cuantumului acesteia sub minimul prevăzut de legea penală.
Solicită a se avea în vedere că inculpatul a recunoscut și regretat comiterea faptei, în fața instanței de fond a solicitat a fi judecat după procedura simplificată prevăzută de art. 320/1 din Codul de procedură penală, aspecte în raport de care, apreciază că se poate coborî cuantumul pedepsei sub minimul prevăzut de legea penală.
Concluzionând solicită admiterea recursului, casarea sentinței penale iar, în rejudecare, a se dispune reducerea cuantumului pedepsei sub minimul prevăzut de legea penală.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului, ca nefondat și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond ca fiind legală și temeinică.
Apreciază că, în prezenta cauză, instanța trebuie să aibă în vedere perseverența infracțională de care recurentul inculpat a dat dovadă, respectiv, numeroasele condamnări, precum și amenzile administrative ce i-au fost aplicate.
În raport de faptul că recurentul inculpat a fost prins în flagrant, consideră că nu se pot reține dispozițiile art. 74 alin. 1 lit. c din Codul penal și nici prevederile art. 74 alin. 2 din Codul penal.
Concluzionând, solicită respingerea recursului, ca nefondat, a se dispune deducere prevenției de la 25.02.2013 la zi și, deasemenea, obligarea recurentului inculpat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că lasă soluționarea recursului la aprecierea Curții.
CURTEA,
Deliberând, asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 666 din data de 01.04.2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București, în dosarul nr._ , s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei reținută în sarcina inculpatului C. C. P. din infracțiunea prev. de art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. d, g cu apl. art. 37 lit. b c.p. în infracțiunea prev. de art. 20 rap. la art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. d, g c.p. cu apl. art. 37 lit. b c.p.
În baza art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. d, g c.p. cu apl. art. 37 lit. b c.p. și art. 320 ind. 1 c.p.p. a condamnat pe inculpatul C. C. P. la 4 ani închisoare.
S-a făcut apl. art. 71, 64 lit. a teza a II-a și b c.p.
În baza art. 350 c.p.p. s-a menținut starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 88 c.p. s-a dedus prevenția de la 26.02.2013 la zi.
S-a luat act că partea vătămată A. I. nu s-a constituit parte civilă, prejudiciul fiind acoperit prin restituire.
În baza art. 191 c.p.p. a fost obligat inculpatul la 600 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei onorariul avocat oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Pentru pronunțarea soluției, prima instanță a reținut că, la data de 25.02.2013, în jurul orei 17,45, inculpatul C. C. P. a sustras un telefon mobil marca Nokia ce se afla într-o husă, pe noptiera de lângă patul în care se afla partea vătămată A. I., pacient internat în salonul Chirurgie Toracică a Spitalului Universitar de Urgență București.
În cursul urmăririi penale și cercetării judecătorești au fost administrate următoarele mijloace de proba: plângerea și declarația părții vătămate; proces verbal de depistare; declarații martori M. E., S. M., S. S. A.; declarații inculpat; proces verbal de cercetare la fata locului; proces verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare; fișa de cazier judiciar; fotografii judiciare.
La termenul din 01.04.2013 instanța a admis cererea inculpatului de soluționare a cauzei în procedura prevăzută de art. 320 ind. 1 c.p.p., în temeiul probelor administrate în faza de urmărire penală.
La același termen, inculpatul prin apărător a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei în sensul de a se reține că aceasta a fost săvârșită în forma tentativei și nu în formă consumată.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
La data de 25.02.2013, Secția 17 Politie a fost sesizată prin intermediul Serviciului 112 cu privire la faptul că la Spitalul Universitar de Urgență București a fost prins un individ care a sustras un telefon mobil de pe o noptieră din salonul 28 aflat la etajul 11 al spitalului. Agenții de poliție din cadrul Secției 17 ajunși la fata locului l-au identificat pe individul respectiv în persoana inculpatului C. C. P..
Partea vătămată A. I. a declarat că, fiind internat la Spitalul Universitar de Urgență București - Secția Chirurgie Toracică, salonul nr. 28, în jurul orelor 17,00, fiind în pat, întrucât a fost supus unei intervenții chirurgicale, a adormit în scurt timp. La un moment dat a auzit un strigăt foarte puternic care l-a trezit și când a deschis ochii a observat lângă noptiera patului său o persoană de sex bărbătesc de cca. 30 ani, purtând o șapcă pe cap, iar la ușa de acces în salon pe asistenta medicală M. E. care țipa la aceasta. Totodată, a observat că bărbatul ținea în mână telefonul său mobil marca Nokia, iar în urma strigătelor asistentei medicale M., acesta l-a introdus în husă și l-a pus pe noptieră. În continuare, bărbatul în cauză s-a deplasat de lângă pat spunând că nu a furat nimic și nu este hoț. La scurt timp, au sosit agenții de pază și poliția care l-au preluat pe individ. Partea vătămată A. I. a declarat că nu se constituie parte civilă în procesul penal întrucât telefonul în cauză nu prezintă urma de degradare și funcționează normal.
Martora M. E., asistentă medicala in cadrul Spitalului Universitar de Urgență București, a declarat ca la data de 25.02.2013 in jurul orei 17,30, desfășura activități specifice in salonul nr.28, de la etajul 11 unde erau internați doi pacienți pe nume A. si S.. A luat tensiunea, iar apoi a pus termometrele celor doi pacienți, urmând să revină după câteva minute in salon. Din acest motiv a lăsat ușa de la salon deschisa si s-a dus in biroul asistentelor care este pe hol, nefiind prevăzut cu uși. Aceasta a precizat ca din locul unde se afla avea deplina vizibilitate asupra ușii de acces in salonul 28. La aproximativ câteva minute o observat o persoana de sex bărbătesc de 30 de ani, constituie astenica, geaca neagra, purtând o șapca pe cap, care a intrat in salonul 28. Întrucât i s-a părut suspect, a intrat in salon moment in care a observat persoana în cauză lângă noptiera patului pacientului A. verificând sertarele noptierei. În continuare a observat când individul respectiv a luat un telefon mobil de pe noptiera, i-a scos husa pe care a lăsat-o pe noptiera. În tot acest timp bărbatul in cauza se uita la pacientul care dormea, ferindu-se sa facă zgomot sau sa fie surprins. În acel moment martora a țipat către persoana respectiva întrebându-l ce căuta in salon, acesta a început să tremure și a pus înapoi telefonul în husa. Martora a ieșit închizând ușa si i-a spus colegei sa cheme paza întrucât a prins un hot. La scurt timp a ajuns agentul de paza care l-a păzit pe inculpat până la sosirea politiei.
Martorul S. M., agent de paza in cadrul Spitalului Universitar de Urgenta București, a declarat ca la data de 25 02 2013, in jurul orei 17,45 a fost anunțat telefonic de către asistenta medicala M. E. de la Secția de Chirurgie Toracica situata la etajul 11 să se deplaseze de urgenta la aceasta secție întrucât in interiorul unui salon a surprins un individ necunoscut care a încercat sa sustragă un telefon mobil al unui pacient. S-a deplasat de urgenta in acel loc si a asigurat paza acestuia până la sosirea organelor de politie de la care a aflat ca individul respectiv se numește C. C. P..
Fiind audiat, martorul S. S. A. a declarat ca la data de 25 02 2013 in timp ce se afla in salonul 28, a fost trezit din somn de un strigat puternic si in acel moment a observat lângă pacientul A. I., in picioare, o persoana de sex masculin de cca. 30 de ani iar in ușa pe asistenta medicala M. care ii reproșa ca a încercat sa-i sustragă pacientului A. telefonul. Acesta a precizat ca nu a observat când persoana in cauza, ce se afla lângă patul lui A. a încercat să sustragă telefonul când dormea. La scurt timp a sosit politia care l-a preluat pe individul respectiv.
Inițial inculpatul C. C. P. a negat săvârșirea faptei, insa in fata instanței de judecata a recunoscut și regretat fapta comisa.
Cu privire la cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei, instanța, având în vedere că infracțiunea de furt se consumă în momentul în care se produce imposedarea făptuitorului, indiferent de durata stăpânirii bunului, s-a apreciat că fapta inculpatului C. C. P., astfel cum a fost reținută mai sus, constituie infracțiunea de furt calificat în formă consumată și nu tentativă la această infracțiune, astfel că a respins cererea de schimbare a încadrării juridice ca neîntemeiată.
În drept, fapta inculpatului C. C. P. care la data de 25.02. 2013 in jurul orei 17,45, a sustras un telefon mobil marca Nokia ce se afla într-o husă, pe noptiera de lângă patul în care se afla partea vătămată A. I., pacient internat în salonul Chirurgie Toracică a Spitalului Universitar de Urgență București, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. d, g c.p. cu apl. art. 37 lit. b c.p. pentru care instanța l-a condamnat la o pedeapsă cu închisoarea.
La individualizarea pedepsei instanța a ținut seama de limitele speciale ale acesteia, reduse cu 1/3 potrivit art. 320 ind. 1 c.p.p, de gradul de pericol social concret ridicat al faptei, de modalitatea de săvârșire, de valoarea prejudiciului și de împrejurarea că acesta a fost acoperit prin restituire ca urmare a surprinderii inculpatului în flagrant, de persoana inculpatului care este recidivist.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs inculpatul C. C. P. solicitând redozarea pedepsei aplicate, respectiv, coborârea cuantumului acesteia sub minimul prevăzut de legea penală, motivat de faptul că a recunoscut și regretat comiterea faptei, iar în fața instanței de fond a solicitat să fie judecat după procedura simplificată prevăzută de art. 320/1 din Codul de procedură penală.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței penale atacate, prin prisma motivului de recurs invocat, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 385/6 alin. 3 din Codul de procedură penală, Curtea constată recursul ca nefondat, în considerarea următoarelor argumente:
În mod corect, instanța de fond a stabilit situația de fapt, constând în aceea că, la data de 25.02.2013, în jurul orei 17,45, recurentul inculpat C. C. P. a sustras un telefon mobil marca Nokia ce se afla într-o husă, pe noptiera de lângă patul în care se afla partea vătămată A. I., pacient internat în salonul de Chirurgie Toracică a Spitalului Universitar de Urgență București.
Instanța de fond a stabilit situația de fapt în urma coroborării întregului material probatoriu administrat în faza de urmărire penală, respectiv, plângerea și declarația părții vătămate; procesul verbal de depistare; declarațiile martorilor M. E., S. M. și S. S. A.; declarațiile inculpatului; procesul verbal de cercetare la fața locului; procesul verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare; fotografii judiciare.
În consecință, Curtea constată că, în mod temeinic și legal, instanța de fond a apreciat ca fiind dovedită vinovăția inculpatului C. C. P. la săvârșirea faptei de furt calificat.
Deasemenea, Curtea constată că, în mod temeinic, instanța de fond a încadrat juridic fapta săvârșită de către recurentul inculpat C. C. P. în dispozițiile art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. d, g din Codul penal cu aplicarea art. 37 lit. b din Codul penal.
Totodată, Curtea constată că, în mod temeinic, instanța de fond a aplicat criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72 din Codul penal, reținând limitele speciale ale acesteia, reduse cu o treime, potrivit art. 320 ind. 1 din Codul de procedură penală, gradul de pericol social concret ridicat al faptei, modalitatea de săvârșire, valoarea prejudiciului, acoperit prin restituire, ca urmare a surprinderii inculpatului în flagrant și persoana inculpatului, care este recidivist.
Referitor la persoana inculpatului, Curtea remarcă faptul că acesta se află în starea de agravare a răspunderii penale constând în recidiva mare, specială, postcondamnatorie, fiind liberat condiționat din executarea pedepsei anterioare la data de 23.11.2012, cu un rest de pedeapsă, rămas neexecutat, de 68 zile închisoare, iar fapta din prezenta cauză a fost săvârșită la numai trei luni după liberarea sa, condiționată, din penitenciar. Deasemenea, inculpatul a suferit multiple condamnări, pentru fapte similare, anterior comiterii faptei deduse judecății.
Totodată, Curtea are în vedere modalitatea și împrejurările concrete de săvârșire a faptei – într-un salon de spital, secția Chirurgie Toracică, asupra unei persoane care suferise o intervenție chirurgicală și dormea –, sporindu-și, astfel, șansele de reușită în săvârșirea infracțiunii.
Față de aspectele arătate mai sus, ținându-se cont de funcția de reeducare pe care o îndeplinește pedeapsa, dar și de cea de constrângere, Curtea constată că instanța de fond a apreciat, în mod temeinic și legal, că o pedeapsă cu închisoarea, orientată spre minimul special prevăzut de lege, constituie o sancțiune corespunzătoare.
Având în vedere aspectele reținute, Curtea apreciază că pedeapsa aplicată de către instanța de fond, orientată spre minimul special prevăzut de lege, este aptă să asigure realizarea, în condiții optime, a scopului pedepsei, prevăzut de art. 52 din Codul penal, așa încât, reindividualizarea pedepsei, în sensul reducerii cuantumului acesteia, nu se impune.
Față de cele reținute, constatând că hotărârea recurată este legală și temeinică, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b din Codul de procedură penală, Curtea va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul inculpat C. C. P. împotriva sentinței penale nr. 666/01.04.2013 pronunțată de Judecătoria sectorului 5 București, în dosarul nr._ / 2013.
În temeiul art. 38517 alin. 4 din Codul de procedură penală, va deduce prevenția de la data de 25.02.2013 la zi.
Conform art. 192 alin. 2 din Codul de procedură penală va obliga pe inculpat la 400 lei cheltuieli judiciare statului din care onorariul cuvenit avocatului din oficiu în sumă de 200 lei se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-inculpat C. C. P. împotriva sentinței penale nr. 666/01.04.2013 pronunțată de Judecătoria sectorului 5 București, în dosarul nr._ / 2013.
Deduce prevenția de la data de 25.02.2013 la zi.
Obligă recurentul-inculpat la 400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul avocatului din oficiu, în sumă de 200 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20 mai 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
A. A. S. E. S. C.
GREFIER,
D. P.
Red. A.A/Dact. EA/2ex/24.05.2013
J.S.5 B. - jud. O.R.
| ← Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... | Omor calificat. At. 175 C.p.. Decizia nr. 142/2013. Curtea de... → |
|---|
