Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 256/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Decizia nr. 256/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 06-03-2014 în dosarul nr. 256/2014

Dosar nr._

(Număr în format vechi_ )

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA I PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 256

Ședința publică de la 6 MARTIE 2014

CURTEA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE M. D. G.

JUDECĂTOR I.-T. C.-B.

GREFIER P. I.

Din partea Ministerului Public – P. de pe lângă Curtea de Apel București, a participat procuror R. R.

Pe rol, se află pronunțarea asupra apelurilor declarate P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, apelanta inculpată V. M. C., apelanta parte civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Juridică împotriva Sentinței penale nr. 619 din data de 17 iunie 2013, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București Secția Penală, în dosar nr._ .

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de27 februarie 2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta și când Curtea având în vedere disp. art. 391 Cod procedură penală, a stabilit termen de pronunțare, la data de astăzi, 06.03.2014, când a decis următoarele:

CURTEA,

Deliberând asupra apelurilor penale de față, constată:

Prin sentința penală nr. 619 din data de 17 iunie 2013, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București - Secția Penală, în temeiul disp. art. 6 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale cu aplicarea art. 41 alin. 2 din C.pen., a fost condamnat inculpata V. M. C. [fiica lui Ș. și R. D., născută la data de 08.03.1970 în mun. B., jud. B., de cetățenie română, studii superioare, asociat și administrator al S.C. H. of G. S.R.L., domiciliată in mun. C., .. 28, jud. C., CNP_, necunoscută cu antecedente penale] la pedeapsa de 1 an și 3 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, în formă continuată.

În temeiul art. 71 C.pen., au fost interzise inculpatei, pe durata executării pedepsei închisorii, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II a și b C.pen.

În temeiul art.86 ind.1 C.pen., s-a dispus suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 1 an și 3 luni închisoare aplicată inculpatei V. M. C. pe un termen de încercare de 3 ani și 3 luni, stabilit în conformitate cu dispozițiile art. 86 ind.2 C.pen.

În temeiul art. 71 al. 5 C.pen., a fost suspendată executarea pedepsei accesorii aplicată inculpatei V. M. C. pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

În baza art. 86 ind.3 C.p., s-a dispus ca pe durata termenului de încercare condamnata V. M. C. să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

-să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul C. la datele fixate de acesta;

-să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

-să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

-să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

În temeiul art.86 ind.3 al.3 din Codul penal, pe durata termenului de încercare condamnatul trebuie să respecte următoarele obligații:

a)de a urma un program organizat de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul C..

În baza art.359 C.pr.pen., s-a atras atenția inculpatei asupra disp. art.86 ind.4 C.pen., privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, în cazul săvârșirii unei alte infracțiuni în termenul de încercare sau al neîndeplinirii cu rea credință a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege.

În temeiul art.14, art. 346 C.proc.pen. rap. la art. 1373 C.Civ., a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală cu sediul in sector 5, București, . și a fost obligată inculpata în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. H. OF G. S.R.L. prin lichidator judiciar PRIME INSOVE PRACTICE IPURL cu sediul in Bucuresti, ..40 parter ., la suma de 334.388 lei, reprezentând prejudiciul cauzat bugetului de stat.

În temeiul disp. art. 191 C.proc.pen., a fost obligată inculpata să achite statului suma de 850 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța această soluție, judecătorul fondului a reținut următoarea situație de fapt:

În perioada ianuarie 2009 - septembrie 2011 inculpata V. M. C., în calitate de administrator al S.C. H. of G. S.R.L., a săvârșit la diferite intervale de timp și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni, respectiv a reținut și nu a vărsat, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadența fiecărei luni, sume totalizând 334.388 lei, reprezentând impozite și contribuții cu reținere la sursă.

Astfel, la data de 12.09.2011, a fost înregistrată cu nr._/P/2011, la P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, sesizarea din oficiu a organelor de cercetare penală din cadrul DGPMB – Poliția Sectorului 1 – București – Serviciul de Investigare a Fraudelor, cu privire la faptul că . SRL, cu sediul social în București, .-42, blocul A, parter, ., s-a constatat că societatea înregistrează la data de 29.07.2011 restanțe la plata impozitelor și contribuțiilor cu reținere la sursa mai mari de 30 de zile de la data scadenței, în cuantum de 599.592 lei, existând astfel indicii cu privire la existența elementelor constitutive ale infracțiunii prev. și ped. de art. 6 din Legea nr.241/2005.

Din cercetările și verificările efectuate, s-a reținut faptul ca S.C. H. of G. S.R.L. figurează înregistrată la O.R.C.M.B. sub nr. J/_ și cod unic de înregistrare –_, având ca obiect principal de activitate «activități de editare a cărților» Cod CAEN 5811. De asemenea, s-a stabilit că administrarea societății a revenit inculpatei V. M. C..

În cursul urmăririi penale, s-a dispus efectuarea unei expertize contabile judiciare, pentru lămurirea faptelor și a împrejurărilor în care au fost săvârșite acestea, în vederea aflării adevărului, având următoarele obiective:

- daca in perioada ianuarie 2009 - septembrie 2011, . SRL a virat integral catre bugetul de stat contributiile pentru asigurari sociale, asigurari sociale de sanatate, fond somaj si impozitul pe salarii, cu retinere la sursa, cu respectarea termenului legal de 30 de zile, care este valoarea prejudiciului cert cauzat bugetului de stat, defalcat pe fiecare impozit si contributie in parte, cine sunt persoanele responsabile de producerea prejudiciului si ce dispozitii legale au fost incalcate.

- care sunt scadențele de plată lunare pentru sumele stabilite la obiectivul nr. 1.

- dacă există în perioada analizată impozite și contribuții sociale cu reținere la sursă și nevirate către bugetul se stat și bugetul asigurărilor sociale, după expirarea termenului legal de 30 de zile de la scadența fiecărei luni.

Să se stabilească:

-cuantumul total al acestora și defalcarea lor pe cele două bugete, de stat și de asigurări sociale;

-numărul de zile cu care s-a depășit termenul de 30 de zile de la fiecare scadență lunară;

-valoarea în euro a sumelor virate cu întârziere;

-valoarea în euro a sumelor rămase de virat;

-disponibilul existent la data scadenței lunare, în conturile bancare, casierie, avansuri de trezorerie, debitori diverși.

-dacă în perioada analizată au existat încasări de numerar de la clienți și ridicări de numerar din conturile bancare care nu au fost justificate cu documente. Care a fost soldul în numerar (defalcat: casierie, avansuri de trezorerie, debitori diverși) existent la data de 31 a fiecărei luni din perioada analizată.

-dacă în perioada analizată sunt decizii ANAF de compensări/rambursări de TVA sau de alte creanțe cu bugetul de stat. Dacă din sumele compensate au fost stinse impozite și contribuții sociale cu reținere la sursă.

-care sunt persoanele obligate a efectua reținerea și a dispune virarea sumelor reprezentând impozite și contribuții sociale cu reținere la sursă.

-dacă de la sfârșitul perioadei analizate până la data efectuării expertizei contabile au fost achitate sume în contul bugetului de stat și al asigurărilor sociale, valoarea acestora în lei/eur și documentele de plată.

Conform raportului de expertiză cotabilă efectuat in cauză, în urma analizării materialului documentar existent la dosarul cauzei și a documentelor contabile ale . SRL, s-au concluzionat urmatoarele:

- în perioada ianuarie 2009 - septembrie 2011, . SRL a prejudiciat bugetul de stat cu suma totală de 334.388 lei (echivalentul a 74.352,75 euro), reprezentând contribuții și impozite cu reținere la sursă neachitate în termenul legal de 30 de zile, din care:

● 11.383 lei (24.765,54 euro) - reprezentând contributia de asigurari sociale angajati,

● 58.968 lei (13.111,28 euro) - reprezentând contributia de asigurari sociale de sanatate angajati,

● 5.120 lei (1.138,41 euro) - contributia de asigurari pentru somaj angajati și

● 127.156 lei (28.275,60 euro) – reprezentând impozit pe veniturile din salarii.

- responsabilitatea pentru neplata în termen a contributiilor si impozitelor cu retinere la sursă apartine administratorului societatii, respectiv învinuita V. M. C. care este persoana responsabilă de gestionarea resurselor materiale si financiare ale societatii, având puteri depline, conform actului constitutiv.

- . SRL a prezentat disponibil suficient în casierie și în conturile bancare pentru achitarea impozitelor și contribuțiilor reținute la sursă, pe întreaga perioadă a intervalului ianuarie 2009 - septembrie 2011;

Acest aspect rezultă din analiza anexelor expertizei contabile de la obiectivele nr. 5 și 6.

Chiar dacă se constată că la data scadenței fiecărei luni din perioada supusă analizei, disponibilul din casierie și bancă nu era întotdeauna suficient pentru a acoperi obligațiile fiscale, totuși, în perioada respectivă societatea a avut încasări de 5.383.853,63 lei, din care s-a preferat a se face plăți către furnizori în detrimentul datoriilor către bugetul de stat.

Astfel, plățile către furnizori au fost semnificative, în cuantum de 1.461.223,15 lei – anul 2009, 1.095.481,76 lei – anul 2010 și 846.665,46 lei – anul 2011 – conform tabelului de la obiectivul nr. 6.

În total, pe cei trei ani, s-au făcut plăți către furnizori în cuantum de 3.403.370,37 lei, în condițiile în care datoriile către bugetul de stat reprezentând contribuții și impozite cu reținere la sursă reprezentau 334.388 lei.

Fiind audiată în cursul urmăririi penale, inculpata V. M. C. a declarat că neplata contribuțiilor și impozitelor cu reținere la sursă în termenul legal s-a datorat faptului că o . debitori ai societății nu și-au putut achita la timp propriile obligații, fapt care a determinat ca societatea să nu-și poată achita, la rândul său, obligațiile fiscale.

Instanța nu poate reține această apărare a inculpatei, avand in vedere că nu se coroborează cu ansamblul probelor administrate in cauză, din care reiese că aceasta avea posibilitatea reală de plată a datoriilor către bugetul de stat, însă a preferat să plătească cu precădere furnizorii. Din raportul de expertiză contabilă rezultă că în contul . SRL a existat disponibil suficient pentru achitarea către bugetul de stat a sumelor reprezentând impozite și contribuții cu reținere la sursă.

Dincolo de dificultățile generate de criza financiară sau de neîncasarea unor creanțe din partea unor parteneri comerciali, societatea administrată de inculpată, la datele scadente plății impozitelor și taxelor cu reținere la sursă, dar și pe parcursul lunilor din perioada analizată, prezenta disponibil suficient în casierie și în conturile bancare pentru achitarea impozitelor.

Din acest disponibil suficient, inculpata a efectuat plăți cu alt titlu, către diverși furnizori, ocolind cu intenție dispozițiile imperative ale legii cu privire la plata către bugetul de stat a sumelor deja reținute la sursă cu titlul de impozite și taxe.

Sumele reținute la sursă cu titlu de impozite și taxe au o destinație specială, respectiv vărsarea lor către bugetul de stat. Nerespectarea acestei destinații, respectiv nevirarea sumelor deja reținute cu titlu de impozite și taxe la bugetul de stat sau efectuarea de alte plăți contractuale din aceste sume, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 6 din Legea nr. 251/2005.

Motivele invocate de inculpata V. M. C. drept cauză a neachitării impozitelor și contribuțiilor cu reținere la sursă, respectiv necesitatea achitării cu prioritate a datoriilor către furnizori, nu poate constitui un motiv obiectiv de natură exoneratoare a răspunderii penale, întrucât disponibilitățile bănești existente erau mai mult decât suficiente pentru achitarea impozitelor și contribuțiilor cu reținere la sursă. Prin folosirea sumelor de bani disponibile pentru achitarea obligațiilor de natură contractuală ale societății, cu prioritate față de obligațiile legale de vărsare a sumelor de bani reprezentând impozite și contribuții cu reținere la sursă în termenul de 30 de zile de la scadență, inculpata V. M. C. a înțeles să transforme o obligație imperativ stabilită de legiuitor într-o opțiune de plată, împrejurare suficientă pentru a demonstra intenția acesteia, fie și indirectă, de a prejudicia bugetul general consolidat al statului.

Judecătorul fondului a concluzionat că, în drept, fapta inculpatei V. M. C. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 6 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea dispozițiilor art. 41, alin. 2 C.p.

Constatând ca dovedită vinovăția inculpatei V. M. C. sub aspectul săvârșirii infracțiunii pentru care a fost trimisă în judecată, aceasta fiind stabilită și din probele administrate în cursul procesului penal rezultă suficiente date cu privire la persoana inculpatei care permit stabilirea unei pedepse.

La individualizarea pedepsei, ce a fost aplicată inculpatei, instanța de fond a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C.pen., și anume: limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator pentru fapta săvârșită.; gradul de pericol social concret al faptei; urmarea acesteia concretizată în starea de pericol pentru activitățile pe care le desfășoară instituțiile abilitate având ca atribuții colectarea sumelor de bani din care se alcătuiește bugetul general consolidat; precum și datele privind persoana inculpatei și anume: că este infractor primar și a colaborat cu organele judiciare pe parcursul procesului penal, prezentându-se personal la fiecare termen de judecată în fața instanței.

În ceea ce privește cuantumul pedepsei cu închisoarea, lipsa antecedentelor penale ale inculpatei și atitudinea procesuală sinceră justifică orientarea acestuia spre minimul special prevăzut de lege.

Instanța de fond a constatat din înscrisurile existente la dosar că riscul de a comite alte infracțiuni este redus, la fel și riscul de a pune în pericol siguranța comunității, astfel încât s-a reținut că scopul prevăzut de art. 52 C.pen. poate fi atins în privința inculpatei fără executarea pedepsei și că sunt întrunite și celelalte condiții prevăzute de art.86 ind.1 C.p., pentru suspendarea condiționată a executării pedepsei sub supraveghere, în sensul că: pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 4 ani; inculpata nu a mai fost condamnată anterior; față de persoana inculpatei și fata de natura faptelor există indicii în sensul că inculpata a înțeles pericolul social al faptelor sale, consecințele lor, iar scopul pedepsei stabilit de art.52 C.p. (prevenire, reeducare), poate fi atins și fără executarea acesteia în regim de detenție.

Procedând la soluționarea laturii civile a cauzei, Judecătorul fondului a reținut că partea vătămată Agenția Națională de Administrare Fiscală a depus în data de 03.01.2013 cererea de constituire parte civilă (f.12-13 d.i.), în care a arătat că se constituie parte civilă cu suma de 334.388 lei reprezentând prejudiciul cauzat bugetului de stat, menționând că la această sumă urmează să se calculeze și obligațiile fiscale accesorii.

Prin aceeași adresă, ANAF a solicitat totodată introducerea în cauză în calitate de parte responsabilă civilmente a societății S.C. H. OF G. S.RL. prin lichidator judiciar PRIME INSOVE PRACTICE IPURL și luarea măsurii sechestrului asigurator.

Prin încheierea de ședință din 15.04.2013, în baza art. 163 C.p.p., instanța a instituit sechestrul asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatei V. M. C. și părții responsabile civilmente S.C. H. OF G. S.R.L. prin lichidator judiciar PRIME INSOLVE PRACTICE IPURL, până la concurența sumei de 334.388 lei, în scopul recuperării prejudiciului în cauza de față.

La solicitarea instanței, lichidatorul judiciar PRIME INSOLVE PRACTICE IPURL a comunicat în data de 02.05.2013 (f.55-62 d.i.) faptul că, din actele puse la dispoziție de debitoarea falită, rezultă că nu au fost efectuate plăți către bugetul general consolidat, in perioada cuprinsă intre data deschiderii procedurii insolvenței si pana la zi.

În ceea ce privește acțiunea civilă formulată de partea vătămată ANAF, instanța de fond a constatat că s-au îndeplinit condițiile prevăzute de art.1373 C.civ. pentru următoarele considerente: fapta ilicită constă în infracțiunea săvârșită de către inculpata V. M. C.. Inculpata a săvârșit infracțiunea cu vinovăție sub forma intenției, în condițiile în care răspunderea civilă delictuală operează și pentru cea mai ușoară culpă. Inculpata a avut reprezentarea faptelor sale și a consecințelor asupra relațiilor sociale ocrotite.

În ceea ce privește prejudiciul cauzat bugetului general consolidat al statului prin săvârșirea de către inculpata V. M. C. a infracțiunii prevăzute de art. 6 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., instanța de fond a reținut din probele administrate că acesta este de 334.388 lei sumă compusă din: 11.383 lei (24.765,54 euro) - reprezentând contributia de asigurari sociale angajati, 58.968 lei (13.111,28 euro) - reprezentând contributia de asigurari sociale de sanatate angajati, 5.120 lei (1.138,41 euro) - contributia de asigurari pentru somaj angajati și 127.156 lei (28.275,60 euro) – reprezentând impozit pe veniturile din salarii, astfel cum reiese din expertiza contabilă judiciară dispusă de către organele de cercetare penală.

Instanța de fond a apreciat că în cauză a fost dovedit prejudiciul cert stabilit ca urmare a efectuării expertizei contabile judiciare, astfel că a admis acțiunea civilă acordând părții civile suma de 334.388 lei, reprezentând prejudiciul cauzat bugetului de stat, la care se adaugă dobânda legală calculată până la data achitării integrale și efective a debitului către partea civilă ANAF.

Împotriva acestei sentințe, în termenul legal, au declarat apel P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, inculpata V. M. C. și partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Juridică, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Examinând probele dosarului și verificând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate (în scris și în dezbaterile orale) și a prevederilor art.417 din Noul Cod de procedură penală, Curtea constată următoarele:

Curtea apreciază că prima instanță a reținut corect situațiile de fapt și de drept, urmând a și le însuși.

Va reține, la rândul său că, În perioada ianuarie 2009 - septembrie 2011 inculpata V. M. C., în calitate de administrator al . SRL, a săvârșit la diferite intervale de timp și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni, respectiv a reținut și nu a vărsat, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadența fiecărei luni, sume totalizând 334.388 lei, reprezentând impozite și contribuții cu reținere la sursă.

Inculpata s-a apărat, arătând că nu a fost de rea credință și că nu a avut suficienți bani în contabilitate, pentru a efectua plățile către stat.

Analizând însă cuprinsul raportului de expertiză financiar contabilă efectuat în cauză, rezultă cu claritate că societatea pe care o administra a avut suficient disponibil financiar în perioada ianuarie 2009 – septembrie 2011, pentru a achita impozitele și contribuțiile reținute la sursă, apelul său urmând a fi respins.

De asemenea, inculpata a preferat, de fiecare dată, să acorde întâietate de plată furnizorilor, în dauna creanțelor statului, ignorând cu bună știință că aceasta este o practică infracțională.

Se impune în aceste condiții condamnarea inculpatei pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.6 din Legea nr.241/2005, dar pedeapsa urmând a fi mai severă, respectiv de 2 ani închisoare, cu un termen de încercare de 6 ani, apelul Parchetului urmând a fi admis, sub acest aspect.

La sporirea pedepsei, Curtea va avea în vedere atitudinea de nerecunoaștere a inculpatei, cuantumul prejudiciului și faptul că acesta a rămas nerecuperat.

Apare ca fiind întemeiat apelul formulat de partea civilă ANAF, creanțele statului fiind purtătoare de obligații fiscale accesorii, respectiv majorări, penalități și dobânzi, care deși au fost cerute nu au fost acordate de prima instanță.

Curtea urmează a obliga inculpata la plata în favoarea părții civile în solidar cu partea responsabilă civilmente și la plata obligațiilor fiscale accesorii, instituind și măsura sechestrului asigurator, până la concurența sumei de 500.000 lei (valoarea probabilă a prejudiciului).

Va menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate, obligând inculpata la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Admite apelurile formulat de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București și de către partea civilă ANDF împotriva Sentinței penale nr. 619 din data de 17 iunie 2013, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București Secția Penală, în dosar nr._ .

Desființează în parte sentința apelată și în fond, rejudecând:

În baza art. 6 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin 2 Cp, și art. 5 Ncp, condamnă inculpata V. M. C. la 2 ani închisoare.

Majorează termenul de încercare stabilit de prima instanță la 6 ani, menținând modalitatea de individualizarea a executării pedepsei și măsurile de supraveghere stabilite de judecătorie.

Obligă inculpata la plata în favoarea părții civile ANDF și a obligațiilor fiscale accesorii (majorări, penalități și dobânzi) aferente debitului principal, de la momentul producerii prejudiciului și până la achitarea integrală a debitului.

Instituie măsura sechestrului asigurator asupra tuturor bunurilor mobile și imobile aparținând inculpatei și părții responsabile civilmente S.C. H. of G. S.R.L. până la concurența sumei de 500.000 lei în favoarea părții civile ANDF.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

Respinge ca nefondat apelul formulat de inculpata.

Obliga inculpata la plata a 500 lei cheltuieli judiciare avansate de stat in apel.

Onorariul parțial al avocatului din oficiu in cuantum de 50 lei va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.

Definitiva

Pronunțată în ședință publică azi 6 martie 2014.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

M. D. G. I.-T. C.-B.

GREFIER,

P. I.

red.M.D.G.

dact.L.G.

ex.7

red.E.Z.-Jud.Sect.1

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 256/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI