Furt. Art.228 NCP. Decizia nr. 921/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 921/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 01-09-2014 în dosarul nr. 921/2014
Dosar Nr._
_
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.921
Ședința publică din data de 1 septembrie 2014
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: V. B.
JUDECĂTOR: A. T.
GREFIER: A. L. P.
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat prin procuror M. S..
Pe rol, se află judecarea apelului declarat de apelantul-inculpat H. D. C. împotriva sentinței penale nr.1147/15.04.2014 pronunțată de Judecătoria sectorului 5 București in dosarul nr. _ .
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns apelantul-inculpat, H. D. C., personal, în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător desemnat din oficiu, G. M., în baza delegației de asistență juridică obligatorie, Nr._/2014, atașată la dosar;
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
La solicitarea Curții, apelantul-inculpat precizează că își menține declarațiile date și nu are nimic de adăugat.
Nefiind cereri prealabile de formulat, excepții de ridicat, sau probe de propus, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea apelului:
Apărătorul din oficiu al apelantului-inculpat H. D. C. solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale a instanței de fond, iar rejudecând solicită reindividualizarea pedepsei în sensul reducerii, apreciind că pedeapsa de 4 ani și 3 luni este prea aspră în raport de fapta comisă și de persoana inculpatului.
De asemenea consideră că daunele morale în cuantum de 5000 de euro la care a fost obligat inculpatul sunt prea mari în raport cu posibilitățile materiale ale acestuia.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea apelului declarat de inculpat ca nefondat, menținerea soluția instanței de fond ca fiind legală și temeinică, considerând că pedeapsa aplicată inculpatului este corect individualizată iar hotărârea nu poate fi modificată, întrucât este pronunțată înainte de pronunțarea deciziei Curții Constituționale.
Apelantului-inculpat H. D. C. arată că lasă soluția la aprecierea instanței.
CURTEA,
Asupra apelului penal de față, reține următoarele:
Prin sentința penală nr.1147/15.04.2014 pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria sectorului 5 București, în temeiul art.377 alin.4 din Cod pr.penală cu aplicarea art. 5 din noul Cod penal, a admis cererea de schimbare a încadrării juridice și a dispus schimbarea încadrării juridice date faptei prin actul de sesizare, din concurs de infracțiuni - furt calificat și violare de domiciliu, prevăzut de art.208 alin.1 raportat la art. 209 alin.1 lit.g, i și alin.2 lit.b, art.192 alin. alin.1 și 2 din Codul penal din 1969 cu aplicarea art.33 lit.a și art.37 alin.1 lit.a din Codul penal din 1969, în infracțiunea de furt calificat în stare de recidivă, prevăzută de art.228 alin.1 rap. la art.229 alin.1 lit.b și d, alin.2 lit.b, cu aplic. art.41 din noul Cod penal, text de lege în baza căruia cu aplic. la art.5 din noul Cod penal, precum și cu aplicarea art. 396 alin.10 Cod pr.penală a fost condamnat inculpatul H. D. C. (fiul lui N. și M., ns. la data de 26.10.1989 în București, domiciliat în București, ., ., ., cetățean român, studii 2 clase, fără ocupație, necăsătorit, recidivist, posesor C.I. . nr._, C.N.P._, arestat în altă cauză, în prezent aflat în cadrul Penitenciarului Jilava), la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în 19/20.09.2012.
În temeiul art.61 din vechiul Cod penal cu aplic. art.5 din noul Cod penal, a fost revocat beneficiul liberării condiționate din executarea pedepsei de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.93/2010 a Judecătoriei sectorului 5 București, definitivă, și s-a dispus contopirea pedepsei aplicate în cauză cu restul de pedeapsă rămas neexecutat de 758 zile, dând spre executare inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani închisoare cu aplic.art.65 și art.66 lit.a și b din noul Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
În temeiul art.67 Cod penal i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a și b din noul Cod penal, pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei principale.
În temeiul art.40 Cod penal cu ref. la art.38 Cod penal, cu aplic. art.5 din noul Cod penal, art.10 din Legea nr.187/2012, prin raportare la art.34 alin.1 lit.b din vechiul Cod penal, constatând că infracțiunea dedusă judecății este concurentă cu infracțiunea de furt calificat (faptă din data de 4/5.09.2012, prev. de art.208 alin.1-art.209 alin.1 lit.g, i cu aplic. art.37 lit.a din vechiul Cod penal și art.3201 din vechiul Cod pr.penală) sancționată cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.2803/10.12.2012 a Judecătoriei sector 5 București, definitivă prin decizia penală nr.356/26.02.2013 a Curții de Apel București, secția I, a fost contopită pedeapsa aplicată în cauză cu pedeapsa anterioară de 3 ani închisoare, inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai grea, sporită cu 3 luni închisoare, în final 4 (patru) ani și 3 (trei) luni închisoare, precum și 4 ani după executarea pedepsei principale interzicerea exercitării drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a și b din noul Cod penal, ca pedeapsă complementară, cu aplic. art.65 cu ref. la art.66 lit.a și b din noul Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
S-a scăzut din durata pedepsei rezultante perioada reținerii și a arestului preventiv, de la 18.10.2012 la zi.
A fost anulat M.E.P.Î. nr.3160/4.03.2013 emis de Judecătoria sectorului 5 București, dispunându-se emiterea unui nou mandat de executare.
În temeiul art.397 din noul Cod pr.penală rap. la art.1349 și art.1385 din Noul Cod Civil, a fost admisă acțiunea civilă și obligat inculpatul la plata sumei de 1.100 lei, cu titlu de daune materiale, precum și la plata sumei de 5.000 euro (în echivalentul în lei la cursul de referință al B.N.R. de la data plății) cu titlu de daune morale către partea civilă C. G. V..
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
În noaptea de 19/20.09.2012, în jurul orelor 02,00, aflându-se sub influența substanțelor psihotrope (heroină), inculpatul H. D. C. a mers pe ., sector 5, cu intenția de a pătrunde în apartamentele neasigurate situate în blocurile din zonă, cu scopul de a sustrage bunuri. Prin escaladarea unei țevi de gaze aflată pe exteriorul blocului 294B, a pătruns în balconul apartamentului nr.11, de aici a pătruns în bucătăria acestui imobil și apoi în hol, de unde a sustras o geantă de damă marca Gucci, ce conținea suma de 1.000 lei, un portofel din piele, 3 carduri bancare și cartea de identitate a persoanei vătămate C. G. V., moment în care a fost surprins de aceasta.
După ce persoana vătămată a început să strige pe fereastra de la dormitor după ajutor, inculpatul a fugit în bucătărie, apoi în balcon, a coborât pe țeava de gaze, iar apoi s-a deplasat spre Complexul Humulești, aruncând geanta sustrasă lângă niște tufișuri, nu înainte de a opri suma de 1000 lei, după care s-a deplasat la locuința sa.
În data de 20.09.2012, în jurul orei 10,00, inculpatul a revenit la locul unde aruncase geanta sustrasă, a aruncat bunurile și documentele din interiorul acesteia, iar apoi a plecat la domiciliu având asupra sa geanta și banii pe care i-a mai găsit în interiorul acesteia.
La reținerea acestei situații de fapt instanța de fond a avut în vedere declarațiile părților coroborate cu celelalte probe administrate în cursul urmării penale. Astfel, în urma cercetării locului faptei au fost relevate și ridicate un număr de 9 urme papilare, iar prin raportul de constatare tehnico-științifică nr._/22.11.2012 s-a concluzionat că 3 dintre aceste urme, respectiv urma ridicată de pe o țeavă metalică rectangulară a balustradei de la balconul imobilului părții vătămate, urma ridicată de pe balustrada balconului, precum și urma ridicată de pe tocul ușii bucătăriei din interiorul locuinței, au fost create de către inculpatul H. D. C..
La data de 13.12.2012, persoana vătămată C. G. V. a participat la sediul Secției 19 Poliție la efectuarea unei recunoașteri din grup, ocazie cu care l-a recunoscut fără ezitare pe inculpatul H. D. C. ca fiind persoana care în noaptea de 19/20.09.2012, în jurul orelor 02.00, a pătruns în locuința sa și a i-a sustras o geantă de marca Gucci ce conținea suma de 1000 lei, un portofel de piele, 3 carduri bancare și cartea sa de identitate.
G. de damă a fost găsită și ridicată la data de 14.12.2012 de la domiciliul martorei S. C., sora inculpatului, care audiată fiind a declarat faptul că nu a cunoscut că geanta predată organelor de poliție provine din săvârșirea unei infracțiuni.
La data de 28.12.2012, persoana vătămată C. G. V. a participat la sediul Secției 19 Poliție la efectuarea unei recunoașteri de bunuri, ocazie cu care a recunoscut fără ezitare geanta de damă Gucci ce i-a fost sustrasă în noaptea de 19/20.09.2012, geantă ce i-a fost predată la aceeași dată de către lucrătorii de poliție din cadrul Secției 19 Poliție pe bază de dovadă de predare-primire.
În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului H. D. C., care în noaptea de 19 spre 20.09.2012, în jurul orelor 02,00, prin escaladarea balconului, a pătruns în locuința persoanei vătămate C. G. V. din București, ., ., de unde a sustras o geantă în care se afla suma de 1.000 lei și carduri, prejudiciul fiind estimat la suma de 11.000 lei întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzută de art.228 alin.1 rap. la art.229 alin.1 lit.b și d, alin.2 lit.b, cu aplic. art.41 din noul Cod penal.
În ceea ce privește cerere de schimbarea încadrării juridice formulată în cauză, instanța de fond a avut în vedere că inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu prev. de art.192 alin1,2 VCP și furt calificat prev. de art.208 alin.1-209 alin.1 lit.g și i, alin.2 lit.b VCP, cu aplic. art.33 lit.a VCP și art.37 lit.a VCP.
Instanța a constatat că legea penală nouă incriminează ca infracțiune complexă furtul comis dintr-o locuință, iar nu ca pe un concurs de infracțiuni, limitele de pedeapsă fiind mult reduse - pedeapsa prevăzută de art.228 alin.1 rap. la art.229 alin.1 și alin.2 Cod penal fiind închisoarea de la 2 la 7 ani, în timp ce pedeapsa stabilită de vechea reglementare pentru infracțiunea de furt calificat era închisoarea de la 3 ani la 15 de ani.
Instanța de fond a apreciat că . Codului penal din 2009 impune recalificarea faptelor săvârșite sub imperiul vechiului Codului penal în textele corespunzătoare.
Prima instanță a mai reținut că atât furtul comis în timpul nopții, cât și cel comis prin escaladare este în continuare reglementat ca furt calificat, potrivit disp. art.228 alin.1 rap. la art.229 alin.1 lit.b și d din noul Cod penal. De asemenea, fapta de violare de domiciliu este absorbită legal în disp. art.229 alin.2 lit.b, furt calificat pedepsit mai aspru, dar cu o pedeapsă mai mică decât cea prevăzută de legislația anterioară.
Pe cale de consecință, instanța de fond, în temeiul dispozițiilor art. 377 alin. 4 din noul Cod pr.penală cu aplicarea art. 5 din noul Cod penal, a admis cererea de schimbare a încadrării juridice și a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptelor prin actul de sesizare dintr-un concurs de infracțiuni între violare de domiciliu prev. de art.192 alin1,2 VCP și furt calificat prev. de art.208 alin.1-209 alin.1 lit.g și i, alin.2 lit.b VCP, cu aplic. art.33 lit.a VCP și art.37 lit.a C.pen. VCP, în infracțiunea de furt calificat în stare de recidivă, prevăzută de art.228 alin.1 rap. la art.229 alin.1 lit. b și d, alin.2 lit.b, cu aplic. art.41 din Cod penal.
În ceea ce privește starea de recidivă, s-a constatat că inculpatul a comis fapta dedusă judecății după ce a fost condamnat definitiv la pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare stabilită pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt calificat din locuință, condamnare stabilită prin sentința penală nr.93/2010 a Judecătoriei sectorului 5 București, definitivă prin decizia penală nr.679/29.04.2010 a Curții de Apel București. Această pedeapsă a fost executată de inculpat în perioada 14.11.2009-3.07.2012 când a fost liberat condiționat, cu un rest de pedeapsă rămas neexecutat de 758 zile închisoare. Judecătorul pe fond a cauzei a reținut că infracțiunea dedusă judecății a fost săvârșită în intervalul de timp de la liberare până la împlinirea duratei pedepsei, și anume la doar două luni de la liberarea condiționată (19/20.09.2012).
De asemenea, s-a constatat că infracțiunea dedusă judecății a fost săvârșită în concurs real cu o infracțiune similară (infracțiunea de furt calificat prev. de art.208 alin.1-art.209 alin.1 lit.g, i cu aplic. art.37 lit.a VCP și art.3201 VCPP - faptă din data de 4/5.09.2012), sancționată cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.2803/10.12.2012 a Judecătoriei sector 5 București, definitivă prin decizia penală nr.356/26.02.2013 a Curții de Apel București, secția I. Inculpatul se află în executarea acestei pedepse, din data de 18.10.2012 fiind arestat preventiv și apoi în continuare în stare de detenție în această cauză penală (mandat de executare a pedepsei închisorii nr.3160/4.03.2013 emis de această instanță).
La individualizarea pedepselor, prima instanță a ținut seama de pericolul social concret al faptei pe care l-a apreciat ca fiind unul extrem de ridicat, deoarece inculpatul a comis un furt dintr-o locuință, în timpul nopții, escaladând balconul locuinței situate la etajul unu al unui . fost apreciat ca fiind mai grav a fost împrejurarea că inculpatul a îndrăznit să intre acea locuință în timp ce persoana vătămată se afla în casă, dormind, și că nu a părăsit acea locuință decât după ce această persoană a început să strige după ajutor.
În ceea ce privește persoana inculpatului, instanța a reținut că acesta este consumator de droguri, fără un loc de muncă stabil, dependența putând fi una dintre cauzele comiterii de fapte penale. Instanța a mai reținut, de asemenea, că inculpatul a mai fost condamnat pentru infracțiuni similare - furturi din locuințe, infracțiunea judecată în prezenta cauză fiind săvârșită la scurt timp după liberarea condiționată a inculpatului din executarea unei pedepse cu închisoarea.
Deoarece poziția procesuală sinceră a fost valorificată prin aplicarea disp. art.396 alin.10 cu ref. la art.375 Cod pr.penală, instanța a apreciat că nu se impune reținerea unor circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului, astfel cum a solicitat apărătorul acestuia, căci inculpatul a fost judecat în stare de arest în altă cauză, iar victima infracțiunii nu a fost despăgubită până în prezent, nefiind îndeplinite condițiile art.75 alin.2 Cod penal.
În ceea ce privește regimul sancționator al recidivei postcondamnatorii, s-a reținut că potrivit disp. art.43 alin.1 din noul Cod penal este mult mai sever sub imperiul noii reglementări, căci atunci când este săvârșită o infracțiune în stare de recidivă, pedeapsa aplicată pentru această infracțiune se adaugă la pedeapsa anterioară neexecutată ori la restul rămas neexecutat din pedeapsa anterioară.
Prin urmare, instanța a aplicat vechea lege penală, apreciată ca fiind mai favorabilă inculpatului, căci - dacă în intervalul de la liberare până la împlinirea duratei pedepsei, cel condamnat comite o nouă infracțiune, instanța, ținând seama de gravitatea acesteia, poate dispune fie menținerea liberării condiționate, fie revocarea; iar în acest din urmă caz, pedeapsa stabilită pentru infracțiunea săvârșită ulterior și restul de pedeapsă ce a mai rămas de executat din pedeapsa anterioară se contopesc, putându-se aplica un spor de până la 5 ani (art.61 alin.1 din Codul penal de la 1968).
De aceea, aplicând vechea lege penală, instanța a revocat beneficiul liberării condiționate din executarea pedepsei de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.93/2010 a Judecătoriei sectorului 5 București, definitivă, și a contopit pedeapsa aplicată în cauză cu restul de pedeapsă rămas neexecutat de 758 zile, dând spre executare pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani închisoare.
În ceea ce privește regimul sancționator în cazul concursului de infracțiuni, instanța de fond a constatat că nici sub acest aspect legea nouă nu este mai favorabilă. Potrivit dispozițiilor art.39 alin.1 lit.b Cod penal, în cazul în care s-au stabilit doar pedepse cu închisoarea, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite. Față de aceste dispoziții, s-a constatat evident că dispozițiile vechiului Cod penal sunt mai favorabile, căci acestea prevedeau posibilitatea aplicării facultative a unui spor de pedeapsă variabil.
Din perspectiva laturii civile a cauzei s-a reținut că persoana vătămată C. G. V. s-a constituit parte civilă în procesul penal, solicitând despăgubiri materiale în cuantum de 1.100 lei (contravaloarea actelor sustrase plus suma de 1.000 lei sustrasă), precum și 5.000 euro (în echivalentul în lei la cursul de referință al B.N.R. de la data plății) cu titlu de daune morale.
Instanța de fond a reținut că în cauză sunt îndeplinite condițiile generale ale răspunderii civile delictuale prevăzute de art.1349 și urm. din noul Cod civil, și anume existența prejudiciului material, dar și moral suferit de partea civilă, a faptei ilicite săvârșite de inculpat, a legăturii de cauzalitate între această faptă și prejudiciu, precum și a vinovăției inculpatului în săvârșirea faptei, motiv pentru care a admis acțiunea civilă.
În ceea ce privește acordarea de daune morale în cadrul acestei cauze având ca obiect o infracțiune de furt din locuință, instanța a apreciat că părții civile i se cuvin despăgubiri pentru trauma psihică suferită în urma actului abuziv al inculpatului de a pătrunde peste aceasta în timpul nopții, în locuința ce avea ușa asigurată, loc în care victima se simțea în siguranță și în care nu se aștepta să pătrundă vreo persoană străină împotriva acordului său.
În ceea ce privește întinderea prejudiciului, instanța a apreciat că nu se impune administrarea de probe căci inculpatul și-a exprimat acordul de a o despăgubi pe partea civilă cu suma solicitată, recunoscând astfel pretențiile părții.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel inculpatul H. D. C., care a formulat critici de netemeinicie sub aspectul cuantumului pedepsei, solicitând reducerea acesteia.
Analizând sentința penală atacată sub aspectul criticii invocate și sub toate aspectele de legalitate și temeinicie, constată că apelul formulat este nefundat, pentru următoarele motive:
În urma propriei analize a materialului probator, constată că instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt, ce nu a fost de altfel contestată de către inculpat.
Sub aspectul individualizării pedepsei, constată că inculpatul a beneficiat deja de un regim de individualizare clement prin aplicarea legii penale mai favorabile în baza tezei aplicării autonome a instituțiilor de drept material incidente, condiții în care, ținând seama de starea de recidivă postcondamnatorie specializată în care inculpatul se află, forma continuată a infracțiunii, cuantumul pedepselor anterioare executate parțial în stare de detenție, constată că cuantumul de 4 ani și 3 luni final stabilit de instanța de fond este adecvat pentru atingerea scopului reeducativ al pedepsei și nu se justifică reducerea acestuia.
Ca atare față de motivele de mai sus va respinge ca nefondat apelul formulat, cu obligarea apelantului – inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE.
În baza art. 421 pct. 1 lit. b Cod pr.penală respinge, ca nefondat, apelul formulat de apelantul – inculpat H. D. C. împotriva sentinței penale nr.1147/15.04.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București în dosarul penal nr._ .
Ia act că apelantul inculpat este arestat în altă cauză.
În baza art. 275 al. 2 Cod pr.penală obligă apelantul – inculpat la plata sumei de 400 lei către stat cu titlul de cheltuieli judiciare, din care suma de 200 lei reprezentând onorariul avocatului din oficiu se avansează fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 01.09.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
V. B. A. T.
GREFIER,
A. L. P.
Red.A.T./Th.red.C.V.M.-ex.4/
Jud.sect.5 București – jud.M.C.A.
| ← Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Decizia nr.... | Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr.... → |
|---|
